Ingrijirea pacientilor in pneumologie (ingrijirea pacientilor cu afecfiuni ale

aparatului respirator)
Aparatul respirator este format din:
-cai extrapulmonare: cavitatea nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii
- plamanii drept si stang
Structura plamanului
Plamanul este format din cai aeriene intrapulmonare care formeaza arborele bronsic,
parenchimul pulmonar, retea sanguina si limfatica, retea nervoasa
La exterior plamanul este invelit intr-o membrana seroasa numita pleura
Respiratia este functia prin care organismul ia din mediul extern oxigenul si elimina dioxidul de
carbon.
Etapele respiratiei:
-Etapa pulmonara
-Etapa sanguina
-Etapa circulatorie
-Etapa tisulara
Organele care asigura respiratia sunt:
-scheletul cutiei toracice
-muschii cutiei toracice
-diafragmul
Miscarile respiratorii :
-inspiratia
-expiratia
Ventilatia pulmonara reprezinta circulatia aerului prin caile respiratorii si plamani (inspiratie si
expiratie). Ea depinde de frecventa miscarilor respiratorii.
Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor respiratoril se refera la
-mentinerea unei bune pozitii a corpului
-practicarea exercitiil or frzice, a sportului
-tratarea deformarilor musculo-scheletice din regiunea toracica
-evitarea fumatului si a consumului de droguri
-evitarea mediului poluat
-evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece si umed
-evitarea contactului cu persoane care prezinta af,ectiuni respiratorii acute
-evitarea aglomeratiilor in perioada de epidemii virale
-tratarea din timp a afectiunilor respiratorii acute
-tatarea afectiunilor care apar secundar imbolnavirii aparatului respirator
-combaterea obezitatii
Factori de risc in afectiunile pulmonare
-conditii atmosferice nefavorabile
-factorii iritanti
-fumatul si alcoolul favorizeazabronsita cronica, TBC, cancer pulmonar
-mediul poluat
Factorii infectiosi
-microbii (streptococ, stafi lococ)
-virusii (virusul gripal, rinovirusul)
Factorii alergici
-praf
-acarieni
-alergeni alimentari
-par de animale
Abuzul de medicamente
-nu este bine sa ne auto-tratam
Factori genetici
-malformatiile congenitale
-tumorile maligne
Factori sociali
-locuinte cu mucegai
-umezeala
-nivelul de cultura si educatie sanitara a populatiei
Termeni medicali
Torace emfizematos: torace dilatat, hipersonor, cu murrnur vezicular diminuat
Bronsiectazie: o dilatare cronica a bronhiilor si a bronhiolelor
Hipoxemie: scaderea cantitatii de oxigen in sange
Hipercapnie: cresterea saturatiei de bioxid de carbon in sangele arterial
Hipocapnie: scaderea saturatiei de CO2 in sangele arteial
Pleurezie: inflamatia pleurei cu acumulare de lichid
Pneumotorax: acumularea aerului sau a gazelor in cavitatea pleurala
Toracocenteza: punctie pleurala cu aspirare de lichid pleural
Empiem: acumulare de puroi in cavitatea pleurala
Wheezing: respiratie suieratoare auzlbllamai ales in expir prelungit si este caracteristica in dispneea
dinqiza de astm bronsic
Evaluarea morfofunctionala a aparatului respirator
Examenulfizic
La examenul frzic facem inspectia aspectului toracelui, miscarile celor 2 hemitorace, tipul respiratiei,
culoarea tegumentelor, tirajul intercostal (vizibil mai ales la copii), bataile aripioarelor nazale (mai
vizibil la copii)
La percutie urmarim sonoritatea (yrezerrta in mod normal) sau matitatea pulmonara.
La auscultatie urmarim murmurul vezicular normal, sau diferite zgomote patologice: raluri pulmonare
(zgomote date de ingustarea cailor aeriene sau de prezenta secretiilor in exces la nievlul acestora) sau
frecaturi pleurale (zgomot dat de frecarea intre ele a celor doua foite pleurale ingrosate datorita
inflamatiei)
Examenul radiolgic
Obisnuite sunt:
-radiografiatoracica
-radioscopi a toracica
-CT pulmonar
-angiografie pulmonara
-bronho grafi e pulmonara
Examinari endoscopice
-bronhoscopie
-plernoscopie
Examinari cu izotapi radioactivi
-scinti grafia pulmonara
Explorari
functionale
-spirometria
-spirografia
-analiza gazelor sanguine
-teste farmaco-dinamice
-teste cutanate (intradermorcactia cu tuberculina, teste la alergeni)
Probele functionale ventilatorii
Scopul explorarilor functionale respiratorii este de a stabili capacitatea functionala respiratorie si de a
preciza mecanismul de producere a tulburarilor functionale.
