Semne clinice in afectiuni ORL

1. Durerea:
a. Hiperestezia mucoasei nazale se manifesta ca o senzatie neplacuta la
inspiratie si apare in inflamatii(rinite acute).
b. Durerea provocata de afectiunile sinusurilor se proiecteaza in zona
superficiala corespunzatoare sinusului afectat si apare in : sinuzite
acute si cornice, tumori sinusale. De exemplu in sinuzita frontala
durerea este situata supraorbitar.
c. Odinofagia = durerea faringiana care se accentueaza la deglutitie ,
iradiaza in urece si care apare in afectiuni inflamatorii faringiene:
faringita acuta, amigdalita acuta. sau tumori.etc.
d. . Durerea laringiana este localizata la nivelul cornului mare al osului
ioid, se accentueaza la deglutitie, iradiaza spre ureci si este
determinate de: inflamatii, tumori sau traumatisme laringiene.
e. Otalgia = durerea otica provocata de inflamatii ale:
! conductului auditiv extern: furuncul, otita externa, tumori
! urecii medii: otite acute,tumori.
""""" #xista si Otalgia reflexa = durere prin suferinta altui organ( ultimul
molar, faringe, laringe) si care iradiaza in urece.
$. Inflamatie(hiperemia) si edem al mucoasei: nazale,
faringiene, laringiene, din afectiunile acute inflamatorii si alergice
sau a conductului auditiv extern si a timpanului in afectiunile acute ale
urecii.
O situatie aparte este angioedemul: sau Edem angioneurotic :
! forma de urticarie profunda,
! debut foarte rapid,
! evolutie acuta
! clinic : edeme eritematoase masive la nivelul : pleoapelor, obra%ilor,
buzelor, regiunea genitala & manifestari si la nivelul mucoaselor :
disfagie ' edem glotic si asfixie """"' edem
cerebral'coma'deces """" = URGE!" #EDI$O%
$&IRURGI$"L" '
! e gra( daca e postmedicamentos sau intepatura de insecta) necesita
!raheostomie """"""""".
*' +e,ra :
% (ebra remitenta: )n care temperature corporala se mentine peste
valorile normale, at*t dimineata c*t si seara, iar diferenta dintre
cele $ valori depaseste 1+,. : abces amigdalian etc.
% (ebra intermitenta: )n care temperatura corporala variaza )ntre valori
normale matinale si valori peste cele normale vesperale. #ste cea mai
frecventa forma de febra""""""".: afectiuni virale, otita medie, angina
acuta.
#tiologia febrei poate fi: afectiuni virale, faringi otita medie, sinuzite,
-' Dispneea si o,structia laringiana'
Dispneea este definit- ca o dificultate )n respiratie.
$au.ele ORL sunt cele o,structi(e: : laringita acuta edematoasa,
corp strain laringian, traumatism cervical si.sau laringian, tumori benigne
sau maligne, paralizia bilaterala a corzilor vocale.

//////////Insuficienta respiratorie laringiana (dispneea laringiana) este
cea mai grava urgenta a patologiei O/0 (daca nu se intervine rapid,
afecteaza viata bolnavului).
,auze : laringita acuta edematoasa, corp strain laringian, traumatism
cervical si.sau laringian, tumori benigne sau maligne, paralizia bilaterala a
corzilor vocale.
,linic:
Semne ma0ore:
! 1radipnee inspiratorie
!,oborarea laringelui in inspiratie.
!2ira% suprasternal si supraclavicular = depresiunea in inspiratie
a partilor moi amintite.
Semne minore:
! 3tridor = zgomotul produs de aerul care trece prin portiunea
stramtata fiind mai accentuat in inspir.
! Disfonie si tuse
! 4ozitie capului in extensie cu trunciul ridicat spri%init in
brate.! staza a venelor cervicale: %ugulara turgescenta in inspir.etc.
"""""""3i asociaza:
! seme cardiace: taicardie.
!semne generale: paloare, cianoz-, transpiratii.
! simptome psihice: anxietatea, angoasa, frica, atacul de panic-, senzatia de
moarte iminent-, )nsotesc si amplific- dispneea.
2ratamentul de urgenta consta in:
1. Oxigenoterapie.
$. 5n%ectarea intravenos de cortizon.
6. 3edative care nu deprima centrul respirator.
7. intubatie oro.nazotraeala.
8. traeostomie de urgenta la nevoie.
. 1' !usea
9pare frecvent in afectiunile laringiene poate fi uscata in : laringite,
tumori, sau umeda in laringotraeobronsita.
2usea latratoare se constata in laringita subglotica.
2' Disfonia= o perturbare a sunetului fundamental emis de laringe.
