ffiffiffiMffiY*ffiA ffiffiMffiM\tA

ffiYffi[#ffiYt#ffiffiYffi f;-ffiffitffi
ffi *tffiffiffiwffim-ffiffi*A
DE

ffi, ffi pffiffiffi

EDTTTA lrurAt
IEDlRVl2RA_0S121

EDITURA
Hmmm-HrffiIT HmTffSEil*
frftp;/lwww. corollarlrtheorems. com
qUFRIN$UI

CUFRINSUL S
squRT rsToRtq lt
CUVANTUL AUTORUTUI 16
cuvANT ittANre ts
ABREVIERI 22
CREDIT 23
INTRODUCERE T5
11:FONETICA 28
12: MQRFOLOGIA 29
13: SINTA)(A 30
14: PUNCTUATIA 32
15: DESFRE CNNMNUCN LIMBII ROMANE 33

PARTEA II FQNHTIGA

FONETICA LIIilBII ROMANE Sg

F1: ALFABETUL L]MBIIROIilANE 39
F2:VOCALE 41
FS:QQN$OANE 4e
F4: D|FTQNGI $ITRIFTQNGI 43
F5: CQMBINATII DE LITERH SISUNETE SPECIFICE 44
F6: PRONUNTAREA CUVTNTELOR STRAINE 44

PARTEA A ll"A: IilQRFOLOGIA

Ml: $UB$TANTIVUL 4$
M1.1 CATHGQRII NE SUBSTANTIVE 51
Ml.2 GENUL SUTSTANTIVULUi 57
M1.2.1 Genul substantivelor conform in[elesului 58
M1.2.2 Genul substantivelor conform termina[iei 59
M1.2.3 Expresia genului cu substantive specifice gi mobile 60
M1.2.4 Substantive epicene 62
M1.2.5 Neconcordan[a dintre gen gi sex 62
M1.2.6 Genurile analitice: ,,personal" 9i ,,impersonal" 64
M1.2.7 Personificarea 65
M1.3 NUMARUL SUBSTANTIVULUI 66
Ml-4 CAZUL $UBSTANTIVULU] 71
M1.4.1 Nominativul 72
M1.4.2 GenitivulT5
Ml.4.2.1 Subcategorii ale genitivului 76
M1 .4.2.2 Formarea genitivului 78
M1 .4.2.3 Utilizarea genitivului 80
M1,4.3 Dativul 82
M1.4.4 Acuzativul36
Ml.4.4,1 Acuzativul obiect direct 86
M1.4.4.2 Acuzativul circumstanlial gi atribut 88
M1.4.5 Vocativul 90
M1.5 DECI-INAREA SUBSTANTIVULUI 93
M1.6 FUNCTILE SINTACTTCE ALE SUBSTANTIVULUI 97

: CUPRINSUL
 6:

M1.7 FORMAREA $UBSTANTIVELOR ,1OO

M1.7.1 Formarea substantivelor folosind derivarea 100

M1 .7 .2 Formarea substantivelor folosind compozilia 102
M1 .7.3 Formarea substantivelor folosind conversia 102
M1.7 .4 Formarea substantivelor prin imprumuturi .103

M2: ARTICOLUL.t0S
M2.T SUBSTANTIVH NEART]CULATE 107
M2.? ARTICOLIJI- NEHOTARAT 109
M?"3 ARTICOLUL HOTARAT T12
M2.4 ARTICOLUL DEMONSTRATIV-ADJECTIVAL 117
MA.s ART]CQLUL POSESIV-GENITIVAL 1 T8