Spirometria este metoda de expiorare a ventilatiei pulmonare si se face cu ajutorul spirometrului.
Spirometrele care se folosesc actual sunt aparate performante care permit inregistrarea electronica pe
un ecran a volumelor expirate de pacient. Pacientul este conectatla aparat prin intermediul unei piese
bucale in timp ce nasul este pensat cu o clema pentru a se asigura un circuit inchis in vederea unei
inregistrari corecte. Cu ajutorul spirometrului se pot determina:
-volumul aerului circulant
-aerul complementar
-aerul de rczewa
-capacitate a vitala a plamanilor
Spirografiaurmareste dinamica ventilatorie si masurarea volurnelor ventilatorii statice si dinamice atat
in stare de repaus a organismului cat si ia efort. Spirograful este la fel construit astfel ca pacientul sa
se adapteze Ia aparat prin intermediul unei piese bucale, iar nasul se acopera cu o pensa nazala"
Modificarile de volum ale aerului expirat si inspirat se inscriu cu ajutorul unei penite pe o hartie
speciala, graficul astfel format fiind sub forma unor curbe si poarta numele de spirograma.
Pregatirea pacientului pentru spirografi e
Bolnavul trebuie sa fie in repaus 3-4 ore inaintea examinarii" Proba se face dimineata pe
nemancate, pe nefumate, in cabinetul de spirografie dupa ce s-a odihnit o
jumatate
de ora. Asistenta
masoara inaltimea si greutatea corporala a pacientului si apoi racotdeaza bolnal.ul la apamt lasandu-l
cateva minute sa respire linistit pentru a se obisnui cu aparatui. Pe spirograma inaltimea curbei
corespunde inspiratiei iar coborarea curbei corespunde expiratiei.
Datele pe care le va inregistra spirograma sunt:
-capacitateavitala
-volumul curent
-volumul inspirator de rezerva
-volumul expirator de rezewa
-volumul maxim de aer pe care bolnavul il poate expira (VEMS)
Anali z a gaz e I or r e spir at or ii
Oximetrie:Monitorizeaza saturatia in oxigen din sangele arterial
Pulsoximetrul este un traductor care se plaseaza pe falanga distala a degetului sau lobul urechii si
masoara saturatia de oxigen din sangele capilar in rnod continuu pe un ecran, saturatie care se da in
procente (sub 96% se considera o hipooxigenare a sangelui capilar)
Examinari de laborator
Din sange:
-testele de inflamatie: VSH, fibrinogen, hemoleucograma
-reactii pentru depistare de HIV, SIDA
Recoltare sputei pentru:
- examen bacteriologic -se colecteaza in cutii Petri cu sau fara medii de culfura dar obligatoriu sterile
-depistarea bacilului Koch. Se folosesc cutii Petri sterile sau recipiente de unica folosinta in numar de
3 folosite 3 zile la rand. Probele de sputa se pot lua pe loc sau dimineata devreme din expectoratia
matinala. Pacientul isi va clati gura cu apa apoi va respira adanc de cateva ori provocandu-se astfel
tusea. Se colecteaza minim 3-5 ml de sputa in fiecare recipient 3 zlle la rand. Cadrul sanitar care
supravegheazatehnica va avea grija ca exteriorul recipientului sa ramana curat iar materialul folosit la
stergere sa fie colectat pentru distrugere.
Semne si simptome
posibile
in afectiunile aparatului respirator
-Durerea toracica difera ca localizare, intensitate si mod de aparitie in functie de regiunea afectata si
intinderea leziunilor. Durerea toracica nu exprima intotdeauna o afectiune a aparafiilui respirator
(poate fi durere cardiaca, de perete, nevralgii intercostale)
-Tusea poate fi uscata sau umeda. Este un simptom dominant in majoritatea afectiunilor respiratorii.
Difera ca frecventa, mod de aparitie, matinala, vesperala, in anumite pozitii, poate duce la epuizarea
pacientului, la perturbarea somnului. In unele situatii e necesara provocarea tusei pentru a usura
eliminarea secretiilor.
