ANGIAGRAFIA

CORONARIANA
 Scurt istoric
1846 – Claude Bernard primul cateterism cardiac (abord cartotidian/jugular scop masurarea
temperaturii cavitati stangi/drepte) (model animal)

1861 – Chaveau and Marey prima masurare a presiunilor intracardiace (model animal)

1929 – Forssmann – primul cateterism cardiac uman (autoexperiment)

1949 – Determinare presiuni intravasculare cu prin catetere prevazute cu micromanometru la

varf
1953 – Seldinger: punctia arteriala
1958 – Sones: angiocoronarografie selectiva (abord brahial incizional)

1964- Dotter prima angiopastie periferica percutana (AFS)

- prima revascularizare coronariana chirurgicala (SVG la niv ACD)

1977 – Gruentzig : prima angioplastie coronariana percutana

1986 – Puel – prima implantare a unui stent coronarian

 Angiografia coronariana
(conventionala/invaziva)
 Confirmarea prezentei/absentei stenozelor
arteriale (de regula de natura aterosclerotica)
 Evaluarea localizarii si a severitatii leziunilor
coronariene
 Ghidarea terapiei ulterioare in special a
necesitatii revascularizarii coronariene (chir sau
interventionale)
 Angiografia coronariana -
indicatii
 Angina stabila si sindroamele coronariene acute
 Suspiciunea de boala coronariana in context de:
 Evaluarea pacientului cu insuficienta cardiaca
 Evaluarea pacientului cu aritmii ventriculare/MSC

 Evaluarea preoperatorie a pacientului cu indicatie de

interventie chirurgicala cardiaca (valvulopatii,
patologie aorta ascend, malformatii cardiace…)
 Evaluare cardiomiopatie hipertrofica

 Evaluare post transplant cardiac

 Pregatirea investigatiei 2

De evaluat inainte:
-Patologia cardiaca:
 Antecedente
 Status functional prezent
 ECG
 Probe functionale preexistente (DOVADA de ischmeie miocardica )
 Ecocardiografie (functie VS, tromb VS, valvulopatii, dipatatie aorta….)

-Conditii asociate:
 Alergie la substanta de contrast
 Prezenta bolii renale (risc crescut de nefropatie de contrast)
 Risc sangerare (Hb, trombocite, coagulare)/ medicatie anticoagulanta
 Risc infectie (leucocitoza, febra – CI relative)
 Medicatie asociata (anticoagulate, antiagregante, nefrotoxice…)

 Medicatia anticoagulanta se continua pana in ziua interventiei (daca se poata utiliza abordul radial
sau dispozitiv de inchidere la locul de punctie in cazul abordului femural) – (ESC Gudelines for
Revascularization 2014)
 In ziua interventiei INR terapeutic (evitare supradozaj)
 Pregatirea investigatiei 3

Necesitate efectuare investigatii asociate

 Ventriculografie stanga (in trecut standard de investigatie)
 Aortografie
 Evaluare alte teritorii vasculare (carotide, renale, membre inf…)
 Cateterism cardiac drept/stang
Revascularizare percutana ad hoc?
Cale de abord (de regula stabilita de catre operator):
-artera femurala
-artera radiala/ulnara
-artera brahiala
Punctia arteriala
Seldinger
Abordul femural
Abordul radial

 1974- Michel Bertrand

propune utilizarea a. radiale

 1992- Ferdinand Kiemeneij

introduce abordul percutan
radial

 M. Hamon si E. McFadden-
popularizeaza metoda
 Arterele coronare - ramuri principale

Artera coronara dr Trunchi comun

Interventriculara anterioara Artera circumflexa
ACD segm I IVA segm I Cx segm I
ACD segm II IVA segm II Cx segm II
ACD segm III IVA segm III Ramus intermedius
Interventriculara posteriora Ramuri diagonale Ram marginal (obtuz marginal)
R post lat Ramuri septale Ram post –lat
Ram con arterial Interventriculara post (15%) - NAV

