Ghid pentru evaluarea si

tratamentul
valvulopatiilor
EVALUAREA PACIENTULUI

stabilirea simptomelor
 Evaluare clinica
- Analizarea istoricului bolii
- Examenul clinic stabilirea comorbiditatilor
- EKG, Rx toracic
 Ecocardiografia
- Confirmarea valvulopatiei, stabilirea severitatii si prognosticului
acesteia
- Orice pacient cu suflu cardiac (exceptie tinerii cu suflu mezosistolic
discret gr. 1/6)
1. Evaluarea severitatii unei
stenoze valvulare
 Aria orificiului valvular
 Indici dependenti de flux Gradientul mediu
Velocitatea maxima

Stenoza Stenoza Stenoza mitrala Stenoza

valvulara aortica tricuspidiana
severa
Aria orif. <1.0 <1.0 -
valv.(cmp)
Aria valv. < 0.6 - -
(cmp/mp BSA)
Gradient > 40 > 10 ≥5
mediu (mmHg)
Velocitate > 4.0 - -
max. (m/s)
 2. Evaluarea insuficientei valvulare

RA RM RT
Semne specif de • Jet central cu • Largime v. contracta ≥ • Largime
regurgitare severa latime ≥ 65% din 0,7 cm pt jet regurgitant v. contracta
LVOT central (aria>40% din •
• Vena contracta > AS) Convergenta
0.6 cm sau jet regurgitant de de flux mare
orice dimensiuni ce • Reflux
deplaseaza peretele AS sistolic
• Convergenta de flux in venele
mare hepatice
• Reflux sistolic in v.v.
pulmonare
• Flail de VM sau ruptura
de m. papilar
 RA RM RT
Semne • Timp de injumatatire a • Flux regurgitant • Flux regurgitant
aditionale presiunii (PHT) < 200 ms dens, triunghiular la dens, triunghiular
• Reflux holodiastolic in
CW cu varf precoce la
Ao desc. • Flux transVM cu CW
• Dilatare moderata sau
unda E mare • Dilatare de vena
mai mare a VS (E>1,2/s) cava inferioara si
• Dilatare VS si AS in variatii respiratorii
special cand functia ale diametrului ei
VS este normala << 50%
• Flux transVT cu
unda E
proeminenta,in
special daca este>
1m/s
• Dilatare AD,VD
 RA RM RT
Parametri cantitativi

Volum regurgitant ≥ 60 ≥ 60
(ml/bataie)

FR (%) ≥ 50 ≥ 50

ERO (cmp) ≥ 0.30 ≥ 0.40

Ecocardiografia transesofagiana
 Examinare transtoracica suboptimala
 Suspiciune de tromboza sau disfunctie de proteza
 Suspiciune de endocardita
 Intraoperator pentru monitorizarea rezultatelor repararii
valvulare sau alte proceduri complexe
Ecocardiografia 3D
 Evaluarea caracteristicilor anatomice necesare pt
alegerea tipului de interventie mai ales la nivelul VM
 Alte investigatii non-invazive
1. Testarile de stres
• Testul de efort: demascarea simptomelor la
pacientii asimptomatici, stratificarea riscului in
stenoza aortica, determinarea nivelului de efort
fizic recomandat
• Ecocardiografia de efort: identifica mai bine originea
cardiaca a dispneei, valoare prognostica in SA si RM
• Ecocardiografia de stres cu doze mici de dobutamina:
determinarea rezervei contractile, evaluarea severitatii si
stratificarea riscului operator in SA cu afectarea functiei VS
si gradient mic
2. RMN
• Evaluarea volumelor si a functiei VD
3. CT
• CT multislice: excluderea bolii coronariene la pacientii cu risc
aterosclerotic scazut
4. Fluoroscopie, angiografie cu radionuclizi, BNP
 Investigatii invazive
1. Coronarografia : detectarea cardiopatiei ischemice la
pacientii programati pt interventie chirurgicala
2. Cateterismul cardiac: masurarea presiunilor si a
debitului cardiac in caz de teste neinvazive
neconcludente
 Evaluarea comorbiditatilor: ateroscleroza
periferica, insuficienta renala si hepatica, BPOC
Indicatii coronarografie Clasa de
indicatii
Diagnostic cardiopatie ischemica
Angiografia coronariana e recomandata inaintea chirurgiei IC
valvulare la pacientii cu valvulopatii severe si oricare din:
- istoric de cardiopatie ischemica