M$: ADJECTIVUL '130

M3.T ADJECTIVE CALIFICATIVE 122
M3.1.1 Adjective calificative variabile: formarea terminaliei de gen 123
M3.1 .2 Adjective calificative variabile: formareaterminaiiei de numir 125
M3.1 .3 Declinarea adjectivelor calificative 1 26
M3.1.4 Funcliile sintactice ale adjectivelor calificative 129
M3.1 .5 Utilizarea adjectivelor calificative 1 31
M3.2 ADJECTi\IE DETERMINAT]VE .I34
M3.2.'l Adjective posesive 134
M3.2.2 Adjective demonstrative 1 37
M3.2.3 Adjective interogative 141
M3-2.4 Adjective relative 143
M3.2.5 Adjective nehotdrdte 145
M3.2.5.1 Adjective nehotdrAte negative 147
M3.3 COMPARATTA AEJECTT\TELOR 150
M3.3.1 Adjective calificative: comparafia de egalitate 151
M3.3.2 Adjective calificative: comparalia de superioritate 152
M3.3.3 Adjective calificative: comparalia de inferioritate 155
M3.4 DECLINAREA ADJECTIVELOR $} FIJNCTIILE LQR S]NTACTICE 158
M3.5 FORMAREAADJECTIVELOR T63
M3.5.1 Formarea adjectivelor folosind derivarea 163
M3.5.2 Formarea adjectivelor folosind compozilia ,164
M3.5.3 Formarea adjectivelor folosind conversia 164
M3.6 ADJECTIVE DEOSEB]TE 166
M3.6.1 Adjective deosebite: ,,mult", ,,pu!in" 166
M3.6.2 Adjective deosebite: ,,anumit", ,,diferit', 167
M3.6.3 Adjective deosebite :,,intreg",,,tot",,,niciuninicio,,,l 6g
M3.6.4 Adjective deosebite: ,,prim", ,,ultim", ,,urmdtor,,, ,,fiecare,, 16g
M3.6.5 Adjective deosebite: ,,acest", ,,acel", ,,acelagi',, ,,alt' 172
M3.6.6 Adjectlve deosebite: ,,orice", ,,oricare", ,,nigte,', ,,unii,, 173

M4: PRONUMELE 174

M4.1 PRQNUMELE PERSQNAL PROFRIU-ZIS .IT6
M4.? PRONUMELE POSES]V 184
M4.S PRONUMELE DE POL]TETE 187
M4.4 PRONUMELE REFLEXIV 191
M4.5 PRONUMELE DE TNTARIRE 194
M4.6 PRONUMELE RECIPROC 196
M4.7 PRONUMELE DEMCINSTRAT]V 198
M4.7.1 Pronumele demonstrativ de apropiere 199
M4.7 .2 Pronumele demonstrativ dedepdrtare .l9g
M4.7.3 Pronumele demonstrativ de identitate 200
M4.7.4 Pronumele demonstrativ de diferenliere 201
M4.7.5 Pronumele demonstrativ de serializare 204
M4.8 PRONUMELE INTEROGATI\I 206
M4.9 PRONUMELE RELATIV ?10

CUPR]NSUL :
 .1

M4.10 PRONUMELE NEHOTARAT 215

M4.10.1 Pronumele nehotdr6t negativ 219

M5: NUMERALUL 222

MS.1 NIJMERATE CARDINALE 2?4
MS.2 NUhfiERALE ORNINALE 2T9
M5,3 NT.,IMERALE FRACTTONARE 231
M5.3.'1 Simbolurile fracliei 231
M5.3.2 Numerale decimale 233
M5"4 NUMEMLE COLECTIVE 234
M5.5 NUMEMLE MULTIFLICATIVE 236
MS.S NUMERALE DISTRIBUTIVE 237
M5.7 NUMEMLE ADVERBIALE 438
M5.8 NUMERALE NHHOTARATE 239
M5.9 UTTLIAAREA NUMERALELOR 241
M5.9.1 Tipuride numere 241
M5.9.2 Adunarea 9i scdderea 242
M5.9.3 lnmullirea, impS(irea, exponenlierea 243
M5.9.4 Expresii idiomatice cu numerale 243
M5.10 NUMERALE TEHNICE 24S
M5.11 NUMERALE ROMANE 248
M5.12 ALFABETUL LATIN 249

