CURS 2

REZIDENTIAT
• Congestia şi obstrucţia nazală
• Rinita acută virală
• Rinita bacteriană
• Rinita alergică
• Rinita hormonală
• Rinita medicamentoasă
• Disfuncţia mucociliară şi polipoza nazală
• Deformarea nazală şi septală
• Atrezia coanală
• Sinuzita acuta si cronica
• Infecţiile rinosinusale micotice
• Neoplazii rinosinusale
 Congestia şi obstrucţia nazală

• Patologiile nazale asociate cu congestia,

obstrucţia, înfundarea sau imposibilitatea de a
evacua, sufla sau respira prin nas, sunt
atribuite obstrucţiei de la nivelul podelei
cavităţii nazale.
 Congestia şi obstrucţia nazală
• Diagnostic diferential:
• -crestele septale localizate de-a lungul bazei septului
nazal
• -deviaţia întregului sept nazal
• -hipertrofia cornetelor nazale inferioare:poate
apărea în contextul patologiei inflamatorii din rinitele
virale, bacteriene, alergice sau vasomotorii
• -masele tumorale nazale: necesită o atenţie sporită în
vederea excluderii neoplaziilor
 Congestia şi obstrucţia nazală
• Diagnostic diferential:
• -polipii nazali
• -granulomul piogen
• -hipertrofia sau degenerarea polipoasă a cornetelor
• Polipii sunt rar unilaterali; astfel, polipii unilaterali,
mai ales în prezenţa sângerărilor, cresc suspiciunea
unei neoplazii asociate. Sinuzita polipoasă este rară
în rândul copiilor şi necesită o evaluare promptă
pentru a exclude fibroza chistică sau
imunodeficienţa.
Tablou clinic, diagnostic şi tratament
 Rinita acută virală
• Rinita acută virală sau guturaiul comun este cel mai
des întâlnită patologie infecţioasă umana. Infecţia
virală produce descumarea celulelor epiteliale ciliate.
• Prevalenta crescuta la copii <5ani, boala auto
limitata, pana in aprox 14 zile
• Simptome:obstrucţie nazală, rinoree, strănut şi
obstrucţia căii aeriene; tusea, cefaleea, febra,
odinofagia şi starea generală alterată
• Drenajul mucopurulent înlocuieşte secreţiile sero-
mucoase iniţiale şi flora locală poate fi cauza unei
infecţii bacteriene secundare.
 Rinita bacteriană
• Des observată în rândul copiilor, dar poate apărea şi la
adulţi după traumatisme nazale, infecţii virale ale căii
respiratorii superioare sau în urma intervenţiilor
chirurgicale
• Agenti etiologici:S. pneumoniae, H. infiuenzae şi
Staphylococcus aureus.
• Tratamentul cu antibiotice orale poate scurta cursul bolii.
• Dacă aceste simptome persistă în ciuda tratamentului
medical, trebuie luat în considerare examenul culturilor şi
biopsia pentru a exclude infecţii precum tuberculoza,
sifilisul, rinoscleromul, lepra,bolile autoimune ( ex.
granulomatoza Wegener, lupusul) şi bolile
limfoproliferative.
 Rinita alergică
• cea mai frecventă patologie alergică, afectând 20% din populaţie, istoric
familal pozitiv este întâlnit la 50% dintre pacienţi.
• boală a sistemului imun mediată de imunoglobulinele E (lgE)
• afectează în special copiii şi adulţii tineri şi este adesea asociată cu o
patologie reactivă a tractului respirator inferior.
• Simptomatologie:rinoreea, obstrucţia nazală, strănutul şi pruritul
• mucoasa palid-albăstruie, edematoasă, este sugestivă pentru această
afecţiune, aspectul la rinoscopie nu este specific.
• Managementul medical începe cu identificarea şi evitarea alergenilor
cauzatori -> antihistaminice, decongestionante nazale şi spray-uri nazale
cu corticosteroizi topici. Cromoglicatul de sodiu topic asigură o ameliorare
simptomatică prin prevenirea degranularii mastocitelor.
• Imunoterapia alergen-specifică ar trebui luată în considerare pentru
desensibilizarea pacientului alergic, ale cărui simptome nu sunt controlate
adecvat prin medicaţie şi măsuri de evitare.
 Rinita hormonală
• apare adesea în asociere cu creşterea nivelului
estrogenului endogen, pe parcursul sarcinii.