- suspiciune de cardiopatie ischemica

- disfunctie sistolica VS

- barbati > 40 ani, femei postmenopauza

- ≥ 1 factor de risc CV

Evaluarea RM secundare IC
Indicatii de revascularizare
CABG - pacientii cu indicatie primara de chirurgie a VM sau IC
VAo si stenoza coronara ≥70 %
CABG –luat in considerare la pacientii cu indicatie primara IIaC
de chirurgie a VM sau VAo si stenoza coronara ≥50-70 %
Profilaxia endocarditei infectioase

 Profilaxie cu AB in caz de proceduri cu risc inalt

la pacienti cu risc inalt
- proteze valvulare sau materiale prostetice
utilizate pentru repararea valvei
- endocardita in antecedente
- boli cardiace congenitale in conformitate cu
orientarile actuale ale ESC
Stratificarea riscului

 Decizia de a interveni la un pacient cu BCV

se bazeaza pe o analiza risc-beneficiu
individuala
 Cele mai utilizate scoruri : EuroSCORE (European
System for Cardiac Operative Risk Evaluation;
www.euroscore.org/calc.html) si STS score (Society of
Thoracic Surgeons)
(http://209.220.160.181/STSWebRiskCalc261/)

Definirea factorilor de risc EuroSCORE
Factori de risc Definitie EuroSCORE Punctaj
Varsta < 60 ani 0
60-64 1
65-69 2
70-74 3
75-79 4
80-84 5
85-89 6
90-94 7
≥95 8
Sex Feminin 1
Boala pulmonara Folosire pe termen lung de bronhodilatatoare 1
cronica sau steroizi
Arteriopatie 2
Disfunctie neurologica Afectare severa a mersului si activitatilor 2
zilnice
Factori de risc Definitie EuroSCORE Punctaj

Interventie cardiaca 3
anterioara
Creatinina serica > 200 mmol/L 2
preoperator

Endocardita activa 3
Stare critica TV, FiV, stop cardiac 3
preoperatorie resuscitat, suport
inotrop, IR acuta
preoperator
Angina instabila 2
Disfunctie VS Moderata (FE 30-50%) 1
Severa (FE < 30%) 3
Im recent < 90 zile 2
Factori de risc Definitie EuroSCORE Punctaj

Hipertensiune pulmonara Presiunea sistolica in a. 2

pulmonara > 60 mmHg

Interventie urgenta Ce are loc in aceeasi zi 2

Altele decat by-pass 2

izolat

Chirurgia aortei toracice 3

Ruptura SIV postinfarct 4

Managementul afectiunilor asociate
 Boala coronariana ischemica
 Aritmiile
- Anticoagularea orala cu INR tinta 2-3 este recomandata la pacientii
cu boala valvulara si FiA
- Nivel mai mare de anticoagulare la pacientii cu proteze valvulare
- Substituirea antagonistilor vit K cu agenti noi nu este recomandata
- Cu exceptia cazurilor in care FiA provoaca deficit hemodinamic,
cardioversia nu este recomandata la pacientii cu boala valvulara
severa inainte de interventia chirurgicala
- Cardioversia trebuie incercata imediat dupa interventia reusita cu
exceptia FiA cronica
 INSUFICIENTA AORTICA
Cele mai frecvente cauze de IAo sunt bolile radacinei aortei si bicuspidia
aortica
Evaluare
 Evaluare clinica amanuntita
 Suflu diastolic
 Primele semne pt cuantificarea IAo: pulsatii arteriale ample, presiune
diastolica scazuta
 IAo acuta: semne periferice discrete, toleranta functionala scazuta
Principiile specifice evaluarii IAo sunt urmatoarele:
 Ecocardiografia:

