Biopsia maduvei osoase se efectueaza prin indepartarea unui miez cilindric in care se conserva structura medulara,

celularitatea globala (cantitatea relativa de celule medulare raportat la celulele grase) si raporturile dintre celule.
Aspirarea maduvei osoase indeparteaza doar maduva. Aceste doua teste se efectueaza pentru a descoperi cauza unor
boli ale sangelui si pot fi folosite pentru a verifica daca infectia sau cancerul s-a raspandit in maduva osoasa.
Aspirarea maduvei osoase permite colectarea unui esantion de lichid cu celule din maduva osoasa cu ajutorul unui ac.
Acest esantion se studiaza apoi la microscop pentru a detecta orice problema cu celulele de sange produse in maduva.
De asemenea, esantionul poate fi studiat pentru a identifica si probleme cromozomiale dar si infectiile posibile.
Biopsia indeparteaza o portiune de os care inca mai contine maduva osoasa pentru a fi studiata la microscop. Mai intai
se efectueaza biopsia iar apoi aspirarea.
Aspirarea se poate efectua si pentru colectarea de maduva osoasa pentru interventii medicale cum ar fi transplantul de
celule stem sau analiza cromozomiala.
De ce se face testul?
Aspirarea maduvei osoase, biopsia, sau ambele teste sunt efectuate pentru:
- identificarea unor eventuale probleme cu eritrocitele, celulele albe in cazul pacientilor care sufera de anemie,
prezinta un numar mai mic sau mai mare de celule decat normal;
- diagnosticarea unor afectiuni hematice, precum: leucemia, anumite tipuri de anemii sau afectiuni ale maduvei osoase
precum policitemia sau mielom multiplu;
- a verifica daca un anumit tip de cancer s-a raspandit si in maduva osoasa;
- depistarea tumorilor care incep sau s-au raspandit in maduva osoasa;
- identificarea celui mai eficient tratament pentru o afectiune a maduvei osoase (pentru a vedea daca tratamentul
pentru leucemie a functionat);
- recoltarea unui esantion pentru interventii medicale (transplant de celule stem).
Pregatire pacient
Pacientul va fi rugat sa semneze o declaratie de consimtamant. Medicul trebuie informat daca pacientul (pacienta):
- administreaza medicamente;
- este alergic la anumite medicamente inclusiv anestezice;
- prezinta tulburari de coagulare a sangelui;
- este insarcinata.
Cum se face testul?
Primul pas este analizeazarea testele de coagulare. Daca pacientul este extrem de anxios, se pot administra sedative.
Aspirare de maduva osoasa
Procedura se efectueaza de obicei la patul pacientului sub anestezie locala. Pentru a putea aborda spina iliaca
posterioara se asaza pacientul in decubit ventral sau lateral. Tegumentele supraiacente osului punctionat se acopera cu
material textil, se dezinfecteaza corespunzator si se infiltreaza cu lidocaina; se infiltreaza in acelasi timp si periostul.
Se introduce lent prin tesutul moale si tablia osoasa externa un ac sfredelitor de calibru mare prevazut cu un stilet.
Odata patruns in maduva osoasa, stiletul este indepartat si se ataseaza o seringa. Se aspira 2-5 mL si se biopsiaza cel
putin 1 cm de maduva osoasa; se efectueaza frotiuri. Lamelele se usuca si se sprayeaza cu un fixativ. Frotiurile ce
urmeaz a fi examinate histoenzimatic se fixeaza imediat in formol 10%, alcool metilic absolut sau vapori de formol
40%. Se transporta imediat la laborator.
Biopsia

Se incizeaza tesuturile moi si tegumentele supraiacente osului examinat.

