lon Popo Mqrinelo Popo

Despre carte

Lucrarea defald cuprinde atdt nofiunile de foneticd qi de vocabular, cdt

qi pe cele de gramaticd (morfologie qi sintaxi) gi se adreseazd elevilor de
gimnazia, celor din cursul liceal, precum qi viitorilor candidafi la examenele
de evaluare, de bacalaureat qi de admitere in inv[1[mAntul postliceal Ei uni-
versitar. Volumul a fost conceput pe bazaprogtartelor qcolare Ei a manualelor
alternative, avdnd, totodat5, in vedere qi programele examenelor men,tionate
anterior. Caracterul practic al lucrlrii const[ in faptul cd, dupd abordarea unor
noliuni teoretice sistematizate tnfiqe recapitulative, aufost incluse exerci\ii
Limbo rorndnd
de tipuri diftrite, urmate de soluyiile lor.Datoith,modului de prezentare a no-
flunilor teoretice qi diversitd.tii exercitiilor, credem cd lucrarea poate fi folositd
GRAMATICA . FONETICA o VOCABULAR
eficient ;i de cadrele didactice tn lecliile de dobdndire a cunoqtin1elor qi tn . ORTOGRAFIE $I ORTOEPIE
cele de recapitulare, sistematiTare qi consolidare.

- edilie revizuild, in conformitole cu noul DOOM -

Despre autori

Ion Popa (n. 1945) este profesor de limba literatura romdnd. A publi-
Ei
cat lucrdrile: Limba romdnd - Subiecte date la examenele de admitere tn licee
qi qcoli profesionale in perioada 1972-1993. Rezolvdri integrale qiinfuumdrL
Ed. Didacticd Ei Pedagogic6,,1993 (impreuni cu conf. dr. Dumitru Iv[nuE) qi
indrumdtor de limba romdnd, Ed. Eurobit, Timiqoara,Igg4 (impreun[ cu
conf. dr. Dumitru IvdnuE). Este qi autorul manualelor preparatoare de literatur[
romAnb (clasa aY-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a), a unor teste de limbd Ei
literaturd romdn[, precum qi al unor lucr[ri de foneticd, de vocabular gi de
gramatic[, publicate la Editura Niculescu, Editura Teora Ei Editura Sigma.
De asemenea, a publicat articole de specialitate ?n Tribuna inv[ldmdntului
si Catedra.
Marinela Popa (n. 1950) este profesor de limba qi literatura romdn[.
A desfdqurat gi desf[qoard o activitate didacticd sus{inut[, materializatd in
succesele meritorii ale elevilor sii la diferite examene gi concursuri.
De asemenea este autoare, impreun[ cu Ion Popa, a lucrdrilor Literatura
romdnd * manual preparator qi Gramatica limbii romdne pentru clasele
V-VUL precum qi la celelalte lucrlri ap[rute la Editura Niculescu intre anii
1995 qi 2000. NICULTSCU
 V
CUPRINS 477

C. Categoriigramaticale... ......146

Cuprins E.Punctualia
.....:::.:::.::..:...:.:.::::..................................
D.Func(ilesintactice...
.......'.
F. Loculiunilesubstantivale:
..:..... .........161
.....162
160

G.Ortogafieqiortoepie.... ....162
Articolul .... 169

: :: :: ::: : :: : :: :: ...:',
CAtevapreciziri....... ............5
Listaabrevierilor...... ..........,.1 f3i"tfill; ::::: : :: : : : :::: :: i23
-.......169
C.Articolulhotirdtpropriu-zis
Parteal. NOIIIJNI.DEFONETICA. .. . .. .. . .. ..... .. ,9 D. ArticolulnehotlrAt. ....... '. 'l'73
1. Sunet.Liter5.Alfabet. Corespondenl, dintresuneteqilitere ........ ..,.9 E.Articolulposesiv (genitival) ...........173
2.DiftoDg.Triftong.Hiat.... .....13 F.Articoluldemonstrativ(adjectival)....... .....:.. .......174
3.Foneticaqiproblemeledeortografiegideortoepie .........., 14 Exercilii .....'. '.. '1'75
4. Silaba.Reguliledesp[r,tiriicuvintelorinsilabe.... ..........22 Solufiileexerciyiilor..... ... .171
5. Alternanlelefonetice. Accentul.
6. Cacofonia.
Exercilii
Soluyiile exerciyiilor. . ...
.........25
.... ......27
...........27 ilil,1,H,'" : ::: ::: : ::: :: :: ::.
B.Clasificareaadjectivelor
:: :: :: . :: :l:;
......185
.. . . .31 .......185
C.Flexiuneaadjectivului.
DEVOCABULAR...... D. Gradeledecompara.tie... .....186
Paneaall-a. NOTIUNI ......39 ...... "..187
E.Funcliilesintactice
l.lntroducere. . .....39 F.Loculiunileadjectivaie. ,.....188
2.Componenla(structura)vocabularuluilimbiiromAne..... ............39
3. Cuv0ntul, unitatea debazi a vocabularului. ......,.45 ff :F,lltrfi#1X11',:,f#
4. Semantica. Sensulcuvintelor .........,.,46 Erercitii . 190
5.Dinamicavocabularului.Evolu.tiasemantic6acuvintelor.... ......,.,46 S olutiile e xe rc it iilor . 191
6. Clasificareacuvintelordupdnumiruldesensuri. ...... ...... +A
7. Clasificarea cuvintelor dupl formd gi sens. Relalii semantice intre cuvinte. . . . . . . .49 Pronumelegiadjectivelepronominale... ... '.... 'L97
8.Mijloace(cii,procedee)deimbogSlireavocabularului... ........,,..52 A.Defini{ie. ..... '....197
9. Familialexicali(decuvinte) ..........,U B.Clasificare .........r97
l0.Pleonasmul ........65 C.Pronumelepersonal(propriu-zis)....... .. '.....197
1 1. Limb1 fircrare. Limbfl populard. Limbi vorbith. Limbd scrisd . . . . . . . . . 66 D. Pronumele personal de politele (de reveren{i) . . ' . .203

Erercilii ...........68 E. Pronumele reflexiv . . . . . . . . . .205

Soluyiileexerciliilor..... .....80 F. Pronumele Ei adjectivul pronominal de int[rire ' . . . 208

G. Pronumele qi adjectivul pronominal posesiv . . . ' .210
Parteaalll-a. GRAMATICA ....... f f l H.Pronumelegiadjectir.ulpronominaldemonstrativ...... '..2I4
.
I.Pronumelenehodrat... ......218
Introducere. tl'7 J. Pronumele Ei adjectivul pronominal interogativ ... .222
A. Definitie. 117
K. Pronumele qi adjectivul pronominal relativ . . . . . .226
'
B.Morfologia. ........ [7 L. Pronumele qi adjectivul pronominal negativ . . ' . . . 230
C. Sintaxa. n8 Exercilii ... -.... '.232
D. Legetura dintre cele doui pi4i ale gramaticii t20 Solu1iile exerci1iilor ..... ... .235
Exercilii. r20
Solu1iile exerciTiilor ..... 12l Numeralul . ..........252
A.Definitie. ...... ...252
MORFOLOGIA .........122 B. Clasificare .........252
Verbul. .....122 C. Numeralulcardinalpropriu-zis .. '......252
A. Definilie .. . .. . ... .122 D.Numeralulcolectiv... .'..'..256
B. Clasificare 122 E. Numeralulmultiplicativ ......259
Conjugarea
C. ....1 ... ... ... . .125 F.Numeraluldistributiv.... .'.'259
D.Flexiuneaverbului..... .l .... .. .,.,.I25 G.Numeralulfractronar.. .-...'260
E.Functiisirtactice ....130 H. Numeralul adverbial (de repetare) . . . . . . . . . . . . . . 261
F.Loculiunileverbale... .......L32 I.Numeralulordinalpropriu-zis ...''.' ..261
G.Ortografiaqiortoepiaverbuluj. ........132 J. Numeralul ordinal adverbiai sau de r€petare ...,.. .264
Exercilii ..........136 Exercilii ... ' '. '...265
Soluliileexerci;iilor..... ....137 Soluliile exerci1iilar .. ... ... .266
Substantivul ..........145 Adverbul. . ....274
A.Defini{ie. .......... f+S A. Definitie 2',74
B.Clasificare .........145 B. Clasificare .274
478 GRAMAilCA. FONETICA. VOCABUL/\R. ORTOGRAFI E 5I ORTOEPIE CUPRINS 479

