Chirurgie toracică

Semne și simptome specifice

Chistul hidatic pulmonar

Prof. Daniela Mihăilă

Prof. Corina Bucur
 Chirurgia toracică – Definiție
◼ ramura chirurgicală ce
se ocupă cu diagnosticul
şi tratamentul operator
al afecţiunilor peretelui
toracic şi pleurei,
traheobronhopulmonare,
mediastinului, pericardului,
esofagului, diafragmului,
precum şi ale graniţelor cervicotoracică şi
toracoabdominală.
 Semne și simptome în
chirurgia toracică
◼ tin atat de aparatul respirator cat si de cel
cardiovascular si cu rasunet asupra starii
de constienta si asupra creierului;
◼ in unele cazuri apar si semne din partea
aparatului digestiv, dar in plan secundar, cum
ar fi: balonare (meteorism),greata,varsaturi.
Semne și simptome respiratorii
◼ Junghi toracic
◼ Dispnee
◼ Tuse
◼ Hemoptizie
◼ Hipoxie si hipercapnie- semn de laborator
◼ Cianoza
 Junghi toracic
◼ durere punctiforma, „ca un pumnal”,,
localizata la nivel toracic;
◼ Se poate accentua odata cu miscarile
respiratorii – nevralgie intercostala - sau
in afectiuni pleurale (pleurita);
◼ Apare in pneumotorax, plagi penetrante
toracice, Zona Zoster sau poate fi de
natura cardiaca.
 Dispnee
◼ Senzatia subiectiva de „sete de
aer”, ce se obiectiveaza prin
modificarea ritmului, frecventei si
amplitudinii miscarilor respiratorii
◼ Clasificarea in functie de ritm:

Dispnee cu • Hiperpnee- accelerarea ritmului de scurta durata

• Polipnee- accelerarea frecventei respiratorii la 30-60/min,

ritm regulat
rapida, superficiala si ineficienta
• Bradipnee- frecventa cardiaca sub 16resp/min

Dispnee cu • In meningite, intoxicatii cerebrale,tumori cerebrale, stari

ritm neregulat
agonice, meningite
 Clasificarea în funcție de
timpul respirator:

◼ Dispneea de tip inspirator

- Obstructia cailor respiratorii superioare;
- Se insoteste de tiraj (depresia spatiilor intercostale in inspir) si
cornaj (zgomot cauzat de inspirul dificil);
- Dificultatea de a introduce aerul in plaman, manifestata prin”
lipsa de aer”- insuficienta cardiaca;

◼ Dispneea de tip expirator

- Obstructia cailor respiratorii inferioare
- Aerul patrunde cu usurinta in plaman, dar nu poate fi expirat-
pneumotorax, astmul bronsic.

◼ Mixta- in pneumonii masive, bronhopneumonii

 Dispnee

◼ In functie de modul de aparitie

◼ Dispnee acuta
◼ Dispnee cronica

◼ In functie de evolutie
◼ Continua
◼ Paroxistica (astm bronsic)
 Dispnee
◼ Dispneea de efort apare la efectuarea unui
efort de o anumita intensitate (mare,
mediu, mic). In functie de gradul de
intensitate a efortului la care apare,
dispneea se clasifica in mai multe grade;

◼ Dispneea de repaus este o forma severa,

in care dificultatea de respiratie apare in
repaus.
 Tuse
◼ Act reflex sau involuntar, ce are ca rezultat
expulzarea violenta si sonora a aerului
intrapulmonar, a eventualelor secretii
patologice (mucus, puroi, sange) sau a
corpurilor straine din arborele bronsic.

◼ - seaca, neproductiva sau uscata, fara

expectoratie, cu timbru aspru;
◼ - umeda, productiva, cu expectoratie.
Tuse seacă, neproductivă

◼ Tuse uscata, rebela, cu debut brusc- mai ales la copii,

in accidentele prin inhalarea unui corp strain;
◼ Tuse uscata, rebela, cu evolutie lent-progresiva- la
adulti si varstnici, frecvent in cazul formatiunilor
tumorale intrabronsice;
◼ Tuse uscata, stridenta, cu timbru latrator- afectiune
mediastinala (adenopatii, tumori, anevrisme)
◼ Tuse uscata, cu timbru metalic- pneumotorax.
Tuse umedă, cu expectorație
◼ în leziuni acute si cronice
bronhopulmonare - in special dimineata,
la schimbarea pozitiei („toaleta
bronsiilor” in bronsiectazii)
◼ Expectoratia- actul prin care sunt eliminate, in
urma tusei, produsele patologice din arborele
traheobronsic si parenchimul pulmonar.
Rezultatul eliminat se numeste sputa.
 Hemoptizie
◼ Definitie: eliminarea de sange provenit din caile aeriene
subglotice prin cavitatea bucala.
◼ Dg. diferential cu hematemeza, emisia de sange din sfera
ORL-laringe, faringe, epistaxis inghitit, sange provenit din
cavitatea bucala - vene de la baza limbii, peretelui jugal)
◼ Diagnostic pozitiv -emisia pe gura de sange aerat,rosu-
deschis, insotita de tuse/epistaxis.
◼ Clasificare- cantitativa - mimima(ml),
- mica: 50-150 ml,
- medie: 150 -250 ml,
- mare: 250-500ml,
- severe, cataclismice: > 500 ml
 Hipoxie vs Hipercapnie
◼ Hipoxie- stare patologica ce se
caracterizeaza prin scaderea
concentratiei de oxigen in sange si
tesuturi.