- dg si cuantificarea severitatii IAo

- evaluarea mecanismului regurgitarii, descrierea anatomiei valvulare si
determinarea posibilitatii repararii valvulare
- vizualizarea aortei la patru nivele diferite: inel, sinusuri Valsalva, jonctiunea
sinotubulara si aorta ascendenta
- determinarea functiei si dimens VS
 RMN, CT-MS: evaluare Ao la pacienti cu sdr Marfan si la cei cu
VAo bicuspide
Prognostic si evolutie
 Pacientii cu IAo acuta severa (endocardita infectioasa, disectie de
Ao) au un prognostic rezervat in absenta interventiei chirurgicale
datorita instabilitatii hemodinamice
 Prognostic rezervat pe termen lung – IAo cr. severa si
simptomatica
 Probabilitate scazuta a aparitiei efectelor adverse – IAo cr severa
asimptomatica cu fct VS normala
Rezultatele chirurgiei
 Trat chirurgical al IAO in absenta anevrismului aortic
– protezarea valvulara
 Anevrismul radacinii aortice – inlocuirea aortei
ascendente si a valvei cu reimplantarea aa coronare
 Protezarea valvulara –cea mai frecventa tehnica dar
creste proportia procedurilor de reparare valvulara in
centrele cu experienta
 Predictori ai decesului postchirurgical

- Varsta inaintata

- Clasa functionala preoperatorie mare

- FE < 50%

- DSVS > 50 mm
Indicatii pentru chirurgie
Scopul interventiei chirurgicale:
 Ameliorarea prognosticului

 Diminuarea simptomelor

 Prevenirea aparitiei insuficientei cardiace si a

decesului
 Evitarea complicatiilor aortice la pacientii cu anevrism
aortic
Indicatii chirurgicale Clasa
A. Indicatii pentru chirurgie in IAo severa

Pacienti simptomatici (dispnee, cl NYHA II, III, IV sau angina) IB

Pacienti asimptomatici cu fractie de ejectie in repaus ≤ 50% IB
Pacienti care necesita chirurgie coronariana (CABG) sau interventie IC
chirurgicala la nivelul aortei ascendente sau a unei valve
Pacienti asimptomatici cu FE > 50% cu dilatare severa VS: Diametru IIaC
telediastolic >70 mm sau diametru telesistolic > 50 mm (sau > 25
mm/mpSCA)
In afectarea radacini Ao indiferent de severitatea RA
Pacienti cu afectarea radacinii Ao cu diametrul aortei asc maxim ≥ 50 mm IC
pt pacientii cu sdr Marfan

