COLONUL IRITABIL

Definiie
Colonul iritabil (sau Sindromul de colon iritabil - SCI) este o suferin
funcional tradus prin tulburri de tranzit care nu afecteaz starea general a
bolnavului. Denumirea a fost introdus de anglo-saxoni i a nlocuit o serie de
terminologii confuze cum sunt colit dreapt, colit stng, constipaie spastic,
constipaie aton, colit mucoas sau nevroz colic. i denumirile de colopatie
( funcional sau enterocolopatie nespecific sunt criticabile dac ne referim la sensul
logic i semantic al terminologiei medicale.
Sunt multe argumente n sprijinul denumirii de CI. Astfel, colonoscopia i biopsia au
artat c nu este vorba de o inflamaie. Coproculturile repetate au artat c este vorba de
o disbacterioz cu prevalena florei de fermentaie sau de putrefacie n funcie de
regimul alimentar. Ori aceast flor este tolerat imunologic, deoarece n condiii
fiziologice ia parte la procesele ele fermentaie i putrefacie din colon.
Majoritatea pacienilor cu sindromul de colon iritabil prezint rapid dup ingestia
de alimente, simptome ce includ dureri abdominale, constipaie, diaree (sau perioade de
constipaie alternnd cu perioade de diaree), balonare si distensie abdominala.
Modificrile dietei reduc simptomatologia; se recomanda reducerea consumului
sau eliminarea din dieta a alimentelor care produc diareea, inclusiv cafeaua si alcoolul, a
alimentelor bogate in grsimi, a alimentelor care produc gaze (fasolea, varza, broccoli)
precum si a ndulcitorilor artificiali pe baza de sorbitol (folosii in producerea
bomboanelor si a gumei de mestecat fara zahar).
Pentru combaterea constipaiei se recomanda consumul crescut de fibre si de lichide, cat
si program de exerciii fizice.
Trebuie inut un jurnal in care sa fie cuprinse meniurile zilnice si simptomele care apar
dup mese. Se recomanda ca mesele sa fie luate intr-un mediu linitit si relaxant.
1

Incidena
Este cea mai frecvent suferin a colonului ntlnit n practica medical i cu
incidena egal pe sexe. CI este o suferin funcional care are la baz tulburri de
motilitate induse de disfuncii vagosimpatice i neuroendocrine i perturbri n
activitatea unor enzime digestive, a disbacteriozei intestinale i tolerantei individuale
fa de alimente.
Patogenie
Sindromul de colon iritabil se caracterizata prin durere sau disconfort abdominal
care apare izolat sau nsoit de modificarea tranzitului intestinal (constipaie sau diaree).
Alte simptome prezente sunt: balonarea, prezenta mucusului in scaun si senzaia de
defecaie (evacuare) incompleta.
Motilitatea (micrile) intestinului este alterata, fara a fi determinata de
modificri structurale si biochimice detectabile, ca inflamaia sau tumorile.
Studiile recente au artat ca persoanele care sufer de sindromul de intestin iritabil
rspund cu contracii puternice la stimuli de intensitate medie. Aceasta arata ca
intestinul persoanelor respective este mai sensibil si mai predispus la contracii. Analiza
factorilor care determina perturbri intestinale in sindromul de intestin iritabil a dus la
concluzia ca una dintre cele mai frecvente cauze este stresul. Muli pacieni au indicat
faptul ca simptomele din aceasta afeciune se nrutesc in timpul stresului emoional
sau dup ce mnnc anumite alimente.
Distonia neurovegetativ, vagosimpatic, tradus prin hipertonie vagal i
hipotonie simpatic sau hipertonie simpatic i hipotonie vagal, explic alternana de
diaree i constipaie. Pentru terenul distonic pledeaz insomnia, irascibilitatea sau din
contr apatia, adinamia pe care o prezint aceti bolnavi.
Dezechilibrele tireoovariene. Femeile au momente trectoare de asemenea
disfuncii accentuate n perioada pre- i postmenstrual. Se tie c multe femei cu
sindrom premenstrual fac n perioada premenstrual fie diaree, fie constipaie. In
aceast perioad este modificat contractibilitatea i evacuarea veziculei biliare. n
2

