1.

Sistemul electroenergetic (electric) tipic (frecvența tensiunii de

alimentare este de 60Hz)

2. Transpunerea unei scheme desfăşurate în noua simbolizare literal-

numerică.
3.Schema funcţională pentru sistemul de reglare a turaţiei unui motor
de curent continuu.

4.Schemă de circuite a motorului asincron comandat prin buton

normal deschis.
5.Scheme echivalente: a.) transfigurarea triunghi-stea a rezistoarelor;
b.) echivalenţa unei bobine reale cu un circuit R-L serie.

6. Scheme de conexiuni: exterioare (a), interioare (b) şi la borne (c).

7. Reprezentarea unui circuit trifazat: (a) monofilară şi (b).multifilară

8.Reprezentare unei scheme de circuite: (a) asamblată, (b)

semiasamblată şi (c) desfăşurată

9.Scheme pentru legarea la reţea a unei bobine cu ajutorul unui buton

a – legare fără contact de memorie;
b – legarea cu contact de memorie.
În circuitul de comandă al bobinei d (figura 1.9., a) s-a prevăzut butonul b1
pentru legarea bobinei la reţea.
Prin apăsarea pe buton contactul normal deschis al acestuia se închide şi
bobina d este ali-mentată la reţea. Când apăsarea încetează contactul se
deschide şi bobina d nu va mai fi alimentată.

În cazul când este necesară menţinerea alimentării bobinei şi după ce

butonul nu mai este acţionat, în paralel cu contactul butonului b1 se leagă
un contact normal deschis al releului acţionat de bobina d (figura 1.9., b).
Contactul se va nota tot cu d şi el se va închide la alimentarea bobinei d de
la reţeaua electrică. Contactul d poartă denumirea de contact de
automenţinere sau contact de memorizare.

10. Schema de comandă cu posibilitate de selecţi a comenzii de

durată sau prin impulsuri.

Când întreruptorul b este deschis, alimentarea bobinei releului intermediar

d se realizează numai atâta timp cât butonul b2 este apăsat.
Închizând întreruptorul b la apăsarea pe butonul b2 se stabileşte circuitul
01 şi deci se alimentează bobina releului d, închizându-se contactul d care
stabileşte circuitul de automenţinere. Alimentarea releului d se va întrerupe
prin acţionarea butonului b1.

11. Schemă pentru comandă selectivă a două circuite

Comanda acţionării de durată pentru contactorul c se realizează prin

apăsarea butonului b2 din circuitul 01. Memorizarea comenzii (circuitul 02)
şi închiderea circuitelor 04 se realizează prin contactele d.
La funcţionarea în impulsuri se acţionează butonul b3. În acest caz nu mai
există automenţinere şi deci contactorul c va fi alimentat de la reţea numai
atâta timp cât se apasă pe butonul b3.
Ca elemente de conectare în afara butoanelor se mai pot utiliza limitatoare
de cursă.

12. Schema de pornire simultană a două motoare prin acţionarea unui

buton de comandă şi prin limitator de cursă.

Prin acţionarea manuală a butonului b1 se alimentează la reţea bobina

contactorului c1 şi se închid contactele c1 din circuitul 03, legând la reţea
motorul asincron m1. În acelaşi timp se închide şi contactul c1 din circuitul
03 realizând menţinerea legării la reţea a bobinei ci şi după încetarea
acţiunii asupra butonului b1. Când organul pus în mişcare de motorul m1
ajunge într-o anumită poziţie acţionează limitatorul de cursă deschizând
contactul normal închis b (circuitul 03) şi închizând contactul normal
deschis b (circuitul 05).

13. Schemă pentru pornirea simultană a două motoare.

Prin acţionarea butonului b2 se conectează la reţea contactorul c1

închizându-se toate contactele normal deschise ale, acestuia deci şi
contactul c1 (din circuitul 05) care conectează la reţea contactorul c2 ce
pune în funcţiune motorul m2.
Oprirea motorului m2 se poate realiza prin acţionarea butonului de oprire
b3.
Prin interacţiunea diferitelor aparate de comanda şi conectare se ajunge,
uneori, la limitarea posibilităţilor de intervenţie separată.
Pentru a fi posibilă alegerea între starea de comandă individuală şi starea
de funcţionare condiţionată este nevoie de intercalarea unor comutatoare
de selecţionare sau relee intermediare.

14. Schema pentru pornirea selectiv-concomitent sau separată a două

motoare electrice

Prin acţionarea butonului b2 se conectează la reţea bobina releului

intermediar d, închizându-se contactele d din circuitul 06 şi din circuitul 09,
care conectează la reţea bobinele contactoarelor c1 şi c2 cu ajutorul cărora
se porneşte motorul m1 şi respectiv m2. După încetarea acţionării
butonului b2, releul d se deconectează de la reţea şi deci contactele d se
deschid, însă contactele c1 şi respectiv c2 fiind închise, bobinele
contactoarelor c1 şi c2 rămân alimentate. Pentru deconectarea
contactoarelor c1 şi c2 se apasă pe butoanele b3 respectiv b5.
Deconectarea simultană a ambelor contactoare c1 şi c2 (oprirea ambelor
motoare) se realizează prin acţionarea butonului de oprire b1.