Pacienti cu afectarea radacinii Ao cu diametrul aortei asc maxim: ≥45 mm IIaC

pt pacientii cu sdr Marfan cu factori de risc
≥50 mm pt pacienti cu bicuspidie si fact. de risc
≥55 mm pt restul pacientilor
Terapia medicamentoasa
 Vasodilatatoare si agenti inotropi in terapia pe termen scurt pt
a imbunatati starea pacientului cu IC severa inaintea
chirurgiei
 La pacientii cu IAo severa cronica si IC, vasodilatatoarele
(IECA, BRA) sunt utili in prezenta HTA atunci cand chirurgia
este contraindicata sau disfunctia de VS persista postoperator
 La pacientii cu sdr Marfan BB trebuie luati in considerare
inainte si dupa chirurgie
 Pacientii cu sdr Marfan si cei cu diametrul radacinii aortice
aproape de pragul de interventie chirurgicala ar trebui sfatuiti
sa evite eforturile fizice intense si sporturile competitive, de
contact si izometrice
STENOZA AORTICA
 Cea mai frecventa valvulopatie
 Stenoza aortica calcificata la varstnici (2-7 % peste 65 ani),
stenoza aortica congenitala, stenoza aortica reumatismala
Evaluare
 Evaluarea simptomelor (dispnee de efort,
angina, ameteala, sincopa)
 Suflu sistolic caracteristic
 Disparitia componentei aortice a zgomotului doi este specific
SAo severe
 Ecocardiografia confirma prezenta SAo, evalueaza gradul
calcificarii valvulare, functia VS si grosimea peretilor, detecteaza
prezenta unor valvulopatii asociate si ofera informatii prognostice.
 Aria valvulara, evaluarea velocitatilor, gradientilor presionali,
functia VS, capacitatea functionala
 SAo cu arie valvulara < 1cmp –severa, <0.8cmp – SAo critica
 Testarea de efort este contraindicata in SAo stransa
simptomatica, dar este utila pentru demascarea simtomelor si
stratificarea riscului la pacientii asimptomatici cu SAo stransa
Evolutie, prognostic

 SAo calcifica este o boala progresiva pacientii fiind asimptomatici o lunga

perioada de timp
 Moartea subita este o cauza frecventa de deces la pacientii simptomatici dar
pare sa fie rara la cei asiptomatici (≤ 1% pe an)
 Predictorii progresiei SAo si ai unui prognostic prost:
 Clinici: varsta inaintata, prezenta factorilor de risc
aterosclerotic
 Ecocardiografici: calcificarea valvulara, velocitatea de vf a fluxului
transvalvular aortic, FEVS, progresia hemodinamica, cresterea gradientului
la efort, HVS excesiva
 Teste de efort: aparitia simptomelor la efort la pacientii fizic activi, in special
la cei mai tineri de 70 ani, indica o mare probabilitate de dezvoltare a
simptomelor in urmatoarele 12 luni.
Rezultatele interventiei
Inlocuirea valvulara aortica este tratamentul
definitiv al SAo.
Factori ce cresc riscul mortalitatii operatorii:
- Varsta ianintata
- Comorbiditatile asociate
- Sexul feminin
- Clasa functionala mare
- Disfunctia VS
- Aritmiile ventriculare
- CIC coexistenta netratata
TAVI (transcatheter aortic valve implantation ) – la pacientii cu
risc chirurgical ridicat (rata de succes 90%) procedura fiind
superioara valvuloplastiei cu balon
Indicatia de inlocuire valvulara aortica in stenoza aortica Clasa
Pacienti cu SA severa si orice simptome IB
Pacientii cu SAo stransa care necesita by pass aorto IC
coronarian, interventie chirugicala la nivelul aortei
ascendente,sau alta protezare valvulara

Pacientii asimptomatici cu SAo stransa si disfunctie IC

sistolica VS (FEVS<50%), in cazul in care disfunctia VS nu are
alta cauza

Pacientii asimptomatici cu SAo stransa si aparitia simptomelor la IC

testul de efort
Pacienti cu risc inalt cu SA severa simptomatica potriviti pentru IIaB
TAVI dar la care chirurgia este preferata in functie de profilul de
risc individual si potrivirii anatomice
Pacientii asimptomatici cu SAo stransa si scaderea tensiunii IIaC
arteriale la efort sub nivelul de pornire
Indicatia de inlocuire valvulara aortica in stenoza aortica Clasa
Pacienti cu SAo moderata ce necesita by-pass aorto- IIaC
coronarian, interventie chirurgicala la nivelul aortei ascendente,
sau alta protezare valvulara
SAo cu gradient scazut (< 40 mmHg) si disfunctie VS, cu IIaC
rezerva contractila prezenta
Pacientii asimptomatici cu SAo stransa si calcificari valvulare IIaC
moderat severe si o crestere a velocitatii maxime transvalvulare
aortice ≥ 0.3 m/s/an
Pacientii asimptomatici cu SAo stransa si aritmii ventriculare IIbC
complexe la efort
SAo cu gradient scazut (<40 mmHg) si disfunctie VS, fara IIbC
rezerva contractila
Pacientii asimptomatici cu SAo stransa si hipertrofie VS IIbC
excesiva (>15 mm), doar daca nu este datorata hipertensiunii
Indicatiile valvuloplastiei cu balon
- Punte spre chirurgie sau TAVI la pacientii instabili
hemodinamiccu risc chirurgical inalt
- La pacientii cu SA stransa simptomatica care
necesita interventie urgenta majora non-cardiaca
- Ca masura paliativa

