1.

Determinați care scopuri are bizotarea marginilor cavităţii preparate pentru incrustaţie:
^ închiderea marginală perfecta
^ protecţia prismelor de smalţ
protecţia pulpei
protecţia festonului gingival
protecţia dinţilor adiacenţi
2. Abraziunea "ad palatum", după Barandun, se caracterizează prin:
^ suprafaţa ocluzală a molarilor are o înclinare inversă curbei ocluzale transversal
apariția în toate tipurile de ocluzie
^ apariția în ocluzie adîncă
abrazierea orizontală a suprafeței ocluzale a molarilor şi premolarilor
abrazierea spre distal a suprafaţei ocluzale a molarilor şi premolarilor
3. Adaptarea lingurii individuale la maxilă în edentaţiile totale presupune:
aducerea marginilor lingurii pînă la nivelul ca să acopere mucoasa pasiv mobilă cu 1-2 mm
aducerea marginilor pînă la un contact cu mucoasa activ mobilă în zona frenului buzei superioare
răscroirea marginei pînă la nivelul liniei Ah
^ realizarea unei grosimi uniforme a marginilor lingurii amprentare
realizarea butoanelor de presiune asupra cîmpului protetic
4. Agregarea protezelor pe implanturi dentare poate fi:
pur implantară;
dento-implantară;
^ prin cimentare;
^ prin înşurubare;
^ combinat.
5. Alegerea variantei constructive a bontului protetic implantar depinde de:
^ tipul edentaţiei;
topografia edentaţiei;
^ unghiul de înserare a implantului;
^ metoda de agregare a protezei;
^ tipul de ancorare a protezei.
6. Alunecarea condililor articulari spre anterior, din poziția de Relaţie Centrică în poziţia de
intercuspidare maximă este cunoscută sub termenul:
“wide centric”;
fenomenul Thielemann;
freedom in centric
^ long centric;
traseul funcţional de ocluzie.
7. Amprentele funcţionale utilizate la confecţionarea protezelor mobilizabile pot fi:
standarte
^ compressive
^ decompressive
Parţiale
Auxiliare.
8. Ancorarea protezelor pe implanturi dentare poate fi:
^ pur implantară;
^ dento-implantară;
prin cimentare;
prin înşurubare;
combinat.
9. Aparatul-sină de imobilizare Mamlock:
Este utilizat pentru imobilizarea temporară a dinților parodontici
Este un sistem de imobilizare permanentă realizat in cabinet fără ajutorul laboratorului de tehnică
dentară
Realizeaza imobilizarea permanentă prin sisteme mobilizabile
Este indicat pentru imobilizarea dinților vitali
^ Este rezistent și are aspect fizionomic.
10. ATM este compusă din:
^ Meniscul articular
^ Fosa articulară
^ Condilul articular
Apofiza coronoidă
^ Ligamentele articulare.
11. Avantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:
sunt fizionomice
^ transmit forțele ocluzale dento-parodontal și muco-osos
pot fi utilizate în orice tip de edentaţie parţială
uşor se supun reparaţiilor
au o tehnică simplă de confecţionare.
12. Burlui defineşte relaţia de postură mandibulară ca:
o poziţie de echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi la care ajung toate mişcările
mandibulei;
poziţia cea mai posterioară, cea mai înaltă, cea mai mediană a condililor articulari ai mandibulei.
Poziţie din care condilii se pot deplasa în toate miscările funcţionale ale mandibulei;
o poziţie funcţională de retruzie neforţată, mandibula realizează în acest fel un raport echilibrat cu
baza craniului;
^ suma rapoartelor mandibulo-craniene atunci, când mandibula se află în poziţie posturală faţă de
craniu sub efectul echilibrului tonic al musculaturii manducatoare antigravific;
nici un răspuns nu este corect.
13. Caracteristica fibromucoasei câmpului protetic edentat parțial după Supple și Liund determină
nemijlocit:
planificarea și algoritmul de confecționare a protezei parțiale mobilizabile
^ tipul și caracteristica materialului de amprentare finală a câmpului protetic
elementele de ancorare și stabilizare a protezei parțiale mobilizabile
particularitățile de construcție și realizare a lingurii individuale de amprentare
^ tehnica de amprentare a câmpului protetic.
14. Cea mai favorabilă orientare a apofizelor alveolare după Elbrecht din punct de vedere a
biomecanicii protezelor parţiale mobilizabile scheletate este:
Orizontală
Descendentă
Ascendentă
^ concave
toate varietăţile.
15. Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat de:
vălul palatin
^ dinţii restanţi
muşchii mobilizatori
^ fibromucoasa inmobilă
^ crestele alveolare şi bolta palatine.
16. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă sub formă de bară
este plasat:
^ la 3-4 mm de festonul gingival şi cu 2 mm de la nivelul fundului de sac lingual
la 1-2 mm de festonul gingival şi cu 0,5-1 mm de la nivelul fundului de sac lingual
în zona coletului dinţilor restanţi
în zona ecuatorială a dinţilor laterali
nu are importanţă locul plasării.
17. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată la maxilă sub formă de plăcuţă
este plasat:
în orice zonă
^ în zona palatinală posterioară
pe versantele interne a apofizelor alveolare
în zona torusului palatinal
în zona liniei Ah.
18. Conectorul principal în protezele parţiale moblizabile scheletate este prezentat de:
^ bare
Capse
^ plăcuţe
Dejunctoare
^ benzi.
19. Conform clasificării bazei osoase la maxilă Lejoyeux deosebeşte:
^ apofize înalte, retentive cu versante extinse, paralele
apofize înalte, neretentive cu versante periforme
^ apofize cu valoare protetică slabă
^ apofize cu valoare protetică negative
apofize ascuţite.
20. Conform clasificării Liund zona fibroasă glandulară este situată:
pe coama apofizei alveolare
în zona mediană
în zona rugilor palatine
^ în treimea posterioară a bolţii palatine
în zonele periferice ale proceselor alveolare.
21. Conform clasificării propuse de Perier, abraziunea dentară de gradul 3 se caracterizează prin:
apariţia insuliţelor de dentină fără comunicare între ele
^ apariţia insuliţelor de dentină cu comunicare între ele
^ dezgolirea dentinei pe întreaga suprafaţă ocluzală
deschiderea camerei pulpare
abraziune în limitele smalţului.
22. Conform clasificării, în funcţie de metoda de fixare pe implanturi dentare deosebim proteze:
^ fixe;
^ mobilizabile;
^ condiţional-mobilizabile;
^ combinate;
temporare.
23. Coroana de substituţie simplă confecţionată într-o şedinţă este indicată:
ca element de agregare
ca microproteză permanent
^ ca microproteză provizorie
ca element detaşabil
ca element de retenţie.
24. Coroanele de substituţie cu dispozitiv intraradicular simplu sînt indicate cînd:
rădăcinile sînt mobile de gradul II
rădăcinile sînt mobile de gradul III
rădăcinile sînt situate adînc în apofiza alveolară
^ rădăcinile sînt situate la nivelul gingiei sau supragingival
în caz de edentaţie parţială.
25. Coroanele de substituţie sînt contraindicate cînd:
^ rădăcina este în profunzimea osului alveolar
^ rădăcina nu este dreaptă
canalul radicular este obturat
la mandibulă a rămas numai rădăcina unui dinte
două rădăcini a dinţilor monoradiculari sînt alături.
26. Coroanele de substituţie sînt indicate cînd:
^ restul coronar este la nivelul gingiei
rădăcina este mobilă de gr. III
^ restul coronar se plasează supragingival cu 1 – 2 mm
^ lungimea rădăcinii este mai mare decît înălţimea coronară
lungimea rădăcinii este mai mică decît înălţimea coronară.