• Estrogenii produc congestia vasculară a nasului
şi sunt cauza obstrucţiei nazale ce apare în
asociere cu perioada imediat premenstruală şi
cu folosirea contraceptivelor orale
• Rinita de cauză hormonală poate fi observată şi
în hipotiroidism, ca rezultat al edemului
extracelular (mixedem).
 Rinita medicamentoasă
• cel mai adesea o inflamaţie indusă de abuzul spray-
urilor nazale decongestionante
• Folosirea cronică a acestor medicamente are ca
rezultat, la finalul administrării lor, o congestie de
recul, ce va duce la reaplicarea medicamentului din
ce în ce mai frecvent şi la dependenţă
• Gestionarea tratamentului necesită sevrajul
gradual al decongestionantelor topice care pot fi
înlocuite cu decongestionante sistemice şi/sau
steroizi
Disfuncţia mucociliară şi polipoza nazală
• Obstrucţia, congestia şi rinoreea, frecventa in
patologie cronică sinusală, pot fi rezultatul
disfuncţiei mucociliare, al polipozei nazale sau
al amândurora
• Sindromul Kartagener (sindromul cililor
imobili) este o entitate a acestui grup.
Inhalarea cronică de fum, rinita virală, bolile
cronice inflamatorii şi trauma sunt alte cauze
ale disfuncţiei muco-ciliare dobândite.
Disfuncţia mucociliară şi polipoza nazală
• Polipoza nazală prespune, în mod caracteristic,
prezenţa de mase tumorale bilaterale, multiple,
translucide, ce apar la nivelul complexului ostio-
meatal şi se extind în cavitatea nazală.
• Deşi cauza polipozei nu este pe deplin înţeleasă,
probabil sunt implicaţi factori multipli, inclusiv
inflamaţia cronică a mucoasei, leziunile şi obstrucţia.
• Polipoza nazală este observată şi în prezenţa bolii
reactive de căi aeriene, a astmului, a
hipersensibilităţii la aspirină şi a fibrozei chistice
Disfuncţia mucociliară şi polipoza nazală
• Tratament: steroizi topici, cât şi o cură scurtă
de steroizi orali.
• Excizia chirurgicală a polipilor este rezervată
pacienţi lor cu contraindicaţie la steroizi sau
dacă aceştia sunt ineficienţi în restabilirea
patenţei căii aeriene nazale
• Recidiva este frecventă; etmoidectomia şi
folosirea spray-urilor intranazale cu steroizi
topici pot întârzia recidiva polipilor ..
 Deformarea nazală şi septală

• Oasele nazale sunt cel mai des fracturate oase ale corpului.
• semne: edeme, echimoze, epistaxis, crepitaţii sau palparea
unei deformări osoase.
• Dacă lovitura este severă, forţele pot fi transmise posterior,
cu implicarea sinusului etmoid, a pereţilor mediali ai orbitei,
a laminei cribriforme, având drept consecinţe:
rinolicvoreea, hipertelorism (secundar lezării tendonului
cantal medial) şi anosmia (ex. fractura nazo-orbito-
etmoidală
 Deformarea nazală şi septală
• Deviaţiile de sept pot fi traumatice sau congenitale.
• Deviaţiile de sept pot fi cauza unui flux de aer de
mare viteză, cu turbulenţe excesive sau a unui
contact cronic cu peretele lateral nazal sau cu
cornetele,
• Simptomatologie: obstrucţie nazala, sforăitul,
apneea de somn, epistaxis, durerea faciala, cefalee ,
sinuzita.
• Acestea sunt cel mai adesea tratate prin
septoplastie endonazală.
 Atrezia coanală
• Persistenţa membranei nazo-bucale pe parcursul gestaţiei are ca
rezultat o deschidere incompletă a peretelui posterior al
cavităţii nazale, coana.
• Poate fi uni sau bilaterala.
• Deoarece nou-născutul respiră exclusiv nazal, atrezia coanală
bilaterală este o urgenţă medico-chirurgicală.
• Diagnosticul este suspectat atunci când hrănirea inţială a nou-
născutului produce obstrucţie progresivă, cianoză, sufocare şi
aspiraţie. Obstrucţia căii aeriene este temporar ameliorată prin
plâns, deoarece este singurul moment în care sugarii inspiră pe
gură. Imposibilitatea de trecere a unui cateter mic prin nas în
nazo-faringe sugerează diagnosticul.
 Atrezia coanală
• Tratamentul imediat include stentarea cu o cale
aeriană orală sau intubare endotraheală. Copilul
trebuie să fie evaluat pentru alte anomalii
craniofaciale sau de tract superior aerodigestiv (ex.
palatoschizis, stenoză subglotică, sinostoză cranio-
facială, fistulă traheo-esofagiană) deoarece acestea
pot fi frecvent întâlnite la acelaşi pacient.