M6: VERHUL 250

M6.1 CATEGQRIILE GMMATICALE ALE VERBULUI 251
M6.1.1 Verbe tranzitive gi intranzitive 252
M6.1.2 Aspectul verbului 254
M6.1.3 Diateza verbului 256
M6.'1.4 Numdrul verbului 260
M6.1.5 Persoana verbului 262
M6.1.6 Modurile verbului 264
M6.1.7 Timpul verbal 266
M6.1.8 Verbe principale, auxiliare, gi defective 268
M6.1.9 Verbe regulate gi neregulate 269
M6"2 FORMELE VERBELQR REGULATE 272
M6.2.1 Formele verbelor regulate: diateza activd 273
M6.2.2 Formele verbelor regulate: diateza pasivit277
i,'16.3 MODURILE FERSQNALE 279
M6.3.1 lndicativ: prezent 281
M6.3.1.1 lndicativ prezent diateza activd 281
M6.3.1.2 lndicativ prezent diateza pasivd 283
M6.3.2 lndicativ: perfect compus (trecutul propriu-zis) 286
M6.3.2.1 lndicativ perfect compus diateza activd 286
M6.3.2.2 lndicativ perfect compus diateza pasiva 288
M6.3.3 lndicativ: viitor 289
M6.3.3.1 lndicativ viitor diateza activa 289
M6.3.3.2 lndicativ viitor diateza pasiva 292
M6.3.4 lndicativ: viitor anterior 294
M6.3.4.1 lndicativ viitor anterior diateza activd 294
M6.3.4.2 lndicativ viitor anterior diateza pasivd 295
M6.3.5 lndicativ: imperfect (trecutul continuu) 296
M6.3.5.1 lndicativ imperfect diateza activd 297
M6.3. 5.2 I ndicativ imperfect di ateza pasivd 300
M6.3.6 lndicativ: mai mult ca perfectul (trecutul anterior) 30'1
M6.3.6.1 lndicativ mai mult ca perfectul diateza activd 301
M6.3.6.2 lndicativ mai mult ca perfectul diateza pasivd 302
M6.3.7 lndicativ: perfectul simplu (regional folcloric) 304
M6.3.7.1 lndicativ perfectul simplu diateza activa 304
M6.3.7.2 lndicativ perfectul simplu diateza pasiva 305
M6.3.8 Conjunctiv: prezent 307

: CUPRINSUL
 o.

M6.3.8.1 Conjunctiv prezent diateza activd 309

M6.3.8.2 Conjunctiv prezent diateza pasivd 312
M6.3.9 Conjunctiv: perfect (trecut) 313
M6.3.9.1 Conjunctiv perfect diateza activd 313
M6.3.9.2 Conjunctiv perfect diateza pasivd 315
M6.3.10 Condilional-optativ: prezent 31 6
M6. 3. 1 0. 1 Condifional-optativ prezent diateza activd 31 T
M6.3. 1 0.2 Condilional-optativ prezent d iateza pasivd 31 g
M6.3.1 1 Condifionat-optativ: perfect (trecut) 31 9
M6.3.1 1 .1 Condilional-optativ perfect diateza activd 31 9
M6.3.11.2 Condifionat-optativ pertect diateza pasivd 321
M6.3. 1 2 lmperativ: prezenl 322
M6.3.12.1 lmperativ prezent diateza activd 322
M6.3.12.2 lmperativ prezent diateza pasivd 324
M6.3.13 Prezumtiv: prezent 326
MS"4 MODURILE IMPERSONALE 327
M6.4.1 lnfinitiv: prezent 328
M6.4.1.1 lnfinitiv prezent diateza activd 32g
M6.4.1.2 lnfinitiv prezent diateza pasivd 331
M6.4.2 lnfinitiv: perfect (trecut) 332
M6.4.2.1 lnfinitiv perfect diateza activd 352
M6.4.2.2 tnfinitiv perfect diateza pasivd 333
M6.4.3 Gerunziu 334
M6.4.3.1 Gerunziul la diateza activd 334
M6.4.3.2 Gerunziul la diateza pasivd 336
M6.4.4 Participiu 338
M6.4.4.1 Participiut ta diateza activd 3Sg
M6.4.5 Supin 341
M6.S VERBE NEREGULATE 342
M6.5.1 Verbele neregulate: ,,a bea", ,, a da,,, ,,a lua,,, ,,a m6nca',,
,,a sta,,, ,,a usca,, 343
M6.5.2 Verbe dificite 347
M6.5.2.1 Formele verbelor dificile: ,,a durea", ,,a pdrea", ,,a vedea", ,,a spune", ,,a dori',,
,,a continua,, 347
M6.5.2.2 Utilizarea unor verbe dificile 351
M6.6 VERBE AUXILIARE 357
M6.6.1 Verbe auxiliare: ,,a fi" 359
M6.6.1 .1 Formele verbului ,,a fi,, 3Sg
M6.6.1.2 Utilizarea verbului ,,a fi,, 361
M6.6.2 Verbe auxiliare: ,,a avea" 364
M6.6.2.1 Formele verbultJi ,,a avea,,364
M6.6.2.2 Utilizarea verbului ,,a avea,366
M6.6.3 Verbe auxiliare: ,,a vrea/voi', 369
M6.6.3.1 Formele verbului ,,a vrea/voi" 36g
M6.6.3.2 Utilizarea verbului ,a vrea/voi, 370
M6.7 FORMAREA VERBELOR 372
M6.7.1 Formarea verbelor folosind derivarea 372
M6.7.2 Formarea verbelor folosind compunerea 373
M6.7.3 Formarea verbelor folosind conversia 373
M6.7.4 Expresii verbale 374