Ram nod sinusal (60%) Ram atrial (40% NSA)

Ram nod AV (85%)

Ram marginal VD
Angulatii necesare
 CORONAROGRAFIE
Artera coronara dreapta
 CORONAROGRAFIE
Artera coronara stanga
 Aprecierea severitatii stenozei coronariene
(ghid 2006)

 Raportare diametru minim la diametru de referinta

 largi: <40-50%
 moderate (intermediare): 50-70%

 semnificative: >70%
 Aprecierea severitatii stenozei
coronariene (ghid 2006)
 Raportare diametru minim la diametru de referinta
 largi: <40-50%
 moderate (intermediare): 50-70%
 semnificative: >70%

Reducere cu 70% diametru=

30% diametru minim=
10% arie minima=
90% reducere de arie

0.9 mm

3 mm
 Aprecierea severitatii stenozei coronariene

 Raportare diametru minim la diametru de referinta

 largi: <40-50%
 moderate (intermediare): 50-70%

 semnificative: >70%

 severe(?):>90% - indicatie certa de revascularizare

Reducere cu 90% diametru=

10% diametru minim=
1% arie minima=
99% reducere de arie

0.3 mm

3 mm
 Aprecierea severitatii stenozei coronariene

 Raportare diametru minim la diametru de referinta

0.9 mm = 70%
stenoza

3 mm
0.3 mm = 90% stenoza

Stenozele coronariene sunt adesea excentrice

Raportarea gradului maxim de stenoza
 Aprecierea severitatii stenozei coronariene

 2 incidente perpendiculare pentru fiecare segment

 Raportare cel mai mare grad severitate
 Atentie la suprapunere segmente
 Desfasurare corecta a fiecarui segment de interes
APRECIERE SEVERITATE
LEZIUNI

Stenoza severa (90%) IVA proximala - indicatie de revascularizare

 APRECIERE SEVERITATE
LEZIUNI

Leziune intermediara (50%) IVA proximala - indicatie de revascularizare ?

 QCA – Quantitative Coronary Angiography

 Utilizare algoritmi pentru detectare contur lumen

vascular
 Apreciere diametru lumen (referinta, stenoza)- dupa
calibrare
 Apreceiere grad stenoza (dependent de angulatie)- ar
elimina variatia interobservator
 Posibilitate integrare in algoritmi 3D
APRECIERE SEVERITATE LEZIUNI – 3D
QCA (Quantitative Coronary Angiography)
APRECIERE SEVERITATE LEZIUNI – QCA
( 3D Quantitative Coronary Angiography)

Stenoza diametrala 41% ;

Placa ulcerata

Placa ulcerata ACD

 Tromb intraluminal

Imagine de control dupa tratament

anticoagulant + DAPT

Imagine lacunara IVA I - tromboza

incompleta dar cu embolizare distala
Tromb
 Hematom / Disectie parietala

Hematom evoluat catre disectie extensiva

Hematom parietal
IVA
Stenoze seriate?
Spasm pe leziune
nesemnificativa
 Aprecere flux coronarian
TIMI 3 - normal TIMI 2 - incetinit
 Aprecere flux coronarian
TIMI 1 TIMI 0
Punte musculara
 Evaluare complementara

 Evaluare mofologica intravasculara (severitatea,

compozitia placii, complicatii)
 IVUS (VH)
 OCT

 NIRS
 Evaluare functionala severitate stenoza
 FFR (iFR)
 CFR
Evaluare intravasculara -OCT
Evaluare intravasculara -OCT
Evaluare intravasculara -IVUS
 Rezultat angioplastie ACS
Inainte de angioplastie Dupa angioplastie
 Complicatii
Majore (1,7%)
(SCAI Registry 1999)
Deces
IMA (embolie, disectie)
AVC (embolie gazoasa, trombotica, aterosclerotica)
Acces vascular (necesita interventie)
Renale (nefrotoxicitate contrast, embolie colesterol)
Perforatie cardiaca