3e poate prezenta sub mai multe forme:
! +onastenia sau oboseala vocii vorbite, si apare dupa laringite
netratate sau suprasolicitari fonatorii.
! Raguseala caracterizata printr!o voce aspra, insonora care apare la
bolnavii cu laringita acuta si cronica, traumatisme, tumori, paralizie a
corzilor vocale.
! "fonia = este pierderea completa a vocii care apare in afectiunile ce
distrug corzile vocale: tubrculoza sau cancerul laringian.
3' O,structie 4
a' o,structie na.ala:
$au.e: rinita acuta, adenoiditele acute, vegetatiile adenoide, rinita
alergica, polipoza nazala, corpi straini nazali, traumatismele nazale, tumori
ale foselor nazale.
$linic:
! %ena la respiratie(obstructie unilaterala) si respiratie bucala( in
obstructia bilaterala)
! iposmie.anosmie
! voce nazonata.
,' o,structia faringelui :
$au.e: edem angioneurotic, tumori, corpi straini, traumatisme.
$linic:
! dispnee
! voce nazonata si tulburari de vorbire.
c. o,structia laringelui mai sus amintita."""""""
5' &emoragie:
a' hemoragie cu punct de plecare faringian sau laringian ce apare in
urma unor tumori sau traumatisme .4e langa emoragie faringian mai
prezinta: disfagie, odinofagie etc. iar in emoragia cu punct de plecare
laringian prezinta: dispnee, disfonie, tuse.
,' Epistaxis:= Hemoragia nazala :
/""""""" epistaxis ! este frecvent intalnita in patologia O/0.
!$au.e:
! 5n functie de sursa sangerarii, epistaxisul este clasificat in epistaxis
anterior si posterior.
! Hemoragia este in ma%oritatea cazurilor anterioara, cu origine in
septul nazal.
! 0ocul de predilectie a epistaxisului este aria ;iesselbac ! o bogata
retea vasculara, situata in portiunea anterioara a septului nazal.
! 5ncidenta emoragiilor nazale este crescuta la copii (intre $ si 1< ani)
si la varstnici (=< :>< ani).
,auze frecvente:
? infectie consecutiva unei raceli banale, unei rinite (inflamatie a
mucoasei nazale) sau unei sinuzite (inflamatia sinusurilor)
? uscarea mucoasei nazale : de exemplu, la un copil care doarme intr!
o camera supraincalzita
? prezenta unui corp strain : frecvent la copiii mici care introduc
%ucarii sau alte obiecte intr!una din nari. ,orpul strain trece neobservat
cateva zile sau ciar saptamani. 9poi, se dezvolta o infectie si o
inflamatie, provocand secretii dintr!o singura nara, insotite de puroi
(culoare galben!verzuie).
? luarea de medicamente anticoagulante: aspirina, @arfarina,
medicamente antiinflamatorii nesteroidiene
? un traumatism : datorat unor contuzii, sau mai rar unei fracturi
nazale
? polipi nazali : aceasta varietate de tumora poate sangera dupa
stergerea nasului, este insotita de o pierdere a simtului olfactiv,
sinuzita si obstructie nazala.
? Hipertensiune arteriala (H29) : acest sindrom se observa in special
la persoanele peste 8< ani. 5n acest caz, emoragia este de origine
posterioara (situata la nivelul meatului : orificiului inferior) si este
mai dificil de oprit. . Hemoragia nazala este un semn ca H29 nu este
controlata in mod eficient.
? 9teroscleroza : ingrosarea peretilor vaselor sangvine.

,auze mai rare:
? 0eucemie
? ,ancer nazal : asociaza secretii nazale, obstructie nazala, dureri ale
dintilor, sinuzita si, in unele cazuri, modificari ale volumului ocilor,
tulburari de vedere cat si o crestere in volum a ganglionilor invecinati.
Hemoragia nazala nu este un semn semnificativ al cancerului nazal.
? 2rombopenie : diminuarea numarului de placete sangvine
? 9fectiuni epatice (boli ale ficatului)
? ,oagulopatii ereditare (tulburari de coagulare a sangelui) etc.
Diagnostic:
3ursele anterioare de emoragie sunt vizibile la o examinare directa cu un
specul nazal si o lumina puternica.
""""""Daca sursa nu poate fi depistata, iar emoragia este puternica sau
recurenta, este necesara efectuarea unei endoscopii.
La,orator:
"""""Armatoarele teste de laborator sunt recomandate in prezenta unei
emoragii grave sau daca este suspectata o coagulopatie:
? ematocritul : in prezenta unei emoragii persistente
? emoleucograma
? 2impul de sangerare (23) : acest test este efectuat in prezenta unei
suspiciuni de coagulopatie
? 2impul de protrombina : test efectuat daca pacientul ia @arfarina sau daca
este suspectata o afectiune epatica
9lte teste:
? tomografia computerizata (,2) : poate fi efectuata daca se suspecteaza
prezenta unui corp strain, o tumora, o fractura sau sinuzita.
