REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

- Identificarea prealabila a medicamentelor si verificarea calitatilor lor.

- Respectarea intocmai a medicamentului prescris.
- Respectarea cailor, dozajului si a orarului de administrare.
- Respectarea somnului bolnavilor. Fac exceptie medicamentele etiologice (antibiotice etc).
- Evitarea incompatibilitatilor. Unele medicamente devin ineficace sau chiar daunatoare prin
asociere. Exista incompatibilitati de prescriere, de care trebuie sa tina seama medicul
(sulfamidele si acidul paraaminobenzoic, histamina si antihistaminicele, asocierea unor
medicamente cu antidoturile lor). Exista insa si o incompatibilitate de asociere, care
priveste pe sora: de exemplu, clorura de calciu si codeina fosforica, luminalul injectabil si
alte substante etc. Unele incompatibilitati sunt cautate (procaina cu adrenalina, morfina cu
atropina, utilizarea antidoturilor), pentru a obtine efectul terapeutic urmarit.
- Administrarea imediata a medicamentelor (al caror flacon a fost deschis).
- Luarea medicamentelor in prezenta asistentei.
- Respectarea masurilor de asepsie, pentru a preveni infectiile intraspitalicesti.
- Anuntarea imediata a greselilor savarsite in administrarea medicamentelor.

REACTIILE ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR

Acestea, trebuie bine cunoscute de asistenta medicala, pentru a putea interveni la timp. Astazi,
intoleranta medicamentoasa este foarte frecventa, chiar la antibiotice. Daca nu se iau anumite
precautii, sunt de temut reactiile alergice si numeroase alte tulburari. Sunt cunoscute
medicamentele care pot duce la asemenea accidente; uneori pot aparea si accidente grave
generale: agranulocitoza (aminofenazona), anemii, socuri anafilactice (seruri, antibiotice etc).
Alteori, in special in cursul tratamentelor cu antibiotice, pot aparea dezechilibre biologice, prin
modificarea florei mi-crobiene. Prin distrugerea florei patogene, unele microorganisme care
paraziteaza in mod normal organismul, se dezvolta mai intens si devin mai virulente. Astfel, pot
aparea micoze sau infectii cu stafilococi rezistenti la antibiotice.
Trebuie tinut seama si de faptul ca numeroase produse (antibiotice, corticoizi) pot masca semnele
unei boli, fara a o vindeca complet, daca nu sunt prescrise in doze si pe o durata suficienta.
Reactiile adverse sunt reactii nocive care apar la doze folosite obisnuit, in scop profilactic, curativ
sau pentru diagnostic. Ele trebuie deosebite atat de efecte nedorite de ordin farmacodinamic (de
exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina), care pot fi neplacute dar nu sunt, de obicei,
nocive, cat si de fenomenele de intoxicatia acuta (de exemplu, coma barbiturica), care apar la
doze mari, ce depasesc pe cele utilizate normal.
Reactiile adverse sunt mai frecvente la batrani, femei si copii. Cel mai des apar in asocierile
estro-progestative orale (folosite ca anticonceptionale), dupa unii agenti antibacterieni
(ampicilina, cotrimoxazol, izoniazida, nitrofurantoina), unele deprimante centrale (clorpromazina,

diazepam, pentazocina), medicamente ca fenilbutazona, indometacin, metildopa.

Reactii adverse apar, de obicei, la medicatia cardiovasculara, diuretice, neuro-psihotrope,
antiinflamatorii nesteroidiene, glucocorticoizi, antibiotice si
anticoagulante. Principalele Simptome apar la nivelul pielii, tubului digesth sistemului nervos
central si sangelui.
Medicamentele pentru care este necesara supraveghere biologica sunt: anticonceptionale orale,
anticonvujsivante, antituberculoase, antibiotice, diuretice, in genera], fenacetina si analgezice in
doze mari, anticoagulante orale plus medicatie asociata si antidiabetice orale plus medicatie
asociata.
Dupa mecanism reactiile adverse pot fi:
- reactii adverse de tip toxic. Riscul este mai mare cu cat doza este mai mare. Apar, de obicei, in
insuficienta hepatica sau renala si la miocardul bolnav. in cazul digitalicelor, doza eficace este
foarte apropiata de cea toxica. Riscul este mai mare in administrarea pe cale i.v. Interactiunile
medicamentoase pot provoca, de asemenea, fenomene toxice. De exemplu, tranchilizantele sau
neurolepticele potenteaza, uneori, periculos efectele altor deprimante centrale (anestezice
generale, hipnotice, morfina);
- reactii adverse idiosincrazice, sau de intoleranta. Acestea sunt independente de doza. Apar la
doze obisnuite de izoniazida .sau hidralazina. Uneori apar prin intoleranta la alcool (congestia fetii
si fenomene circulatorii). Alteori bolnavul raspunde prin hemoliza la doze obisnuite de
primachina, chinina, sulfamide, sulfone, nitrofurantoina, acid nalidixic (Negram), fenacetina etc.
Hipertermia maligna poate fi provocata de unele anestezice generale;
- reactii adverse alergice. Apar prin mecanisme imune. Alergia presupune o sensibilizare
prealabila. Unele reactii sunt de tip anafilactic (chiar spc anafilactic). Penicilinele pot provoca
dispnee acuta, bronhospasm cu sufocare, edem laringean, hipotensiune, colaps, urticarie).
Aspirina, morfina si alte opioide, antiinflamatoarele nesteroidiene, chinina, chinidina, sulfamidele,
fenilbutazona, izoniazida, betablocantele pot provoca lupus eritematos diseminat. Dupa peniciline,
P.A.S, sulfamide, nitrofurantoina, uneori apare boala serului (febra, artralgii, adenopatii, urticarie)
sau numai urticarie si edem Quinke. Pentru depistarea sau prevenirea acestor reactii este nevoie
de o anamneza corecta, teste cutanate etc. Tratamentul consta in desensibilizare specifica,
oprirea imediat a medicatiei, administrarea de antihistaminice, adrenalina sau glucocorticoizi.