• Deschiderea chirurgicală a coanelor prin stentare
prelungită este necesară pentru corectarea
defectului.
 Sinuzita acută
• Sinuzita acută apare adesea ca o complicaţie a unei
infecţii virale de tract respirator superior (guturaiul
comun)
• Simptomatologie: sensibilitatea periorbitală, durerea
facială, cefaleea, febra, hiposmia şi rinoreea purulentă
• provocată de ocluzia ostială, rezultat al edemului
inflamator cauzat de infecţiile virale ale tractului
respirator superior sau de alergii. Staza consecutivă a
secreţiilor favorizează colonizarea bacteriană
• Agenti etilogici: S. pneumoniae, H. lnfluenzae şi
Moraxella Catarrhalis
 Sinuzita acută
• Tratament: amoxicilină-acid clavulanic, cefprozil,
cefuroximă, claritromicină sau loracarbef timp de 7-14 zile
şi o cură scurtă de decongestionante nazale topice şi steroizi
intranazali. Alte măsuri de suport includ decongestionante
sistemice, spray-uri nazale saline, expectorante,
umidificarea mediului, comprese calde şi analgezice.
• Complicaţii extranazale ale sinuzitei, precum infecţia
orbitală, meningita, tromboza sinusală intracraniană şi
celulita facială.
• Tratament chirurgical: tratamentul medicamentos nu este
eficient.
 Sinuzita cronică
• rezultă în urma contactului mucoaselor care întrerupe
clearance-ul mucociliar şi produce ocluzia ostiumului
sinusal
• Acumularea de secreţii rezultată poate cauza inflamaţie
cronică, leziuni ciliare, hiperplazia glandelor sero-
mucinoase şi creşterea vâscozităţii mucusului
• Simptomatologie: senzaţie de obstrucţie nazală, presiune
facială, durere şi/sau hiposmie.
• Cauzele: disfuncţia ciliară, deficienţa imunitară şi alergia
nazală, variaţiile structurale care intervin în ventilaţia sau
clearance-ul mucociliar al complexului ostio-meatal
 Sinuzita cronică
• Tratament: antibioterapie, sprayuri intranazale
steroidiene topice, spray-tuile nazale saline,
expectorantele, încetarea fumatului şi creşterea
aportului de fluide promovează clearance-ul muco-
ciliar prin reducerea vâscozităţii mucusului.
• Tratamentul chirurgical al bolii cronice sinusale se
concentrează pe rolul de pivot al complexului
ostio-meatal şi pe restabilirea ventilării normale, a
clearence-ului mucociliar şi a căii de drenaj sinusal
 Infecţiile rinosinusale micotice
• Infecţiile fungice ce implică nasul şi sinusurile paranazale sunt
adesea cauzate de organisme oportuniste: Phycomycetes (Mucar,
Rhizopus) şi Aspergillus
• Complicatii: poate invada rapid orbita sau SNC
• Semnele clinice caracteristice sunt: durerea nazală, hiperestezia
facială, secreţiile nazale sanguinolente şi cornetele negre,
necrotice
• Diagnosticul depinde de identificarea histologică a fungilor
invazivi în specimenele bioptice( exudatul nazal este insuficient)
• Tratamentul:debridarea chirurgicală radicală a întregului ţesut
implicat, tratament antimicotic în doze crescute şi, dacă este
posibil, refacerea competenţei imunităţii.
 Neoplaziile rinosinusale
• Tumorile benigne ale tractului rinosinusal sunt
tratate prin simpla excizie, în cele mai multe dintre
cazuri, curative.
• Papilomul scuamos este o tumoră benignă, similară
unei veruci, care apare la joncţiunea muco-cutanată
a vestibulului nazal
• Osteomul este cea mai des întâlnită tumoră ce
implică sinusurile paranazale. Se dezvoltă în
regiunea fronto-etmoidală şi este adesea descoperit
accidental pe radiografiile de sinusuri
 Neoplaziile rinosinusale
• papiloamele invertite sunt invazive local şi 10-15 % pot
degenera în carcinoame cu celule scuamoase. Din acest
motiv, este de preferat excizia largă.