-Expectoratia difera ca aspect si cantitate. Examenul macroscopic ofera informatii referitoare la
diagnostic si etiologie. Este un produs patologic periculos in propagarea infectiei.
-Dispneea e consecinta scaderii aportului de oxigen, cresterii dioxidului de carbon, comprimarii
organelor mediastinale (trahee, bronhii) sau poate fi o consecinta aobstructiei cailor respiratorii. Poate
fi insotita de tiraj, cornaj, wheezing, batai ale aripioarelor nazale, turgescenta jugularelor
externe.
Duce la anxietatea pacientului, intoleranta la efort, ortopnee,
-Hemoptizia, apare in TBC-ul pulmonar, in cancer
-Cianoza se datoreaza lipsei de oxigen (hipoxiei)
-Tahipnee
-Bradipnee
-Sughitul apare prin iritarea nervului frenic in boli ca pleurezii, tumori pulmonare.
-frison
-febra
-transpiratii
-cefalee
-agitatie
-anorexie
Ingrijirea pacientului cu astm bronqic
Astmul bronsic se caracterizeazaprin crize de dispnee paroxistica expiratorie provocate de
obstructia bronhiilor prin bronhospasme.
Culegerea de date
In functie de factorii declansatori ai spasmului acestia pot fi extrinseci, unde factorii declansatori
sunt din afara organismului(alergenii) sau intrinseci, declansatoare fiind infectiile pulmonare.
Factori
favorizanti
Expunerea la frig, ceata, umezeala, trecerea brusca de la aer cald la aer rece, emotii.
Manifestari de dependenta. Semne si simptome
In criza de astm bronsic uneori intalnim prezenta simptomelor prevestitoare ca rinoree, stranut, tuse
uscata.
Caracteristice sunt :
-dispneea cu caracter expirator, bradipnee
-tuse cu expectoratie,
-transpiratii,
-pacientul iapozitia de ortostatism pentru mai buna ventilatie
Starea de rau asmatic este forma grava a crizei de astm bronsic. Pe langa simptomele de mai sus
apare si:
-polipnee
-tiraj intercostal
-cianoza
-imposibilitatea de a vorbi
-tahicardie
-transpiratii abundente
Examenele paraclinice arata cresterea eozinofilelor in sputa si in sange. Testele cutanate sunt pozitive
in astmul extrinsec. Probele functionale ventilatorii modificate (spirometria).
Diagno s tic e de nur sing. Problemele pacientului
-alterarea resp irati ei
-anxietate
-deficit de autoingrij ire
-alterurea somnului
- alter ar ea c omuni carii
-disconfort datorita dispneei
Obiective
-combaterea cnzei de astm bronsic
-ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice
-prevenirea complicatiilor
-ameliorarea tolerantei la efort
Masuri
lntervenfii cu rol autonom:
Combaterea starii de hipoxie
-o buna pozitie a pacientului
-o buna oxigenare a salonului
-oxigenoterapie asigurandu-se umidificarea aerului
-in canil administrarii oxigenului prin sonda nazala, aceasta trebuie sa he sterila.
-monitorizarea functiilor vitale
Intervenlii delegate
-administram medicatia prescrisa de medic: bronhodilatatoare, expectorante, mucolitice, antibiotice
Prevenirea complicatiilor: observarea semnelor si simptomelor unor complicatii
Evacuarea lichidelor pleurale, peritoneale prin punctii pleurale
Educarea pacietului pentru eliminarea secretiilor, reluarea activitatilor fizice in functie de toleranta la
efort
Exemplu prezentare de plan de ingrijire nursing
Pacientul P.A. prezintl urmdtoarele simptome: dispnee expiratorie cu expir prelungit cu
wheezing, bradipnee, tuse urmat[ de expectora]ie mucoasd, filant5 gi eiiberatoare, facies crispat
(spaimd).
Diagnostic medical: Astm brongic in crizd,.
intocmiji planul de ingrijire.