Stari patologice produse de medicamente

Stari patologice cardio vasculare
Insuficienta cardiaca poate apare dupa chinina, procainamida, betablocante, verapamil,emetina,
glucocorticoizi, aldosteron sau fenilbutazona; aritmii pot apare dupa digitalice, chinidina,
amiodarona, antidepresive sau neuroleptice; bradicardie si blocA.V.dupablocante adrenergice,
verapamil, digitalice; agravarea cardiopatiei ischemice dupa ergotamina, ganglioplegice,
guanetidina, tolazolin, adrenalina, tiroxina; hipotensiune severapana la colaps, dupa guanetidina,
prazosin, chinidina, procainamida, clorpromazina si altele; hipertensiune arteriala dupa
ergotamina, anorexigene, estrogeni, contraceptive, aldosteron, glucocorticoizi; vasoconstrictie

periferica,.dupa ergotamina, dopamina, blocante betaadrenergice. Stari patologice ale sangelui

Aplazie medulara dupa cloramfenicol, penicilina, streptomicina, sulfamide, fenitoina, aspirina,
fenacetina, fenilbutazona, tolbutamid; agranulocitoza, dupa cloramfenicol, peniciline,
streptomicina, sulfamide, aspirina, fenilbutazona, aur, acid etacrinic, tolbutamid, barbiturice,
clorpromazina, agenti alchilanti, antimetaboliti etc; anemie megaloblastica, dupa metotrexat,
trimetoprin, izoniazida, fenitoina,
( barbiturice, alcool,clororochina, contraceptive orale; anemie hipocroma, dupa izoniazida,
cloramfenicol, alcool, anticoagulante, aspirina; anemie hemoli ti ca, dupa peniciline, rifampicina,
izoniazida, P.A.S. sulfamide, indometacina, fenacetina,
I chinina, chinidina; Trombocitopenie dupa agenti alchilanti, antimetaboliti citotoxici,
cloramfenicol, penicilina, tuberculostatice, sulfamide, fenitoina, aspirina,
i fenilbutazona, preparate de aur, chinina, chinidina, barbiturice, meprobamat, antihistaminice,
glucocorticoizi.
Stari patologice renale
Nefropatia tubulara poate apare dupa antibiotice aminoglicozidice, unele cefalosporine,
rifampicina, paracetamol; nefropatie interstitiala acuta dupa antiinflamatorii nesteroidiene,
sulfamide, unele peniciline, rifampicina; nefropatie glomerulara cronica dupa penicilamina,
probenecid, aur etc; insuficienta renala acuta dupa antihipertensive, diuretice, captopril,
enalapril, opioide in doze mari; nefrocalcinoza dupa compusi de calciu, vitamina D etc; retentie
lichidiana dupa corticoizi, fenilbutazona, indometacin, clonidina;
Stari patologice gastro intestinale; greata si voma dupa tetraciclina, eritromicina, citotoxice
anticanceroase, opioide, aminofilina, supradozare de digitala etc; gastrite hiperacide, ulcer
gastric sau duodenal dupa corticoizi, fenilbutazona, aspirina; diaree, enterita, colita dupa
purgative iritante, peniciline, tetraciclina, cloramfenicol, rezerpina, metildopa, guanetidina,
digitalice; constipatie dupa opioide, codeina, atropina, carbonat de calciu, hidroxid de aluminiu si
alte antiacide, vincristina, vinblastina.
Boli hepatice produse de medicamente
Hepatita acuta sau subacuta dupa paracetamol, fenacetina, fenilbutazona, metildopa, sulfamide,
P.A.S., izoniazida, rifampicina, eritromicina, mercaptopurina etc.; hepatita cronica activa dupa
clorpromazina, metildopa, azatioprina, metrotexat; steatoza hepatica dupa tetraciclina, ciroza
hepatica dupa metrotexat, supradozare de vit. A; icter colestatic dupa steroizi anabolizanti,
contraceptive orale, clorpromazina etc; litiaza renala dupa estrogeni si contraceptive orale;tumori
hepatice dupa estrogeni, unele contraceptive orale, steroizi androgeni si anabolizante;
Stari patologice ale aparatului respirator
Astm bronsic dupa acid acetilsalicilic, peniciline, eritromicina, cefalosporine, streptomicina,
tetraciclina, sulfamide, ioduri, propanolol etc; lupus eritematos cu determinari pulmonare dupa
P.A.S., izoniazida, peniciline, streptomicine, tetraciclina, hidralazina, procainimida, chinidina,
fenitorina, fenilbutazona, aur;
Endocrinopatii medicamentoase
Sindrom Cushingoid dupa glucocorticoizi; hipoglicemie dupa insulina si antidiabetice orale,
fenomene de hipertiroidism, dupa hormoni tiroidieni; diabet
reversibil dupa glucocorticoizi, contraceptive orale, unele diuretice tiazidic hipertiroidism si
fenomene gusogene dupa iod, ioduri, uneori fenilbutazona, P.A.I ariodarona;
Stari patologice psihice si neurologice