fazele de hiperfuncie tireoovarian se evacueaz o cantitate mare de bil care are

aciune laxativ. In fazele de hipofuncie scade eliminarea de bil explicnd constipaia.
Tulburrile n activitatea sistemului neuroendocrin local este influenat de
echilibrul vagosimpatic i regimul alimentar. In funcie de aceti doi factori se secret n
plus sau n minus o serie de hormoni. Aceste descrcri ocazionale explic debaclurile
diareice nsoite de colici i transpiraii reci care apar pe fondul unei perioade de
constipaie sau diaree banal. Este fenomenul de dumping intestinal".
Insuficiena sau ineficiena pasager n secreia i activitatea pepsinei, a
peptidazelor i a lactazelor explic diareea de putrefacie sau fermentaie.
Disbacterioza cu prevalena florei de fermentaie sau putrefacie este cauzat de
abuzurile alimentare n fibre, lactate i respectiv carne i grsimi.
Tolerana digestiv fa de alimente. Sunt persoane care nu tolereaz laptele,
zarzavaturile, sosurile, provocndu-le diaree i altele care ia abuz de carne, brnzeturi,
fac constipaie. Totdeauna trebuie inut seama de tolerana bolnavului fa de anumite
alimente, evitnd alimentele pe care nu le tolereaz.
Tablou clinic
Tabloul clinic are ca semne principale tulburrile de tranzit traduse prin
alternana unor faze de constipaie i diaree. Anamneza trebuie s precizeze aspectul
scaunului, durata perioadei de constipaie sau diaree precum i factorii de risc care
declaneaz constipaia sau diareea. Examenul chimic al scaunului arat dac avem de-a
face cu o insuficien n digestia hidrailor de carbon, a fibrelor vegetale sau a
proteinelor i a grsimilor. Acest lucru este neglijat n practica zilnic. n faza de diaree
bolnavul are 2 - 3 scaune uneori de fermentaie alteori de putrefacie. In timpul
constipaiei are scaune tari, ca mslinele, la interval de 3 - 4 zile sau o dat pe
sptmn i cu efort la defecaie.
Factorii de risc declanatori sunt : felul alimentaiei, abuzul de alcool,
condimente, strile de tensiune. Femeile pot prezenta semnele sindromului
premenstrual, perioad n care au diaree sau constipaie. n faza de constipaie laptele
este cel mai bun laxativ al acestor bolnavi. Se presupune c aceti bolnavi au i carene
n lactaze.
3

Ca simptome de nsoire notm fenomene dispeptice banale gastroduodenale sau

biliare i simptomele neurovegetative. Bolnavii la care predomin diareea sunt volubili,
iritabili, iar cei care au constipaie sunt morocnoi, apatici, adinamici i ,,chinuii" de
cefalee. O dat cu scaunul se schimb comportamentul i temperamentul. Fenomenele
nervoase se explic prin aciunea produilor intestinali (amine aromate, amoniac, indoli,
scatoli) asupra sistemului nervos.
Examenul fizic este srac n date obiective. Starea de nutriie este normal, unii
sunt obezi iar alii sunt slabi constituional, fr s aib o stare de denutriie. Se constat
sensibilitate n hipocondrul drept, stng sau n cadrul colic. Cecul prezint clapotaj, iar
n flancul stng se palpeaz o coard colic.
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv are n obiectiv tulburrile de tranzit, fenomenele nervoase i
dispeptice gastro-bilio-duodenale i factorii de risc. Se noteaz ns c diagnosticul de
colon iritabil este un diagnostic de excludere. Se ramane la el dup ce s-a exclus un
cancer de colon drept sau stng, o
parazitoz intestinal, o polipoz sau diverticuloz colorectal, dolico- i megacolonul,
o litiaz biliar sau un UGD.
Examenul baritat ca metod invaziv arat tulburri de tonus i peristaltism. n
diaree se constat un tranzit accelerat, zone spastice la nivelul sfincterelor colice pe
ascendent. n constipaia spastic apare aspectul de irag de smochine" din cauza
incizurilor haustrale dese i adnci, care segmenteaz coloana de bariu. n constipaia
aton se constat distensia cecului i altor segmente, haustraiile fiind superficiale sau
terse. Se adaug aspectele de mega- i dolicocolon. Semnele sunt necaracteristice i
avnd n vedere agresivitatea razelor X, astzi se recomand colonoscopie i examenul
scaunului privind digestia i prezena paraziilor i a florei de fermentaie sau
putrefacie.
Evoluie i prognostic
4