◼ Hipercapnie- cresterea concentratiei de

dioxid de carbon in sange si tesuturi.
 Cianoza
◼ Definiţie:
◼ -coloraţie albăstrui-violacee a tegumentelor
şi mucoaselor
◼ semnifica o desaturare în oxigen a
sângelui capilar
◼ presupune hipoxemie, dar lipsa ei nu o
exclude.
Chistul hidatic pulmonar

16
 Definiție și incidență
◼ Chistul hidatic, echinococoza este o boala parazitara, cu
dezvoltare tumorala veziculara a lervei Taenia echinoccocus
granulosus, parazit din clasa cestodelor.
◼ Boala este endemică în ţările mari crescătoare de ovine şi
caprine: Australia, Noua Zeelandă, America de Sud, în
Nordul Africii (Algeria, Maroc, Tunisia) şi în Peninsula
Balcanică. În ţara noastră incidenţa este de 5 cazuri la
100000 locuitori.
◼ Boala hidatică se transmite pe cale digestivă, prin alimente
infestate cu ouă de Taenia echinococcus. Principala
localizare a chistului hidatic este reprezentată de ficat în
proporţie de 50-60%, a doua localizare fiind reprezentată
de plămân în procent de 30-40%.

17
 Distribuția geografică a hidatidozei

Pedrosa I et al. Radiographics 2000;20:795-817

18
©2000 by Radiological Society of North America
Epidemiologie

Speciile genului
Echinoccocus :
-Tenia Echinoccocus
granulosus
- T E multilocularis
-T E oligarthus
- T E vogeli

19
 Alcatuire chist cu echinococus
granulosus :
- endochist : membrana
proligera(prezinta micropori care
permit comunicarea intre chist si
arborele bronsic) , nisip hidatic ,
vezicule fiice
- ectochist : cuticula
- perichist – adventice (condensare
scleroasa a parenchimului pulmonar)

In cazul echinoccocus multilocularis ,

membrana proligera nu este acoperita
de capsula

20
 Semne și simptome
◼ De cele mai multe ori este asimptomatic
sau cu simptomatologie nespecifica –
incidentalom
◼ Simptome: tuse, expectoratie, durere,
dispnee, hemoptizie, febra, reactii alergice.
Hemoptizia, ca si subfebrilitatea pot atrage
atentia asupra iminentei ruptrurii chistului.
◼ In faza necomplicata , examenul obirectiv
al toracelui: matitate sau submatitate la
percutie, diminuarea murmurului vezicular
si prezenta de raluri bronsice la auscultatie.

21
◼ Cand chistul hidatic s-a rupt si s-a infectat
simptomatologia devine polimorfa:
◼ - expectorarea unei mari cantitati de lichid cu gust
salciu, limpede, sau fragmente de membrana
hidatica (vomica hidatica)
◼ - daca evacuarea este brutala, se poate instala
insuficienta respiratorie acuta prin inundarea
arborelui traheo-bronsic si socul anafilactic
◼ - daca chistul se rupe in cavitatea pleurala,
simptomele pot fi mai putin dramatice:
◼ tuse seaca, dispnee la efort, febra. Se instaleaza
pneumotoraxul, care este de o gravitate extrema
daca este cu supapa, sau piopneumotoraxul, in
care semnele clinice ale supuratiei sunt pe primul
plan.
22
In functie de numarul chisturilor si
de simptomatologie se pot intalni
◼ Chist hidatic unic
◼ Dublu unilateral
◼ Dublu bilateral
◼ Multiplu diseminat
◼ Asociat unui chist hidatic hepatic
◼ Cu fistule diafragmatice

23
 Paraclinic
◼ Examenul radiologic toracic este cea mai
importanta examinare.
◼ Aspectul clasic al chistului necomplicat, ce apare
in peste 70% din cazuri, este opacitatea rotunda
sau ovalara,net delimitata, cu contur subtire, cu
structura omogena si intensitate subcostala,
vizualizata pe radiografia de fata si profil.
◼ In restul cazurilor imaginea este mai rau
delimitata, poate avea forme variabile, conturul
imaginii poate fi gros si neregulat, cu structura
neomogena, punand probleme de diagnostic
diferential.