Indicatiile TAVI
Recomandari TAVI Clasa
Echipa multidisciplinara “heart team” IC
In spitale cu sectie de chirurgie cardiaca IC

La pacienti cu SA severa simptomatica care nu sunt IB

potriviti pentru protezare valvulara si care se
presupune ca vor obtine o imbunatatire a calitatii vietii
si cu speranta de viata > 1an

La pacienti cu risc inalt cu SA severa simptomatica IIaB

eligibili pt chirurgie dar la care se prefera TAVI bazat
pe profilul de risc individual si potrivire anatomica
Terapia medicamentoasa
- Modificarea factorilor de risc pentru ateroscleroza

- Tratarea HTA coexistente

- Tratament cu digoxin, diuretice, IECA sau BRA la

pacientii cu simptome de IC
- Mentinerea ritmului sinusal este importanta
INSUFICIENTA MITRALA
 Insuficienta mitrala organica: toate etiologiile in care
anomalia cuspelor este cauza primara a bolii
Evaluare
- clinica: prezenta si gradul IM prin intensitatea si durata
suflului sistolic si prin prezenta zgomotului al treilea
- ecocardiografia: evaluarea severitatii, a mecanismului de
apartie si a posibilitatilor de reparare
Evolutie, prognostic
- prognostic infaust in absenta interventiei chirurgicale
- predictorii unui prognostic slab sunt reprezentati de
simptomatologie, varsta, FiA, gradul IMi (in special ERO),
dilatarea AS, dilatarea VS si FE scazuta
Rezultatele chirurgiei
 Repararea valvulara cand este posibila si fezabila reprezinta
tratamentul chirurgical optim la pacientii cu IM severa
Terapia medicala
- Reducerea presiunii de umplere cu nitrati si diuretice in IM
acuta
- IECA au efect benefic in momentul aparitiei insuficientei
cardiace
si pot fi folositi la pacientii cu IMi semnificativa si simptome severe
care nu sunt eligibili pentru interventia chirurgicala sau ori de cate
ori exista simptome reziduale postoperator, de obicei ca si
consecinta a alterarii functiei VS
- pot fi folosite betablocantele si Spironolactona

Indicatiile pentru chirurgie

Indicatiile pt chirurgie in IM severa Clasa
cronica organica
Tehnica preferata este repararea valvei IC
mitrale
Pacienti simptomatici cu FE>30% si IB
DTSVS < 55mm
Pacienti asimptomatici cu disfunctie VS IC
(DTSVS ≥ 45 mm si/sau FE≤ 60%)
Pacienti asimptomatici cu functie VS IIaC
prezervata si cu FiA sau HTP (p sistolica
in a pulmonara >50 mmHg)
Indicatiile pt chirurgie in IM severa cronica organica Clasa