27. Coroanele de substituţie sînt indicate în:
leziuni odontale coronare parţiale
^ leziuni odontale coronare subtotale
anomalii de volum
anomalii de sediu
^ leziuni odontale coronare totale.
28. Coroanele mixte metalo-ceramice şi metalo-acrilice cu componenta metalică turnată sînt
indicate conținînd particularitățile:
pe dinţi scurţi
pe dinţi cu distrucţii mari
pe dinţi mobili de gr. III
^ ca microproteze unidentare şi ca element de agregare în punţile dentare
pentru persoane indiferent de vîrstă.
29. Corpul de punte tangent liniar este indicat în punţile dentare:
din metalo-ceramică
mobilizabile
^ din două bucăţi
^ acrilice
din trei bucăţi.
30. Croşetele în protezele parţiale mobilizabile cu placă acrilică se confecţioanează din sîrmă de
Wiplă cu diametrul:
2 – 2,5 mm
1,5 – 2,0 mm
^ 0,6 – 0,8 mm
0,2 – 0,4 mm
nu are importanţă.
31. Croşetele utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletate pot fi confecţionate prin:
Presare
^ îndoire
^ turnare
Coacere
Galvanoplastie.
32. Croşetul continuu în edentaţiile cl. I Kennedy este plasat în zona dinţilor frontali:
Gingival
la colet
^ supracingular
în apropierea marginelor incisivale
supraocluzal.
33. Croşetul continuu utilizat în construcția protezei parțiale mobilizabile scheletate poate avea rol:
Fiziologic
^ element antibascular
disjunctor de forte
^ conector principal
Antialergic.
34. Cum se pune în evidenţă punga lui Eisenring în edentaţia totală:
^ la deschiderea maximală a gurii
la deplasarea mandibulei anterior cu gura maximal deschisă
la deplasarea mandibulei spre deapta, stînga cu gura moderat deschisă
la imitarea surîsului
prin metode paraclinice.
35. Datorită abraziunii patologice a dinţilor se pot produce modificările:
^ în pulpa dentară
^ în parodont
în muşchii limbii
în planşeul buccal
^ în ATM.
36. Destinaţia conectorilor secundari în proteza parţial mobilizabilă scheletată este:
unirea şeilor protezei
^ unirea elementelor de fixare și stabilizare cu conectorul principal
unirea cu conectorii principali
ocolirea formaţiunilor anatomice
ocolirea frenurilor buzelor şi a limbii.
37. Destinaţia conectorului principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate este:
fixarea dinţilor artificiali
unirea elementelor dentare cu şeile protezei
^ unirea şeilor protezei
fixarea elementelor de ancorare şi stabilizare
micşorarea dimensiunilor bazei protezei.
38. Destinaţia retentivometrelor la studiul modelelor în paralelograf este determinarea:
axului de inserţie a protezei
axului de dezinserţie a protezei
^ adâncimea zonei retentive
lăcaşilor pentru pintenii ocluzali
poziţiei modelelor.
39. Determinarea ecuatorului proteic unic la analiza modelului în paralelograf se realizează prin
metoda:
Fiziologică
^ liberă
^ de alegere
Funcțională
^ de determinare a înclinării medii a axelor dinţilor stîlpi.
40. Determinați contraindicațiile pentru incrustaţia intratisulară (inlay):
^ pe dinți cu procese inflamatorii
pe dinţii temporari
^ pe dinţii cu leziuni odontale coronare totale
pe dinţii vitali
^ pe dinţii cu o mobilitate de gr. III.
41. Determinați etapele clinico-tehnice la confecţionarea coroanelor metalice turnate:
Radiografia
realizarea modelului obişnuit
electroodontometria
^ prepararea dintelui, amprentarea, protecţia
^ realizarea modelului cu dinţi mobilizabili.
42. Determinați indicațiile pentru incrustaţiile ca microproteze:
pe dinţii temporari
^ pe dinţii permanenţi
până la 18 ani
^ după 18 ani
^ ca element de agregare.
43. Determinați scopurile la bizotarea marginilor cavităţii preparată pentru incrustaţia intratisulară
(inlay):
^ închiderii marginale perfecte
^ protecţiei prismelor de smalţ
protecţiei pulpei
protecţiei festonului gingival
protecţiei dinţilor adiacenţi.
44. Dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice:
nu sînt fizionomice
^ prezintă un suport muco-osos
^ micşorează volumul cavităţii orale
nu restabilesc întocmai DVO
provoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală.
45. Diagnosticul de parodontita agresivă se face pe baza urmatoarelor criterii:
este mai frecventă in comparație cu parodontita cronică
^ apare mai frecvent la persoanele tinere
^ disjuncția gingivo-dentară (distrucția epiteliului joncțional) și distrucția osoasă se realzează rapid
^ cantitatea de placă bacteriană este redusă în raport cu gradul avansat de distrucție a țesutului
parodontal
titrul de anticorpi este semnificativ redus in parodontitele agresive localizate și mai crescut in forma
generalizată.
46. Diagnosticul de parodontita agresivă se face pe următoarele criterii principale:
disjuncția gingivo-dentară și disjunctia osoasă se realizează lent
^ apare mai frecvent la persoanele tinere cu stare bună de sanatate
cantitatea redusă de placa bacteriană
prezenta speciilor becteriene Aggregatibacter Actinomycetemcomitans și Porphyromonas gingivalis
^ este mai rară în comparație cu parodontita cronică.
47. Diagnosticul disfuncției ATM se stabilește în baza:
^ Examenul clinic și paraclinic
Examenul exobucal
Examenul endobucal
Examenul radiologic
Nici un răspuns corect.
48. Dimensiunile (totală sau parțială) plăcii de legătură în cazul protezei parţiale mobilizabile cu
placă acrilică v-a depinde de:
^ numărul și starea funcțională dinţilor restanţi care prezintă antagoniști
starea arcadei dentare antagoniste
topografia breşei
structura suportului osos
tipul și caracteristica fibromucoasei câmpului protetic după Liund și Supple.
49. Din multitudinea relaţiilor (pozițiilor) mandibulo-craniene fundamentale sunt:
^ relaţia (poziția) de postură
relaţia (poziția) excentrică
^ relaţia (poziția) centrică
relaţia (poziția) de protruzie maximă
^ relaţia (poziția) de intercuspidare maximă.
50. Dispozitivul radicular în coroanele de substituţie trebuie să fie:
^ rigid
Elastic
^ retentiv
Mobilizabil
cît mai scurt.
51. După Broca se deosebesc următoarele varietăţi de abraziune dentară:
^ numai în smalţ
^ apariția insuliţelor de dentină
abraziuni pînă la limita smalţ-dentină
^ relief ocluzal desfiinţat
^ abraziune în limitele ecuatorului şi mai mult.
52. După Lejoyeux factorul muscular, cu rol activ în realizarea relaţiei de portură mandibulară,
acţionează prin antagonismul:
^ muşchilor mobilizatori - ridicători faţă de coborâtori, retractori faţă de propulsori;
muşchilor mimici – stratul superficial faţă de stratul profund;
^ muşchii limbii – stiloglosul, palatoglosul şi faringoglosul ridică limba iar hioglosul, lingual inferior şi
ceratoglosul coboară limba, care este fixată de corpul mandibulei prin cel mai puternic muşchi al său
– genioglosul;
^ muşchii cefei şi a muşchilor prevertebrali – echilibreză poziţia capului în raport cu coloana
vertebrală cervicală, determină flexia şi extensia capului;
factorul muscular are un rol activ în realizarea relaţiei de postură mandibulară prin sinergismul
muşchilor sistemului stomatognat.