15. Schema de comandă selectivă a două contactoare.

Astfel, când comutatorul b0, se găseşte pe poziţia II (contactele 1—2

închise) funcţionarea este aceeaşi ca a schemei din figura 1.13. Prin
trecerea comutatorului b0 în poziţia I (contactele 1 —3 închise) este
posibilă pornirea separată a fiecărui motor în parte.

16. Schemă pentru selectarea modului de comandă folosind un

comutator.
În acest ultim caz funcţionarea condiţionată a celor două motoare se va
realiza când în prealabil se acţionează butonul b5 urmat de acţionarea
butonului b1. Utilizarea unui releu intermediar se justifică mai ales atunci
când este necesară închiderea sau deschiderea simultană a mai multor
circuite.

17. Schemă de utilizare a unui releu intermediar pentru realizarea unei

comenzi selective.

În circuitele schemelor de comandă, este necesar în multe cazuri să se

prevadă blocaje electrice pentru a împiedica comanda simultană, nedorită
a unor relee sau contactoare. O astfel de blocare este necesară la
comanda inversării sensului la motoarele electrice asincrone pentru a
înlătura scurtcircuitarea a două faze.

18. Schemă de condiţionare a pornirii unui motor.

În acdeastă schemă motorul m2 poate fi pornit numai după ce motorul m1

(contactorul c1 anclanşat) funcţionează, deoarece numai atunci contactul
c1 din circuitul 04 este închis. Contactul acesta se numeşte şi contact de
condiţionare.

19. Schemă de blocare a funcţionării unui contactor.

Blocajele de condiţionare se realizează în general prin contacte normal

deschise, iar cele de excludere prin contacte normal închise.

20.Dispozitiv de comandă

1. ventil principal de comandă (valvula L125);

2. aer de comandă pentru limitarea umplerii;
3. ventil de reglare fină pentru limitarea umplerii;
4. buton oprire de avarie;
5. buton manevră rapidă;
6. buton de anulare a protecţie
21. Schema centralei electrice cu un sistem de bare

22. Schema centralei electrice cu două sisteme de bare

23. Sisteme de distribuţie a energiei electrice:

a) magistral; b) radial; c) mixt
24. Schema de principiu, unifilară, a unei reţele de forţă

25. Scheme de principiu ale tablourilor de distribuţie:

a) cu siguranţe; b) cu siguranţe şi întrerupătoare; c) cu întrerupătoare
automate; d) cu siguranţe, contactoare şi relee termice
26. Graficul pentru determinarea coeficientului de formă al barelor, Kf

27. Schema structurală a instalaţiei de conectare automată a rezervei

de energie electrică.
28. Schema structurală de descărcare de sarcină a generatorului: TCA
– traducător de curent activ; RS releu electronic de sarcină; RT- releu
de timp pentru reţinere pe treaptă; DE – dispozitiv de execuţie; I, II, III
grupe de consumatori.

29.Schema structurală a sistemului automat de control “Datazet”

30. Schema structurală a sistemului automat de control “FIAT”

31. Conectarea generatoarelor la funcţionarea în paralel:

a – schema de principiu; b - schema echivalentă

32.Diagramele tensiunilor şi curenţilor la sincronizarea generatoarelor

pentru diferite
valori ale unghiului
33. Schema conectării aparatelor de măsură pentru sincronizarea
precisă manuală (a) şi schema de conectare a sincronoscopului cu
câmp învârtitor (b)

34.Graficul tensiunii de bătăi pentru diferite frecvenţe la sincronizarea

cu
timp constant de anticipare
35. Schema electrică de principiu a sincronizatorului automat cu relee

36.Schema bloc a sincronizatorului realizat cu elemente

semiconductoare
37.Schema generatorului de curent continuu cu excitaţie derivaţie

38.Reprezentarea fluxului de reacţie a indusului la maşina de curent

continuu

39.Caracteristicile externe ale generatorului

1 – cu excitaţie derivaţie; 2 – cu excitaţie mixtă sau compound
40.Schema generatorului de curent continuu cu excitaţie mixtă

41.Schema regulatorului automat de tensiune cu coloană de cărbune

42. Schema de principiu a alimentării excitaţiei

generatorului sincron de la excitatrice
43. Schema de principiu a generatorului sincron autoexcitat

44. Schema de principiu a sistemului de excitaţie cu excitatrice de

curent alternative

45. Fluxurile în generatorul sincron la mers în sarcină

a) activă, ; b) inductivă, ; c) capacitivă
46. Componentele curentului de sarcină
a) caracter inductiv; b) caracter capacitiv.

47.Schema de principiu de stabilizare a curentului

48. Schema de principiu a generatorului sincron autoexcitat produs
de firma „Elmo” seria SSED

49. Schema legăturilor de egalizare pe partea de curent continuu la

funcţionarea în paralel a generatoarelor sincrone