? angiografia este rareori indicata
!ratament si pre(enire
!ratament
Hemoragia poate fi controlata de obicei prin comprimarea aripilor
nasului timp de 1< minute.
Daca manevra nu reuseste, este introdusa o compresa impregnata cu un
vasoconstrictor si cu un anestezic local, iar compresiunea nasului este reluata
alte 1< minute.
Daca nu se opreste: sursa sangerarii poate fi apoi cauterizata cu a%utorul
unui electrocauter sau cu nitrat de argint.
4acientul trebuie sa respecte urmatoarele sfaturi:
! evitarea eforturilor fizice
! amplasarea unui cub de geata la radacina nasului pentru a favoriza oprirea
sangerarii
! evitarea ingestiei de sange : aceasta poate provoca greturi si varsaturi.
! capul trebuie inclinat usor pe spate, pentru a evita ingestia sau inalarea
sangelui. 9tentie totusi: trebuie evitata impingerea capului prea mult pe
spate : acest lucru ar putea duce la curgerea sangelui pe peretele posterior al
faringelui.
! evitarea aspirinei : deoarece are un efect anticoagulant (impiedica
coagularea sangelui).
6re(enire
4ersoanele susceptibile de a avea emoragii nazale (copii, varstnici)
pot lua unele masuri preventive:
! evitarea supraincalzirii camerei : se recomanda o temperatura
de 18 : 1=+,, deoarece aerul rece este mai umed
! aplicarea unei creme grase (vaselina) in interiorul nasului
! spraB!urile nazale si solutiile saline sunt o solutie pentru a evita
uscarea mucoasei nazale
! evitarea luarii frecvente de aspirina : fara consultarea
medicului
! pentru persoanele care sufera de emoragii se recomanda
evitarea consumului de alcool sau de bauturi calde, renuntarea
la fumat si evitarea aplicarii de comprese calde pe fata
7' &iposmia = scaderea olfactiei.
9nosmia = absenta olfactiei.
,auze: obstructia nazala aparuta ca urmare : inflamatiei, polipozei, a
vegetatiilor adenoide , a tumorilor nazale. etc.
89.Rinoree = secretie nazala crescuta cantitativ.
Dupa aspect rinoreea poate fi:
! seroasa: rinite acute si alergice,
! mucoasa: rinite cornice,
! mucopurulenta: rinite acute netratate, rinite cornice, sinuzite
cornice etc
! crustoasa: rinita atrofica,
! sanguinolenta: traumatisme, tumori.
! cerebrospinala : in fractura de baza de craniu.
88'Disfagie = deglutitie dificila
,auze : paralizii faringiene, tumori faringiene, rupture de val palatin, stenoze
cicatriciale, corpi straini etc.
8:' 6areste.ie faringiana: = senzatie de corp strain in gat, apare in
inflamatii cornice, rareori in tumora.
8*' Otoreea = scurgerea unui licid din conductul auditiv extern.
4oate fi:
! seroasa: eczema conductului,
! mucoasa: otite cornice supurate
! muco!purulenta: otita cronica supurata acutizata.
! 4urulenta!fetida: otita colesteatomatoasa.
! 3anguinolenta: tumori.
""""" otoragie = din conduct se scurge sange.
8-'
% &ipoacu.ia = scaderea acuitatii auditive la una sau la ambele ureci""""
! Surditatea = scaderea mai pronuntata a acuitatii auditive.
! ,ofoza = pierderea auzului in totalitate.
&ipoacu.ia poate fi dupa mecanismul de producere:
a.de transmisie = este afectata transmisia sunetului pein urecea externa si
medie.
b. de tip neurosen.orial sau de perceptie = este determinate de o afectiune
a urecii interne, de a afectiune a nervului acustic etc.
c. mixta: cand se combina ambele mecanisme.
,auze:
a. de transmisie:
! obstruarea conductului auditiv extern prin: otite externe,
furuncul corpi straini, tumori etc.
! afectarea membranei timpanice: perforatii postotitice, etc.
b. neurosenzoriala: tulburari vasculare, trauma 3onora, ototoxicoze,
nevrita acustica, tumori etc.
c. de tip mixt: ambele mecanisme: tumori, traumatisme.
9uzul se investigeaza cu a%utorul 9udiometrului si inregistrarea grafica
se numeste audiograma. 3caderea acuitatii auditive se apreciaza in
decibeli.