Pacienti asimptomatici cu functie VS prezervata cu mare IIaC

probabilitate de reparare durabila, risc chirurgical mic si
DTSVS ≥ 40mm
Pacienti cu disfunctie VS severa (FE <30% si/sau IIaC
DTSVS > 55mm) refractari la terapia medicala cu
probabilitate mare de reparare durabila si comorbiditati
putine
Pacienti cu disfunctie VS severa (FE <30% si/sau IIbC
DTSVS > 55mm) refractari la terapia medicala cu
probabilitate mica de reparare durabila si comorbiditati
putine
Pacienti asimptomatici cu functie VS prezervata cu mare
probabilitate de reparare durabila, risc chirurgical mic si
dilatare atriala stg (volume index ≥60/ml mpSCA) si ritm
sinusal sau HTP la efort (SPAP ≥ 60 mmHg )
  Insuficienta mitrala functionala
Valvele sunt structural normale, regurgitarea fiind consecinta
modificarilor de geometrie ale VS, secundare disfunctiei de VS.In acest
grup este inclusa IM din cadrul cardiomiopatiilor si a cardiopatiei
ischemice cu disfunctie VS severa.

Indicatiile chirurgiei in IM functionala Clasa

Pacienti cu IM care urmeaza sa fie supusi CABG cu FE> 30% IC

IM moderata care urmeaza sa fie supusi interventiei de by-pass IIaC

Pacienti simptomatici cu IM severa, FE <30 %, optiune de IIaC

revascularizare si dovezi de viabilitate

Pacienti cu IM severa cu FE > 30% care raman simptomatici in IIbC

ciuda managementului medical optim, cu putine comorbiditati,
cand revascularizarea nu este indicata
Tratament medical in IM functionala
- Primul pas in managementul tuturor pacientilor cu
IM functionala
- IECA, BB cu adaugarea unui antagonist de
aldosteron in prezenta IC
- Diuretice in cazul supraincarcarii lichidiene

- Nitratii pot fi utilizati in prezenta dispneei acute

STENOZA MITRALA
Evaluare
 Examen fizic, Rx toracic, EKG, ecocardiografie
 Evaluarea ecocardiografica a morfologiei este importanta pentru selectia
candidatilor pt CMP (comisurotomie mitrala percutana)
 Teste de stres la pacienti asimptomatici, cu simptomatologie echivoca sau
neconcordanta cu severitatea SM
Terapia medicala
 Diuretice si nitrati retard pt ameliorarea tranzitorie a dispneei
 BB sau BCa bradicardizante pot prelungi toleranta la efort
 Terapie anticoagulanta cu INR tinta 2-3 in caz de FiA paroxistica sau
permanenta
 La pacienti in ritm sinusal antcoagularea este obligatorie cand exista istoric
de embolie, este prezent trombus in AS si este recomandata cand TEE
arata contrast spontan dens si la pacientii cu AS dilatat (>50 mm)
 Cardioversia nu este indicata inainte de interventie la pacientii cu SM severa
 Indicatii pt CMP in SM cu arie valvulara ≤ 1.5 cmp Clasa
Pacienti simptomatici cu caracteristici favorabile pt CMP IB
Pacienti simptomatici cu contraindicatii/risc inalt pt chirurgie IC
Ca tratament initial la pacienti simptomatici cu morfologie IIaC
inadecvata dar cu caracteristici clinice favorabile
Pacieti asimptomatici cu caracteristici favorabile si IIaC
- Risc tromboembolic mare (istoric de embolie, contrast spontan
dens in AS, FiA paroxistica sau recenta) si/sau
- Risc mare de decompensare hemodinamica (p pulmonara
sistolica >50 mmHg in repaus, indicatie de interventie noncardiaca
majora, dorinta de a ramane insarcinata)

Caracteristicile favorabile pentru CMP se definesc prin absenta uneia sau mai
multor din urmatoarele :
-Caracteristici clinice : varsta inaintata, antecedente de comisurotomie, clasa
NYHA IV, fibrilatia atriala, hipertensiunea pulmonara severa
-Caracteristici morfologice :scor eco>8, scor Cormier 3 (calcifierea valvei mitrale
de orice grad, evaluata radioscopic), aria orificiului mitral foarte mica, insuficienta
tricuspidiana severa
Contraindicatii pentru CMP