Este favorabil, dar la un brbat trecut de 40 de ani sau la o femeie trecut de 50

ani trebuie s se exclud posibilitatea unui cancer de colon sau rectosigmoidian.
Tratament
Trebuie lmurit bolnavul c are o boal funcional unde regimul alimentar este
cheia succesului. Bolnavul trebuie s in cont de tolerana fa de alimente. n privina
regimului trebuie explicat c bolnavul este cel mai bun buctar i cunoscnd alimentele
care l constip sau i provoac diaree, trebuie s evite laxativele, alcoolul,
condimentele, conservele, grsimi, prjeli. S evite abuzul de fibre sau carne. n faza de
diaree se indic brnza dulce, urda, carne rasol cu piureuri de legume i puin unt. n
constipaie piureurile de legume, de cartof, ele morcov, merele rase sau coapte. Acest
regim aplicat n zig-zag asigur un scaun normal.
Laxativele indicate n faza ele constipaie sunt Coreina (conine extracte de alge marine,
muchi de Islanda), ceaiuri laxative, lactuloza i la nevoie Colebilul i Fiobilinul (pentru
efectul laxativ al bilei).
Diareea beneficiaz de geluri de aluminiu, Dicarbocalm. n diareea de lung
durat unii autori recomand Tetracicline n doze de 3 tablete/zi timp de 3 - 6
sptmni. Antispasticele de tip Papaverin, Scobutil, Probantin, pot favoriza
constipaia. Metoclopramidul aduce beneficii n doze de 3 tablete/zi, n cure lunare de
12 zile.
Curele balneare. n cazul constipaiei se recomand apele alcaline i
alcalinoteroase din staiunile Sngeorz, Slnic, Biboreni, Tunad. Rezultate bune se
obin prin respectarea regimului igieno-dietetic.
Dieta
Fiecare bolnav cu colon iritabil este unic in felul sau. Astfel ca, dieta
corespunztoare si benefica unui bolnav s-ar putea sa-i produc neplceri altuia. De
asemenea, consumarea aceluiai aliment uneori poate determina probleme digestive iar
alteori nu. Astfel, un regim alimentar foarte strict este inutil. Totui, se recomanda
identificarea de ctre bolnav a alimentelor care ii provoac neplceri digestive si
evitarea consumului acestora.
5

Regimul alimentar variaz si in funcie de simptomatologia care predomina:

diaree, constipaie sau alternanta diaree constipaie.
Pentru controlul constipaiei dieta trebuie sa contina:
- cantitati suficiente de fibre vegetale, prin consum crescut de fructe (pere, mere,
zmeura), de legume (mazre, varza de Bruxelles), tarate de gru, cereale, pine integrala
si graham
- consumul crescut de lichide: 6-8 pahare de apa pe zi, deoarece fibrele absorb apa (apa
reduce consistenta materiilor fecale)
- program regulat de exerciii fizice: mersul pe jos, ciclismul sau notul menin tranzitul
intestinal.
Totui, nu este uor sa se asigure o cantitate suficienta de alimente bogate in
fibre; se vor aduga laxative de volum ce conin metilceluloza sau psyllium (o fibra
insolubila) de tipul Citrucel, FiberCon si Metamucil, laxative uoare care nu produc
iritarea mucoasei intestinale, fiind sigure in administrarea pe termen lung. Pentru o
eficienta crescuta suplimentele de fibre se administreaz nainte sau in timpul mesei.
Dei multora li se poate prea neplcut gustul sau textura suplimentelor de fibre, acest
inconvenient este anulat de eficienta si sigurana produsului.
Nu toi specialitii recomanda administrarea de suplimente de fibre pentru a
controla constipaia, deoarece la anumii pacieni se pot accentua simptomele SCI (de
ex: balonarea). Se recomanda ca suplimentele de fibre sa fie adugate dup sfatul medicului,
progresiv, pentru a preveni apariia balonrii.

In caz de diaree trebuie limitat consumul sau eliminate:

- alcoolul
- cafeina coninuta in cafea, ceai negru, cola si ciocolata
- nicotina
- alimentele care baloneaz, productoare de gaze precum: fasolea, broccoli, varza si
merele
- alimentele bogate in lactoza: laptele, brnza sau smntna
- alimentele condimentate ca salsa sau alte mncruri tradiionale cu boia iute
- citricele care au coninut crescut de acid
- alimentele grase: unca, unt, ulei

- buturile carbogazoase, deoarece acestea baloneaz

- guma sau bomboanele fara zahar deoarece au coninut crescut de ndulcitori artificiali
(sorbitol).
Se elimina din alimentaie cate un aliment sau o butura pentru a observa daca se
imbunatateste simptomatologia, in caz contrar nu are sens ca acest aliment sau butura
respectiva sa fie eliminat din dieta. Se poate cere sfatul unui dietician naintea instituirii
dietei.
Dup consumul de alimente care conin lactoza pot apare simptomele
sindromului de intoleranta la lactoza (gaze, dureri abdominale, balonare). Trebuie
suplimentat aportul de calciu in cazul in care sunt excluse din alimentaie laptele si
produsele lactate. Se accepta consumul de iaurt, deoarece lactoza este digerata de ctre
culturile bacteriene coninute in iaurt.
Se recomanda ca mesele sa fie luate intr-un mediu plcut, relaxant, nu pe fuga, fara sa
se nghit aer (se accentueaz balonare.

Bibliografie
1. Tratat de clinica si patologie medicala Ion Ilinescu, Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti,
1994
2. Gastroenterologie practica Dr. Leonard D. Domnisoru, Editura Porto-Franco, 1993
3. http://www.sfatulmedicului.ro