• Angiofibromul juvenil nazo-faringian se dezvoltă la
nivelul fosei pterigomaxilare şi se prezintă ca o tumoră
nazală unilaterală la băieţii adolescenţi, cauzând de
epistaxis şi obstrucţie nazală. Diagnosticul este clinic şi
radiologic, deoarece hemoragia în unna biopsiei poate
fi riscantă. Hemoragia în unna exciziei chirurgicale este
redusă prin embolizarea preoperatorie
 Neoplaziile rinosinusale
• Tumorile maligne ale nasului şi sinusurilor reprezinta
mai puţin de 1% din cancere.
• Distrugerea osoasă evidenţiată CT este intens sugestivă
pentru caracterul malign; IRM distinge patologia
sinusală inflamatorie secundară de malignitatea
primară. Diagnosticul este dependent de biopsie
• Neoplasmele epiteliale, precum carcinoamele cu celule
scuamoase, adenocarcinoamele şi malignităţile de
origine salivară, sunt predominante în această categorie
rară de tumori şi sunt tratate în mod optim prin excizie
largă, în combinaţie cu radioterapia
 Neoplaziile rinosinusale
• Structuri precum orbita, maxilarul şi fosa cerebrală anterioară
vor fi afectate într-un anumit grad de tratamentul acestor
leziuni. Recidiva locală este o cauză frecventă de eşec al
tratamentului.
• Neuroblastomul olfactiv ( estezioneuroblastomul) este o
tumoră malignă rară, de origine neuroectodermală, adesea
tratat prin combinarea chirurgiei cu radioterapia.
• Rabdomiosarcomul, o tumoră a musculaturii striate, este cea
mai des întâlnită formă de cancer intranazal în rândul copiilor.
Progresele din sfera chimioterapiei şi radioterapiei au redus în
cele mai multe dintre cazuri rolul chirurgiei la procedură de
diagnostic.
 CURS VECHI

Corpii straini ai foselor nazale.

• Corpii straini ai foselor nazale

• Exogeni :patrund accidental in fosa nazala mai ales la copii mici si
rareori la adulti, la perversi sau cei cu tulburari psihice. Sunt foarte
variati, samburi, margele bilute, fragmente de jucarii, baterii etc.
• Endogeni : sunt rari apar la adult si datorita structurii calcare se
numesc rinoliti. Se intalnesc la cei care lucreaza in cariere sau
industria cimentului.
• Clinic – odata patruns in fosa nazala, corpul strain produce un
sindrom acut de obstructie nazala cu senzatie de mancarime sau
usoara durere, stranut, hidroree si lacrimare unilaterala.
• Rinoscopia anterioara sau fibroscopia nazala pune in evidenta
corpul strain, fixat de obicei intre capul cornetului inferior si sept.
Corp strain FN stg – colectia Clinicii ORL CONSTANTA
 Evolutie
• Evolutia corpilor straini nazali difera dupa momentul
depistarii si natura lor. Extrasi imediat corpii straini nu
provoaca tulburari morfofunctionale dar daca sunt
necunoscuti sau neglijati in fosele nazale, vor irita
mucoasa, se pot hidrata prin absorbtia secretiilor
nazale ,se pot suprainfecta sau se acopera cu un
depozit calcaros si vor genera in timp un rinolit.
• Rinoreea mucpurulenta unilaterala si mai ales fetida,
va sugera prezenta unui corp strain nazal neglijat.
 Tratamentul corpilor straini nazali
• La copilul mai mare si cooperant se poate incerca obstructia digitala a narii libere si
apoi copilul isi va sufla nasul cu putere, in cazul corpilor straini exteriorizati –partial
se poate apasa usor aripa nazala de partea afectata cu expulzia corpului strain.
• Tratament in absenta unui mediu spitalicesc si in lipsa oricarui instrument la
indemana se poate utiliza metoda numita “mother’s kiss,, la cei mici, care consta in
obstructia fosei libere si insuflatia de aer prin gura copilului, manevra care poate
realiza expulzia corpului strain nazal.
• In mediul de specialitate, dupa aspirarea secretiilor se poate extrage corpul strain cu
o sonda Fogarty cu balonas sau cu un stilet butonat curbat, a carui varf se introduce
deasupra si indaratul corpului strain, se apasa usor spre planseul fosei si se va
tractiona inainte. Copilul trebuie bine imobilizat de catre un ajutor deoarece exista
riscul impingerii corpului strain in faringe si apoi acesta poate fi aspirat in laringe sau
trahee cu aparitia sindromului de insuficienta respiratorie acuta de tip superior si
exitus . Corpii straini voluminosi (proiectile, etc,), beneficiaza de interventii
chirurgicale laborioase.