til7: ADVERBUL ST$

M7.1 CATEGORII DE ADVERBE 378
M7.2 ADVERBE CALIFIQATIVE DH [TqD 38.!
M7.2.1 Adverbe de mod 383
M7.2.2 Adverbe de catitate 383
M7.2.3 Adverbe de intensitate 384
M7.2.4 Adverbe de afirmafie, negalie, probabititate 395
M7.2.5 Adverbe restrictive 387
M7.2.6 Adverbe explicative 388
M7.2.7 Adverbe de cantitate, numdr, grad 3gg
M7.2.8 Adverbe introductive 390
M7 .2.9 Adverbele concesive, condilionale, consecutive 39 1
M7.3 ANVERBE CALIFICATIVE DE TIMP, LOC, CAUZA/SCOP 392

CUPRINSUL :
 .o

M7.3.1 Adverbe de loc 392

M7.3.2 Adverbe de timp 393
M7.3.3 Adverbe de cauzilscop 394
M7.4 ADVERBE DETERMINATIVE 396
M7.5 CQMPARATIA ADVERBELSR GALI FICATIVE 399
M7.5.1 Comparalia de egalitate 400
M7.5.2 Comparalia de superioritate 401
M7.5.3 Comparalia de inferioritate 403
M?.S FTJNQTIILE ADVERBELQR 4CI6

tl8: PREFOITIA 409

M8.1 PREPOZITil $TADVERBE IDENTICE 412
M8.2 TTPURTDE pREFOATTil 413
M8.2.1 Clasificarea prepoziliilor 41 3
M8.2.2 Locul prepozilieiin structura propozifiei 414
M8.3 DETERMTNAREA PREPOZITIILOR 415
M8.3.1 Elementul determinant 415
M8.3.2 Complementul prepozifiei 41 7
M8.4 UTTLEAREA PREPOZITIILOR 42Q

ll9: CONJUNCTIA 430

M9.1 TTPURT DE CONJUNCTIT 432
M9.2 CQNJUNCTil ECFilVALENTE 437
M9.3 UTTLTUAREA CONJUNCTIILOR 438

110: INTERJECTIA 441

qN,ANT DE FINAT 44$
BIBLIOGRAFIE 447

&

: CUPR]NSUL
 : 39

FENETICA LIMB]I ROMANE

In limba romdn6, regula generald in foneticd este, cuvintele se scriu exact aSa cum se pronunld. Pe de altd
parte, cel mai important aspect in punctualie (in limba scrisd, dar qi in vorbire) este intonalia foneticd a
mesajului transmis; mai mult chiar, ortografia corectd depinde gi ea de fonetic6. Pe ansamblu, in ciuda
taptului cd fonetica romdnd este relativ pulin complicatd, importanla ei in gramaticd este foarte mare.
Stmctura acestui capitol este:
FI: Alfabetul limbii rom6ne
F2: Vocale
F3: Consoane
F.l: Diftongi gi triftongi
F5: Combinalii de litere qi sunete specifice
F6: Pronunlarea cuvintelor strbine