Planul de ingrijire
1 Nevoia de a respira qi a avea o bund circulalie
P : aiterarea respiraliei
E: criza de astm bronqic
S: dispnee expiratorie, bradipnee
Obiective:
- Pacientul sd respirb liber, pe nas;
- Pacientul sd prezinte mucoase umede qi integre;
- Pacientul sd prezinte cdi respiratorii permeabile qi o bund circulafie;
- Pacientul sd fie echilibrat psihic
Intervenfii cu autonome
- La nivelul nasului
indepdrtez secreliile nazale;
Umezesc aerul din incdpere;
Asigur un aport suficient de lichide
- La nivelul faringelui qi laringelui
Recomand pacientului repaus vocal absolut;
F avorizez modalitSli de comunicare nonverbald
- La nivelul pldmAnilor qi a bronhiilor
InvS! pacientul sd tuqeascd, sd expectoreze gi sd iqi colecteze sputa;
Umezesc aerul din incdpere cu apd aleoolizat5;
Aspir secreJiile brongice;
InvS! pacientul sd facd gimnasticd respiratorie;
Asigur pozilia qezdnd a pacientului;
Pregdtesc psihic pacientul in vederea aspirdrii secreliilor brongice, a recoltdrii s6ngelui gi sputei
pentru examenele de laborator qi administririi oxigenoterapiei;
- Monitorizez in permanenld funcfiile vitale qi vegetative
Intervenlii delegate (la indicatia medicului)
- Ii administrez antispastice: dilatatoare ale bronhiilor: eufilind, miofilin (1 fiola a 0,24 g i.v.
-
se
administreazd lent 3
-
4 minute sau in PEV); simpaticomimetice: berotec in inhalatii sau sub formd de
6
spray. ln cazul in care pacientul are antecedente cardiace, este hipertensiv sau are valori tensionale
crescute se evitd simpaticomimeticele;
- Administrez hemisuccinat de hidrocortizon 50
-
200 mg i.v. in cazul in care criza nu cedeazd" la
miofilin;
- Practic oxigenoterapia prin sondd introdusd in ndrile bolnavului pdnd in faringe (6
-
8 cm), oxigenui
il administrez bolnavului cu debit de 6 -8 Vminut. in cazul in care oxigenoterapia se dovedeqte
ineficientd administrez sulfat de magneziu injectat i.v. lent (10
-
20 rnl);
- Administrez efedrind (fiole a 1 ml 5Yoin injecfii s.c.) qi adrenalind (fiole a I ml injectate s.c.)
Evaluare
in urma ingrijirilor acordate pacientul respird liber pe nas, are mucoase umede qi integre gi este
echilibrat psihic.
2. Nevoia de a evita pericolele
P1: obstruclia cdilor respiratorii
El; criza de astm bronqic
S1: dispnee expiratorie, tuse cu expectorafie mucoasd, filantd
Obiective:
- Pacientul s5 nu devin5 sursd de infectii
- Pacientul sd fie echilibrat psihic
Intervenlii autonome
- Iau mdsuri sporite de evitare a transmiterii infecliilor prin respectarea circuitelor, m4suri de
igiend spitaliceasci (condifii de cazarc, microclimat, alirnentafie, aprovizionare cu apd, indepdrtarea
reziduurilor, sterilizare, curdfenie, dezinfeclie);
- Urmdresc qi apreciez potenlialul infecjios al pacientului qi aplic mbsurile de izolare a surselor
de infeclie;
- Informez qi stabilesc impreund cu pacientul planul de recuperare a stdrii de sdndtate qi creqtere a
rezistenfei organismului;
IntervenJii delegate
- Identific factorii alergeni qi efectuez imunizdrile specifice qi nespecifice;
- Administrezmedicatia prescrisd de medic
Evaluare
in urma ingrijirilor acordate pacientul nu mai tuqeqte deci nu mai prezintd riscul de a deveni sursi de
infeclie
3. Nevoia de a comunica
P: anxietate
E: cizade astm bronqic
S: facies crispat
Obiective:
- Pacientul sd fie echilibratfizic gi psihic
Intervenfii cu rol autonom
-Favorizez adaptarea bolnavului la noul mediu;
- Creez un mediu optim pentru ca pacientul sd-qi poatd exprima emofiile, nevoile;
- Ajut pacientul s6-qi recunoascd anxietatea;
'Fvrnizezmijloace de comunicare adecvate pacientului qi ii farnizez informafiile de care are nevoie;
-Fwnizez explicafii clare gi deschise asupra ingrijirilor programate;
- inv6! pacientul tehnici de relaxare;
- incurajez pacientul la lecturi gi alte activitSli pentru a inldtura starea de anxietate;
- Asigur legdtura pacientului cu familia prin vizite frecvente
Intervenlii cu rol delegat
- Administrezmedicalia prescrisd de medic
Evaluare
ln urma ingrijirilor acordate pacientul este echilibratfizic qi psihic.
