Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REZIDENTIAT
• Congestia şi obstrucţia nazală
• Rinita acută virală
• Rinita bacteriană
• Rinita alergică
• Rinita hormonală
• Rinita medicamentoasă
• Disfuncţia mucociliară şi polipoza nazală
• Deformarea nazală şi septală
• Atrezia coanală
• Sinuzita acuta si cronica
• Infecţiile rinosinusale micotice
• Neoplazii rinosinusale
Congestia şi obstrucţia nazală
• Oasele nazale sunt cel mai des fracturate oase ale corpului.
• semne: edeme, echimoze, epistaxis, crepitaţii sau palparea
unei deformări osoase.
• Dacă lovitura este severă, forţele pot fi transmise posterior,
cu implicarea sinusului etmoid, a pereţilor mediali ai orbitei,
a laminei cribriforme, având drept consecinţe:
rinolicvoreea, hipertelorism (secundar lezării tendonului
cantal medial) şi anosmia (ex. fractura nazo-orbito-
etmoidală
Deformarea nazală şi septală
• Deviaţiile de sept pot fi traumatice sau congenitale.
• Deviaţiile de sept pot fi cauza unui flux de aer de
mare viteză, cu turbulenţe excesive sau a unui
contact cronic cu peretele lateral nazal sau cu
cornetele,
• Simptomatologie: obstrucţie nazala, sforăitul,
apneea de somn, epistaxis, durerea faciala, cefalee ,
sinuzita.
• Acestea sunt cel mai adesea tratate prin
septoplastie endonazală.
Atrezia coanală
• Persistenţa membranei nazo-bucale pe parcursul gestaţiei are ca
rezultat o deschidere incompletă a peretelui posterior al
cavităţii nazale, coana.
• Poate fi uni sau bilaterala.
• Deoarece nou-născutul respiră exclusiv nazal, atrezia coanală
bilaterală este o urgenţă medico-chirurgicală.
• Diagnosticul este suspectat atunci când hrănirea inţială a nou-
născutului produce obstrucţie progresivă, cianoză, sufocare şi
aspiraţie. Obstrucţia căii aeriene este temporar ameliorată prin
plâns, deoarece este singurul moment în care sugarii inspiră pe
gură. Imposibilitatea de trecere a unui cateter mic prin nas în
nazo-faringe sugerează diagnosticul.
Atrezia coanală
• Tratamentul imediat include stentarea cu o cale
aeriană orală sau intubare endotraheală. Copilul
trebuie să fie evaluat pentru alte anomalii
craniofaciale sau de tract superior aerodigestiv (ex.
palatoschizis, stenoză subglotică, sinostoză cranio-
facială, fistulă traheo-esofagiană) deoarece acestea
pot fi frecvent întâlnite la acelaşi pacient.
• Deschiderea chirurgicală a coanelor prin stentare
prelungită este necesară pentru corectarea
defectului.
Sinuzita acută
• Sinuzita acută apare adesea ca o complicaţie a unei
infecţii virale de tract respirator superior (guturaiul
comun)
• Simptomatologie: sensibilitatea periorbitală, durerea
facială, cefaleea, febra, hiposmia şi rinoreea purulentă
• provocată de ocluzia ostială, rezultat al edemului
inflamator cauzat de infecţiile virale ale tractului
respirator superior sau de alergii. Staza consecutivă a
secreţiilor favorizează colonizarea bacteriană
• Agenti etilogici: S. pneumoniae, H. lnfluenzae şi
Moraxella Catarrhalis
Sinuzita acută
• Tratament: amoxicilină-acid clavulanic, cefprozil,
cefuroximă, claritromicină sau loracarbef timp de 7-14 zile
şi o cură scurtă de decongestionante nazale topice şi steroizi
intranazali. Alte măsuri de suport includ decongestionante
sistemice, spray-uri nazale saline, expectorante,
umidificarea mediului, comprese calde şi analgezice.
• Complicaţii extranazale ale sinuzitei, precum infecţia
orbitală, meningita, tromboza sinusală intracraniană şi
celulita facială.
• Tratament chirurgical: tratamentul medicamentos nu este
eficient.
Sinuzita cronică
• rezultă în urma contactului mucoaselor care întrerupe
clearance-ul mucociliar şi produce ocluzia ostiumului
sinusal
• Acumularea de secreţii rezultată poate cauza inflamaţie
cronică, leziuni ciliare, hiperplazia glandelor sero-
mucinoase şi creşterea vâscozităţii mucusului
• Simptomatologie: senzaţie de obstrucţie nazală, presiune
facială, durere şi/sau hiposmie.
