RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE

GENERALITĂŢI

Importanţa examenelor de laborator

- completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective
- confirmă sau infirmă diagnosticul clinic
- reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului
- confirmă vindecarea
- semnalează apariţia unor complicaţii
- permit depistarea îmbolnăvirilor infecţioase ca şi a persoanelor sănătoase purtătoare de germeni patogeni
Rolul asistentei
Asistenta trebuie să respecte următoarele reguli:
- orarul recoltărilor
- pregătirea psihică - informarea pacientului
- pregătirea fizică - regim alimentar, repaus la pat, aşezarea în poziţie corespunzătoare în funcţie de recoltare
- pregătirea materialelor şi a instrumentelor necesare recoltării
- efectuarea tehnicii propriu-zise cu profesionalism
- completarea imediată şi corectă a buletinului de analiză care va cuprinde: numele şi prenumele, numărul
salonului şi al patului, natura produsului, analiza cerută, data recoltării si etichetarea produsului prin scriere
directă pe recipient sau pe etichete bine fixate de acesta
- expedierea şi transportul produselor recoltate se va face astfel încât acestea să ajungă la laborator în starea în
care au fost prelevate din organism
- să le trimită imediat, pentru a se evita alterarea produselor recoltate, iar când se transportă în altă unitate să le
ambaleze corespunzător
■ DE ŞTIUT:
- produsele recoltate pentru examene bacteriologice nu se amestecă cu substanţe antiseptice sau fixatoare;
recipientele în care se recoltează se sterilizează la poupinel
- recoltarea produselor pentru examene bacteriologice se va face în condiţii de perfectă asepsie şi urmărindu-se
ca produsul recoltat să nu se suprainfecteze cu germeni proveniţi din aer, de pe instrumente, de la bolnavi sau de
la asistentă.

RECOLTAREA SÂNGELUI
Sângele se recoltează pentru examene:
- hematologice
- biochimice;
- bacteriologice.
- parazitologice
- serologice.
Recoltarea se face prin:
- punctie capilara/înţepare : - la adult: pulpa degetului, lobul urechii
- la copii: fata plantara a halucelui, călcâi
- puncţie venoasă;
- puncţie arterială;
 RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICE

Examene hematologice :
- VSH,hemoglobina,hematocrit,globule albe,globule rosii,reticulocite,trombocite,formula
leucocitara,timp de protrombina si indice Quick,timp de coagulare,timp de sangerare,timp de
tromboplastina activata
Indicatii
- Examene de laborator hematologice
- Efectuarea de probe de compatibilitate
- Donarea de sange
- Flebotomie
Etape si timpi de executie
1. Pregatirea pacientului
-pregătire psihică: informarea pacientului cu 24 ore înainte, asupra necesitatii efectuării recoltarii si a scopului
acesteia
- pregătire fizică: se recomanda pacientului să nu mănânce ; să păstreze repaus fizic

2. Pregatirea materialelor necesare

Materiale necesare – recoltarea in sistem vacutainer

- seringă de 2 ml sterila
- soluţie de cifrat de Na 3,8%
- ace pentru puncţia venoasă- ac epicranian(ac cu bizou scurt ,lungime de 2-3 cm,diametru 0,8-1,6 mm)
- seringa monovette cu ac incorporat,functionand cu piston de aspiratie sau cu vid
- seringa de 10 ml
- stativ şi pipete Westergreen,eprubete
- tăviţă renală, garou, tampoane
- soluţii dezinfectante pentru tegumente : tinctura de iod , alcool 70°
- leucoplast,manusi de unica folosinta