Aria VM > 1.5 cmp

Tromboza atriala stanga
Mai mult decat RM usoara
Calcificare severa sau bicomisurala
Absenta fuziunii comisurale
Boala valvulara aortica severa concomitenta sau
stenoza si regurgitare tricuspidiana combinata
Boala coronariana concomitenta care necesita
chirurgie cu by-pass
 INDICATII PENTRU CHIRURGIA VALVEI TRICUSPIDE
Clasa
Pacienti simptomatici ST severa IC
Pacienti cu ST severa care vor fi operati pt o valvulopatie a inimii stangi IC

IT severa primara sau secundara la un pacient care va fi operat pentru IC

o valvulopatie a inimii stangi
Pacienti simptomatici cu IT severa izolata fara disfunctie severa de VD IC

IT primara moderata la un pacient care va fi operat pentru o IIaC

valvulopatie a inimii stangi
IT usoara sau moderata cu inel dilatat (≥ 40 mm) la un pacient care va IIaC
fi operat pentru o valvulopatie a inimii stangi
La pacienti usor simptomatici sau asimptomatici cu IT primara severa IIaC
izolata si dilatare ventriculara dr progresiva sau deteriorarea functiei
VD
Dupa chirurgie valvulara stg la pacientii simptomatici cu IT severa sau IIaC
cu disfunctie/dilatare ventriculara dr progresiva in absenta disfunctiei
valvulare stg, disfunctie ventriculara dr sau stg severa si boala
vasculara pulmonara severa
PROTEZELE VALVULARE
In favoarea protezei mecanice Clasa
Dorinta pacientului informat si absenta contraindicatiilor IC
pentru anticoagularea pe termen lung
Pacient cu risc de degenerare protetica accelerata IC

Pacient sub tratament anticoagulant datorita altor valve IC

mecanice
Varsta , 65-70 ani si speranta de viata mare IIaC
Pacient sub tratament anticoagulant datorita unui risc inalt IIaC
de trombembolism
Pacienti la care o reinterventie valvulara ar fi cu risc mare IIaC
(datorita disfunctiilor VS, by-pass-ului), proteze valvulare
multiple
In favoarea protezei biologice Clasa
Dorinta pacientului informat IC
Imposibilitatea unui control de buna calitate a anticoagularii IC
(contraindicatii sau risc mare, refuzul pacientului, lipsa
compliantei, stilul de viata, ocupatia)
Reinterventia pentru tromboza unei valve mecanice la un IC
pacient cu control inadecvat dovedit al trat. anticoagulant
Pacient la care reintervetia valvulara viitoare ar fi cu risc IIaC
mic
Speranta de viata mica, comorbiditati severe sau varsta IIaC
>65-70 ani
Femeie tanara care doreste sa ramana insarcinata IIaC
Tratamentul antitrombotic
 Tratament anticoagulant oral
- Pe toata durata vietii la toti pacientii cu valve mecanice si la
pacientii cu proteze biologice care au alta indicatie de
tratament anticoagulant
- In primele 3 luni la toti pacientii dupa protezare cu valva
biologica, cu un INR tinta de 2.5
- Alegerea INR optim in fct de factorii de risc ai pacientului
(protezare valvulara mitrala, tricuspidiana sau pulmonara;
antecedente de trombembolism; FiA; diametru AS >50 mm;
contrast spontan dens in AS; SM de orice grad; FEVS ; 35%;
stare de hipercoagulabilitate) si de trombogenicitatea protezei
Managementul trombozei obstructive de proteza a
inimii stangi
Intreruperea tratamentului anticoagulant
 Interventii chirurgicale minore nu necesita
intreruperea tratamentului anticoagulant. INR tinta
ar trebui scazut pana la 2
 Interventii chirurgicale majore – heparina
nefractionata i.v.
 HGMM pot fi adm subcutanat ca alternativa pt
pregatirea preoperatorie