53. După numărul dinţilor pe care se aplică, Rîndaşu deosebeşte croşete:
^ monodentare
^ bidentare
Mucosale
dento-alveolare
^ tridentare.
54. După raportul corpului de punte cu apofiza alveolară se deosebesc punţi dentare:
^ punctiforme
Fixe
Ovale
Semiovale
^ tangent liniare.
55. După raportul cu dintele de suport deosebim următoarele incrusaţii:
^ intratisulare
^ extratisulare
Bidentare
Biologice
^ intra-extratisulare.
56. Edentația totală este determinată de următorii factori etiologici
^ iatrogenici
^ complicațiile cariei dentare
tipul de masticație
^ parodontitele generalizate cronice
nerespectarea igienii cavității bucale.
57. Elementele componente ale protezei parţiale mobilizabile:
^ şeile protezei
^ dinţii artificiali
corpul protezei
^ elementele de ancorare, fixare şi stabilizare
elementele antideformante.
58. Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei sunt sistematizate de către Abjean
si Korhendeau in următoarele clase:
^ clasa I- cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor inferiori
clasa I- cuspizii linguali ai premolarilor și molarilor inferiori
^ clasa II- marginile libere ai premolarilor și marginile incizale ale incisivilor inferiori
clasa III- cuspizii vestibulari ai premolarilor și molarilor superiori
^ clasa III- cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor superiori.
59. Elementele de morfologie dentară cu rol de sprijin al ocluziei, sistematizate de către Abjean si
Korbendeau sunt:
cuspizii linguali ai premolarilor inferiori
^ marginile libere ale caninilor inferiori și cele incizale ale incisivilor inferiori
cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori
cuspizii vestibulari ai molarilor superiori
cuspizii linguali ai molarilor inferiori.
60. Elementele de sprijin ale cîmpului protetic mandibular în edentaţia totală sînt:
torusul mandibular
^ crestele alveolare
spaţiul retroalveolar
mucoasa pasiv mobilă
mucoasa activ mobilă.
61. Enumerați simptomele disfuncției ATM:
^ Cracmente
^ Crepitații
^ Salt articular
Durere pulsatilă la excitanți termici și chimici
Diminuarea fluxului salivar.
62. Examenul endobucal al pacientului edentat total prin palpare determină:
^ sensibilitatea fibromucoasei crestelor alveolare
volumul spaţiului Eisenring
poziţia şi volumul pungilor jugale Fish
tipul de atrofie a crestelor alveolare
modul de deplasare a condililor articulari ai mandibulei.
63. Examenul exobucal al pacientului edentat total stabileşte:
tipul de ocluzie
datele personale
motivul prezentării la consultaţie
^ modificările faciale
gradul de atrofie a crestelor alveolare.
64. Factorii etiologici care duc la apariția sindromului disfuncției temporo-mandibulare:
^ Edentația parțială
^ Edentația totală
^ Abraziunea dentară
^ Parafuncții musculare
Afecțiuni endocrine.
65. Fixarea definitivă a bontului protetic implantar pentru sistemele demontabile pot fi realizate
prin:
sisteme telescopate;
sisteme culisate;
sisteme de zăvoare;
^ cementare;
^ înşurubare.
66. Grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată la maxilă sub formă
de plăcuţă este de:
0,2-0,3 mm
^ 0,4-0,5 mm
0,6-0,7 mm
0,8-1 mm
1-2 mm.
67. Gutiera de miorelaxare:
Prezintă pe suprafața sa interdentații
Este indicată la pacienții cu zgomote articulare prezente de mai puțin de un an
^ Trebuie să aibă suprafața plană și sa inregistreze cât mai multe contacte cu antagoniștii
Trebuie să aibă suprafața plană și să aibă contact cu antagoniștii doar la nivelul caninilor
Ameliorează simptomatologia musculară asociată dislocărilor menisco-condiliene ireductibile.
68. Identificați criteriul propus de I. Postolachi şi Gh. Bîrsa ce a stat la baza clasificării materialelor
amprentare:
proprietăţile clinice ale materialelor
proprietăţile fizice ale materialelor pînă la preparare
durata timpului de priză
starea fizică a materialului în timpul preparării
^ starea fizică a materialului la finala prizei.
69. Identificați etapa a doua clinică la confecţionarea punţilor dentare metalo-ceramice:
obţinerea modelelor
modelarea machetei din ceară
prepararea dinţilor stîlpi
proba şi fixarea punţii dentare
^ proba componentei metalice şi aprecierea culorii ceramicii.
70. Identificați etapele definitive la confecţionarea punţilor dentare metalo-acrilice cu componenta
metalică întreg turnată:
proba componentei metalice
aprecierea culorii acrilatului
^ proba definitivă a punţii dentare metalo-acrilice şi corecţia ei
^ fixarea punţii dentare metalo-acrilice
măsuri de protecţie a gingiei.
71. Identificați formele avantaului pentru coroanele de substituţie:
^ cub
Trapezoidală
Piramidală
^ excavată
Dreptunghiulară.
72. Identificați metoda de protecţie a lăcaşului radicular la confecţionarea coroanelor de substituţie:
nu este obligatorie
^ microproteze provizorii
^ pansament medicamentos şi obturaţie provizorie
nitrat de argint
diverse lacuri.
73. Identificați scopul preparării avantajului la confecţionarea coroanelor de substituţie:
^ mărirea suprafeţei de solidarizare dintre pivot şi capă
prevenirea traumei paradontului marginal
^ prevenirea mişcărilor rotative
prevenirea mobilităţii
prevenirea fracturării.
74. Imobilizarea temporală este un procedeu terapeutic de solidarizare a dinților parodontotici
mobili prin sisteme cu caracter tranzitor cu durata de circa:
1 luna
^ 1,5-2 luni
2-4 săptămâni
10 zile
1-2 săptămâni.
75. In cadrul rapoartelor normale de ocluzie, stopurile de clasa a II-a se caracterizează prin:
cuspizii vestibulari distali ai molarilor secunzi inferiori contactează tripodic cu foseta centrală
antagonistă
cuspizii vestibulari meziali ai molarilor inferiori contactează tripodic cu foseta centrală antagonista
cuspizii palatinali ai molarilor inferiori contactează tripodic cu foseta centrală antagonistă
^ marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului frontal superior,
infracingular
cuspizii palatinali ai premolarilor contactează in fosetele distale ale dinților omologi inferiori.
76. În funcţie de modul de aplicare implanturile dentare se împart în:
implanturi monolite;
implanturi demontabile;
^ implanturi de stadiul I;
^ implanturi de stadiul II;
implanturi lamă.
77. În funcţie de raportul cu patul osos implantul tip şurub se referă la:
implant intramucosal;
implant subperiostal;
implant endooso-subperiostal;
^ implant endoosos;
implant intracortical.
78. În parodontita marginală cronică diagnosticul se pune pe baza următoarelor criterii:
Apare mai frecvent la tineri, care prezintă o stare generală de sanatate bună
^ Leziunile distructive afectează parodonțiul marginal profund
Cantitatea de placă bacteriană este redusa in raport cu gradul de distrucție a țesutului parodontal
Actinomycetemcomitans este specia microbiană implicată în etiologia bolii
Distrucția osului alveolar se poate opri spontan in evoluția bolii.
79. În parodontita marginală cronică profundă lent progresivă, la examenul obiectiv se evidentiază:
^ mobilitate patologică de gradul 2 sau 3
^ pungi parodontale adevărate
absența retracției gingivale
^ erupția activă accelerată
Halistereza.