Se "insurubeaz" in os instrumentul de biopsie si se obtine proba ce va fi trimisa laboratorului. Se preseaz locul
punctionarii pentru a asigura o minim sangerare.
Se aplica un bandaj adeziv. De obicei se recomanda pacientului repaus la pat pentru cel puin 30-60 de minute. Se
monitorizeaza locul punctionarii si se utilizeaza gheata in cazul in care se observa sangerare. Se monitorizeaza
semnele vitale ale pacientului.
Cum se simte?
Pacientul poate simti o intepatura si arsura in momentul in care anestezicul amorteste pielea unde va fi punctul de
aspiratie sau biopsie. De asemenea, in momentul patrunderii acului in os, pacientul poate simti durere sau presiune in
acel loc. Durerea dureaza cateva secunde. In timpul aspiratiei pacientul poate simti o durere ascutita de-a lungul
piciorului in momentul recoltarii probei. Durerea se opreste in momentul in care proba este recoltata.
Zona unde a fost efectuata biopsia va fi sensibila, va dura, si va prezenta o vanataie.
Riscuri
Efectuarea acestor doua teste nu presupune riscuri majore insa pot aparea unele probleme cum ar fi:
- sangerarea la locul unde a fost efectuata biopsia;
- infectia pielei sau a osului la locul biopsie;
- ranirea inimii, plamanului sau unei artere daca esantionul este prelevat din stern (foarte rar).
Rezultate
Rezultate normale:
- maduva contine cantitati normale de grasimi, tesut conjunctiv si fier. Numarul de celule mature si in crestere este
normal.
- nu sunt semne ale unei infectii;
- nu se despisteaza celule canceroase (leucemie, limfom);
- celelule canceroase nu s-au raspandit in organism.
Rezultate anormale:
- celulele maduvei sunt anormale;
- sunt prea multe sau prea putine celule iar tesutul medular nu are aspect normal;
- maduva osoasa contine prea mult sau prea putin fier;
- se depisteaza semne ale infectiei;
- se depisteaza celule canceroase;
- maduva osoasa a fost inlocuita de tesut cicatrizant.
Ce poate afecta testul?
Conditiile pentru care nu se recomanda efectuarea testelor sau situatii in care rezultatele nu sunt concludente cuprind:
- efectuarea unei transfuzii de sange sau administrarea de medicament cu un continut crescut de fier;
- tratament cu radiatii asupra zonei unde se efectueaza biopsia;
- obezitatea.
Alte informatii
Daca in locul unde s-a efectuat aspiratia sau biopsia maduva este normala, nu inseamna ca ea este sanatoasa in toate
partile corpului.