3. Tehnica recoltarii
- asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun si îmbracă mănuşi de unica folosinta
- se aspiră în seringă 0,4 ml citrat de Na 3.8%
- stabilirea locului de punctie – pentru a usura evidentierea venei se deschide si se inchide pumnul de cateva ori
se palpeaza vena,se pozitioneaza mana in jos ,se tapoteaza traiectul venos .la nevoie se poate pune mana in apa
calda in scopul dilatarii venelor slab vizibile
- aplicarea garoului – garoul se aplica cu 10 cm deasupra regiunii la nivelul careia urmeaza sa se faca punctia
venoasa
- se antiseptizeaza tegumentele regiunii alese ,prin miscari circulare ,din centru spre periferie .In cazul utilizarii
solutiilor alcoolice se asteapta 30 sec. Pentru exercitarea efectului antiseptic .
- se punctioneaza vena si se aspira pana la 2 ml de sange (1.6 ml)
- se retrage acul si se aplica tamponul cu alcool
- se introduce amestecul sânge-citrat în eprubetă şi omogenizează lent
- îngrijeşte pacientul (vezi puncţia venoasă)
4. Pregatirea produsului pentru laborator : etichetarea eprubetei si transportul probelor biologice
la laborator
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
 Sedimentarea: aşezarea progresivă a elementelor figurate spre fundul eprubetei sânge necoagulabil lăsat în
repaus (fenomen fizic ; rapiditatea cu care se produce depunerea lor.)
- Test nespecific pentru aprecierea prezentei si evolutiei procesului inflamator
- Principiu : agregarea si sedimentarea eritrocitelor se realizeaza cu o anumita viteza care poate fi masurata
la diferite intervale de timp
- Cel mai frecvent se utilizeaza metoda Westergren – citirea valorii VSH la 1 sau 2 ore cu ajutorul unor
eprubete gradate plasate vertical .Sedimentarea eritrocitelor se realizeaza in trei etape
 In primele minute se realizeaza agregate eritrocitare
 In prima ora sedimenteaza rapid si masiv ,dupa care se citeste prima valoare
 In a doua ora sedimentarea se face lent,dupa care se citeste a doua valoare
 La terminarea sedimentarii se disting trei starturi :plasma cu trombocite in partea superioara a
tubului ,stratul leucocitar,coloana de eritrocite inferior.
- Recoltarea : se recolteaza sange venos in seringa de 2 ml (1,6 ml) care se amesteca prin rasturnari
succesive cu 0,4 ml solutie de citrat de sodiu 3,8%Se mai poate recolta cu VSH Monovette cu piston de
aspiratie sau cu aspiratie cu vid.

Valori - Barbat - 1 ora - 3-8 mm

normale
- 2 ore 5-18 mm
- Femeie - 1 ora 6-11 mm
- 2 ore 6- 20 mm
- Sugari si copii mici - 9- 12 mm

Valori patologice Crescute Scazute

Infectii,tuberculoza,RAA Hepatita epidemica
Neoplazii Alergii
Boli autoimune Afectiuni ce evolueaza cu poliglobulie :
BPOC,CPC,malformatii cardiace congenitale
Infarct miocadic acut
Leucemii
Anemii
Ultimile luni de sarcina
Anticonceptionale

Stratificarea in urma sedimentarii

Plasma cu trombocite = inaltimea coloanei.Valoarea se citeste unde coloana de eritrocite

este densa:
 Culoare normala:usor tulbure ,roz/galbui
 Continut crescut de lipide :tulbure/laptos
 Hemoliza:rosu/maro
 Anemie:culoare deschisa
 Tombocitoza : tulbure
 Trombopenie ;transparent
Stratul leucocitar
Coloana de eritrocite
 Concentratie crescuta de Hb: rosu deschis
 Intoxicatie cu CO : visiniu
Globule rosii = Hematocrit Hemoglobina Indicii eritrocitari Reticulocite
eritrocite Valori normale Valori normale normali Val. Normale
Valori normale
Barbati : 4,7 mil +/- Barbati – 46 +/- 14-17g% Vol. Mediu eritrocitar v.n.= 0,5-1,5%
500 000/mm3 5% (VEM) =85-95 µ3
Femei : 4,2 mil.+/- Femei – 41 +/- 5% 12-15g% Hb.eritrocitara medie(HEM)
500 000/mm3 = 27-32pg/GR
Nou-nascuti: 5,5 mil Nou-nascuti : 54 25-16g% Concentratia de Hb
+/- 1 mil/mm3 +/- 10% eritocitara medie(CHEM) =
32 – 34 gHb%
Sugari ; 35+/- 5% Reticulocite = 0,5-1,5%
Copii; 4,7 mil +/- Copii :38+/- 5% 12-14g % Raport GR/GA= 500-1000/l
500 000/mm3