C. Gradeledecompafttj&... ...,,215 F. Topica subiectului . . . 324

D.Func1iisintactice...... ......275 G. Punctuatia subiectului 324
E. Loculiunile adverbiale . . . . . . . 277
Acordul predicatului cu subiectul . .. .. . 325
F. OrtografiaadverbelorEialoculiuniloradverbiale .. .... r... ... .....219 A.Defrni[ie Eiclasificare " " " "325
Exercitii .........,2'lg simplu - - " " " " 325
B. Acordul predicatului verbal cu un subiect
Soluliile exerciyiilor .. ... , ,, ,280
multiplu " " ' " " 326
C. Acordul predicatului verbal cu un subiect
Prepozi{ia ...........284 D. Acordul verbului copulativ cu subiectul simplu qi/sau multiplu " " ' ' ' 327
A. Defini1ie. 284 E. Acordul numelui predicativ exprimat prin adjectiv cu un subiect simplu . . " " '328
3 S.11"1fiff,;;;;:
D.
:: :: : ::::::
Loculiunileprepozilionale
:::: : :: :::: : : ::: 3l!
... .2gs
F. Acordul numelui predicativ exprimat prin adjectiv cu un subiect multiplu .
G. Acordul numelui predicativ exprimat prin substantiv cu subiectul simplu sau
Exercilii
.
multiplu
"""
' ' ' ' 328
. . . .328
' '329
E.Ortografiegiortoepie ........286 Solu1iileexerciliilor..... " '330
Exercilii ..........297 336
Soluliile exercitiilor .....
Atributul
.. . .2gj A. Definilie JJh
Conjuncfia. ..........290 B. Clasificarea atributelor
A. Defini{ie. ..........290 C. Topica 339
B. Clasificare .........291 D. Punctuaga 340
C.FuncFisintactice ....292 ExerciTii 34t
D.Loculiunileconjunclionale ....292 Soluliile exerciliilbr .
343
E. Punctualia .. . .. ..293
F.Ortografieqiortoepie..
..
Complementul .......: """'350
.:...... .....,293 A.Definilie .. - -......350
Erercilii ..........293 B.Felurilecomplementelor " " " 350
Solutiile exerciliilor .... . .. . .294 C.Complementuldirect. """ 350
Interjecfia ...........297 D. Complementulindirect " " " '352
A. Definilie. . ... ... . ..297 E. Complementul de agent " " " 354
B. Clasificare .. . .. .. . .297 F.Complementulcircumstanlialdeloc .... ' " ""355
C. Functii sintactice G. Complementulcircumstanlialdetimp ... . " " " '35'1
D.Locu{iunileinterject'onale ....299 H. Complementulcircumstantialdemod '.. " " " " 359
E.Punctuafia.siortografla ......,298 I.Complementulcircumstanjialde cauzd... ' """'362
Exerci;ii ..........299 J. Complementulcircumstanlialdescop.... " " " "363
SoluliileexerciTiilor..... ....299 K. Complementul circumstantialcondilional .-......364
L. Complementul circumstanlialconcesiv.. ........365
STNTAXA. ...;..........301 M. Complementul circumstanlialconsecutiv. '...-..36'7
Sintaxapropozi,tiei....... .....301 N. Complementul circumstantialinstrumental '..'.'.361
A.Definilie. ..........301 O. Complementul circumstanlialsociativ. .........368
B. Pdrtiledepropozilie... .......301 P. Complementul circumstanlialderela{ie .. -.....'.369
C. Relalii(raporturi) sintacticeinpropoalre.... .....301 R. Complementul circumstantialopozilional ........370
D. Construcliileincidenteinpropozi$e.... .........304 S. Complementul circumstantialcumulativ . -. .... .37I
E.Clasiflcareapropoziliilorindependente... .......,3O4 S. Complementul circumstantialdeexceptie. --.."'373
Exercilii ..........301. Exercitii . .. .
374
Soluliile exercipiilor ..... .. . .308 Soluyiiteexerciliilor..... "' '378
hedicatul .. ... ... . . .311 Elementulpredicativsuplimentar " ""384
A.Definifle. ..........311 A.Definitie ..""""384
B.FeluriJepredicatului... .......311 B.P5(iledepropozilielacaresereferd . . "" " "'384
C.Predicatulverbal...... ......311 C. Modalit[li de exprimare " " ' 384
D.Predicatulnominal..... ......312 D.Topica ."""" '385

FfllLi*h;
Exercilii
::: :: : : : ::: ::: : :: : .. .. . ... . .315
Zil
E.Punctualia
Exercilii
Soluliileexerciliilor.....
'"'""'385
"'"'"''385
""386
Solupiileexerci1iilor..... ... .316 38'1
Sintaxa frazei
Subiechrl ....321 A. Definitie ......... '.387
A. Defini1ie. ..... . ... .3Zt B. Felul propozitiilordin frazi qirelaliile dintre ele .. ' " " " "38'1
B. Clasificare C. Construcliile incidente in frazd
C.Modalitd{ideexpri-rnare ......322 Exercitii """""391
D. Cazulsubiectului. . .. .. ..... .323 Solu1iileexerci1iilor..... "' '392
E. Situalii specialedeexprimareasubiectului. ,......323
 GRAMATICA. FONETICA. VOCABULAR. ORTOGRAFIE tt ORTOEPIE

Corespondenfa dintre pirfile de propozifie Ei propozi{iile subordonate . . . . . . . . . . . . . . . . 394

A. l-egltura dintre cele doui pdr{i ale sintaxei . . . . . . .394
B. Corespondenladintrepir,tiledepropozitie qipropozi{iile subordonate ..........394
C.Expansiuneaqicontragerea .,.........3g4
Exercilii ..........396
Soluliileexerciliilor..... ....397
Felul propozifiilorsubordonate .........?lgg
A.Propoziliasubordonatisubiectivl(SB). .. .......399
B. Propozitia subordonat[ predicativl (PR). . . . . . . . . 400
C.Propoziliasubordonatiatributive(AT) . .........4O1
D. Propoziliasubordonatiapozitivx(AP) ... .......4O2
E. PropozitiacompletivddirectX(CD) ...... .......403
F. Propoziliacompletiv[indirecti(CD...... .......4O4
G.Propozi(iacompletivddeagent(CAc) ... . ......405
H. Propoziliacircumstanlial[deloc (CL) ... .......40-5
L Propozitia circumstanliali de timp sau temporale (CT) . . . .. . 406
J.Propoziliacircumstanlialddemodsaumodal5(CM) ..... ..........40i-
K. Propozilia circumstantial[ de cauzd sau catzald, (CZ) . . . . . . . . . . . . . . . 409
L. Propozilia circumstanlial[ de scop (CS) sau finali (F) . . . . . .4lO
M. Propozi(ia circumstan(iali conditionald (CT) . . . . .410
N. Propozilia circumstantiala concesivi (CV)
O. Propozilia circumstanqiali consecutiv[ (CNS) .... .412
P. Propozi(iacircumstanlia1[instrumentalx(Clnstr) ..... .....413
Q. Propozilia circumstantiald sociativi (CSoc)
R. PropoziliacircumstanlialX de relafie (CR) . .......415
S. Propozifacircumstantial5 opozitionald (CO) ......4Is
S. Propozilia circumstanfialb. cumulativn (CC)
T. PropoziSacircumstan{ialadeexceplie (CE) .......417
Etapele analizei unei fraze. 420
Exercilii 421
Solu1iile exercitiilor 423