PUNCTIA OSOASA
Definitie: punctia osoasa reprezinta crearea unei comunicari intre mediul extern si zona spongioasa aosului,strabatand
stratul sau cortical,prin intermediul unui ac .
Scopul
- Explorator
pentru mduva osoas hematogen n vederea stabilirii structurii compoziiei mduvei, precum i studierii
elementelor figurate ale sngelui n diferite faze ale dezvoltrii lor, n cursulmbolnvirii organelor hematopoietice.
- Terapeutic
- se face n vederea administrrii unor medicamente, transfuzii de snge intraosoase(cnd celelalte cai de administrare
nu sunt posibile, din cauza arsurilor, obezitii, aparate ghipsate.Puncia osoas se poate executa i la oamenii
sntoi , pentru recoltarea de mduv n vederea transfuzriiei la bolnavi cu patologii ale organelor
hematopoetice.Indicatii boli hematologice
Materiale necesare:
- 2 ace de puncie, care este format dintr-un troacar confecionat din oel foarte rezistent, de lungimeacirca 5 cm, cu un
calibru de 1-2 mm i c-un vrf scurt dar foarte ascuit. Acu este prevzut cu mandren.Extremitatea extern a acului se
lete n form de disc, pe care se adapteaz mandrenul, pe aceastextremitate se va sprijini palma medicului, care
execut puncia. Acul e prevzut c-un disc aprtor,reglabil. Acest disc are rolul de a mpiedica ptrunderea acului
dincolo de cavitatea medular n compacta posterioar a sternului.- Sering de 10-20 ml pentru aspirarea esutului
medular,- o sticl de ceasornic.- Sering de 2-5 ml cu ace pentru anestezie, novocain, lame sau lamele.- Materiale
pentru dezinfectarea regiunii puncionate- Manusi sterile- Tifon steril pentru pansament , leucoplastDac puncia se
face cu scop terapeutic, n loc de instrumente de laborator(sau pe lng acestea) se vor pregti sol. medicamentoase
care trebuie administrate. Instrumentele se pregtesc pe o msu acoperita cuun cmp steril, n condiiile de asepsie
perfect ,ntruct mduva osoas este foarte susceptibil la infecie.
Pregtirea bolnavului
- Psihica se informeaza pacientul asupra necesitii i esenei interveniei ,obtinandu-se consimtamantulinformatFizica se controleaza in preziua punctiei timpul de sangerare ,timp de coagulare si timp Quick.
pentru puncia sternal bolnavul este asezat in decubit dorsal , cu trunchiul uor ridicat.
Decubit ventral pe un plan dur sau decubit lateral cu genunchii flectati pentru punctia in creastailiaca
Locul ales pentru puncie va fi splat, la nevoie ras, apoi dezinfectat cu alcool i badijonat cutinctur de iod.
Locul punctiei este de obicei la nivelul oaselor superficiale ,usor accesibile
-St ernul poat e fi puncionat: ma nubri ul ui sa u c orpul st ernului , sa u la nli mea c oast ei a- IV sau
V, sau n spaiul al 2-lea sau al 3-lea intercostal, puin n afar de linia median- S p i n a i l i a c a
posterosuperioara- C r e a s t a
i l i a c a - M a l e o l e l e t i b i a l e c a l a n e u l
Tehnica punctiei:Puncia se execut n sala de tratament
Se spala pe maini asistenta si medicul- se dezbraca regiunea si se aseaza in pozitia corespunzatoare
Se badijoneaz locul cu tinctur de iod, se izoleaz regiunea dezinfectat cu cmpuri sterile- Asistenta medical
prezint medicului soluia de novocain aspirat n sering pentru anestezia esuturilor moi de deasupra osului,
inclusiv periostul , se badijoneaza din nou locul anesteziat i dup 15-20 min ,necesare pentru instalarea anesteziei, se
poate executa puncia- Asistenta medical prezint medicului instrumentele n timpul punciei.- Prima dat se ofer
pensa, cu care medicul alege acul de puncie.- Medicul fixeaz discul aprtor la distana presupus necesar (10-16
mm) i apoi strpunge vertical nlocul ales pentru puncie, ptrunznd prin lama exterioar a osului cu ajutorul
presiunii exercitate asupraextremitii manderenului cu podul palmei.- Dup ptrunderea acului n cavitatea medular
al sternului medicul extrage mandrenul din ac i-l da nmna asistentei medicale, care l pstreaz steril.- Asistenta
medical pred medicului seringa de 10 sau 20 ml pregtit pentru aspiraie i pe care mediculo adapteaz la ac i
aspir cu ea coninutul medular.- n timpul aspirrii bolnavul simte o senzaie dureroas retrosternal, foarte penibil.
Dup 1-2 sec. dupaspiraie apare n sering mduva osoas. Cantitatea de mduva osoas necesar pentru examinri
este de0.5-1 ml .- Mduva roie hematogen are aspectul sngelui, ns ntins pe lam e vscoas, cu multe sfacele
deesut grsos.- Dac puncia sternal s-a fcut cu scop terapeutic sau dac o puncie exploratorie e continuat
cuadministrarea substanelor medicamentoase pe cale intramedular, se va pregti din timp aparatul de perfuzie sau
transfuzie cu sol. respective, care se va racorda la acul fixat n os. Pe cale intramedular se potadministra numai soluii
izotonice pictur cu pictur. Ritmul de administrare nu trebuie s depeasc15-20 pic pe minut. Cu acest ritm se pot
administra pn la 1500-2000 ml de sol. n 24 ore, ntr-un singur loc.- Dup terminarea operaiei de recoltare sau
administrare se ndeprteaz acul de puncie. Locul puncie se badijoneaz i se aplic un plasture .
Ingrijirea ulterioara a pacientului
-se asigura repausul la pat si se supravegheaza starea generala si semnele vitale - s e
observa pansamentul daca se imbiba cu sange