Hemoleucograma ( HLG) : globule albe = leucocite= L= GA ,globule rosii = GR

hemoglobina=Hb,hematocrit=Ht,leucograma ,trombocite = plachete = Tr
Interpretare
 Globule rosii
>6milioane/mm3- poliglobulie : boala Vaquez( poliglobulie esentiala); secundara : hipoxie cronica
( BPOC,malformatii cardiace congenitale ,viata la altitudine ridicata0 anomalii ale hemoglobinei
Anemie : scaderea Hb <12g% - femei si <14g% barbati
 Globule albe ,leucograma
Val normale = 4000-10 000/mm3- adult
= 8000-12 000/mm3 – sugar
= nou-nascut 12000-20 000/mm3
Tipuri de leucocite
- Granulocite ( 60%GA) prezinta diverse incluziuni citoplasmatice (granule continatoare de
histamina,serotonina,kinine) care le diferentiaza in :
 Eozinofile – 1-5%
 Bazofile- 1%
 Mononucleare( polimorfonucleare segmentate,adulte ) 55%
 Nesegmentate < 1 %
- Agranulocite /leucocite mononucleate – 40%
 Limfocite – 30 %
 Mononucleare -5 %
 In tesuturi specifice ,monocitele devin macrofage
 Leucograma ( formula leucocitara)
Nr Nou-nascut sugar Copil- 6 ani Adult Val. Absolute
adult
3
Leucocite /mm 15000-30000 9000-15000 4000-1000 4000-9000
Neutrofile nesegmentate 1-5% 1-5% 5% 1-4% 0-300
Neutrofile segmentate 30-70% 25-30% 30-60% 50-70% 2500-6000
Eozinofile 2-5% 7% 4% 1-4% 50-300
Bazofile 0-1% 1% 1% 0-1% 0-80
Limfocite 20-40% 50-70% 30-60% 20-40% 1200-2400
Monocite 2-8% 6-8% 4-8% 4-8% 240-600