 Rinitele acute
rinita acuta banala (coriza/guturaiul)
• Apare la toate varstele si are caracter epidemic.
• Agentul etiologic este virusul corizei (Dochez) la care
se adauga suprainfectia cu flora banala din fosele
nazale dar mai pot interveni si alte virusuri (adeno,
mixovirusuri, C.C.A., enterovirusuri).
• Incubatia este de 2-3 zile si imunitatea de scurta
durata
• Factorii favorizanti sunt reprezentati de frig,
umezeala, schimbari bruste de temperatura,
atmosfera poluata, organisme cu rezistenta scazuta.
• Simptomatologia generala este discreta : cefalee, subfebrilitate, frison,
astenie, congestie conjunctivala, tuse.
• Local – obstructie nazala, senzatie de uscaciune, stranut, hipoosmie, apoi se
instaleaza rinoreea la inceput seroasa apoi muco-purulenta.
• Rinoscopia anterioara (R.ant) evidentiaza – congestia difuza a mucoasei
nazale, tumefactia cornetelor inferioare si prezenta secretiilor nazale. Dupa
7-8 zile de evolutie guturaiul dispare dar pot apare si forme cronicizate sau
complicatii ca : otite, sinuzite, faringo-traheo-bronsite.
• Diagnosticul diferential – se face cu rinita alergica la care insa rinoreea este
apoasa permanent.
• Tratament : antitermice (aspirina, paracetamol), vitamine, local sprayuri
care contin substante vasoconstrictoare , dar fara a abuza datorita riscului
de tahifilaxie ( Bixtonim, Nazonex, Rinofug, etc),de asemenea, aerosoli,
inhalatii.
 Rinitele sugarului

• Pot fi grave deoarece compromit hematoza si alimentatia sugarului. Infectarea

mucoasei nazale poate avea loc in timpul pasajului prin filiera genitala a mamei.
• Rinita banala
• Desi are aceleasi cauze ca la adult, este mai putin benigna deoarece sugarul se
adapteaza greu la respiratia bucala. Obstructia nazala creeaza dificultati la supt si
deglutitia secretiilor mucopurulente determina tulburari digestive in plus inflamatia
tesutului limfatic rinofaringian determina cresterea secretiilor nazale.
• Simptomatologia – este mai intensa cu febra pana la 40 grade, respiratie
zgomotoasa, uneori cu apnee in somn.
• Local – pot apare eroziuni narinare
• Complicatii – conjunctivite, otite acute, adenoidite, spasme laringiene, bronsite,
bronhopneumonii, fenomene dispeptice.
• Tratament – toaleta prin aspirare a secretiilor nazale (para de cauciuc cu varf efilat,
aspiratoare pentru sugari, batista sugarului). Vasoconstrictoarele vor fi utilizate cu
multa prudenta (risc de spasm vascular cerebral), fiind inlocuite cu ser fiziologic
caldut.
 Rinitele septice
Rinita purulenta citrina
• Apanajul nou-nascutului este produsa de stafilococi proveniti
din ragadele mamelonare sau mastita mamei. Apare la 3-7 zile
de la nastere cu rinoree muco-purlenta ce se usuca, tapetand
narile si buza superioara cu cruste galbene (aspect de galbenus
de ou sau coaja de lamaie), care poate duce la ulceratii locale.
• Starea generala este afectata, stafilococia se poate extinde la
plaman.
• Tratament- antibioterapie masiva pe cale locala si generala.
• Rinita streptococica are tablou clinic asemanator.
• Rinita meningococica se poate complica cu pneumonie sau
meningita.
 Rinitele acute specifice
Sugar si copilul mic
• Rinita gonococica – este insotita de conjunctivita gonococica
iar mucoasa nazala este infectata in timpul travaliului.
• Semnele clinice apar dupa 2-3 zile de la nastere si se
manifesta prin : obstructie nazala, rinoree muco-purulenta
verzuie, tumefierea buzei superioare, ulceratii ale mucoasei,
stare toxico-septica.
• Profilaxia se face prin instilarea nazala de Protargol 1% sau
Nitrat de argint 1%, imediat dupa nastere.
• Tratamentul se realizeaza cu antibiotice pe cale generala la
interval de 3 ore timp de 4-5 zile. Netratata duce la
septicemie.
 Rinita sifilitica
• Este manifestarea sifilisului congenital precoce. Apare la 3
saptamani dupa nastere ca o rinita persistenta cu rinoree
muco-purulenta si sanguinolenta fetida, ragade profunde ale
narinelor si buzei superioare.