Accidente posibile:
- i m e d i a t e
punctia alba -nu se poate extrage nimic din cavitatea medular din cauza unei poziii greitea acului-nfundarea
acului(care e desfundat cu mandrenul steril).
Perforatie ale organelor interne inima ,plamani; perforarea lamei posterioare a sternului
Pneumotorax
T
a
r
d
i
v
e
Hematoame
Introducerea infeciei n cavitatea medular osteomielita
Tulburari de crestere la copii dupa punctia tibiala
Pregtirea mduvei extrase pentru trimiterea la laborator:
Mduva extras este amestecat cu snge provenit din sinusurile mduvei. Din acest motiv seringa ncare se gsete
acest amestec trebuie repede evacuat, cci sngele poate sa se coaguleze n ea. Desprirea parial a esutului
medular de snge se face prin evacuarea coninutului seringii pe un plan nclinat(sticlade ceasornic cu convexitatea
ntoars n sus),unde sngele se scurge, lsnd pe loc sfaciile grsoase deesut mieloid. Acestea sunt culese i ntinse
pe lame degrasate, la fel ca i frotiurile de snge. n cursul unei puncii se pregtesc de obicei 3- 4 lame cu frotiu de
esut medular i la indicaia medicului se vor executai alte recoltri pentru numrarea elementelor nucleate, pentru
numrarea elementelor reticulocite, pentruexaminri histogice sau se vor face nsemnri pe medii de cultur. Produsele
recoltate pentru probe se
trimit fr ntrziere la laborator cu formularele de recoltare completate. Mediile de cultur nsmnate se pun ct mai
devreme n termostat.
Rezultate
1. Rezultate normale:- maduva contine cantitati normale de grasimi, tesut conjunctiv si fier. Numarul de celule mature
siin crestere este normal.- nu sunt semne ale unei infectii;- nu se despisteaza celule canceroase (leucemie, limfom);celelule canceroase nu s-au raspandit in organism.2. Rezultate anormale:- celulele maduvei sunt anormale;- sunt prea
multe sau prea putine celule iar tesutul medular nu are aspect normal;- maduva osoasa contine prea mult sau prea putin
fier;- se depisteaza semne ale infectiei;- se depisteaza celule canceroase;- maduva osoasa a fost inlocuita de tesut
cicatrizant.
Puncia sternal
-ptrunderea cu un ac steril prin stratul cortical pn n spongioasa, realiznd o comunicare ntre cavitatea medular i
mediul extern.
Scopul
Explorator pentru mduva osoas hematogen n vederea stabilirii structurii
compoziiei mduvei, precum i studierii elementelor figurate ale sngelui n diferite
faze ale dezvoltrii lor, n cursul mbolnvirii organelor hematopoietice.
Terapeutic-se face n vederea administrrii unor medicamente, transfuzii de snge
intraosoase(cnd celelalte cai de administrare nu sunt posibile, din cauza arsurilor,
obezitii, aparate ghipsate.
Puncia osoas se poate executa i la oamenii sntoi , pentru recoltarea de mduv n
vederea transfuzrii ei la bolnavi cu patologii ale organelor hematopoietice.
Utilajul necesar:
2 ace de puncie (Casirschi), care este format dintr-un troacar confecionat din oel foarte
rezistent, de lungimea circa 5 cm, cu un calibru de 1-2 mm i c-un vrf scurt dar foarte
ascuit. Acu este prevzut cu mandren. Extremitatea extern a acului se lete n form de
disc, pe care se adapteaz mandrenul, pe aceast extremitate se va sprijini palma
medicului, care execut puncia. Acul e prevzut c-un disc aprtor, reglabil. Acest disc are
rolul de a mpiedica ptrunderea acului dincolo de cavitatea medular n compacta
posterioar a sternului.
Sering de 10-20 ml pentru aspirarea esutului medular, o sticl de ceasornic.
Sering de 2-5 ml cu ace pentru anestezie, novocain, lame sau lamele.
Materiale pentru dezinfectarea regiunii puncionate.
Tifon steril pentru pansament , leucoplast

Dac puncia se face cu scop terapeutic, n loc de instrumente de laborator(sau pe lng

acestea) se vor pregti sol. medicamentoase care trebuie administrate. Instrumentele se
pregtesc pe o msu acoperita cu un cmp steril, n condiiile de asepsie perfect ,ntruct
mduva osoas este foarte susceptibil la infecie.

Pregtirea bolnavului i alegerea locului pentru puncie.