Leucocitoza reprezinta cresterea numarului total de leucocite peste 1000/mm3

- Fiziologica : efort muscular intens ,prelungit.hemoconcentratie ,recoptare postprandiala
- Patologica: infectii ,afectiuni inflamatorii
- Reactia leucemoida reprezinta cresterea importanta a numarului de leucocite ,tabloul hematologic sugerand
leucemia ,dar neexistand acesata afectiune .
Leucopenia reprezinta scaderea numarului total de leucocite sub 3500/mm3
- Fiziologica : batrani ,surmenaj fizic
- Patologica : tratament cu citostatice ,radioterapie ,infectii virale ,utilizarea indelungata de antibiotice ,boli
autoimune,ciroza hepatica
 Trombocite : val normala = 150 000-300 000/mm3
Trombocitopenia reprezinta scaderea numarului de trombocite sub 100 000/mm3:
- Purpura trombotica trombocitopenica
- Coagulare vasculara diseminata
- Medicamente; chimioterapia,chinidina,diuretice tiazidice ,heparina
- Alcool
- Boli autoimune
- Afectiuni hepatice
- Leucemii
Trombocitopeniile cu scaderea numarului sub 50 000/mm sunt considerate severe cu risc important de
hemoragie.
Pseudotrombocitopenia este determinata de agregarea secundara contactului trombocitelor cu EDTA ( 0,3%
cazuri )
Trombocitoza reprezinta cresterea numarului de trombocite peste 300 000/mm3
- Primara
- Secundara: hemoragii,deficit de fier,interventii chirurgicale ,splenectomie(tranzitorie),neoplazii,afectiuni
inflamatorii cronice ,convalescenta dupa boli infectioase
 Timp de protrombina si indice Ouick
Timpul de protrombina - timp Ouick exploreaza factorii II,V,VI,X ( complex protrombinic )
Necesita recoltarea a 2,7- 4 ml sange pe EDTA.
Val normale = 10” – 15”
Indicele de protrombina ( IQ) ; IQ = (TQ martor/TQ bolnav) x 100= 75-100%
Test Koller consta in determinarea TQ dupa administrarea de vitamina K la un pacient cu TQ alungit.
Valori patologice
- Scaderea TQ – anomalii ale malabsorbtiei si utilizarii vitaminei K
- Alungirea TQ – afectiuni hepatice ,supradozaj de anticoagulante ,anomalii ale complexului protrombinic
TQ si IQ sunt utilizati
- ca examen preoperator ,pentru evaluarea riscului hemoragic
- urmarirea medicatiei anticoagulante ( trombostop,sintrom) utilizate in tratamentul tromboflebitelor
,tromboemboliei,infarctului miocardic si la pacientii cu proteze valvulare cardiace .Tinta terapeutica esteun IQ
25-35% ( TP 1,5 xN)
 Timp de coagulare
 timpul de coagulare pe lama –exploreaza coagularea sangelui capilar pe lama: pe o lama de ceas se pune
o picatura de ser fiziologic peste care se lasa sa cada a doua picatura de sange aparuta dupa punctia
capilara.Val normala – 8-10 minute
 timpul de coagulare in eprubeta – se recolteaza 2 ml de sange venos care se introduce intr-o eprubeta de
hemodializa care se pune intr-o baie de 37 grade C ,daca se lucreaza la laborator sau se tine in mana
daca proba se lucreaza la patul bolnavului .Se porneste cronometrul cand sangele patrunde in seringa.
 Citirea se face dupa 4 minute din minut in minut ,prin inclinarea tubului .Cronometrul se opreste cand
sangele nu mai curge la inclinarea tubului.Valoare normala = 6-10 minute .
 metoda LEE-White – valoare normala:8-10 minute
Valori patologice : hemofilii,CID,tratament cu heparina
 Timp de sangerare
Se utilizeaza metoda Duke : se dezinfecteaza lobul urechii sau pulpa degetului cu eter ( nu cu alcool) apoi se
inteapa cu un ac de seringa steril,la 3-4 mm adancime pentru a leza numai capilarele .se porneste cronometrul in
momentul inteparii.Cu o hartie de filtru se tamponeaza din 30 in 30 secunde si se culeg picaturile care apar
spontan. Se opreste cronometrul cand hartia de filtru nu se mai pateaza.
Timpul de sangerare informeaza asupra a doi factori care intervin in heostaza : factorul si calitatea
trombocitelor si starea peretelui vascular .
Val normale : 2’-4’
Val patologice : peste 5’ ,datorita fie unei alterari vasculare,fie unei anomalii cantitative sau calitative a
trombocitelor .
 Timpul de protromboplastina activata(APTT)
Se determina prin adaugarea la plasma citrata de fosfolipide ( cefalina) si a unui activator ( caolin)
Val normala: 30-50 sec.
Valori patologice : deficit de factori tromoplastinici ( XII,XI,IX,X,VII) ,hepatopatii,tratament cu heparina
Se utilizeaza in monitorizarea tratamentului cu heparina: APTT = 1,5 -2 N

Rezistenţa globulară
- se recoltează sângele pentru obţinerea globulelor roşii
- se evită hemoliza şi coagularea sângelui
- sângele recoltat (5-6 ml) se trece imediat într-un balon: Erlenmeyer de 100 ml în care s-au pus 5-10 perle de
sticlă
- se agită uşor balonul timp de 5-10 minute cu mişcări circulare
- sângele se defibrinează şi nu se mai coagulează
- se trimite imediat la laborator

Rezistenţa globulară 0,42-0,34%

RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMENE SEROLOGICE

Examenele serologice cercetează prezenţa sau absenţa anticorpilor în serul bolnavului.

Aceste examene se utilizează pentru diagnosticarea bolilor infecţioase (tifos exantematic, febră tifoidă,
sifilis).
Recoltarea sângelui se face prin puncţie venoasă direct :-în eprubetă (fără seringă), într-o cantitate de 5-10 mt
După coagulare, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei şi după 3o minute, se decantează serul într-o
eprubetă direct sau prin aspirare cu o pipetă Pasteur sterilă.
Serul nehemolizat are o culoare gălbuie, cel hemolizat este roz.
- R. Weill-Felix pentru diagnosticul tifosului exantematic
- R. de precipitare sau floculare ca: Citochol, Kahn, Meinike şi R. de microfloculare pe lamă VDRL - în
diagnosticul sifilisului
- R, de fixare a complementului
- R Bordet-Wassermann, pentru diagnosticul sifilisului
- Dozarea antistreptolizinelor ASLO- diagnosticarea RAA - scarlatină
- R. Waler-Rose - diagnosticarea P.R. (poliartrita reumatoidă)
- R. de hemaglutinare, hemaglutinoinhibare - diagnosticarea unor viroze
- R. Widal şi aglutinarea „Vi" - în diagnosticul febrei tifoide şi paratifoide
 RECOLTAREA SANGELUI VENOS SI A PROBELOR
DE URINA PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