80. În protetica implantologică sub noţiunea de suprastructură subînţelegem:
implantul;
^ proteza dentară;
şurubul de fixare;
elementele de legătură dintre implant şi proteză;
conformatorul de gingie.
81. În protezele parţiale mobilizabile scheletate se utilizează următoarele tipuri de croşete:
^ Ackers
Kemmeny
^ Ney
^ Roach
Dolder.
82. În realizarea poziţiei de postură mandibulară participă unele elemente ale sistemului
stomatognat cu rol pasiv:
tonusul muşchilor sistemului stomatognat;
^ complexul structural muşchi-tendon;
^ presiunea negativă a spaţiului Donders;
^ ţesuturile conjuncte ale articulaţiei temporo-mandibulare;
ocluzia dentară;
83. În realizarea poziţiei de postură mandibulară, după Bril şi Tryde, tonusul muşchilor sistemului
stomatognat şi factorul nervos, care condiţionează direct nivelul tonusului musculaturii striate
joacă un rol:
pasiv;
^ activ;
primar;
auxiliar;
nu joacă un rol esenţial.
84. În regiunea frontală a arcadei dentare superioare planul protetic necesar de apreciat în
edentaţia totală este paralel:
planului Frankfurt
unghiului sagital incizal
unghiului transversal incizal
planului Camper
^ liniei bipupilare.
85. În restaurările protetice pe implanturi dentare se folosesc tehnicile de amprentare:
într-o etapă monofazică;
^ într-o etapă bifazică (sandwich);
^ în două etape;
^ directă;
^ indirectă.
86. În trauma ocluzală cronică, radiologic se constată:
îngustarea spațiului dento-alveolar
^ defecte angulare ale vârfurilor septurilor, fără resorbții osoase accentuate
^ uneori, fenomene de rizaliză
^ lărgirea spatiului dento-alveolar
defecte angulare ale vârfurilor septurilor, cu resorbții osoase accentuate.
87. Indicați aplicabilitatea coroanelor de substituţie:
în leziuni odontale coronare parţiale
^ în leziuni odontale coronare totale, cînd rădăcina este situată cu 1-2 mm deasupra gingiei, sau la
nivelul ei
la modificarea în culoare a coroanei dintelui
în caz de edentaţie parţială
în leziuni odontale coronare totale, cînd rădăcina este situată în profunzimea osului alveolar.
88. Indicați avantajele coroanelor pe bont artificial cu pivot în comparație cu coroanele de
substituţie:
sînt mai estetice
în caz de modificare a culorii coroanei artificiale e necesar de înlăturat şi pivotul
^ în caz de necesitate de a înlocui coroana artificială, pivotul rămîne fixat
se confecţionează din ceramică
se confecţionează într-o singură vizită.
89. Indicați avantajele coroanelor pe bont artificial în comparație cu coroanele de substituţie:
^ în caz de extracţie a unui dinte adiacent bontul cu pivot poate fi utilizat la confecţionarea
elementului de sprijin pentru puntea dentară
coroanele pe bont artificial cu pivot se vor confecţiona bontul separat şi pivotul separat
poate fi utilizată ca microproteză temporară
se confecţionează de către medic în prima vizită
sînt estetice.
90. Indicați ce prevede coroana de substituţie simplă confecţionată într-o şedinţă:
^ amputarea resturilor coronare
Gnatodinamometria
^ pregătirea pivotului
Amprentarea
realizarea modelului.
91. Indicați componentele coroanei de substituţie după Ilina-Markosian:
^ coroană, pivot şi încrustaţie
coroană şi pivot
coroană şi încrustaţie
coroană cu şanţuri verticale
coroană cu şanţuri orizontale.
92. Indicați consecutivitatea etapelor clinice la confecţionarea punţilor dentare din metalo-
ceramică:
^ amprentarea preliminară pentru confecţionarea coroanelor provizorii
^ prepararea dinţilor stîlpi, amprentarea finală
protecţia dinţilor stîlpi cu coroane provizorii
^ determinarea indexului igienii cavităţii orale
realizarea modelelor.
93. Indicați etapa finală de laborator în realizarea coroanei de substituţie simple din acrilat:
^ realizarea modelelor cu pivot, modelarea coroanei dintelui din ceară, schimbul cerii cu acrilat,
şlefuirea, lustruirea
realizarea coroanei ştanţate
realizarea coroanei din acrilat şi solidarizarea ei cu pivotul
alegerea dintelui prefabricat şi solidarizarea lui cu pivotul
realizarea căpăcelului din metal şi solidarizarea lui cu pivotul prin metoda sudării.
94. Indicați forma corpului punții dentare mobilizabile:
Cupă
Semioval
^ şa
Plată
Cub.
95. Indicați grosimea pivotului coroanei de substituţie:
^ 1- 1,2 mm
2 – 2,5 mm
2,5 – 3,0 mm
0,3 – 0,5 mm
0,6 – 0,7 mm.
96. Indicați în care cazuri se produce ocluzia traumatică secundară:
^ parodontul este afectat
parodontul este sănătos
^ microprotezele şi punţile dentare majorează DVO-ul
microprotezele şi punţile dentare sînt în infraocluzie
microprotezele şi punţile dentare nu majorează DVO-ul, însă au un relief ocluzal exagerat.
97. Indicați în ce cazuri se produce ocluzia traumatică primară:
^ parodontul este sănătos
parodontul este afectat
^ parodontul este suprasolicitat de microproteze
parodontul nu este suprasolicitat
microprotezele sînt în infraocluzie.
98. Indicaţi limetele lingurii individuale în edentaţiile totale confecţionată după Brahman:
nu ajung la mucoasa pasiv mobilă
ajung la nivelul mucoasei pasiv mobile
^ corespund limitelor viitoarei proteze
nu corespund limetelor viitoarei proteze
depăşesc limitele viitoarei proteze.
99. Indicați lungimea segmentului intraradicular al pivotului coroanei de substituţie:
mai mică decît înălţimea coroanei
^ egală cu înălţimea coroanei
^ mai mare decît înălţimea coroanei
egală cu jumătatea înălţimii coroanei
nu are importanţă.
100. Indicați nivelul de prepararea canalului radicular pentru coroana de substituţie:
1/3 din lungime
1/2 din lungime
^ 2/3 din lungime
2/4 din lungime
3/1 din lungime.
101. Indicați prima etapă clinică la confecţionarea punţilor dentare metalo-ceramice:
obţinerea amprentelor
prepararea dinţilor
^ examinarea pacientului, prepararea dinţilor stîlpi, obţinerea amprentelor, măsuri de protecţie
examinarea pacientului, prepararea dinţilor
obţinerea modelelor.
102. Indicați primele etape de laborator la confecţionarea punţii dentare metalo-acrilice cu
componenta metalică întreg turnată:
^ obţinerea modelelor cu bonturi detaşabile din superghips, ghipsarea în ocluzor, modelarea
machetei punţii dentare din ceară, aplicarea elementelor retentive, turnarea, proba pe model
obţinerea modelului cu elementele de agregare, modelarea corpului de punte
obţinerea modelelor, ghipsarea în ocluzor, confecţionarea elementelor de agregare
pregătirea modelelor pentru duplicare
proba definitivă a punţii dentare pe model.
103. Indicați primele etape de laborator la confecţionarea punţilor dentare din metalo-
ceramică:
obţinerea modelelor, ghipsarea în ocluzor, modelarea corpului de punte din ceară, schimbul în
metal, proba pe model
^ obţinerea modelelor cu bonturi detaşabile din supergips, gipsarea în ocluzor, modelarea machetei
componentei metalice din ceară, turnarea, proba pe model
aplicarea stratului din ceramică, arderea
arderea definitivă a ceramicii, glazurarea
corectarea stratului de ceramică.