24
◼ In chistul complicat, imaginile radiologice
sunt polimorfe: aspectul de de semiluna la
polul superior al opacitatii (semnaleaza
iminenta rupturii), aspectul de membrana
ondulanta,aspectul de abces pulmonar,
sau mai rar aspectul pseudotumoral (prin
incarcerarea membranei hidatice cu
evacuarea in intregime a membranei).
◼ Cand ruptura se produce in cavitatea
pleurala, se pot observa imaginile
caracteristice pentru pneumotorax sau
hidropneumotorax.
25
26
◼ Examenul computer-tomograf (sau examenul
RMN) stabileste cu precizie structura
lichidiana a opacitatii radiologice si absenta
adenopatiilor mediastinale. Poate evidentia
mai bine membrana retentionata.
◼ Echografia toracica este utila pentru
evidentierea chistelor cu topografie
pulmonara periferica sau pleurala, ca si a
celor de dom hepatic
◼ Ecografie abdominala : verificarea existentei
concomitente a hidatidozei hepatice
◼ Bronhoscopia : rar folosita, mai ales in
formele pseudotumorale
27
Examinare CT

28
 Laborator
◼ eozinofilia sanguine si IDR Cassoni (pot
fi in limite normale, iar valorile crescute
nu sunt specifice hidatidozei pulmonare)
◼ hemaglutinarea indirecta, testele de
imunofluorescenta si mai ales testului
ELISA, care pare a avea cea mai mare
specificitate si sensibilitate

29
 DDX
◼ Tuberculoza
◼ Aspergilomul
◼ Abcesul pulmonar
◼ Neoplasmul pulmonar

30
 Complicații
◼ ruptura chistului : in bronhii ,
intrapleural ;
◼ fistulizarea ;
◼ calcificarea ;
◼ socul anafilactic

31
 Tratament
◼ Tratamentul medical este indicat :
◼ - in chistul hidatic de dimensiuni reduse (sub 3
cm) si cu pereti subtiri
◼ - in cazurile in care tratamentul chirurgical este
contraindicat (tare asociate grave, varsta
inaintata)
◼ - asociat tratamentului chirurgical (postoperator)
◼ Se utilizeaza paraziticide din clasa
benzimidazolilor, de tipul Mebendazole sau
Albendazole, ultimul fiind mai bine tolerat si cu
efecte secundare reduse. Autorii chinezi
raporteaza rezultate bune cu Praziquantel.

32
 Tratamentul chirurgical
◼ Tratamentul chirurgical are 2 scopuri :
- evacuarea hidatidei si
- tratarea cavitatii restante intrapulmonare
Există două mari categorii de intervenţii chirurgicale în
chistul hidatic pulmonar: conservatoare şi radicale.
Se prefera rezolvarea hidatidei prin puncţia chistului,
inactivare cu alcool 98°, evacuare rapidă pe ac gros
a conţinutului parazitar, urmată de pneumotomie şi
extragerea membranei proligere cu pensa „en
coeur”, procedeul Dor, care constă în desfiinţarea
cavităţii perichistice prin burse succesive (metoda
capitonajului), după sutura fistulelor bronşice.

33
 ALTE PROCEDEE
◼procedeul Posadas – Cărpinişan, care constă în excizia marginilor
perichistului până la limita de ţesut sănătos lăsându-se restul cavităţii
să dreneze în spaţiul pleural
◼procedeul Geroulanos, care presupune drenajul concomitent al
cavităţii perichistice şi dublu drenaj aspirativ al cavităţii pleurale
◼chistectomie ideală, extrăgându-se un chist hidatic intact, fără
puncţionarea prealabilă a acestuia
◼Rezecţia pulmonară este o metodă de rezervă în tratamentul
chirurgical al chistului hidatic pulmonar şi este indicată în chisturi
hidatice mari ce videază lobul respectiv (mărime mai mare de 50% din
lob), fistule bronşice mari, supuraţii pulmonare adiacente
◼În chistul hidatic pulmonar bilateral este indicată sternotomia
mediană, cu rezolvarea ambelor chisturi într-o singură şedinţă
operatorie, iar la pacienţii cu chist hidatic pulmonar drept şi chist
hidatic de dom hepatic, este indicat abordul transdiafragmatic al
chistului hepatic
◼Se asociaza postoperator Albendazol 800 mg/zi

34
◼ Interventiile de exereza pulmonara de
tipul lobectomiei se efectueaza doar in
anumite cazuri :
- chiste gigante ce videaza un lob
- chiste multiple
- echinococoza alveolara
- chistele cu supuratii ireversibile
parenchimatoase.

35
36
37