Recoltarea sangelui venos si a probelor de urina se utilizeaza pentru efectuarea unor examene de laborator
in vederea completarii datelor furnizate de examenul clinic,si a elaborarii diagnosticului si a urmaririi evolutiei
pacientului sub tratamentul recomandat.
Examene biochimice :
- Glicemie,uree,creatinina,acid uric,rezerva alcalina,= RA, ionograma(electroliti plasmatici:
Na,K,HCO3,Cl) ,colesterol,trigliceride,lipide, TGP,TGO,GGT,bilirubina,amilaza,electroforeza,
P.T.,calciu,magneziu,HDL cholesterol, LHL cholesterol,sideremiei( Fe)
Recoltare – vezi punctia venoasa
Mentiune
- Mentinerea timp indelungat a garoului ( recoltarea cu staza) poate modifica rezultatul unor analize albumin
,calciu ,potasiu Ht,Sangele are culoarea roz datorita hemolizei
- Recoltarea fara heparina determina o falsa crestere a potasemiei,datorita eliberarii potasiului intracellular
dupa coagulare.
- Nu se face septizarea tegumentelor cu alcool sau solutii alcoolice in cazul recoltarii sangelui pentru
stabilirea alcoolemiei.
- In cazul recoltarii sangelui pt mai multe examene de laborator ordinea este urmatoarea: teste de coagulare ,
electroliti ,VSH,alte recoltari
- In cazul contactului tegumentelor cu sangele acestea se spala si se dezinfecteaza
- In cazul in care exista suspiciunea unei boli ci transmitere parenterala se marcheaza eprubeta in vederea
protectiei personalului sau se folosesc recipiente speciale .
- Recoltarea sangelui pt examene biochimice se face dimineata pe nemancate .Se recolteaza 2-5 ml fara
substanta anticoagulanta pt determinarea examenelor amintite mai sus
- Analizele in urgentă se recolteaza de obicei pe heparina.Alte substante anticoagulante utilizate sunt
reprezentate de : citrate de sodium ,florura de sodium,oxalat de potasiu,EDTA( etilendiaminotetraacetat)
hirudina ( substanta anticoagulanta prezenta in glandele salivare la liptoare si unii serpi veninosi ,care
previne coagularea sangelui prin inhibarea actiunii enzimei trombina)
Determinarea fibrinogenului
- Reprezinta o proteina sintetizata de ficat a carei concentratie creste in afectiuni caracterizate prin
inflamatie.Scaderea valorii fibrinogenului se intalneste in afectiuni hepatice .
- V.n = 2-4g/l: cantitatea de sange este 4,5ml + 0,5 anticoagulant sau 4ml sange recoltat pe ETDA
Determinarea glicemiei
- Integrata in analizele de uz curent
- Se recolteaza pe o picatura de heparina in urgenta sau se lucreaza din sange prelevat in eprubeta fara
anticoagulant in conditii obisnuite
- O alternativa o reprezinta dozarea glicemiei din sangele capilar folosind glucometrul.principiul metodei: se
inteapa pulpa degetului cu acul,se sterge cu vata fara spirt prima picatura exprimata ,cea de-a doua picatura
se recolteaza pe bamdeleta aparatului.Determinarea glicemiei cu ajutorul glucometrului este o metoda
destinata autocontrolului pacientilor diabetic si urgentelor; nu trebuie folosita pentru diagnosticul diabetului
zaharat.
- Glicemia a jeun ( recoltata dupa minim 8 ore de post) V.n.= 60-110mg/%
- Valori crescute 110-126mg% = glicemie bazala modificata
- >126mg% = diabet zaharat
- Val scazute < 50mg% = hipoglicemie: la pacienti diabetici in tratament cu insulina sau antidiabetice orale;
la pacienti nediabetici: hipoglicemie functionala, insulinom , afectinui endocrine,insuficienta hepatica.
Determinarea ureii
- Ureea reprezinta un produs al metabolismului proteic si este folosita pt aprecierea functiei renale