104. Indicaţi reperele liniei Camper:
cap condilian - foramen infraorbitale
cap condilian - sept intranazal
^ tragus - spina nazală anterioară
^ foramen auditiv extern - baza aripii nasului
tubercul articular - spina nazală posterioară.
105. Indicaţi scopul amprentării preliminare în tratamentul protetic al edentaţiei totale:
biometria amprentei în scopul obţinerii datelor suplimentare
confecţionarea şabloanelor cu borduri de ocluzie
determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
realizarea modedlului preliminar și confecționarea lingurii standart
^ realizarea modedlului preliminar și confecționarea lingurii individuale.
106. Indicați simptomele abraziunii patologice a dinţilor:
modificări gustative
^ modificări morfologice coronare
modificări de poziţia limbii
^ dureri provocate de agenţi termici
dureri la respiraţia orală.
107. Indicați tipul amprentelor care se obțin la confecţionarea punţilor dentare din metalo-
ceramică:
^ duble într-un timp
^ duble în doi timpi
^ duble în ocluzie
duble cu un singur material
duble în trei timpi.
108. Indicați tipurile edentației parțiale după topografia breşei:
^ laterală
^ frontală
^ fronto-laterală
Circulară
Întreruptă.
109. Indicați tipurile ocluziei traumatice:
^ primară
^ secundară
^ mixtă
Oblică
Tangenţială.
110. Indicați tipurile preparării suprafeţei radicualare la confecţionarea coroanelor de
substituţie:
^ oblică
^ orizontală
Triunghiulară
Trapezoidală
^ concave.
111. Indicaţi zona cîmpului protetic în edentaţia totală:
de stabilizare
^ de sprigin
de alunecare
gustativă
orizontală.
112. La confecţionarea punţilor dentare metalo-acrilice cu componenta metalică întreg
turnată dinţii stîlpi se prepară în profunzime:
0,3-0,5mm
0,6-1,0 mm
1,1-1,5 mm
^ 2,0-2,5 mm
3,0 mm şi mai mult.
113. La nivelul ATM poziţia de postură mandibulară este caracterizată de următoarele repere
clinice:
^ capsula articulară este relaxată;
poziţia condililor articulari ai mandibulei nu poate fi determinată în fosele articulare;
condilii articulari mandibulari sunt plasaţi în poziţia cea mai posterioară, forţată în fosele articulare;
condilii articulari ai mandibulei sunt situaţi anterior la baza pantei posterioare a tuberculului
articular;
^ condilii articulari ai mandibulei se află într-o poziţie centrată, de rotaţie pură, neimpusă în fosa
articulară.
114. Lăţimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată la maxillă sub
formă de plăcuţă este de:
3-4 mm
5 mm
6-8 mm
9-10 mm
^ mai mult de 10 mm.
115. Lăţimea şi grosimea barei – ca conector principal la mandibulă este de:
^ lăţimea de 3 mm
lăţimea de 8 mm
lăţimea de 0,5 mm
grosimea de 0,5 - 1 mm
^ grosimea de 1,5 - 2 mm.
116. Marcați cerințele clinice la confecţionarea punţilor dentare din metalo-ceramică:
^amprentarea preliminară pentru confecţionarea coroanelor provizorii
^ prepararea dinţilor stîlpi, amprentarea finală
realizarea modelelor
determinarea indexului igienii cavităţii orale
^ protecţia dinţilor stîlpi cu coroane provizorii.
117. Marcați factorii ce condiționează aspectele variate ale bazei osoase ale cîmpului protetic
în edentaţiile parţiale:
stereotipul actului de masticaţie
activitatea funcţională a muşchilor mobilizatori a mandibulei
^ etiologia edentaţiei
^ starea generală a organismului
structura fibromucoasei procesului alveolar.
118. Menţinerea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile pe cîmpul protetic este
asigurată de:
^ elementele mecanice prefabricate
presiunea atmosferică
alegerea corectă a produselor alimentare
tipul de ocluzie
^ elementele anatomice ale câmpului protetic.
119. Menționați cînd este indicată coroana de substituţie tip Richmond:
rădăcina este mobilă
rădăcina este la nivelul gingiei
^ rădăcina este supragingival şi are pereţii subţiri
canalul radicular nu este trecător
rădăcina nu este dreaptă.
120. Metoda anatomofiziologică de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie în
edentaţia totală prevede:
utilizarea legii “secţiunei de aur”
utilizarea compasului Gheringher, Appenrodt
^ iniţial determinarea dimensiunei verticale de postură mandibulară
aplicarea bordurilor de ocluzie pe şabloane din acrilat
determinarea gradului de etanşeizare-ermetizare a viitoarei proteze.
121. Metoda antropometrică de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia
totală prevede:
modelarea definitivă a şablonului superior
modelarea reliefului ocluzal a şablonului inferior
stabilira planului transversal
^ utilizarea compasului Gheringher-Appenrodt
utilizarea unor teste clinice.
122. Metode clinice de investigație a ATM sunt:
^ Inspecție
^ Palpație
^ Auscultație
Examenul radiologic
Electromiografia.
123. Metode de tratament ale disfuncției articulației temporo-mandibulare:
Antibioticoterapia
^ Tratament fizioterapeutic
^ Șlefuirea selectivă
^ Terapie prin gutieră dento-alveolară
^ Tratament protetic.
124. Metode paraclinice de investigație a disfuncției ATM sunt:
^ Tomografia computerizată
Electroodontometria
^ Rezonanța magnetică nucleară
^ Artrografia
Sialografia.
125. Metode paraclinice de investigație a disfuncției ATM:
Inspecția
Palpația
^ Tomografia computerizată
^ Teleradiografia
^ Analiza modelelor de studiu.
126. Nivelarea planului protetic la pregătirea câmpului protetic în tratamentul cu punţi
dentare se efectuează în modurile:
Fizioterapeutic
^ şlefuirea selectivă
^ ortodontic
Terapeutic
^ majorarea dimensiunii verticale de ocluzie.
127. Noţiunea poziție de Relaţie Centrică poate fi definită ca:
poziţia mandibulară obţinută prin contracţia neechilibrată a muşchilor mobilizatori, care determină
necorespondenţa planurilor mediane mandibulo-craniene.
poziţia neforţată, anterioară a condililor articulari plasaţi la baza pantei posterioare a tuberculului
articular, din care mandibula se poate deplasa în mişcările de masticaţie.
^ poziţia cea mai anterioară, cea mai înaltă a condililor articulari ai mandibulei în fosa articulară,
poziția in care ei (condilii articulari ai mandibulei) pot realiza o mișsare de rotație pură.
poziţia funcţională de protruzie neforţată, mandibula realizand în aşa fel un raport echilibrat cu baza
craniului.
o poziţie fiziologică, un mecanizm biologic de apărare, deoarece are loc relaxarea capsulei
articulaţiei şi a paradonţiului.
128. Numiți care poate fi etiologia leziunilor odontale coronare:
^ traumatică
Fiziologică
^ de acţiuni chimice
^ congenitală
Artificială.
129. Numiți ce include examenul clinic al pacientului în clinica de protetică dentară:
Radiografia
Electroodontometria
^ acuzele
Termometria
Reografia.
130. Numiți metodele de tratament ale leziunilor odontale coronare:
^ reconstituirea
Conservarea
^ acoperirea
^ substituirea
Echilibrarea.