Partea a IV-a. FENOMENE Sr PROCEDEE SINTACTICE coMUr\E pRopozITrEI SI FRAZET .. .43:-

I.Anacolutulqitautologia. ........ ....... ..437
Anacolutul......... ,.........437
A. Definilie ....... . ..431
B. Modalitdlidemanifestare .....43l,
Tautologia ...........43g
A.Defini{ie ..........438
B. Modalitdlidemanifestare .....438
Exercilii ..........439
Solu1iile exerci1iilor ......
Il.Vorbireadirecttiqivorbireaindirectii.. .. . . :.
A.Vorbireadirectd..... .......440
B.Vorbireaindirecd...... .....44I
Exercilii ..........442
Solu\iileexerci\iilor..... ....443
Ill.Semneledepunctuatiegiortografice . ....443
A.Semneledepunctua(ie. .-....444
B. Semnele ortogralice . . . . . . ...,...... . 452
Exerciyii .........454
Solutriileexerci1iilor..... ..45i

'*"a?:;i;::::;f':::*::T:.
Bibliografie.
: , ....,413
T:"
t
il''{
'{
t[
.l
,t
 Lista abrevierilor

Ac. - cazul aatzall; CL - propozilie subordonati circumstantiali de loc;

rd,i. - adjectiv (adjectivaVadjectival5); CM - propozilie subordonati circumstanlial[ de mod
sau modal5;
ldv. - adverb (adverbial/adverbiali);
ldvers. - adversativ([); CNS - propozitie subordonatd circumstanliall
consecutivi;
APOZ - propozilie subordonatb apozilionald;
conj. conjunclie (conjunclionali);
-
trt. - articol (articulat);
CO - propozilie subordonat[ circumstantiall opo-
utr. - atribut; zitionall
AT - propozilie subordonati atributiv[; coord. - coordonati/coordonate (coordonare, coor-
Avram, Gramatica - Avram,Mioara. Gramatica donatoare):
pentru toli, Editura Academiei Romdne, cop. - copulativ(d);
Bucuresti.1986:
CR - propozilie subordonat[ circumstanfial[ de
floldescu, OOP - Beldescu, G., Ortografie, ortoepie, relalie;
punctualie. Supliment al revistei pentru elevi CS - propozilie circumstanfiald de scop;
,,Limba qi literatura romhnd", Societatea de
CSoc - propozilie subordonati circumstanfali socia.
$tiinle Filologice din Rominia. Bucuresti. I 9821 tivd:
cag - complement de agenti CT propozilie subordonatd circumstan$ald de timp
-
tcc - complement circumstanfial cumulativ; sau temporaldl
ccc - complement circumstan$al de exceplie; C! - propozilie subordonatd circumstan{ial[ con-
cci * complement circumstanlal inshumental; diIonal[:
ccl * complement circumstanlial de loc; CV * propozilie subordonatd circumstanlialI con-
cesiv[;
ccm - complement circumstanlial de mod;
cco - complement circumstan[ial opozitional:
CZ - propozilie subordonati circumstanlial[ de
cauz[ sau cavald;
ccr - complement circumstan{ial de relalie;
D. - cazul dativ:
ccs - complement circumstanlial de scop;
d. - diateza;
ccsoc - complement circumstan,tial sociativ; DEL - Duda, Gabriela; Gugui, Aglaia; Wojcicki,
rct - complement circumstanlial de timp; Marie.Jeanne; Diclionar de expresii ;i locuyiuni
ccz - complement circumstan{ial de cavd; ale limbii romhne, Editura Albatros, Bucureqti,
1 985;
CC - propozilie subordonat[ circumstanlialh cumu-
lativd; dem. - demonstrativ;

CD propozilie subordonati completivl directi; det. - determin[;

-
CE - propozilie subordonatd circumstan{ial5 de DEX -
Diclionarul explicativ al limbii romhne,
excep!e; Editura Univers Enciclopedic, Bucuregti, 1998;
Diaconescu, Pro bleme - Diaconescu, lon, P robleme
cd - complement direct;
de sintaxd a limbii romhne actuale. Construclie
CI - propozife subordonatd completivi indirect[;
si analizd, Editura $tiinfificl qi Enciclopedici,
ci - complement indirect: Bucureqti, 1989;
Clnstr - propozilie subordonatd circumstanfiald DLRM- Diclionarul limbii romhne moderne,Edi-
instrumental[; tura Academiei Romdne, Bucureqti, 1958;
 GRAMATICA. FONETICA. VOCABULAR. ORTOGRAFIE 5I ORTOEPIE

disj. - disjunctivd; maticald pentru admiterea in licee ;i invdYdmhnml

DOOM1 - Diclionar ortografic, ortoepic qi mor- sup e i o r, E dilwa Petrion, Bucureg n, 1992;

fologic al limbii romdne, Editura Academiei N. - cazul nominativ;

Romdne, Bucuresti, 1982; n. genul neutru;
-
DOOM2 - Diclionar ortografic, ortoepic qi mor- Neam{u, Elemente - Neamlu, G.G., Elemente de
fologic al limbii romine, edilia a doua, rcvdztrld analizd gramaticald. 99 de confuzii/distinclii,