a) In sange – v.n.= 15-45mg%( 3-10mmoli/l) .Se recolteaza in urgenta pe heparina,iar in conditii uzuale
sange fara anticoagulant.
- Variatii fiziologice in functie de sex ,varsta,sarcina( scade in prima jumatate a sarcinii) ,dieta( crescuta unui
aport proteic important),diureza .
- Valori crescute: afectiuni renale ,infectii,hemoragii,infarct miocardic,stari febrile.
b) In urina v.n. = 15-35g/l
- Valori crescute – regim hiperproteic,febra,hipertiroidism,leucemii,
- Val.scazute- sarcina,faza oligo-anurica a insuficientei renale ,afectiune hepatica grava
Se determina din urina din 24 ore ,fara a necesita un reactive special pt recoltare .
Determinarea creatininei
- Creatinina este derivatul deshidratat al creatininei rezultate din metabolismul muscular si este urilizat pt
aprecierea functiei renale .
a) In sange v.n.= 0,5-1,2 mg% adulti si copii 1-2mg%
- Se recolteaza pe heparina sau fara anticoagulant ; este un indicator mai sensibil si mai specific al functiei
renale decat ureeia ,nefiind influentata de efortul fizic sau regimul alimentar
- Val crescute – insuficienta renala acuta si cronica ,afectiuni caracterizate prin distructia proteinelor
musculare( miopatii,polimiozita)
b) In urina v.n = 0,5-1gr/l urina
– val crescute: eforturi fizice,hipercorticism,acromegalie
- Val scazute : imobilizare prelungita ,casecxie ,insuficienta renala cronica
c) Clearance-ul creatininei – investigheaza rata filtrarii glomerulare
Cl=UxV/P
Cl = clearance(ml/minut)
U= concentratia urinara a creatininei (mg/ml)
P= concentratia palsmatica a creatininei( mg/ml)
V= volum urinar (ml/minut)
v.n= 90-130ml/minut
Determinarea acidului uric
- Acidul uric este substanta de deseu a catabolismului nucleo-proteic
a) In sange v.n= 3-5mg%
- Se recolteaza in conditii uzuale pe sange fara anticoagulant .
- Val crescute – guta ,nephrite,leucemii tratate cu antimitotice ,radioterapia
b) In urina v.n.= 0,5-1gr/24h
- Se recolteaza pe hidroxid de sodiu si se trimit 5cm3 de urina la laborator
- Val cresute ; guta.leucemii,tratament cu corticoizi ,
- Val scazute – insuficienta renala cronica,faza oligo-anurica a insuficientei renale acute
Determinarea rezervei alkaline=RA
- Este folosita pt aprecierea echilibrului acidobazic .Reprezinta CO2 total ( puterea de combinare a CO2 =
bicarbonat actual + CO2 dizolvat)
v.n.= 23-27mEq/l
- se recolteaza sange venos pe heparina fara staza
 Val crescute : alcaloza metabolica in stenoza pilorica ,administrarea excesiva de alkaline si de
bicarbonat ,alcaloza respiratorie ( hiperventilatie excesiva) in ventilatia mecanica asistata prelungita
,septicemia cu bacteria gramm-negative ,nevroze anxioase,hipoxemie )
Val scazute – acidoza metabolica ( cetoacidoza diabetica, acidoza lactica, insuficienta renala cronica
in stadiul uremic ,intoxicatii cu methanol,etanol,salicilati ,cetoacidoza de foame ); acidoza respiratorie (
acuta – edem pulmonary acut,pneumotorax,pneumoniii severe ; cronica- BPOC ,astm
bronsic,bronsiectazii
Determinarea electrolitilor plasmatici
- Se utilizeaza explorarea echilibrului acidobazic .Pentru determinarea ionogramei sanguine sunt necesari 5-6
ml sange ,recoltat pe heparina cu unele precautii: bolnavul sa fie de preferinta a jeun,sa se evita staza
sanguine prelungita,la locul recoltarii,sa nu sa determine ionograma din sangele hemolizat,recipientele in
care se face recoltarea sa fie pregatite adecvat( nu se spala cu ser fiziologic)
- Val.n.= Na=135-145mEq/l