131. Numiți metodele de tratament ale leziunilor odontale coronare:
^ reconstituirea
Conservarea
^ acoperirea
^ substituirea
Echilibrarea.
132. Pe linia oblică externă a mandibulei se inseră următorii mușchi:
^ buccinatorul
Maseter
^ pătratul buzei inferioare
mușchiul bărbiei
^ triunghiularul buzei inferioare.
133. Pe linia oblică internă a mandibulei se inseră următorii mușchi:
Digastric
^ milohioidian
Buccinatorul
^ constrictorul superior al faringelui
pterigoidianul medial.
134. Pe șabloanele cu bordura de ocluzie nu se trasează:
linia mediană
^ linia de mijloc a crestei alveolare
linia surâsului
linia caninilor
^ linia curburii crestei alveolare.
135. Pentru abraziunea fiziologică a dinţilor sunt caracteristice abraziunile:
^ în limitele smalţului
^ cu prezenţa insuliţelor de dentină
cu dezgolirea totală a dentinei
cuspizilor în totalitatea şi desfiinţarea reliefului ocluzal
perforarea cavității dintelui.
136. Pentru determinarea clinică a poziției de Relaţie Centrică este folosit reperul dentar,
care se caracterizează prin următoarele.
^ contacte dento-dentare maximal posibile între arcada dentară superioară şi inferioară.
contacte dento-dentare preponderent în zona frontală de tip “cap la cap”.
^ contacte dento-dentare multiple, stabile, însă nu maxime, preponderent în zonele laterale.
contacte dento-dentare unilaterale dreapta sau stânga.
între arcadele dentare es realizează un spaţiu interocluzal liber cu o valoare individuală.
137. Pentru edentația totală este corectă următoarea afirmație:
mușchiul maseter se scurtează
mușchiul milohioidian se depărtează de creasta alveolară
tonusul muscular nu se modifică
^ limba își modifică poziția
mușchiul pterigoidean lateral se atrofiază.
138. Pentru prima dată sindromul disfuncției temporo-mandibulare a fost descris de către:
^ Costen
Burlui
Hvatova
Kalamkarov
Petrosov.
139. Pentru relaţiile mandibulo-craniene sunt juste următoarele afirmaţii.
sunt dependente de ocluzia dentară
^ sunt independente de ocluzia dentară
sunt dependente de tipul de ocluzie
^ sunt constante de-a lungul vieţii
^ sunt relaţii dintre oasele maxilare (relații osoase).
140. Pentru zonele lui Schroder sunt caracteristice următoarele afirmații :
^ țesut glandular
țesut adipos redus
^ țesut adipos bogat
^ rol de pernă hidraulică
asigură menținerea protezei totale dentare.
141. Pertru determinarea clinică a poziției de Relaţie Centrică sunt utilizate următoarele
repere clinice:
^ linia mediană a mandibulei corespunde cu planul mediosagital al feţii.
între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă convenabilă, mai mare în medie cu 2-3
mm ca cea a etajului mijlociu.
^ între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă convenabilă, corectă, egală cu cea a
etajului mijlociu.
între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă convenabilă, egală cu dimensiunea
verticală a poziţiei de postură.
linia interincizală de la maxilă şi mandibulă corespunde cu planul mediosagital al feţii.
142. Pietrokovski după profil împarte apofizele alveolare în:
Piramidale
^ parabolice
Plate
^ triunghiulare
^ trapezoidale.
143. Point centric-ul reprezintă:
contactul dintre cuspidul medio-vestibular al prmului molar superior şi fisura dintre cuspidul medial
vestibular şi centro vestibular al primului molar inferior;
^ coincidenţa dintre poziția de Relaţie Centrică şi poziţia de intercuspidare maximă;
contactul “cap la cap” dintre dinţii frontali superiori şi inferiori la mişcarea de protruzie a
mandibulei;
este punctul în care vârful cuspidului de sprijin contactează cu fosetele centrale ale molarilor şi
premolarilor;
nici o afirmaţie nu este corectă.
144. Poziţia de postură mandibulară este o relaţie osoasă, pentru care sunt caracteristice
următoarele afirmaţii:
^ mandibula realizează o poziţie simetrică, de comfort, faţă de maxilă în toate planurile;
^ este caracterizată printr-o dimensiune verticală mai mare ca dimensiunea verticală a poziției de
Relaţie Centrică cu valoarea spaţiului liber interocluzal;
între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă convenabilă, corectă, egală cu cea a
etajului mijlociu.
între punctele gnation şi subnazale se stabileşte o distanţă mai mică ca dimensiunea verticală a
poziţiei de intercuspidare maximă;
linia interincizală de la maxilă şi mandibulă corespunde cu planul mediosagital al feţii.
145. Poziţia de postură mandibulară este o:
relaţie dinamică mandibulo-craniană, stabilă, din care pleacă mandibula în toate mişcările sale;
^ relaţie statică, temporară, relativ pasivă a mandibulei faţă de maxilar, din care pleacă şi spre care
revine mandibula din toate mişcările sale funcţionale, în afară de cele de masticaţie;
^ poziţie de repaos caracterizată printr-o stare de echilibru între muşchii mobilizatori (coborâtori şi
ridicători) ai mandibulei, care este însoţită de o relaxare a capsulei ATM şi apariţia unui spaţiu liber
interocluzal între arcada dentară superioară şi inferioară;
poziţie determinată de contracţia simetrică a muşchilor pterigoidieni laterali;
poziţie determinată de contracţia izometrică a muşchilor mobilizatori ai mandibulei.
146. Precizați caracteristicile coroanelor de substituţie:
să fie elastice
^ să nu traumeze paradontul marginal
^ să închidă ermetic canalul radicular
să fie dure
^ să fie retentive.
147. Precizați ce include a două etapă clinică la confecţionarea punţilor dentare din metalo-
ceramică:
^ proba componentei metalice a puntei dentare
aprecierea culorii acrilatului
^ aprecierea culorii ceramicii, măsuri de protecţie a plăgii dentinare
proba elementelor de agregare
fixarea componentei metalice.
148. Precizați ce include a doua etapă de confecţionare a punţilor dentare metalo-acrilice cu
componenta metalică întreg turnată:
proba elementelor de agregare și obţinerea amprentelor
proba punţii dentare deja lipite
proba definitivă şi fixarea punţii dentare
^ proba componentei metalice întreg turnate
^ aprecierea culorii acrilatului.
149. Precizați ce include etapa definitivă la confecţionarea punţilor dentare din metalo-
ceramică:
^ proba definitivă a punţii dentare şi corecţia ei la necesitate
^ fixarea punţii dentare
proba componentei metalice și măsuri de protecţie a plăgii dentinare
proba elementelor de agregare și obţinerea amprentei
prepararea dinţilor stîlpi, obţinerea amprentelor și măsuri de protecţie a plăgii dentinare.
150. Precizați ce include prima etapă clinică la confecţionarea punţilor dentare din metalo-
ceramică:
numai obţinerea amprentei
proba elementelor de agregare a punţii dentare
^ examinarea pacientului, prepararea dinţilor stîlpi și obţinerea amprentelor
^ aprecierea ocluziei centrice și măsuri de protecţie a plăgii dentinare
aprecierea culorii acrilatului.
151. Precizați ce include prima etapă de confecţionare a punţilor dentare metalo-acrilice cu
componenta metalică întreg turnată:
numai prepararea dinţilor stîlpi
^ examinarea pacientului, prepararea dinţilor stîlpi
^ obţinerea amprentelor, aprecierea ocluziei centrice și protecţia plăgii dentinare
aprecierea culorii acrilatului
aprecierea culorii ceramicii.