• Manifestari cutanate – pemfigus palmo-plantar (afectiune
autoimuna cu aparitia de vezicule pe piele), sifilidele cutanate
sau buco-linguale, hepato-splenomegalie.
• Diagnosticul se confirma serologic.
• Evolutia – poate fi grava cu necroze osoase si cartilaginoase
urmate de cicatrici dezastruoase (“nasul in sa” , perforatii,
stenoze).
• Tratamentul apartine medicului dermatolog.
 Rinita difterica
• Difteria, afectiune produsa de Corynebacterium
diphtheriae,care produce o toxina bacilul LOEFFLER
(diphthéra = suluri de piele, Numele a fost dat după
pseudomembranele difterice care apar pe mucoasele distruse
de boală.. Apare mai frecvent intre 2 -6 ani, se manifesta ca o
rinita persistenta cu secretii sero-sanguinolente si adenopatie
subangulo-mandibulara la un copil febril,palid, tahicardic.
• Obiectiv – false membrane alb-cenusii in fosele nazale.
• Diagnosticul se stabileste bacteriologic.
• Tratamentul trebuie instituit precoce, antibiotice (penicilina,
eritromicina) si vaccinare obligatorie DTP.
 Rinitele la copilul mare si adult
Rinita gripala
• Se intalneste in timpul epidemiilor.
• Bolnavii prezinta o stare gripala caracteristica
cu febra, frison, cefalee, dureri oculare,
uscaciune nazala si faringiana, obstructie nazala
si rinoree seroasa ce devine rapid muco-
purulenta, frecvent apare si epistaxisul.
• Complicatii – anosmii, uneori definitive prin
leziuni nervoase.
• Tratamentul este cel al gripei.
 Rinita rujeolica
• Se manifesta ca un catar oculo-rino-faringian, ce
confera copilului aspectul “plangaret”. Epistaxisul
poate apare si in aceasta forma de rinita.
• Rinita scarlatinoasa
• Succede anginei si apare in formele ei grave. Este
de aspect purulent.
• Rinita variolica
• Determina epistaxisuri masive datorita
ulceratiilor mucoasei.
 Rinita micotica
• Produsa in special de Candida, se intalneste la
copii cu dispepsii prelungite sau cu tratamente
indelungate cu antibiotice. Contaminarea se
poate face si cu ocazia innotului in piscina.
• R.ant – rinoree purulenta, cenusie cu miros de
mucegai si mucoasa pituitara cu false
membrane alb-cenusii.
• Tratament – local cu antifungice, Stamicin,
Clotrimazol, etc.
Clinica orl constanta
 Rinita ameobiana

• Produsa de Entamoeba histolytica, se manifesta ca o

rinita acuta.
• Rinita constitue prima etapa a infectiei grave a carei
faza finala este meningo-encefalita acuta primara
amoebiana.
• Infectia mucoasei se produce la copii care innoata in
piscine sau ape statatoare, caldute, contaminate cu
Naegleria sau Hartmannella.
• Din mucoasa nazala ascensiunea se face prin lama
ciuruita a etmoidului spre meninge si encefal.
 Rinitele cronice
• Sunt afectiuni inflamatorii banale ale
mucoasei nazale cu etiologie si
simptomatologie variata si au in comun numai
durata lunga a evolutiei.
• Cauze – rinite acute si subacute repetate,
noxele si excitatiile cronice care irita timp
indelungat mucoasa pituitara si tesutul sau
glandular care se atrofiaza, spre deosebire de
tesutul conjunctiv care se hipertrofiaza.
 Rinita catarala cronica
• Este frecvent urmarea celor acute la care se adauga factori
favorizanti : tratament inadecvat, alergia, terenul deficitar
(adenoidism, avitaminoze), noxe profesionale, clima rece si
umeda.
• Simptomatologia : obstructie nazala, rinoree mucoasa ce
devine uneori muco-purulenta.
• R.ant – se observa turgescenta cornetelor, secretii mucoase
care se intind intre sept si cornete ca “panza de paianjen sau
sarma de telegraf”.
• Tratamentul : dezinfectante (eucaliptol, Protargol), aerosoli cu
cortizon,ape minerale sulfuroase, Ca, Fe, vitaminoterapie, cura
heliomarina, indepartarea factorilor favorizanti
Rinita catarala cronica
 Rinita vasomotorie
• Patologie obscura, staza in plexurile venoase
pterigoidiene.
• Simptomatologie : obstructie nazala
unilaterala , alternativa ,“in bascula”.