- K= 3,5-5-5mEq/l
Val scazute
– hiponatremii : varsaturi,diaree,transpiratii,dieta hiposodata asociata cu exces de diuretice ,insuficienta
corticosuprarenala,alimentative parenterala prelungita ,polidipsie ,secretie inadecvata de ADH ,
- Hipopotasemii- varsaturi ,diaree, fistule ,aspiratii digestive prelungite ,exces de laxative sau diuretice
,adenoma Cohnn,ciroza hepatica ,sindrom nefrotic .alcaloza
Val crescute
- Hipernatremii- suprimarea aportului de apa la pacientii inconstienti sau tarati ,administrare enterala de
alimente hipertone,diaree apoasa,hiperventilatie prelungita ,arsuri extinse ,soc termic,accidente tehnice in
cursul hemodializei ,sau dializei peritoneale
- Hiperpotasemii- insuficienta renala cronica,abuz de diuretice antialdosteronice ,acidoza ,transfuzii masive
cu sange conservat
Determinarea colesterolului,trigliceridelor, HDL-colesterol, LDL- colesterol
- Determinarea acestor parametri este utilizata in aprecierea metabolismului lipidic si are o valoare deosibita
in explorarea afectiunilor aterosclerotie. Evaluare biochimica a metabolismului lipidic nu se recomanda a fi
efectata in cursul si in primele 3 luni dupa urmatoarele afectiuni: Infarct miocardic acut, stroke,
traumatisme, sarcina, scadere ponderala importanta, brusca, administrarea unor medicamente.
Pregatirea pacientului in vederea recoltarii: regim alimentar normocaloric echilibrat cu 2 saptamani inaintea
determinarii, ecluderea alimentelor cu potential hiperlipemiant (preparate cortizonice, diuretice tiazidice,
anticonceptionale, sedative) sau hipolipemiant.
Sangele se recolteaza dimineata, pe nemancate evitandu-se staza venoasa prelungita. Aspirarea sangelui in
seringa se face incet pentru a se evita formarea spumei, golirea seringii se face cu atentie si fara o presiune
exagerata in eprubeta in care se afla anticoagulant EDTA sodic (1-2mg/l ml sange) pana la trimiterea la
laborator sangele se pastreaza la o temperature de +5 grade. Se poate ecolta si in eprubeta fara anticoagulant.
Colesterolul seric total Vn 150-200 MG/100. Indicatii de determinare- evaluarea riscului de boara coronariana,
screeningul dislipidemiilor, monitorizarea tratamentului normolipemiant.
Valori crescute: hipercolesterolemii idiopatice, hipotiroidism, obstructii biliare, afectiuni renale, pancreatita
cronica,
Valori scazute, hipertiroidism, malnutritie, afectiuni hepatice severe, aport scazut de cholesterol, infectii.
Trigliceride serice valoare normal = 40-150mg/100. Indicatii de determinare: evaluarea riscului de boara
coronariana, screeningul dislipidemiilor, monitorizarea tratamentului normolipemiant.
 Valori crescute: dislipidemii familial, boli hepatice, sindrom nefrotic, hipertiroidism, alcolism, guta, infarct
miocardic ,afectiuni intercurente:
Valori scazute, malnutritie, scadere ponderala recenta,
HDL cholesterol- barbati= 35-55 mg/dl, femei 45-55mg/dl.
Valori crescute: consum moderat de alcool, terapia orala estrogenica, exercitiul fizic intens.
Valori scazute: infometare, obezitate, sedentarism, fumat, hipo si hipertiroidism, afectiuni hepatice, boli
renale,
LDL cholesterol. Valoare normal: <115mg/dl. Determinare metoda de calcul matematica LDL= cholesterol
total- HDL cholesterol- triglyceridemie/5.
Valori crescute: hipercolestrolemia familial, hipotiroidism, sindrom nefrotic, insuficenta renala cronica,
anorexie, sarcina.
Valori scazute: boli severe, terapie estrogenica orala.