152. Precizați cele mai favorabile forme de prag la confecţionarea punţilor dentare metalo-
ceramice:
^ drept, drept bizotat
sub unghi ascuţit
sub unghi obtuz
sub unghi oval
sub unghi concav.
153. Precizați cerinţele către pivot la coroanele de substituţie:
^ să aibă o lungime nu mai mică decît înălţimea coroanei lezate şi grosimea de
1-1,2 mm
să aibă grosimea pînă la 0,5 mm
să aibă o lungime mai mică decît înălţimea coroanei
să fie confecţionat din aliaje nobile
să aibă grosimea 1,8-2,0 mm.
154. Precizați clasificarea punților dentare după particularităţile de construcţie:
^ monolite
Fixe
Mobilizabile
Turnate
^ separate din două bucăţi, demontabile şi atipice.
155. Precizați din ce material se confecționează modelul de lucru al coroanelor fizionomice
din porţelan:
ghips medical cu bonturi nemobilizabili din acelaşi material
^ superghips cu bonturi mobilizabili
superghips cu bonturi nemobilizabili
ghips medical cu bonturi mobilizabili din acelaşi material
ciment fosfat cu bonturi detașabile.
156. Precizați elementele fundamentale ale ocluziei centrice:
^ dimensiunea verticală de ocluzie
^ poziţia neutră a mandibulei
poziţia de repaus fiziologic relativ a mandibulei
spaţiul fiziologic de inocluzie
dimensiunea verticală a poziţiei de postură mandibulară.
157. Precizați etapele confecţionării coroanelor de substituţie simple din acrilat într-o
şedinţă:
pregătirea rădăcinii şi a canalului radicular, obţinerea amprentei
proba coroanei ştanţate, obţinerea amprentei
pregătirea rădăcinii şi a canalului radicular, proba pivotului, determinarea culorii acrilatului
^ proba pivotului şi a dintelui artificial
obţinerea amprentei.
158. Precizați etapele de laborator după realizarea componentei metalice la confecţionare a
punţilor dentare din metalo-ceramică:
modelarea matricei din folia de platină
proba componentei metalice în cavitatea bucală
^ obţinerea peliculei de oxizi pe componenta matalică, aplicarea straturilor din ceramică, arderea,
proba pe model
obţinerea modelelor cu bonturi detaşabile, modelarea scheletului metalic
proba scheletului metalic pe model.
159. Precizați operațiile de prevenire a afectării pulpei dentare în timpul preparării dinţilor
sub microproteze prin șlefuire:
^ cu răcire continuă
fără răcire continuă
^ economicoasă
^ intermitentă
Organoleptică.
160. Precizați simptomele sindromului Costen:
^ cefalii
luxaţii articulare unilaterale
^ cracmente articulare
^ dureri articulare
dureri la deglutiţie.
161. Precizați tipul coroanelor de substituţie, după modul de consolidare a dispozitivului
radicular:
^ monolite
Labile
Semilabile
^ integrante
Elastice.
162. Predominarea funcţională a muşchiului maseter conduce la instalarea steriotipului
actului masticator:
Vertical
^ orizontal
Unilateral
Bilateral
^ mixt.
163. Prepararea bontului radicular la colet sub coroane de substituţie se efectuază:
^ juxtagingival
^ subgingival
Supragingival
Circular
Nodular.
164. Punţile dentare adezive sînt indicate:
^ în edentaţiile laterale reduse
^ la prezenţa dinţilor integri limitrofi breşei
la prezenţa migrărilor dentare din zona breşei
la prezenţa coroanelor joase a dinţilor limitrofi breşei
^ la prezenţa coroanelor înalte a dinţilor limitrofi breşei.
165. Punţile dentare metalo-acrilice cu componenta metalică turnată sînt indicate:
^ în caz de edentaţie frontală cînd dinţii stîlpi au o înălţime care permite o preparare în profunzime
de 2-2,5 mm
în caz de prezenţă a dinţilor cu coroane mici
în caz de bruxizm
în caz de mobilitate a dinţilor de gr. III
în caz de alergie la acrilat.
166. Punţile dentare metalo-ceramice sînt contraindicate:
^ pacienţilor pînă la 18 ani
în caz de edentaţii intercalate mici
în caz de edentaţii intercalate medii
în caz de mobilitate a dinţilor stîlpi gr. I
în caz de lipsă a caninilor.
167. Punţile dentare metalo-ceramice sînt indicate în:
edentaţie limitată de dinţi cu coroane mici
cînd dinţii stîlpi au mobilitate de gr.III
cînd lipsesc toţi molarii
cînd dinţii stîlpi sînt lezaţi infragingival
^ în caz de edentaţii intercalate mici şi medii cu coroanele dinţilor limitrofi înalte.
168. Punţile dentare mixte din metalo-ceramică sînt contraindicate:
^ în cazul volumului coronar redus a dinţilor stîlpi
în zonele laterale ale arcadelor dentare
^ pînă la vîrsta de 18 ani
la mobilitatea dinţilor de gr. I-II
^ la mobilitatea dinţilor de gr. III.
169. Rebazarea protezelor parţiale mobilizabile se efectuază cu:
^ acrilate autopolimerizabile
compozite fotopolimerizabile
ceramică
fibre poliamidice
plase metalice.
170. Reieşind din principiul biomecanic, stabilitatea microprotezei este dependentă de:
vitalitatea dintelui
^ calităţile retentive ale suprafeţelor preparate
^ calităţile retentive ale microprotezei
calităţile instrumentelor de preparare
calităţile materialului de amprentare.
171. Relaţia centrică este un raport osos, mandibulo-cranian, determinat de:
contracţia muşchilor propulsori al mandibulei
contracţia muşchilor coborâtori ai mandibulei
^ ligamentele ATM
ocluzia dentară
^ contracţia bilaterală, maximală a muşchilor ridicători ai mandibulei.
172. Relaţia Centrică fiind determinată de contracţia izometrică a muschilor ridicători este
caracterizată de:
planul medial al mandibulei nu corespunde cu planul medial al craniului.
^ un raport echilibrat al mandibulei faţă de baza craniului în cele trei direcţii ale spaţiului:
transversal, vertical şi sagital.
la nivelul treimei inferioare a feţei este reperată printr-o dimensiune verticală antropometrică mai
mare ca dimensiunea verticală a poziţiei de postură.
condilii articulari ai mandibulei sunt plasaţi în zona anterioară a fosei articulare
un raport echilibrat al mandibulei în plan transversal şi neechilibrat în plan sagital.
173. Relaţiile intermaxilare sunt caracterizate prin:
^ dependenţa de ocluzia dentară
^ dependenţa de capsula şi ligamentele ATM
reprezintă nişte relaţii între arcadele dentare de la maxilă şi mandibulă
sunt determinate de elementele morfologice de pe suprafaţa ocluzală a dintelui
^ reprezintă relaţii dintre oasele maxilare.
174. Relaţiile mandibulo-craniene pot fi:
Primare
Secundare
^ cu contact dento-dentar
^ centrice
^ excentrice.
175. Reperul articular pentru determinarea clinică a poziției de Relaţie Centrică se
caracterizează prin.
condilii articulari mandibulari sunt plasaţi asimetric în fosele articulare.
^ condilii articulari mandibulari sunt plasaţi în fosele articulare în poziţia cea mai anterioară, cea mai
superioară, poziția în care ei pot realiza o mișcare de rotație pură.
condilii articulari mandibulari sunt plasaţi în poziţia cea mai posterioară, forţată în fosele articulare.
condilii articulari sunt situaţi anterior la baza pantei posterioare a tuberculului articular.
poziţia condililor articulari ai mandibulei nu poate fi determinată în fosele articulare.