1
2
3
4
5
6

Pregtirea bolnavului trebuie nceput prin ridicarea moralului, informndu-l asupra

necesitii i esenei interveniei.
pentru puncia sternal bolnavul este culcat pe spate cu trunchiul uor ridicat. Asistenta
medical se ngrijete ca patul bolnavului s fie ct mai tare .
Sternul poate fi puncionat manombriului sau a corpului, sau la nlimea coastei a-IV
sau V, sau n spaiul al 2-lea sau al 3-lea intercostal, puin n afar de linia medial
Locul ales pentru puncie va fi splat, la nevoie ras, apoi dezinfectat cu alcool i
badijonat cu tinctur de iod.
Asistenta medical prezint medicului soluiile de novocain aspirat n sering pentru
anestezia esuturilor moi de deasupra osului, inclusiv periostul.
Se badijoneaz din nou locul anesteziat cu tinctur de iod, se izoleaz regiunea
dezinfectat cu cmpuri sterile i dup 15-20 min , necesare pentru instalarea
anesteziei, se poate executa puncia.

ndeplinirea manipulaiei:
1 Puncia se execut n sala de tratament.
2 Asistenta medical prezint medicului instrumentele n timpul punciei.
3 Prima dat se ofer pensa, cu care medicul alege acul de puncie.
4 Medicul fixeaz discul aprtor la distana presupus necesar (10-16 mm) i apoi
strpunge vertical n locul ales pentru puncie, ptrunznd prin lama exterioar a osului cu
ajutorul presiunii exercitate asupra extremitii manderenului cu podul palmei.
5 Dup ptrunderea acului n cavitatea medular al sternului medicul extrage mandrenul din
ac i-l da n mna asistentei medicale, care l pstreaz steril.
6 Asistenta medical pred medicului seringa de 10 sau 20 ml pregtit pentru aspiraie i pe
care medicul o adapteaz n ac i aspir cu ea coninutul medular.
7 n timpul aspirrii bolnavul simte o senzaie dureroas retrosternal, foarte penibil. Dup
1-2 sec. dup aspiraie apare n sering mduva osoas. Cantitatea de mduva osoas
necesar pentru examinri este de 0.5-1 ml .
8 Mduva roie hematogen are aspectul sngelui, ns ntins pe lam e vscoas, cu multe
sfacele de esut grsos.
9 Dac puncia sternal sa fcut cu scop terapeutic sau dac o puncie exploratoare e
continuat cu administrarea substanelor medicamentoase pe cale intramedular, se va
pregti din timp aparatul de perfuzie sau transfuzie cu sol. respective, care se va recolta la
acul fixat n os. Pe cale intramedular se pot administra numai soluii izotonice pictur cu
pictur. Ritmul de administrare nu trebuie s depeasc 15-20 pic pe minut. Cu acest
ritm se pot administra pn la 1500-2000 ml de sol. n 24 ore, ntr-un singur loc.
10 Dup terminarea operaiei de recoltare sau administrare se ndeprteaz acul de puncie.
Locul puncie se badijoneaz i se aplic emplastru.
Complicaiile posibile:
a

Nu se poate extrage nimic din cavitatea medular din cauza unei poziii greite a
acului-nfundarea acului(care e desfundat cu mandrenul steril).
b Perforarea lamei posterioare a sternului .
c Introducerea infeciei n cavitatea medular.
Pacienii nu necesit ngrijire special dup puncie.

Pregtirea mduvei extrase pentru trimiterea la laborator:

Mduva extras este amestecat cu snge provenit din sinusurile mduvei. Din acest motiv
seringa n care se gsete acest amestec trebuie repede evacuat, cci sngele poate sase
coaguleze n ea. Desprirea parial a esutului medular de snge se face prin evacuarea
coninutului seringii pe un plan nclinat(sticla de ceasornic cu convexitatea ntoars n
sus),unde sngele se scurge, lsnd pe loc sfaciile grsoase de esut mieloid. Acestea sunt
culese i ntinse pe lame degrasate, la fel ca i frotiurile de snge. n cursul unei puncii se
pregtesc de obicei 3- 4 lame cu frotiu de esut medular i la indicaia medicului se vor
executa i alte recoltri pentru numrarea elementelor nucleate, pentru numrarea
elementelor reticulocite, pentru examinri histogice sau se vor face nsemnri pe medii de
cultur. Produsele recoltate pentru probe se trimit fr ntrziere la laborator cu formularele
de recoltare completate. Mediile de cultur nsmnate se pun ct mai devreme n termostat.