eps -
qi addugit[, Editura Univers Enciclopedic,
Bucuregti. 20051
element predicativ suplimentar;
Editura StiinlificI si Enciclopedic[, Bucuregti,
1989;
Partea I
Notiuni de foneticd
neg. - negativ(d);
F - propozi{ie subordonatd circumstan{iald finali;
nehot. - nehotdr6t;
f. - genul feminin; T
np - nume predicativ;
f. sint. - functie sintacticl;
nr. - numlrul;
G. - cazul genitiv;
pd - predicat; FONETICA este stiinta care studiazd sunetele vorbirii din punct de vedere lizic (arriculatoriu
GA1- Gramatica limbii romdne, volumele I qi II, si acustic), precum qi calitdtile frzice ale sunetelor.
P - propozilie;
edilia a doua revdzutd gi adlugiti, tiraj nou,
Editura Academiei RomAne, Bucuretti, 1966; part. - participiu;
GA,2- Granntica limbii romine, volumele I gi II, pl.- plural;
Editura Academiei Romdne, Bucureqti, 2005;
1. SUNET. LITERA. ALFABET.
pn - predicat nominal;
genit. - genitival;
Popesca; Gmmatfu:d - Popescu, Stefania, Gramaticd
coRESpoNDENTA DTNTRE SUNETE 5t LTTERE
hot. - hotlrdt; practicd a linhii romhne cu o culegere de exer-
Hristea, SLR - Hristrea, Theodor (coord.), Sinteze de c iyi i, Edrtu.r a Didacticd s.i Pedagogic[, Bucureqti,
A. SUNETUL este o senza[ie auditivi, produsd de o vibra{ie acustic5, totalitatea sunetelor
limba romAnd, edi$a a trI-a rev[zut[ 9i din nou 197 l; vorbirii formAnd limbajul articulat ca facultate specific omeneascd.
imbogilitd, Editura Albatros, Bucureqti, 1984; pos. posesiv; Sunetele sunt fenomene ftzice matenale gi concrete.
-
inc. - incident[; PP - propozilie principal[l FONEMUL este unitatea sonor[ care nu poate fi. anahzatd,in unitiqi mai mici qi succesive
ind. - independentd; PR propozitie subordonati predicativ[;
- |i care servegte la diferen{ierea unui cuvAnt de altul: cor, dor, nor etc. Este deci cea mai mici
inf. - infinitiv; PRS -pnrpozi$e subordonatd predicativi suplimentad; ttttitate sonori careintrd in alcltuirea cuvintelor, contribuind la diferentierea lor.
inter. - interogativdl prep. - propozilie (prepozilional/prepozilionald); cu studierea fonemelor se ocupdfonologia, care studiazi, de fapt, sunetele tip, qi nu vari-
interj. - interjec.tie; irrrtele acestora, care pot diferi de la o persoand la alta.
pron. - pronume (pronominaVpronominali);
Iordan, Robu, LRC - Iordan, Iorgu; Robu, Vladi- ln manualele qcolare, notiunile de sunet gifoneticd suntfolosite, de fapt, cu sensul de fonem
mfui Limba romhnd contemporand, Edrtva
PS - propozifie secundard;
pv - predicat verbal; tri lbnologie.
Didacticd qi Pedagogici, BucureEti, 1978;
lrimia, Structura - lriria, Dumitru, Structura Reg. - regentll B. CLASIFICAREA SUNETELOR
g,ramnticald a limbii romhne. Sintaxa, Edrtura rel. * relativ; L Vocalele sunt sunete continue care se pot rosti fird ajutorul altor sunete si pot alc[tui si
Junimea. Ia9i. 1983; sirrgure silabe. in limba romAn[ existi qapte vocale: a, d, d (i), e, i, o, u.
sb - subiect;
IOOP - indreptar ortogrartc, ortoepic qi de punctu- propozilie subordonate subiectivd; l. Dupd gradul de deschidere, se clasificd in:
SB -
alie, edit)a aV -a, Editura Univers Enciclopedic, a) deschise: a;
Bucure$ti, 1995; sg. - singular;
b) mijlocii: d., e,o;
juxt. -juxtapunere; subord. - subordonati (subordonator/subordonatoare); c) inchise: h (i). u, i.
LLR- Limba $i literatura romhnd, revistd trimes- subst. - substantiv: substantival(d); 2. Dupd. locul de articulare, se clasificb in:
trial[ pentru elevi, editati de Societatea de Stiinle $erban, Sintaxa $erban, Yasile, Sintara limbii
- r ) anterioare: e. i;
Filologice din Romdnia; romAne. Curs practic, edi{ia a doua revlzutl qi b) mediale: a, d, d (t);
loc. - loculiunel completatd, Editura Didactic[ qi Pedagogicd, c) posterioare: o, u.
Bucuregti, 1970; .\. I)upd participarea buzelor. se clasifici in:
m. - genul mascufin;
Metu,Drinar, Modcle - Metea, Alexandru; Drincu, V. - cazul vocativ; a) nelabiale (nerotunjite): a, d, 6 (t), e, i;
Sergiu; Modele $i teste rezolvate de amlizd gra- vb. - verb (verbaVverbal[). b) iabiale (rotunjite): o, u.
10 GRAMATICA. FONETICA. VOCABULAR. ORTOGRAFIE 9I ORTOEPIE l. NoTruNt DE FONETICA 11

Sintetizdnd cele trei criterii, clasificarea vocalelor se prezintd astfel: tI) cons,trictive saufricative, care se produc prin ingustarea canalului fonator in care curen-
tul de aer se elimin[ cu ,,frecdi"; f, v, s, z, ;, j, h;
a) lichide, care creeazd impresia trecerii permanente a aerului prin canalul fonator; sunt
Dupi participarea Labiale (rotunjite) de doud feluri:
Nelabiale (nerotunjite)
truzelor 'laterale (aerul iese prin cele doud deschizdturi ldsate de marginile limbii): l;
\ Duph locul ' vibrante (se realizeazd prin inchideri gi deschideri succesive ale canalului fonator,
determinate de vibrarea vdrfului limbii.l: r.
\ de articulare
4. I)upd locul de afticulare:
\ a limbii Anterioare Mediale Posterioare
r) bilabiale, cdnd se pronun{I cu ambele buze: p, b, m;
Dupdgradul \ b) labiodentale, cdnd se pronun{I cu ajutorul buzelor qi al dintilor:l v;
derleschidere \ c) dentale, cdnd se pronun{6 prin atingerea dintilor cu limba: t, d, ti s, z, n, l, r;
tnchise i (e) u <ll prepalatale. cdnd se pronuntI prin atingerea cu limba a pd4ii anterioare a cerului gurii
(a palatului): i, gl p, l:
Miilocii e a o c_) palatale, c6nd se plonunt6 prin atingerea cu limba apalatului: k,, g';

a
l') postpalatale sau v elare ,
-cdnd
i
s.e pronun{[ prin atingeiea cu limba p1rtji posterioare a
Deschise palatului (a vdlului cerului gurii): ft, g;
g) laringale, cdnd locul de articulare este in laringe: ft.
f l. Semivocalele sunt sunete care se aseamdne cu vocalele, dar carc nu pot alcAtui singure
CorelAnd toate aceste criterii de clasificare, se ajunge la urmdtorul tablou (vezi Hristea,
silabe qi se pronun{i lajumdtatea intensit[1ii unei vocale. Ele intrd in alcltuirea diftongilor Sl,lt, p. 166):
qi a triftongilor qi sunt in numlr de patru: ft, i, 9, #, Ei se noteazd cu semnuln sub vocala cores-
punzdtoare.
De aici se deduce cd e, i, o, u potft at6t vocale, c0t gi serhivocale, pe cdnd a, d, A (t) stnt
numai vocale.
Mrdul
-e vocald: be{e, erd, sferd etc.:
\
---> semivocald: bgat, mgargd, sgard, vrga etc.;
-i 1--> vocal[: dinlre, in, plin, vin etc.:
\ semivocald: ca j, da j. jar erc.;
- o vocald: cor, dor, mor etc.i
\
---> semivocald: dgnre, mgare, sgare etc.;
-a vocald: bursd, cursd, unu erc.i
--->
\ semivocald: doyfi., metrogi noyfr etc.

lll. ConsOanele sunt sunete care se rostesc cu a.iutorul altor sunete (al unor vocale) 9i nu
pot alcltui singure silabe. in limba romAni existi 22 de consoane: b, k, i (ce, ci), k' (che, chi),
d, f, s, E (se, si), s' (she, ghi), h, j, l, m, n, p, r, s, $, t, l, v, z.
Consoanele se clasificd dupi mai multe criterii:
l. Dupd ryomotul pe care tl comportd;
a) nesonante, cdnd comport[ zgomot in articularea lor: p, b, t, d, k' , S', k, I, t, i, !, f, v,
s, z, ;. j. h:
b) sonante, c6nd nu comport[ zgomot in afticularea lorl. m, n, l, r. C. APOSTROFUL' Sunetul vorbit poate varia pdnd la limita c6nd varia{ia produce trecerea
2. Dupd intensitatea sunetalui prod.as ;i dupd modul de producere; l;r rtlt sunet ori se ajunge p6ni la omiterea unui sunet sau a unui grup de sunete. in aceasti
a) surde, cdnd se emit fird participarea coardelor vocale qi cu intensitate atenuat6.: p, t, trltirnl situa{ie se foloseqtein scis apostroful, care este semnul ortografic ce marcheazl c[derea
;rccidental5, in,timpul rostirii, a unui sunet sau a unui grup de sunete dintr-un cuvfint: Las' pe
t
k', k, n,f, s, ;, h;
g) sonore, cAnd se emit prin vibrarea coardelor vocale, glota fiind inchis6, qi sunt puternice: rttitrt! Un' te duci?
b, d, e', g, E, v, z, m, n, l, r,j; Apostroful este semnul ortografic folosit:
3. Dupd modul d,e articakire; a) in urma, la mijlocul sau inaintea unui cuvdnt pentru a marca absen{a unui sunet sau a
a) ocluzive sau explozive, care se produc prin inchiderea completd a canalului fonator gi unui grup de sunete: las['f cd vine; al['ldatd; l')neata;
b) in marcarea absen(ei primelor cifre din nota{ia unui an: t'199, in loc de 1999;
deschiderea lui brusc6, semdndnd cu zgomotele: p, b, t, d, k', S', k, S;
c) in unele imprumuturi din altehmbi:five ol'l clock, Df'lAnagnanq.a. (vezi qi capitolul
b) ocluzive nazale, care se produc prin inchiderea completi a canalului fonator, aerul fiind
Semnele de punctuayie qi ortografice.)
expirat pe nas,'. m, n'-
c) semiocluzive sau africate, care se produc prin inchiderea completd a canalului fonator D' UJEBELE (grafemele) noteaz6. sunetele, fiind corespondentele grafice ale sunetelor
si deschiderea fui partjall: 7, i, g; tiP. Ele ajutd deci la transcrierea sunetelor. Literele pot fi niari gi mici,ie tipar qi de mdni.
12 GRAMATICA, FONEilCA. VOCABULAR. ORTOGRAFIE 9I ORTOEPIE l. NoTtuNr DE FONETICA 13