176. Reperul clinic muscular la determinarea clinică a poziției de Relaţie Centrică este
reprezentat de:
muşchii coborâtori ai mandibulei sunt contractaţi maximal simetric.
^ muşchii ridicători ai mandibulei sunt contractaţi maximal simetric.
muşchii ridicători şi coborâtori ai mandibulei sunt într-un echilibru tonic antigravitaţional.
muşchii pterigoidieni laterali sunt contractaţi maximal, simetric.
muşchii ridicători ai mandibulei sunt în stare de repaos fiziologic relativ.
177. Reperul clinic, de determinare a poziţiei de postură mandibulară, la nivelul muşchilor
este reprezentat prin:
contracţia maximală, simetrică a muşchilor pterigoidieni laterali;
^ echilibrul tonic antigravitaţional al muşchilor ridicători şi coborâtori ai mandibulei;
starea de repaos fiziologic relativ numai al muşchilor ridicători ai mandibulei;
contracţia izometrică a muşchilor ridicători ai mandibulei;
toate răspunsurile sunt incorecte.
178. Reperul dentar al poziţiei de postură mandibulară este caracterizat prin:
prezenţa între dinţii arcadelor dentare superioare şi inferioare a unui spaţiu minim interocluzal, care
mai poartă numele de spaţiu minim de vorbire, mai mic de 1 mm, contactul dento-dentar în acest
caz efectiv lipseşte;
contacte dento-dentare preponderent în zona frontală de tip “cap la cap”.
contacte dento-dentare maximal posibile între arcada dentară superioară şi inferioară.
^ între arcadele dentare apare un spaţiu liber de inocluzie, care are o valoare variabilă, individuală,
de la 1 până la 12 mm.
contacte dento-dentare multiple, stabile, însă nu maxime, preponderent în zonele laterale.
179. Rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic după diferiţi autori în diferite zone variază
între:
10 –12 mm
8 – 9 mm
7 – 5 mm
4 – 3 mm
^ 2,5 – 0,4 mm.
180. Sablarea componentei metalice a coroanei mixte metaloceramice se efectuează în
scopul:
creării microperforaţiilor necesare
degrasării componentei metalice
micşorării grosimei componentei metalice
^ asigurării aderării ceramicii la metal
controlului calităţii componentei metalice.
181. Scopul etapei ortopedice în implantologia orală constă în:
^ restabilirea integrităţii arcadelor dentare;
^ restabilirea ocluziei;
^ crearea condiţiilor pentru regenerarea fiziologică a ţesutului osos;
crearea condiţiilor pentru regenerarea fiziologică a ţesuturilor moi;
^ atingerea efectului estetic al tratamentului.
182. Simptome clinice musculare prezente în disfuncția temporo-mandibulară:
Cracmente
Crepitații
^ Spasmul muscular
^ Limitarea mișcărilor mandibulare
^ Hipertonus muscular.
183. Sistemul Dolder-Rumpel de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate poate fi:
^ rigid
^ rezelient
fizico-chimic
fizic
chimic.
184. Spațiul Eisenring:
^ este delimitat anterior de apofiza zigomato-alveolară
^ fundul de sac este format de buccinator
se îngustează pe măsura atrofiei crestei alveolare
^ este delimitată posterior de șanțul pterigo-maxilar
^ lărgimea spațiului este influiențată de mișcările mandibulei.
185. Stabilitatea microprotezei, reieşind din principiul biomecanic, este dependentă de:
vitalitatea dintelui
^ calităţile retentive ale suprafeţelor preparate
^ calităţile retentive ale microprotezei
calităţile instrumentelor de preparare
calităţile materialului de amprentare.
186. Stabiliți care dintre cele enumerate este simptom intraoral a edentaţiei parţiale:
Hipersalivaţia
^ prezenţa breşei în arcada dentară
Hiposalivaţia
dureri în atriculaţia temporo-mandibulară
leziune odontală coronară.
187. Stabilizarea protezei parţiale mobilizabile este influienţată de:
^ numărul și valoarea funcțională a dinţilor restanţi
starea psihică a pacientului
starea ATM
^ repartizarea topografică a dinţilor restanţi
starea arcadei dentare antagoniste.
188. Supraproteza totală pe implante poate fi realizată cu fixarea:
^ sistemului Dolder
sistemului croşetar
^ sistemului de telescopare
pastelor speciale
cleiurilor speciale.
189. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se află în dependenţă de:
examenul radiografic
^ numărul şi topografia dinţilor absenţi
^ timpul ce s-a scurs după extracţiile dentare
atenţia medicului
consecutivitatea examenului clinic.
190. Tabloul clinic al edentaţiei parţiale se va găsi în dependenţă de:
^ localizarea breşei arcadei dentare
frecvenţa alimentaţiei
caracterul alimentelor
particularităţile respiraţiei
igiena cavităţii orale.
191. Termenul “axa balama terminală”, propus de către Mc Collum în anul 1921, reprezintă:
linia care uneşte tragusul şi aripa nasului.
linia care uneşte punctul cel mai inferior al marginei inferioare a orbitei şi punctul cel mai superior al
ductului auditiv extern.
^ linia imaginară, care trece prin centrul condililor mandibulei, când aceştia realizează o mişcare de
rotaţie pură, iar punctul interincisiv se deplasează în plan vertical pe o distanţă de maximum 20 mm.
linia imaginară care uneşte suprafeţele distale proximale ale ultimilor molari.
linia imaginară care uneşte punctele gnation şi gonion.
192. Tijele retentivometre sînt piese anexe la paralelograf cu dimensiuni:
^ 0,25 mm
^ 0,5 mm
^ 0,75 mm
1 mm
1,5 mm.
193. Topografia ecuatorului protetic este dependentă de:
^ poziţia de înclinare a modelului
^ prezenţa migrărilor dentare
starea dinţilor antagonişti
^ forma anatomică a dinţilor stîlpi
forma procesului alveolar.
194. Tuberculii piriformi sînt împărţiţi în:
^ favorabili stabilizării şi menţinerii protetice
^ favorabili stabilizării şi menţinerii protetice
Triunghiulară
Cuboidali
Piramidali.
195. Tuberozitățile maxilare retentive bilaterale impun următoarele acțiuni:
amprentare cu materiale semirigide
^ amprentare cu materiale elastice
corecție chirurgicală bilaterală
^ amprentare preliminară cu alginat
^ corecție chirurgicală unilaterală.
196. Una din complicațiile la distantă si generale ale bolii parodontale este:
Sinuzita maxilara
Tromboflebita sinusului cavernos
Abcesul cerebral
Colecistita prin piofagie in condiții de hiperclorhidrie gastrică
^ Septicemia.
197. Valoarea funcțională a dintelui restant în edentația parțială întinsă este determinată de:
^ gradul de implantare
raportul coroană-rădăcină
amplasarea topografică
gradul de înclinare
^ numărul de rădăcini.
198. Varietăţile bolţii palatine:
^ extinsă, fără torus palatin
Ovoidală
Patrată
^ cu valoare protetică medie
Alungită.
199. Varietăţile tuberozităţilor maxilare în edentaţia parţială pot fi:
^ retentive
^ cu valoare protetică medie
Ondulate
Trapezoidale
^ cu valoare protetică negativă.
200. Zona de succiune funcţională a cîmpului protetic maxilar şi mandibular edentat total
cuprinde:
mucoasa fixă
frenul pterigo-mandibular
^ mucoasa pasiv mobilă
bridele şi frenurile
apofizele alveolare.