Dependența

medicamentoasă

Elaborat: Jubîrcă Ionela

Aparatu Ionela
Ce numim dependența
medicamentoasă?
Dependenta medicamentoasa este
starea de intoxicatie cronica
caracterizata prin necesitatea imperioasa
de a folosi unele substante
medicamentoase toxice. Aceasta stare
patologic prezinta 4 categorii de
fenomene:
 Dependența psihică
 Toleranța
 Dependența fizică
 Psihotoxicitatea
 dependenta psihica-necesitatea psihologica de a folosi
substanta respectiva (morfina, alcool, barbiturice,
tranchilizante, cocaina, amfetaminele…);
 dependenta fizica este necesitatea de ordin somatic de
a folosi substanta pentru a evita sindromul de abstinenta
care apare la cateva ore de la oprirea administrarii si
poate imbraca aspecte periculoase;
 toleranta este diminuarea pana la disparitia a efectuarii
repetate a administrarii, respectiv necesitatea de a
creste progresiv doza pentru a obtine efectul scontat;
 psihotoxicitatea se manifesta prin tulburari de
comportament uneori cu caracter psihotic, care apare
in cazul folosirii indelungate de doze mari de substante
care dezvolta dependenta (barbituricele, alcool,
cocaina, amfetaminele, lisergida-LSD).
 Simptomele depententei:
 Incapacitatea de a rezista fara medicamente-
persoana respectiva simte ca nu mai poate sa
adoarma fara sedative, nu face fata stresului de peste zi
fara o pastila "minune", nu mai are incredere in
capacitatile propriului organism si nu si-l poate controla.
 Anxietate- in cazul absentei pastilelor: daca nu si-a luat
pastila ca de obicei, persoana dependenta devine
anxioasa, agitata, nelinistita. Ea este obsedata de ideea
ca trebuie sa isi faca rost cat mai repede de
medicament.
 Sentimentul pierderii controlului- acesta se manifesta
atat in absenta medicamentelor cat si in timpul
consumului.
 Principalele substante care sunt capabile sa
creeze dependenta:
 morfina, alcool, barbituricele-
potential mare de dependenta
psihica, fizica, toleranta,
psihotoxicitate;
 amfetamina, cocaina-potential
mare de dependenta psihica si
potential relativ mic de
dependenta fizica si toleranta;
 LSD, nicotina, cofeina-potential
relativ mic in toate componentele
 Stari patologice produse de medicamente la
nivelul diferitelor aparate si sisteme: reactiile
adverse se pot prezenta fie separat, fie pot
imbraca aspecte de sindrom/boala,uneori greu
de diagnosticat etiologic si greu de diferentiat de
alte stari patologice, inclusiv cea tratata.
 Stări patologice:
 Stari patologice cardiovasculare: pot produce insuficienta
cardiaca, in special la cei cu suferinte, sau pot agrava
suferinta (antiaritimicele). Pot produce retentie hidrosalina
(edeme, HTA): glucocorticoizi, fenilbutazona. Pot produce
brahicardie si chiar bloc atrioventric: digitalicele, blocante
b adrenergice, cele care produc HTA.
 Stari patologice ale sangelui: elementele figurate ale
sangelui pot fi afectate medicamentos prin mecanism
toxic, alergic sau idiosincrazic-aplazie medulara (nu mai
functioneaza maduva spinarii).
 Agranulocitoza este data de citostatice; leucopenie-de
aminofenazona (piramidon); anemie-de citostatice;
trombocitopenie-de citostatice, kinidina; hemoragii-de
aspirina, supradoza de anticoagulante orale.
 Stări patologice:
 Stari patologice renale: nefropatiile medicamentoase
sunt relativ aproximative, acumularea in rinichi si
eliminarea prin urina a unora din substantele active fiind
unul dintre factorii favorizanti importanti. Ex.: antibiotice
aminoglicozidice: sterptomicina, canamicina,
gentamicina, fenacetina.
 Stari patologice gastrointestinale: greata, voma-
tetraciclina, antiinflamatoare, eritromicina, digitalice in
doza mare. Diaree medicamentoasa,fie prin iritatie
mucoasei intestinale (abuz de purgative) sau in
dismicrobiene (tetraciclina). Constipatie
medicamentoasa-opiacee, codeina.
 Stări patologice:
 Afectiune hepatica se produce prin medicamente;
ficatul este vulnerabil la medicamente. Leziuni hepatice
necrotice cu aspect de hepatita acuta insotita de icter-
izomiazida (antibiotic in TBC); icter colestatic-
eritromicina; deplasarea prin competitie a bilirubinei de
pe proteinele plasmatice-salicilati la neoformare (este
fenomenul semnificativ clinic prin bilirubinemie), cu
posibilitatea dezvoltarii de icter nuclear.
 Afectiuni la nivelul aparatului respirator: astm bronsic-
aspirina, antiinflamatoare, penicilina. Pneumonie
interstitiala-la bleomicina (antibiotic anticanceros).
 Stări patologice:
 Stari patologice de natura endocrina: preparatele
hormonale si antihormonale adminsitrate in exces
provoaca tulburari asemanatoare hiperfunctiei si
hipofunctei glandei respective;
-deprimarea hipotalamo-hipofizo-cortico-suprarenala
dupa administrarea de glucocorticoizi in doze mari si
timp indelungat;
-disfunctii sexuale: date de steroizi sexuali, unele
antidepresive, anti HTA-uri, cimetidina, ramitidina (in
ulcer gastric si duodenal).
 Stări patologice:
 Stari patologice psihice si neurologice: sedare excesiva-
tranchilizante si hipnotice; stari depresive; anxietate si
reactii psihotice in abuzuri de amfetamina; cefalee-
indometacin.
 Alte stari patologice: tulburari de vedere-indometacin;
cresterea presiunii intraoculare si cataracta-
glucocorticoizi; fenomene ototoxice (scaderea auzului
pana la surditate)-antibiotice aminoglicozidice:
sterptomicina, canamicina, gentamicina, furosemid
(diuretic), salicilati. Musculatura striata-stimulantele b
adrenergice folosite in astm provoaca tremuraturi ale
extremitatiilor; antibioticele aminoglicozidice pot
produce bloc neuro-muscular.
 Tratament:
 Tratamentul dependenței este foarte dificil, datorită
prezenței concomitente a 3 factori patogenici-
medicament psihotrop, teren psihic și condiții sociale
favorizante. În plus intervin și elemente de condiționare
a efectului plăcut și a sindromului de abstinență (self
conditioning), greu de combătut.
Tratamentul curativ:
 metadona pentru intoxicațiile cu morfină si heroina
 naloxona sau alți antagoniști ai morfinei după
terminarea curei de dezintoxicare la morfinomani
 disulfiramul în etilism cronic
 trebuie însoțit întotdeauna de un tratament psihologic.
Mulțumim pentru
atenție!