Unele au semne diacritice corespunzdtoare: caciula (d), circumflexd @, t), virgulila (C, l) Ci - in limba romdnd existd cuvinte in care sunetele cs gi gz sunt redate prin literele
punctul (1,7). Semnele diacriticeie noteazd atdtla literele mici, cdt gi la cele mari, cu excepfa corespunzltoare qi nu prin litera -r, potrivit cu forma din limba de origine sau cu
iiterelor'f Ei J mari,la care nu se toteaz6, iar in scrierea de m6nd nicila j mic. La literele tradilia literar[: catadicsi, cocs, tmbdcsi, micsandrd, rucsac, sconcs, ticsi, vacs,
mari semnul diacritic lipseqte in unele abrevieri. Ciciula qi circumflexul apar qi la transcrierea zigzag $.a.
fonetic[ a unor sunete: i, E, e, g. - in cuv6ntul eczemd, se scrie qi se pronun{d [c z ];
E. ALFABETUL este constituit din totalitatea literelor a$ezate intr-o anumitd ordine. Numele
b) litera e noteazd semivocala I + vocala e: el liell.
.1. LJn grup de doul sau de trei litere noteazi un singur sunet:
lui provine de la primele litere ale alfabetului grecesc (alfa 9i beta). c + e(i) = i: ceas[(asl;ciorbd [dorb[];
- Alfabetul limbii romAne conline 31 de litere: a, A (a), d, A @, a, A Olt din a), b, B (be/bi), c, g + e(i) - !: geam [gam]; giuvaier [!uvaier];
C(ce/ct),d,D(de/di),e,E(e),f,F(ef/fe/fi),g,G(ge/she/si),h,H(haq/ht),i,1(i),t,i(t/tdini), ch + e(i) = k' : cheamd[k' am5]; chiar lk' arl;
j,J(je/ji),k,K(ca/capa),1,L(et/te/ti),m,M(em/me/mi),n,N(en/ne/nt),o'O(o),p'P(pe/pt)' -gh+e(i)- g':gheayd [g'atd]; ghiaur [g'aur].
q,Q&ii),r,R(er/re/rt),s,5(es/se/st),q,$(qe/;t),t,7(teht),t,TGe/f),u,U(u),v'V(ve/vt), ,1. l)oui sau mai multe litere diferite noteazd acelaqi sunet sau, altfel spus, acelaqi sunet
w, W (dublu ve/dublu vt), x, X (ics), y, Y (i grec), z Z (ze/zet / zi). lxrirtc fi transcris prin litere diferite:
a) sunetul i seredi v- t: hotdrt, ?nainte, reincepe;
- La ultimul sunet zel poate fi citit gi [zed]. ---
prin literele: - d: cdnd, ddnsul, romAn;
- in abrevieri qi simboluri pentru mlrimi matematice qi fizice, unit[1i de misur[, elemente
redi
b) sunetul i se r i: iar, vinete, Tiduri;
chimice q.a. se folosesc cu precddere lecturile (de inspiralie strdinb) ef, ge, ha;, capa, el, em, prin literele: y: yankeu, yen, yoghin;
en, er, es, zet aleliterelor f, S, h, k, l, m, n, r, s, z. (DOOM 2' p. XXV$ redl -
c) sunetul ft se
-
_-_dz c'. acar, barcd, cot, car;
mai apar qi alte litere: ri, prin literele: - -* k: kaki. karate, kurd;
- in numele proprii strdine Ei in imprumuturile lexicale neadaptate,
6, d, A, i, e, fi, ii, O, cu diferite semne diacritice sau accente.
d) sunetur k,se red6 ) r;,?;,'xl)rit,,nin, chiut, rechin, chem;
F. CORESPONDENTA DINTRE SUNETE Sl LITERE prin literele: k@). k(i): kitogro*, kilowqt, yankeu;
<* --*. qu(e), qu(i): euinet:
L in general, in limba romdnd existb o corespondenlI intre sunetele qi literele aceluiaqi cuvAnt,
numlrul literelor fiind, de obicei, egal cu numirul sunetelor: e)sunetulvsered[ r rivai,vin,voi;
ca1 sunete mare sunete eleva ---+5 sunete prinlitergle: --/ > w'. watt, wofuam.
-> 3 litere
-\4litere -ttr- 5 litere 5. Corespondenta dintre sunete gi litere lipseqte qi in cuvintele imprumutate din alte limbi
-+3 ---:>4 ;i rreadaptatelimbiiromdne'.weekend [uichend],
ll. Existi insd $i abateri de la aceastd corespondenld.
intermezzo [intermeto] etc.

1. Aceeaqi literi poate nota sunete diferite:

a) litera enoteaz6: 2. DIFTONG. TRIFTONG. HIAT
- vocala e; erd;
- semivocala e'. vrea; A. DIFTONGUL este grupul de sunete alc5tuit dintr-o vocald qi o semivocalS allturate, pro-
* semivocala i: ea lial; ililillate intr-o silab5.
b) litera i noleazd,i Este de doui feluri:
- vocala i: in; l-ascendent(urcdtor),cdndsemivocalaseaflSinainteavocalei:fjerbe, jarbd, lp.jd,mgardetc.;
- semivocala i: iarnd; ).descendent(cobordtor),c0ndsemivocalaseaflddupdvocali: halnd,noprAyetc.
- sunetul j scurl, nesilabtc: Pomi; I)iftongul se poate copstitui gi din doud sunete aldturate apar{indnd unor cuvinte diferite,
c) litera onoteazd;
rlirr pronuntate impreunb (intr-o silab[); in aceast[ situalie, in silaba cbre contine diftongul
- vocala o'. om; rr;xrre cratima, intre elementele componente ale acestuia: m j-a zis; I j-a spus; sd- j dea etc.
- semivocala oi soare;
- semivocala u: oameni lgameni ]; intr-un diftong, semivocalele p gi g apar intotdeauna ca prim element, iar celelalte semi-
d) litera unoteazd: v()cale (ni Ei p pot fi sau primul, sau al doilea element.
- vocala u'. unu; B. TRIFTONGUL este grupul de sunete alcdtuit dintr-o vocald gi doud semivocale al5turate,
- semivocala Lri nou. rlrnun{ate intr-o silab6.
2. Aceeaqi literl poate nota grupuri diferite de doui sunete: 1