Stari confuzionale la batrani cu ateroscleroza, dupa barbiturice; sindroan depresive pot fi induse
de neuroleptice fenotiazinice, rezerpina, haloperidol;
Stari de euforie si chiar dispozitie maniacala, dupa glucocorticoizi; encefalopat la bolnavii cu
insuficienta hepatica apare dupa diuretice brutale, morfina, lidocaii i.v.; cefalee, dupa
indometacin; convulsii pot apare dupa lidocaina, anestezice loca si doze mari de penicilina
i.v.;tulburariextrapiramidale apar dupa antipsihotice.
Stari patologice ale muschilor, articulatiilor si oaselor
Mialgii si crampe musculare pot aparea dupa glucocorticoizi; dureri muscula. apar dupa
Tratament prelungit cu diuretice; osteoporoza poate fi provocata de do; indelungate cu
glucocorticoizi, heparina etc; osteomalacia sau rahitismul es favorizat de medicatia antiepileptica
(fenobarbital, fenitoina); lupusul eritematc diseminat poate aparea dupa proeainamida,
hidralazina, izoniazida si fenitoina;
Reactii cutanate diverse
Acnee, alopecie, eritem polimorf, eruptii, lupus, pigmentari cutanate, urticar, etc. apar uneori
dupa glucocorticoizi, steroizi androgeni si anabolizant contraceptive, hormoni, ioduri, fenobarbital,
propantelina, P.A.S., izoniazid ciclofosfamida, aur, heparina, peniciline, sulfamide, fenilbutazona,
antimalaric barbiturice, aspirina, tetraciclina, diuretice tiazidice, sulfamide antidiabetice, aci
nalidixic;
Incompatibilitatii sau interactiunile presupun utilizarea a doua sau mai muli substante care pot
provoca efecte anormale.

Dependenta produsa de medicament

Este o stare de intoxicatie cronica, caracterizata prin necesitatea folosirii unc toxice sau
medicamente. Bolnavul are necesitatea utilizarii in permanenta a un medicament. Substantele
care pot produce dependenta au, de obicei, actiun euforizanta, linistitoare, stimulanta sau
halucinogena. Principalele medicamente sa toxice care pot produce dependenta sunt: morfina,
heroina si alte opioidt amfetaminele, cocaina, alcoolul, barbituricele si alte hipnotice,
tranchilizantei nicotina (respectiv tutunul). Bolnavii care au utilizat in exces aceste substante incej
la un moment dat, sa ia toxicul nu din cauza dependentei ci pentru a evita sindromi de
abstinenta.Dependenta poate fi psihica cand bolnavul are necesitatea de a-s administra un
medicament permanent, uneori zilnic.
Dependenta poate fi fizica, cand bolnavul continua folosirea medicamentuli pentru a evita
tulburarile care apar la intreruperea lui (abstinenta).
Toleranta este o stare de necesitate de a-si administra un medicament permaneni deoarece
efectul benefic terapeutic a scazut. Psihotoxicitatea este starea in car apar tulburari de
comportament de natura psihotica, in urma administrarii indelungat a unui medicament.