F1 : ALFABETUL LIMBII ROHIANE

llfqbetul limbii romdne conlie 3I de litere (mari, gi mici), care sunt mai departe grupate, din punct de vedere
:onetic, in vocale qi consoane. Un aspect important il reprezint[ citirea literelor alfabetului: el este prezentat
-n tabela F1. Totuqi, trebuie remarcat de la bun inceput faptul ci aspectele ortografice qi ortoepice
,..ortoepie" este un neologism similar cuvdntului ,,foneticd") sunt regulate de lucrarea DOOM2 (Diclionarul
rrrtografic ortoepic qi morfologic al limbii rom6ne) publicatd in 2005 sub egida Academiei Romdne. Din
nefericire, partei care doare cel mai r6u este faptul cd lucrarea DOOM2 pare cI are un caracter uqor oscilant,
nesigur (uneori chiar qi nepotrivit), in cele dou6 edilii care au apdrut pAn[ acum: in 1982 qi 2005. Indiferent
insd, DOOM2 stabilegte regulile (generale) in domeniile sale de aplicalie, aga cd trebuie sI fie respectat fmai
mult sau mai pufin, mai ales cd nici nu prea avem de ales].

,,sunet, fonetic" este o unitate fc,neticd distinetd. Sunete-le fanetice sunt qrupate
,,sunqte de bazd": vocaLe €i consoane;
,,sunete compLexe": diftonql Ai triftongi.
.Litera" este reprezentarea in sct:is a sunetefor fonetice de baz{. Suma Jiterefor unei
- :tl>i forneazd,,aLfabetuT",

,Si7aba" este un qrup de su,rete fonetice care sunt pronunt.ate inpreund in mod naturaJ.
1: general, o silabd grupeazd c6.teva consoane in juruL unei vocafe (sau mai multe);
:::ugl, existd Ei slLabe care sunt afcdtuite numai dintr-o sinqurd vocaTd.
.ClryinteLe" sunt formate din una sau mai mul,te silabe fonetice; ca atare, eJe sunt mai
:=-carte diferentiate ca f iind: ,,monoaiTabice" sau ,,poLisilabiee".
.,Fonetica" este partea linqvisticii care studiazd pranuntarea euvintelar unei linbi.

)r: nou, aspectele fonetice (care pot fi chiar gi deosebit de complicate) sunt prezentate sumar in aceastd

: FONETICA LIMBI] ROUANN

40 :

carte, numai pentru a se putea raporta, in paginile urmAtoare, unele aspecte de natur6 morfologicb, de
ortografie, dar qi de punctualie, la foneticd.

NIAGRAMA F1.1I STRUCTURA SUNETELOR[N LIMBA ROMANA

Trebuie rcmarcat ci existd qi tn ,,alfabet fonetic", alcdtuit din suma ,simbolurilor.fonetice". Toate
simbolurile fonetice sunt scrise intre paranteze pdtrate ([a], [e], [b]). Totuqi, in aceastd carte nu sunt
prezentate simbolurile fonetice deoarece se considerd cE ele complici lucrurile in mod inutil-pentru nivelul
planificat al cd{li de fa!i. Pentru detalii despre simbolurile fonetice, precum gi despre alfabetul fonetic, este
recomandati lucrarea de specialitate DOOM2.