Este de douh feluri:

a) htera xnoteazi grupul deiunlte cs (axd, pix, sufix etc.) sau gz (auxiliar, exact, examen etc'|.
I . progresiv, c0nd semivocalele preced vocala: arip jgard, cre jgane, lggarcd, etc.;
- litera -r nu redi ins[ grupul de sunete c{, care se pronun{i cq gi se scrie cu literele 2. tentrat, cAnd semivocalele incadreazdvocala: bw;l lega jcd, trdiai etc.
corespunzdtoare (c;): complec;i, ficqi, lincqi, sfincEi etc';
14 GRAMANCA. FONETICA. VOCABULAR. ORTOGRAFIE 5I ORTOEPIE
se pot constitui qi din sunete aldturate, apartin6nd unor cuvinte diferite, dar pro-
- Triftongii
nuntate impreun[ (intr-o silabd); in aceasti situalie, intre elementele componente ale acestuia,
se foloseqte cratima in silaba care confine triftongul: m j-ay zis, mi-a j dat, n7agldudat etc.
Obsemalie: Dupi consoanele i, !, ft', g' nu existd diftongi sau triftongi care sd inceapl cu
semivocalele e, i, deoarcce, in aceasti situa{ie, e sau i sunt numai litere ajutltoare pentru
scrierea consoanelor i, E, k', g". ceas lt,asl, geam [g a m ], chiar lk' atl, gheald [g" a t 1],
ziceau fzi(aul, vegheau [veg'au].
-Atuncic6ndesauisuntvocaleurmatedeosemivocal1:cercej [derdei], rochiiltok'ii),
e j +i i j sunt diftongi, deoarece e qi primul I sunt vocale ale silabelor respective.
C. HIATUL constd in rostirea consecutivi (in silabe diferite) a doud vocale allturate.
Vocalele aflate in hiat pot fi:
L. identice: cooperator, frinld, licee etc.;
2.diferite: aer, cereale, poezie etc.
- Hiatul realiza Ei intre vocala finald a unui cuv6nt qi vocala ini{ial6 a cuvdntului urm6-
se poate
tor (de acolo), numindu-se hiat tn foneticd sintacticd.
- in vorbirea neliterar[ (neingrijit[),se observi doui tendin,te in ceea ce privegte hiatul:
1. reducerea (evitarea) hiatului, care se produce prin:
a) contragerea sau reducerea celor doul vocale identice ori dispari{ia unei vocale, cdnd
acestea nu sunt identice: alcolinloc de alcool, coperativd in loc de cooperalivd.
fi.nydinloc defiinpd, aspectosinloc de aspectuos, respectos inloc de respectuos etc.;
b) transformarea uneia dintre vocalele in hiat in semivocalE, realizAndu-se un diftong:
ca-is/ca js;
c) introdui6rea unei semivocale inffe vocalele hiatrfiii: po-e-z!-e/po-ie-zi-ie.
2. crearea hiatului, care se realizeazdprin tendin{a de hipercorectitudine in cuvinte de
tipul; proroc, prolog, prerie, rostite adesea incorecti prooroc, proolog, preerie.
Obsemalie: Hiatul nu se realizeazd niciodati intre o vocall Ei un diftong, intre o vocal[
qi un triftong. intre doi diftongi etc.
3. FONETICA SI PROBLEMELE DE ORTOGRAFIE
5r DE ORTOEPTE
3.1. A, A, A (i), E, l; EA, lE, tA, Al
-Literele a, d, A., t redat in scris vocalele a, d, t,hteru e red[ vocala e - poet, erd -, semivo-
cala e - deal, seard *, semivocala i - ea, aceea - sau diftongul ie - era, el etc. -, iar litera i
red5 vocala i - viu, fir, in *, semivocala i - iar, ieri sa.u i scurt nesilabic - luni, insuqi etc.
E qi f pot fi gi litere ajut[toare (firI valoare fonetic[) in combinafe cu ce, ge, che, ghe + vocald,,
cl ci, gi, chi, ghi + vocalb sau la sfdrEit de cuvAnt: ceard, geam, chcamd, ghea1d, ciorbd., cinci,
unchi etc.
^ Litera y redd in scris vocala i c6nd este urmat[ de o consoand gi la sfdrqit de cuvdnt dup[
vocal[, redd semivocalai: yankeu,
consoani: y/rlu, hobby; cAnd este urmatd sau precedatd de o
yoga, boy-
- in rid[cina cuvintelor, dup6 ; qi dupdj se scrie qi se pronun!6 a, e, i, nu ea, d, d: aqa, aqazd,
deqartd, inqald, jalbd, ma;ind, Eagd, qal, qany, qatrd, sir, qepcar etc.
l. NoTtuNr DE FONETTCA 15
Iixceplie fac unele derivate de lajalbd Qdlbar), delajar Qdratic, jdrui), dela sagd (Edgal-
dela gal (qdluD, dela qany Qdnyuley, Ednli;or) gi de la qatrd (qdtrar, ;dtrdreasd).
ttit , ,ydgui),
I )acl s gii se aflI la sf6rqitul rlddcinii, desinen{ele, sufixele gramaticale gi lexicale se scriu,
rk' r'r:guld, cu d, eo, A.: coajd, gogoaqd, plajd; infdyiqeazd: clujean, greqeald etc.
lixcep{ie fac formele de conjunctiv ale verbelor terminate in p,y': sdfuriqeze, sdingraqe etc.
Strbstantivele qi adjectivele feminine cu ridicina terminatl in,s, j se scriu qi se pronun!5
t ri la N., Ac. qi V. singular nearticlulal" (coaj$ plajd., uqd etc.), iar cAnd sunt articulate hodrat,
rr
rt' scriu qi se pronunld cu.u, nu cu ea: coaja, plaja, uqa etc.
Itrrmele de plural ale substantivelor gi ale adjectivelor detrpulfruntaqd, tovardqd, uriaqd
r'lt'. se scriu gi se pronunli at e: frunta;e, tovardqe, uriaqe etc.
Sc scrie qi se pronun{d d, nt e, dupi;,j la pluralul substantivelor terminate in -are: anga-
t.u(htilgajdri, infd|iqareltnfdliqdri etc., precum qi in sufixele -dtor, -dmdnt: tnfrico;dtor,
trt,qrdsdmAnt etc.
Vcrbele de conjugarea I cu tema terminatl in ;, j se pronun{[ qi se scriu cu a la infinitiv
l)rtzcnt (a angaja, a aranja, a infd\iqa, a tngro;a etc.) qi la urmltoarele forme care preiau
rulixul a al infinitivului:
. indicativ imperfect, persoana a III-a singular qi a II-a singular gi plural (angaja, aranja,
i4fdliqa, tngro;a * angajai, aranjai, infd1iqai, tngro;ai, angajayi, aranjayi, tnfdlisali,
tngroqali etc.);
. indicativ prezent, persoana a II-a plural (angajali, aranjayi, tffiyi;ayi, tngroqali etc.);
. indicativ perfectul simplu, persoana I singular (angajai, aranjai, infdyiqai, tngroqai etc.);
. parlicipiu qi supin (angajat, aranjat, inft1iqat, tngroqat, de aranjat, de angajat).
ljxcep{ie fac aceste verbe la indicativ prezent persoana a III-a singular Ei plural, deoarece,
t'rrrr jugdndu-se dupd modelul lui a lucra, se scriu cu ea: angajeazd, tnfdyi;eazd etc.
Vcrbele de conjugarea I cu rlddcina terminatd in .,s,7 gi cele de conjugarea a IV-a cu infini-
lrvrrl in i au, la imperfect, sufixul a.. angaja, injdyiqa; amdra, cobora, hotdra.
Vcrbele de conjugarea I cu tema terminatdink', g' qi celelalte verbe de conjugarea a IV-a ter-
rrrirrate la infinitiv prezent in i au, la imperfect, sufixul ea: urechea, veghea; ie;ea, ffir;ea etc.
Vcrbele de conjugarea I cu riddcina terminatd in ^J,7 se scriu qi se pronun{6 cu d, nu cu e la:
. indicativ prezen| persoana I plural qi a III-a singular qi plural: angajdm, aranjdm,