• Cauzele: disfuncţia ciliară, deficienţa imunitară şi alergia
nazală, variaţiile structurale care intervin în ventilaţia sau
clearance-ul mucociliar al complexului ostio-meatal
Sinuzita cronică
• Tratament: antibioterapie, sprayuri intranazale
steroidiene topice, spray-tuile nazale saline,
expectorantele, încetarea fumatului şi creşterea
aportului de fluide promovează clearance-ul muco-
ciliar prin reducerea vâscozităţii mucusului.
• Tratamentul chirurgical al bolii cronice sinusale se
concentrează pe rolul de pivot al complexului
ostio-meatal şi pe restabilirea ventilării normale, a
clearence-ului mucociliar şi a căii de drenaj sinusal
Infecţiile rinosinusale micotice
• Infecţiile fungice ce implică nasul şi sinusurile paranazale sunt
adesea cauzate de organisme oportuniste: Phycomycetes (Mucar,
Rhizopus) şi Aspergillus
• Complicatii: poate invada rapid orbita sau SNC
• Semnele clinice caracteristice sunt: durerea nazală, hiperestezia
facială, secreţiile nazale sanguinolente şi cornetele negre,
necrotice
• Diagnosticul depinde de identificarea histologică a fungilor
invazivi în specimenele bioptice( exudatul nazal este insuficient)
• Tratamentul:debridarea chirurgicală radicală a întregului ţesut
implicat, tratament antimicotic în doze crescute şi, dacă este
posibil, refacerea competenţei imunităţii.
Neoplaziile rinosinusale
• Tumorile benigne ale tractului rinosinusal sunt
tratate prin simpla excizie, în cele mai multe dintre
cazuri, curative.
• Papilomul scuamos este o tumoră benignă, similară
unei veruci, care apare la joncţiunea muco-cutanată
a vestibulului nazal
• Osteomul este cea mai des întâlnită tumoră ce
implică sinusurile paranazale. Se dezvoltă în
regiunea fronto-etmoidală şi este adesea descoperit
accidental pe radiografiile de sinusuri
Neoplaziile rinosinusale
• papiloamele invertite sunt invazive local şi 10-15 % pot
degenera în carcinoame cu celule scuamoase. Din acest
motiv, este de preferat excizia largă.
• Angiofibromul juvenil nazo-faringian se dezvoltă la
nivelul fosei pterigomaxilare şi se prezintă ca o tumoră
nazală unilaterală la băieţii adolescenţi, cauzând de
epistaxis şi obstrucţie nazală. Diagnosticul este clinic şi
radiologic, deoarece hemoragia în unna biopsiei poate
fi riscantă. Hemoragia în unna exciziei chirurgicale este
redusă prin embolizarea preoperatorie
Neoplaziile rinosinusale
• Tumorile maligne ale nasului şi sinusurilor reprezinta
mai puţin de 1% din cancere.
• Distrugerea osoasă evidenţiată CT este intens sugestivă
pentru caracterul malign; IRM distinge patologia
sinusală inflamatorie secundară de malignitatea
primară. Diagnosticul este dependent de biopsie
• Neoplasmele epiteliale, precum carcinoamele cu celule
scuamoase, adenocarcinoamele şi malignităţile de
origine salivară, sunt predominante în această categorie
rară de tumori şi sunt tratate în mod optim prin excizie
largă, în combinaţie cu radioterapia
Neoplaziile rinosinusale
• Structuri precum orbita, maxilarul şi fosa cerebrală anterioară
vor fi afectate într-un anumit grad de tratamentul acestor
leziuni. Recidiva locală este o cauză frecventă de eşec al
tratamentului.
• Neuroblastomul olfactiv ( estezioneuroblastomul) este o
tumoră malignă rară, de origine neuroectodermală, adesea
tratat prin combinarea chirurgiei cu radioterapia.
• Rabdomiosarcomul, o tumoră a musculaturii striate, este cea
mai des întâlnită formă de cancer intranazal în rândul copiilor.
Progresele din sfera chimioterapiei şi radioterapiei au redus în
cele mai multe dintre cazuri rolul chirurgiei la procedură de
diagnostic.
CURS VECHI