IABEI.A F1 : ALFABETUL I.IMBTI nO+IANs

.A a a
a a
i/ (i din a) are resLriclii in .toTosire
B b be,/bi
c c ce,/ ci
b d de,/di
:i:ftr1;1, E
F f ef/fe/fi
G q qe/qhe/q1
:LO-I H t' has /hi
:ri++iilil I .t l_
ii}: l I 1 i/ (i din i) are restri ctii in .[of osire
ffi .I 'i je/ji
ffi x Ic ca./caoa pentru cuvintefe strdine
# I.
u
I
m
el,/Le/fi
en,/ne/mi
.N
n en /ne /n1
o o o
:i#i$rrr .P p pe/pi
ii o kiu pentru cuvintefe strdine, incfusiv
trir+'ii:rirl
CI
qrupul ,,cv" dln ,,cvintd", ,,cvartet,,
R r er,/ re/ ri
:i, Aj.t. s s es/se/si
: :s I se/ai
ir&; ltj E t te/ti
T E e/ti
U u u
v v ve /vi
:r:iqigr:r i w 9' dubfu ve/vi pentru cuvintele strdine

E'ONETICA LIMB]I ROMANE :

 x x lCS
Y v Tqrec aentru cuvintefe strdine
z z ze/zet/zi

'-: gup apafte de litere (gi respectiv de suntete fonetice asociate) este format de literele ce conlin ,,semne
.; -;;'ritice". Func{ionalitatea oftograftcd a unora din literele diacritice este explicatd (sumar) in seclia
-:ratoare; pentru moment, este prezentatd dragrama subgrupelor de semne diacritice.

DIAGRAMA FI.2: SEMNELE DIACRITICE DIN L]MBA ROMANA

-,::,sebit de important in foneticb este,,accentul". Se spune c5, in general, silaba accentuatb intr-un cuvdnt
:::: pronunlatd aproximativ de patru ori mai intens dec6t celelalte. Pe de altb parte, accentul fonetic este un
: -r-ict in sine ceva mai complex, deoarece intr-un cuv6nt se poate intAlni w accent primar-marcat de un
qi unul secundar-marcat de un apostrof invers (').
".:,:strof (') pozilionat inaintea silabei accentuate-dar
\1.: mult, existd cuvinte-numai cdteva-care pot cipdta inlelsuri diferite funclie de modul in care cade
i,:: entul [ 'co-pii], [co- 'pii].

--: nou. fonetica limbii romdne poate fi destul de complicatd, mai ales atunci cdnd se analizeazd
i,:::maratele exceplii de la normele generale. Pentru folosirea corectd a lexicului romAn se recomandd, cu
:: --:a incredere, luciarea DOOM2 eaitata in 2005 de Institutul de Lingvistic6 ,,Iorgu Iordan-Al. Rosetti". in
-:.:-.--a de fa![ sunt prezentate sumar numai cdteva no{iuni introductive, deoarece o sd fie nevoie de ele
:c:tru claritate) in capitolele urm[toare.

F2: VOCALE

" ,n:ba romdnd existd 7 sunete vocalice (debazd): la, e, i, o, u, 5, i]. Trebuie remarcat insf, cd suneful [i] se

"-- : :ie .i, f', fi,e ,A, A- (conform cu ,,Hotdr6rea" Academiei Rom6ne din 1993).

|n mod sigur au existat motivalii serioase pentru ,,Hotdr6rea" Academiei Romdne din 1993; totuqi, nu se
poate sd nu fie remarcat faptul c[ ea introduce complexitdll (condi{ii qi limite) in modul de expresie-in
loc de simplificdri, aqa cum ar fi normal . in ziua de azi, rnai ales datoritd Revolu{iei Computerului,
tendinla normal[ ar fi sd se elimine semnele diacritice c6t mai mult posibil. Meritd remarcat faptul cI
,,forma" gi,,fondul" sunt doud nofiuni ce trebuie evaluate diferit: ,,forma" conteazd prea pulin; singurul
aspect cu adevdrat important este numai ,fondul" (sau ,,substan!a").

r :::isecin!a, literele ,,4, d" se folosesc numai in interiorul cuvintelor (pdnd, hotdrQre, cdr), inclusiv in
,--:1e verbelor din conjugarea a VI-a (hotdrqnd, doborqse, omorQt), plus in formele derivate cu suftxe
,:"-;:-t!tre. ocdrdsul, doioi4tor). in restul instanlelor se folosesc ,,i, i"-inclusiv in interiorul cuvintelor
:r-: - r.l3te de prefixe (reincdrcare, neincredere, super-intins, ,,a hotdri").

: FONETTCA L]MBII ROMANE