• Tratament : infiltratii cu hidrocortizon,
cauterizari ale cornetelor.
 Rinita cronica hipertrofica
• Este urmarea in timp a precedentelor, obstructia nazala
devine permanenta si nu mai raspunde la
vasoconstrictoare. Hipertrofia se manifesta la nivelul
cornetelor si in special celor inferioare. Uneori se
hipertrofiaza unele portiuni ale cornetelor (corp,
coada).Pituitara ingrosata obstrueaza pata olfactiva,
consecinta fiind anosmia.
• Semne clinice – somnul nelinistit, uscaciunea faringelui
datorita gurii deschise, afectiuni respiratorii.
• Tratament : chirurgical care consta in mucotomie sau
rezectia cozilor de cornete, pe cale endoscopica de preferat.
Rinita cronica hipertrofica
Rinita cronica hipertrofica
VIDEO001.mpg
 Rinitele atrofice
Rinnita atrofica simpla
• Intalnita la muncitorii expusi noxelor profesionale (clor,praf, fum)sau ca
urmare a excesului de vasoconstrictoare nazale sau diverse interventii
chirurgicale.
• Simptomatologie : senzatie de uscaciune nazala, fose nazale largi, mucoasa
palida.
• Tratament : badijonari cu vitamina A uleioasa, aerosoli cu ape minerale,
iodurate, cura heliomarina.
• Forme clinice –
• -rinita atrofica profesionala –muncitori care lucreaza in cariere ,terasieri
• -rinita atrofica traumatica - interventii chirurgicale intempestive
• - rinita infectioasa – pseudoatrofica tbc
• -rinita atrofica – la laringectomizati
• -rinita atrofica din sindroamele sideropenice
• -rinita atrofica din sindromul Slogren.
 Rinita atrofica ozenoasa / Ozena
• Consta in atrofia atat a mucoasei pituitare cat si a cornetelor nazale.
• Etiopatogenia este necunoscuta, dar se pare ca un rol important il joaca
alimentatia din cursul copilariei, intrucat odata cu cresterea nivelului de
trai, ozena apare tot mai rar.
• Boala afecteaza cu predilectie sexul feminin, incepe la pubertate ca o rinita
purulenta cronica, care dupa cativa ani de evolutie, se manifesta cu triada
caracteristica :
• -cruste
• -fetiditate
• -fose nazale excesiv de largi.
• Din cauza MIROSULUI DEGAJAT si repulsiei pe care o provoaca anturajului,
bolnavii sunt afectati psihic.
• Boala se extinde la faringe si laringe cand datorita crustelor adunate in zona
subglotica, devine amenintatoare pentru viata.
Rinita atrofica
 Tratamentul Ozenei
• Medical sau chirurgical
• Medical : spalaturi nazale cu apa de mare, apa sarata sau sare de Bazna,
instilatii uleioase (aplicarea de solutie de glicerina cu 25% glucoza ) pentru
indepartarea crustelor si concomitent a fetiditatii; vaccinoterapie, pensulatii
cu substante iritante (streptomicina, sol.Lugol), terapie hormonala, dar fara
rezultate.
• Chirurgical : are ca scop restabilirea calibrului normal al foselor nazale prin
apropierea de sept a peretelui extern sau introducerea sub mucoasa peretelui
extern a diverselor materiale (betisoare de acril, silicon, cordon ombilical,
cartilagiu, etc.).
• S-au mai incercat introducerea sub mucoasa septului, plasa de dacron sau
alte grefoane care au ca scop ingustarea calibrului foselor nazale mai ales in
portiunea posterioara.
• Rezultatele sunt nemultumitoare, cazurile de reject a diverselor grefe fiind
frecventa chiar si dupa 20 ani.
 Rinitele cronice specifice
Tuberculoza nazala
• Se poate manifesta sub trei forme clinice :
• A) Lupusul nazal tuberculos
• Reprezinta o infectie cu bacilul Koch cu virulenta slaba si se
caracterizeaza prin polimorfism.
• Se intalneste mai ales sub varsta de 20 ani, la cei care au facut o
infectie pulmonara sau ganglionara benigna.
• Este indolor dar evolutia este grava ducand la distrugeri extensive
ce pornesc de la piramida nazala cu evolutie spre faringe si laringe.
• Pe mucoasa pituitara se observa prezenta concomitenta a
foliculilior tbc (noduli galbeni), ulceratii si cicatrici.
• Diagnosticul se bazeaza pe examenul histopatologic.