4. Nevoia de a dormi qi a se odihni
P: somn alterat
E: cizade astm bronqic
S: dispnee, tuse
Obiective:
- Pacientul sd prezinte un somn liniqtit.
Intervenfii cu rol autonom
- inv6! pacientul sd practice tehnici de relaxare, exercilii respiratorii;
- Ofer pacientului o cand de lapte inainte de culcare, o baie caldd;
- Observ qi notez calitatea, orarul somnului gi gradul de satisfacere a celorlalte nevoi;
- Intocmesc un program de odihni corespunzAtor
Intervenfii cu rol delegat
- Adminishezmedicalia prescrisi de medic
Evaluare
in urma ingrijirilor acordate pacientul prezirtdun sornn liniqtit.
5. Nevoia de a invdla cum s6-!i pdstrezi sdndtatea
P: lipsa cunoqtinfelor
E: criza de astm bronqic
S: facies crispat, anxietate
Obiective:
- Pacientul sd acumuleze nai cunoqtinle;
- Pacientul sd dobAndeascd atitudini, obiceiuri gi deprinderi noi
Intervenfii cu rol autonom
- Explorez nivelul de cunoqtinle al bolnavului privind boala, modul de manifestare, mdsurile
preventive qi curative, modul de participare la intervenlii gi ia procesul de recuperare;
- Stimulez dorinla de cunoagtere;
- Motivez importanla acumulSrii de noi cunogtin{e;
- Conqtientizezbolnavul asupra propriei responsabiiitSli privind sdndtatea;
- Verific dacd bolnavul a in{eles corect mesajul transmis qi dacd qi-a insuqit cunoqtinfele;
- Identific obiceiurile qi deprinderile greqite ale bolnar,ului;
- Corectez deprindeile ddundtoare ale pacientului;
-
Jin
lec1ii de formare a deprinderilor igienice, alimentalie rafionald, mod de viald echilibrat,
administrare a diferitelor tratamente;
3.
- Incurajez gi ajut la dob6ndirea noilor deprinderi
Evaluare
in urma ingrijirilor acordate pacientul a acumulat noi cunoqtinle despre boala sa qi a dobdndit atitudini,
obiceiuri qi deprinderi noi.
Ingrijirea pacientului cu Pneumonie pneumococica
Etiologie(c auza): agentul responsabil este streptococcus pneumoniae
Cauze favorizante:
-frig
-umiditate
-alcoolism
-oboseala
-varsta (copii si varstnicii mai des)
-unele infectii (gripa)
Anatomie patologica: boala este o alveolita exudativa.
Localizare:
-50% pe lobul inferior al plamanului drept
-30% pe lobul inferior al plamanului stang
-lobii superiori sunt mai rar prinsi
-uneori ambii lobi sunt prinsi
-
pneumonie bilaterala
Simptomatologie:
-debutul este brutal
-frison unic
-febra 40
-junghi toracic submamelonar (de obicei pe partea afectata)
-dispnee
-polipnee
-tuse chinuitoare, initial seaca apoi productiva
-sputa (are aspect purulent sau,,peltea de coacaza")
-faciesul este vultuos; poate prezenta herpes nazo-labial
-limba e incarcata
-oligurie (urineaza mai putin)
Laborator
-VSH crescut
-leucitoza (leucocite-peste 1 0.000/mm3)
-examenul sputei : pune in evidenta prezenta pneumococului
-se pot face culturi si antibiograme
Examen radiologic
-opacitati (una sau mai multe) bine delimitate, omogene
Diagnostic diferential :
-cu TBC pulmonar
-cu tumori pulmonare
-cu edem pulmonar
-cu fibroze pulmonare
-chist hidatic pulmonar
Evolutie si complicatii:
-in evolutie naturala pneumonia dtxeazaT-10 zile
Vindecarea
Se face lent, pe parcusrul catorva zile sau brusc cu:
-criza termica: temperatura scade la37 de grade
9
-qiza urinara: poliurie
-cnza sudorala: transpiratii profuze ( abundente)
Datorita tratamentului antibiotic boala dureaza cateva zile.