infdfi$dm, ingroqdm; tngraEd, tngroaqd;
. indicativ perfect simplu, persoana a III-a singular: angajd, aranjd, infdyi;d, tngro;d etc.
Vcrbele de conjugarea I cu r[d6cina terminat[ in s. J, ca $i verbele a crea gi a agrea, se scriu
r.i sc pronun{d la gerunziu cu -And: angajd.nd, aranjdnd, infdli$And, tngrogdnd, crednd,
rt,t:t?And etrJ.
Vcrbele de conjugarea a IV-a cu rddbcina terminatd in ;,7 au infinitivul in -i, iar gerunziul
tt itttl, ca qi verbele cu rdddcina terminatd in s, z, l: a coji, a prdji, a ie;i, a pdqi; cojind,
1,r iijind, ieqind, pdqind; a auzi, a gdsi, a inghiyi; auztnd, gdsind, tnghilind.
Str scrie qi se pronun{I1, nu i in neologisme ca: imbold, implicu, incrimina, incrusta, indem-
tti tttie, infiltra, insera, investi (dar giinsera, investi, frecare cu un alt sens) etc.; se scriu si se
f
rtrrttttnt[ atdtcui, cat qi cu t:incamafrncarna,incorpora/tncorpora, nediferentiate semantic.
Sc scrie gi se pronun{i d, nu d, in sufixul de la infinitiv al verbelor derivatg de la onomatopee,
( iu c iru 6 ?n rdddcinb; cdrAi, mArLi, vAjdi etc.
lrr sufixele -dreasd, -drie se scrie cu d c?nd se asociazd cu sufixul -nr, in general dupi
t ()rsoane, deci qi dupd ;, j, l, cu excep{ia consoanei gt (g) a semivocalei i: birjdrie,
Ci
t ('ilil,tdreasd., gogo;drie, dar: caz.angerie, oierie.
16 GRAMATICA. FONETICA. VOCABULAR. ORTOGRAFIE 5I ORTOEPIE
cu e c6nd se asociazi cu sufixul -er indiferent de consoana
- in sufixele -ereasd, -erie se scrie
precedentd sau in neologisme: casierie, cocserie, friZerie, parfumerie, dat: marochindrie,
papetdrie.
- Se scrie d., r1gt, in interiorul cuvintelor (mknd. rdmine, silrg etc.), cu excep{ia cuvintelor
compuse prin contopire in care al doilea cuvdnt incepe cu i (binetn1eles) gi a cuvintelor derivate
cu piefixe de la un cuvdnt care incepe cu t (netn1eles, preintlmpina etc-).
- Se scrie finald (tncepe, cobofi etc.) gi in structura alcituitl din pre-
i in pozilie initiale qi
poziliile tntr@j, dintr(u), printr(u) + pronumele personal insul, tnsa, tnqii, insele: intr-tnsul,
dintr-tnsa etc.
dup[ l, se scrie gi se pronunld e Ei a: istoie - istoria; vie - via; aprr,tpie
- La inceput de silabi,
apropia; apropiem etc.
- La inceput de silabd, dupd orice vocal[ in afarl de l, se scrie qi se pronun![ ie qi ia: imbdia
tmbdiez; intemeia - tntemeiez etc.
la inceput de cuvdnt qi de silabl care urmeazd unei vocale se scrie gi se
- in neologisme,
pronunf[ e, nu ie: ecran, ecucltor, erd, eroism, alee, idee, poem etc.
Fac excep{ie de 1a aceastd regul5 verbele terminate in i: atribui, constitui, contribui, tre-
bui, care se scriu la persoana a III-a cu 'ie: atribuie, contribuic etc.
- in cuvintele din fondul vechi, se scrie qi se pronun{6 ie, nu e, la inceput de cuvAnt sau la
inceputul unei silabe care urmeaz[ dupd o vocald: iepure, ie;ire, baie, cheie etc.
- E initial din'cuvintele eu, el, ea, ei, ele, e;ti, este, e, erai, era, erali, erau, deqi se rosteqte
ie. se scrie e.
- Se scrie qi se pronun![ e la sfdrgitul cuvintelor formate cu sufixul -e1e (finele, frumusele'
tinerele etc.), dar se scrie qi se pronun(i i in sufixul -atic (indemdnatic, tomnatic etc.) sau la
sfdrqitul unor pronume gi adverbe: aceeaqi, aceiaEi, acelaqi, aceleaqi, insd'Ei, tnsuqi, inqiEi,
iard;i, totusj, unde se scrie 4 dar se pronunfi un i scurt, nesilabic.
- Se scriu qi se pronun{6 cu ea formele arliculate ale numelor unor zile: lunea, marlea, mier-
curea. vinerea', dar; juia.
- Dup[ consoani, in general, se scrie qi se pronunqh e4, cu sau fdrd alternan{6 c'u e: alean,
neam; teatrui deal - deluqor; steag - stegar; meargd - merge etc.
-Tot ea se scrie qi se pronun{[, in r[d[cina unor cuvinte dupd s, z, 7: mdsea, seamd, seard,
zeamd, leapd, leapdn.
- Dupd consoanele b, p, ,, f, nr se scrie qi se pronun{[ ie cdnd existi sau nu forme alternante
cu ia: pieri, dezmierda, pietre, vie1i, obiect, subiect, piept etc.
- DupE aceleagi consoane - b , p, v, f, m - se scrie gi se pronun[6 ia cdnd alterneazd cu ie: piard
(piere), pia1d (pie1e), biatd (biete), via1d (vieyi) etc.
- Se scrie ea, ntr ia, du'pd ch, g/z cAnd existd forme altemante cn e: blocheazd, cheamd, gheayd'
vegheazd etc.
- Se scrie ia, nu ea, dttpd ch, g/z cAnd nu exist[ forme alternante: chiar, chiabur, ghiaur-
- Se scrie qi se pronun{6 ea, cdnd dupd consoane, terminaqiile -eascd, -eazd alterneazdcrt
-esc, -ezi: tntinereascd, ffirqeascd, angajeazd, furiqeazd etc.
- Dupd vocale, cdnd terminall1le -iascd, -iazd alterneazd cu -iesc, -iez, se scrie si se pro-
nunld -ia: croiascd, alcdtuiascd, intemeiazd etc.
- Se scrie qi se pronunld ealatmpefiectui verbelor de conjugarea a II-a, a III-a si a IV-a
(1dceam, punea., priveam,.fugea etc.), cu exceplia unor verbe de conjugarea a IV-a termi-
nate la iniinitiv in i, precum a grdi, a trebui, a contribui, a instrui etc., unde se scrie qi pro-
rrLrntl ra.' grdiam, trebuia etc.
I. NOTIUNI DE FONETICA 17
Sc scrie si se pronun{[dlin cuvintele cAine, mkine, piline, mkini.
Litcra o noteazd vocala o at6t dupd consoan5, cat qi la inceput de silabd (dor, vino, om,
Itiurritr), semivocala o, cAnd este urmatb de vocala a Ei std dupd consoand, (soare, floare, doare)
1t serttivocala z cAnd este urmat5 de vocala a qi st[ la inceput de silabd: oameni, vioard etc.
3.2. O, U; lO, EO, OA, UA, UA
Litr:ra z noteazd, vocala u cAnd sti dupd consoand qi la inceput de silabi (dur, urs, utmd)
r,r st'rrrivocala a, in diftongii ascenden{i (ziua, doud) sau descendenti (au, nou).
- St' scrie gi se pronun{[ o, nv Lt, in cuvintele: articol, matricold, miracol, pericol, ridicol,
\t'( ol, ,tpectacol, adaos, batjocori, dar se scrie gi se pronun{d u, nu oinderivatele lor: articula,
rrrttrrrlri.r:ula, miraculos, pericalos, ridiculiza, secular, spectaculos, addaga, batjocurd.
-
Sc scrie qi se pronun{6 u, nu o in cuvintele: auricul, fascicul, fasciculd, tentacul, vehicul,
!,l,rlnunii, repaus, daund, marmurd (dar: marmorean).
Sc scrie Ei se pronun(d eo, ntt io, dupl consoane, in cuvinte ca:. leorpiii, pleoscdi etc., dar
r,r' st:rie qi se pronun{d io in cuvinte ca chioEc, bolndvior, pantofior etc.
Sc scrie oa si se pronun{b ualai:nceput de cuvAnt Ei de silabd, chiar cAnd nu existl forme