• Sechelele se trateaza chirurgical.
 TBC-ul nazal
• B) Tuberculomul
• Este o pseudotumora, bacilul este ceva mai agresiv.
• Leziunile sunt predominant obstructive,
granulomul atingand marimea unui bob de mazare
sau mai mare, producand obstructie nazala
• C) Tuberculoza ulcero-cazeoasa
• Apare la cei cu tbc pulmonar germenii avand o
virulenta ridicata. Ulceratiile care se produc sunt
distructive si evolutia in general grava.
 TBC-ul nazal
• D)Tuberculoza nazala osoasa
• Se manifesta ca o forma extrapulmonara si
duce la fistule cronice.
• Tratamentul acestei forme este condus de
medicul ftiziolog si orl-ist.
• Medicatia utilizata consta in rifampicina,
izoniazida,etambutol, etc.
Tbc nazal extins
Tbc nasal
 Sifilisul nazal
• Produs de TreponemaPalidum.
• Forma congenitala precoce determina coriza sifilitica a noului nascut;
• Forma tardiva se manifesta dupa 7-8 ani cu triada Hutchinson-
• dinti cu margine de fierastrau sau microdontie ;
• cheratita interstitiala (inflamarea corneei care poate duce la orbire);
• Hipoacuzie de tip perceptie.
• Goma localizata la nas poate duce la prabusirea piramidei nazale si aspectul “nasului in sa”.
• Sifilisul dobandit, in perioada secundara se manifesta ca un catar nazal prelungit ce
determina fisuri narinare iar obiectiv se pot vedea placi mucoase ca niste membrane
opaline pe fond congestiv.
• Sifilisul tertiar, poate imbraca forma gomoasa, cand apar leziuni hipertrofice care se
ulcereaza si lasa un crater care se va vindeca cu cicatrici dezastruoase. Goma poate duce la
comunicari intre nas si cavitatea bucala.
• In forma sclero-gomoasa, gomele sunt mici inconjurate de tesut scleros ducand la leziuni
morfo-functionale grave.
• Tratamentul este de competenta dermatologului.
Sifilis
Sifilis
Sifilis
 Scleromul nazal (rinoscleromul)
• Afectiune determinata de bacilul Frisch, (Klebsiella
rhinoscleromatis), apare endemic in Europa
centrala si nordul Africii.
• Debuteaza ca un catar cronic, treptat fosele se
ingusteaza si se obtureaza datorita hipertrofiei
scleroase a mucoasei. Boala se extinde spre faringe,
laringe si trahee cu consecinte grave.
• Tratamentul cu rifampicina , tetraciclina,
sulfametoxazol – trimetoprim si ciprofloxacina, se
face timp indelungat.
Rinosclerom
Rinosclerom
Rinosclerom
 Lepra
• Prococata de bacilul Hansen (micobacterium leprae), este
endemica in tarile calde.
• Forma nervoasa nu da leziuni nazale ci numai forma
lepromatoasa.
• Evolutia este lenta, granuloamele leproase apar in orice zona
a corpului.
• Clinic există 3 forme de lepră: tuberculoidă, lepromatoasa şi
mixtă.

Lepra Tuberculoidă este lepra mai puţin severă şi contagioasă

• Lepra Lepromatoasă este mult mai severă şi mai contagioase.
Această a două formă de lepră poate afecta diferite organe,
cum ar fi rinichii, testiculele, ochii şi nasul, degetele de la
mâini şi picioare.
In sfera ORL, se manifesta prin aparitia de noduli indolori in
vestibulul nazal si rinoree muco-purulenta (modul de
raspandire al afectiunii). Cand atinge fata aceasta ia aspectul
de “facies leonin”
• Apoi apar leziunile distructive, si ca si lupusul coboara spre
faringe.
• Tratamentul cu sulfone (rifampicina, sulfamide, dofazimina)
duce la vindecare.
• Potrivit datelor OMS, în 2011 au fost depistate 219.075
de noi cazuri de lepră, faţă de 228.474 în 2010 (-4%) şi
peste 400.000 de cazuri în 2004.
• Tratamentul este alcătuit din trei antibiotice şi a fost
disponibil încă din anii '80. Din 1995, este disponibil
gratuit în ţările sărace, datorită Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii (OMS). El permite uciderea bacilului şi
vindecarea bolii în şase până la doisprezece luni.
• O echipă americană din Seattle lucrează în prezent la un
vaccin împotriva leprei şi va cere autorizarea unui prim
test
LEPRA
Lepra
• Va multumesc !