Complicatii:
-pleurezie
-abcesul pulmonar
-meningita: prin diseminare pe cale sanguina
-septicemia
Diagnostice de nursing. Problemele pacientului
-alterarea respiratiei datorita inflamatiei, acumularii de secretii carccterizata prin tahipnee, respiratie
superficiala, prezenta ralurilor umede la auscultatte, ttilizarea muschilor respiratori accesori, tuse
productiv4 anxietate
-alterarea nutritiei datorita scaderii aportului aiimentar per os in conditiile: scaderii apetitului, asteniei
fizice cu scaderea tonulsuli muscular
-deficit de autoingrij ire
-alterarea homeotermiei datorita procesului infl amator: febra
-alterarea comunicarii
-disconfort datorita durerii, febrei
Obiective
-asigurarea unei repiratii adecvate cu o oxigenare adecvata a tesuturilor
-ameliorarea functiei de alimentatie cu reluarea apetitului
-mentinerea unei temperaturi corporeale normale prin remiterea febrei
-prevenirea aparitiei complicatiior
Plan de actiune (tratament)
1. regim igienodietetic in vederea asigurarii clearance-ului pulmonar
Interventii autonome ale nrusei:
-masurati frecventa si apreciati profunzimea respiratiilor precum si a miscarilor toracice
Ex: tahipneea, respiralia superficiala, rniscarile asimetrice ale peretelui toracic pot apare adesea
darorita durerii unilaterale sau acumularii de lichid in pleura.
-ajutati pacientul sa faca exercitii de respiratie si de expectoratie (compresii toracice, inspir profund
care sa mobilizeze secretiile si sa stimuleze acttl de tuse)
-aport lichidian crescut: administrati minim 2500 ml tichide pe zi (daca nu este contraindicata
cantitatea), de preferat caldute si nu reci pentru amobiliza si inlatura secretiile.
-repaus lapat pe perioada febrila
-alimentatie bogata in vitamine
Interventii delegate de indicatia medicului
2. tratament simptomatic :
-antitermice : algocalmin, paracetamol
-antitusive (in perioada de tusea seaca): Eurespal, Tusin, Codeina
-expectorante sau mucolitice (atunci cand tusea devine productiva): Erdomed, Humex expectorant,
ACC, Bromhexin
-antiinfl amator ( unghi toracic intens) : Ibrupofen, Nurofen
10
3. tratament etiologic:
lCand agentul etiologic e bacterian se administreazaantibiotice, daca este viral NU se vor administra
antibiotice, cel mult antivirale numai la indicatia medicului !
-antibiotice cu spectru larg: amoxicilina, augmentin
*in
unele cazr,ti se va schirnba antibioticul cand vine rezultatul de ia antibiogramei
Prognostic:
-este bun sub un tratament corespunzaior
*in
cazul pacientilor cu imunitatea scazttta sau cu alte boli asociate (diabet zaharat, obezitate, infectie
HIV, hepatita C), prognosticul poate fi sever
Ingrijirea pacientului cu insuficienta respiratorie acuta
Se caracterizeazaprin imposibilitatea plamanilor de a asigura oxigenarea sangelui si eliminareaCO2.
Culegerea de date (circumstante de aparitie)
-obstructia cailor respiratorii superioare
-alterarea functiei centrului respirator apare in procese pulmonare si pleurale
Manifestari de dependenta (semne si simptome)
-dispnee
-cianoza
-modificare amplitudinii mi scarilor respiratorii
-tahicardie
-durere toracica
-transpiratii abundente
-anxietate
-confuzie
-delir
Diagnostice de nursing
-alterarea respiratiei
-diminuarea schimburilor gazoase
-diminuarea perfuziei tisulare
-Potential de complicatii
Obiectivele vizeaza
-permeabil izarca cailor respiratorii
-favoizarea ventilatiei pulmonare
-combaterea starii de hipoxie
-prevenirea complicatiilor
Permeabili zatr ea cailor aeriane :
In caz de obstructii supraglotice se aseaza bolnal'ul in decubit dorsal cu capul in hiperextensie .
La pacientii in corna se aplica pipa Guedei.
La pacientii cu varsatura se inclina lateral capul pacientului. Se curata orofaringele de secretii cu
degetul infasurat in compresa de tifon sau prin aspiratie orofaringiana cu ajutorul unui aspirator. ln caz
de corpi straini se permeabilizeaza caile respiratorii prin efectuarea manevrelor Heimlich.
ln caz de obstructii subglotice se practica aspirarea secretiilor cu seringa Goulion cu pompa de vid sau
cu aspirator electric. Se mai poate face drenaj postural asezxrd bolnavul in decubit ventral sau lateral
cu capul mai
jos
decat trunchiul si intors intr-o parte.
11