rrllt'r'rrante cu o: oald, oaste, oameni, oarbd, oazd, oarecare; perioadd, furioasd, iffioard, far-
I t t rit n rd, I i ni oa rd etc.
Sc scrie qi se pronunfd oa, dttpd consoane, in alternanl[ sau nu, cl o: boald, coald, ;coald,
tutl)r(soare; angoasd, balansoar, coafor, fermoar, lavoar, savoare etc.
Sc scrie qi se pronun(i aa, dupla consoane, in neologisme ca: acuareld, cuantd, cuater-
ilttt , cudrf, guaqd, iguand, scuar sau la inceput de silab[, cdnd nu existd alternanla o - oa:
. i,to, steaua, basmaua, a doua, a ploua, bdcduane, bouar eic.
Sc scrie gi se.pronun{[ ad,laincepil de silab6, in cuvinte ca oud, piud, roud, ziud; doud,
t'rttd, pload..
3.3. Triftongii- EOA, EAl, EAU, lAl, IAU
Sc scrie gi se pronun{d eoa, nu ioa, in ctvdntul leoarcd, dar se scrie qi se pronun{[ loa in
r'trvinte ca: inimioard, ldcrdmioard etc. Diftongul ioa trmeaz6, dupd o silabi terminatb in
vtrcalva; bdldioard, duioasd, voioasd etc.
'l'riftongii eai eau se scriu qi se pronun(d la finala imperfectului verbelor de conjugarea
Ei
;r ll-a, III-a gi a IV-ain I (inciusiv dupdc, g, ch, gh) piireai- pdreau; greqeai - gre;eau; coseai-
r t tse eil', pldceai
- pldceau; mergeai - mergeau; ocheai - ocheau etc.
Sc scriu qi se pronun{I tot aJ eai Ei eau Ei verbele de conjugarea I cu riddcina k' , g' Ia per-
:;ortttele a II-a singular qi a III-a plural ale imperfectului, precum gi la persoana I singular a per-
li'ctului simplu: tmperecheai - tmperecheau; vegheai - vegheau etc.
'l'riftongul lai se folosegte dup[ vocald, in urmltoarele situatii:
'la persoana I singular a perfectului simplu de la verbele de conjugarea I cu rddicina
terminati in i: tdiai, mdngdiai, inapoiai etc.;
. la persoana a II-a singular a imperfectului aceloragi verbe de mai sus, precum qi a ver-
belor de conjugarea a IV-a in i cu rddicina terminatd in vocal6: tdiai, voiai, suiai etc.
Sc scrie qi se pronun{i iau dupd vocald la persoana a III-a plural a imperfectului verbelor
rlirr categoriile de mai sus: tdiau, mdngAiau, tnapoiau, voiau, suiau etc.
18 GRAMAflCA. FONETICA. VOCABULAR. ORTOGRAFIE 5I ORTOEPIE
3.4. Vocalele in hiat
- Hiatul a-e se intdlneqte in neologisme de tipul aer, aerian, aerisi, faeton, maestru, in ele'
mentul de compunere aero qiitcuvintele derivate cu prefixe sau compuse al ciror prim ele-
ment se termind in a qi a cdrorbazd incepe cu e: contra.expertizd, supraevalua etc.
* Se scrie qi se pronun{I a-e in cuvinte ca gheend,feerie,feeric gi in cuvintele compuse sau
derivate cu prefixe ori sufixe in care primul e aparltne unui element constitutiv, iar al doilea e
celuilalt element component: teleenciclopedie, reedita, coreeni.
- Acelagi liat,
e-e, se scrie qi se pronun{d qi in:
. formele deN.-Ac. singular ale unor substantive feminine: alee, idee, epopee etc.;
. finalul unor substantive feminine nearticulate, la singular qi la plural: maree, onomatopee,
azalee etc.;
. formele de plural ale neutrelor terminate in -eu: apogee, cliqee, ghiqee, licee, muzee etc.;
. formele de indicativ prezent persoana I qi a II-a singular Ei de conjunctiv prezent per-
soana I singular, a II-a singular Ei a III-a singular qi plural ale unor verbe de conjugarea
I a cdror rdddcin[ se termin[ in e $i al cdror sufix gramatical incepe et e: creez, creezi,
aqreez, agreezi etc.
- Hiatul i-a este prezent in forrna de infinitiv a unor verbe de conjugarea I a clror rlddcini
se termind cu i silabic (infia, linia, paria etc.) qi in forma articulatl de N.-Ac. a substantivelor
feminine terminate in i-e, comisia, corabia, familia, istoia etc.
-Hiatuli-e este prezent in formele de N.-Ac. singular ale unor substantive feminine (famili.e,
istorie, vie etc.), ale unor adjective feminine (grijulie, hazlie, sidefie etc.) sau in formele de
N.-Ac. plural ale unor neutre ca: bisturie, chipie (are qi forma de plural chipiuri) etc.
- Hiatul i-i se scrie qi se pronunl[ in urmdtoarele categorii de cuvinte:
. unele derivate cu prefixul anti- (antiinfeclios, antiimperialist);
. unele derivate cu sufixul -inyd (fiinyd, tnfiin(a, desfiinta; qtiin\d, neqtiinld, tnqtiinla etc.);
. alte cuvinte de trpnl: priin\d, pusrtire, sfi.iciune, sciitor, locyiitor, viitor, miime, conqtiin-
cios etc.;
. substantivele feminine terminate la N.-Ac. singular, in i-e,la forma de plural articulat:
academiile, bdrbiile, viile etc.;
. substantivele neutre terminate la N.-Ac. singular in iu, la forma lor de plural articulat:
anfficiile, edfficiile, serviciile etc.;
. verbele de conjugarea I cu rdddcina in i qi a celor de ttpul sfi,i,la forma lor de gerunziu:
abreviind, apreciind, sfiind, pustiind etc.;
. verbul a fi la gerunzil:. fiind.
- Se scrie qi se pronun{6 o-e in neologisme ca boem, canoe, coerent, goeletd, poem etc. Eiitr
cuvintele compuse ori derivate al clror prim element se termind in o, iar al doilea incepe cu e.'
autoelogiere, ortoepie, coexistd etc.
- Se scrie gi se pronun{6 o-o in neologisme ca alcool, zoologie, zootehnie etc. qi in cuvintele
compuse ori derivate a c[ror prim[ parte component[ se terrnin[ in o, iar a doua incepe tot cu
o I auto o b s e rv ali e, fo to o b ie c t iv, mic ro o r gani s m etc.
- Se scriu gi se pronunld cu hiatul u-a verbele de conjugarea I a cdror rddicini se termind il
u: accentua, atenua, efecfua etc.
Hiatul z-e se int6lneste in urm[toarele categorii de cuvinte:
-
. neologisme ca afluent, desuet, duel, duet, influent, siluetd, statuetd (dar: statuie) etc.;
. adjectivele feminine de tipul asidue, ambigue, continae, perpetue etc. la N.-Ac. plural
gi la G.-D. singular qi plural;
t. NoTtuNt DE FONETTCA 19
' verbele de conjugarea I cu sufix gramatical la indicatiwl prezent persoana I qi a II-a sin-
gular gi la conjunctiv prezent la toate persoanele la singular Ei la a III-a plural: (sd)
efectuez, (sd) efecnezi, (sd) efectueze.
Sc scrie gi se pronun{6 u-o in adjecive neologice ca'. afectuos, aspectuos, defectuos, fas-
tuo,\', impetuos, maiestuos, respectaos, somptuos, tumultuos etc.
Sc scrie qi se pronun!5 u-u in neologisme ca: ambiguu, continua, perpetuu, reTiduu,
t'(ttilttm etc. Ei in formele unor neutre terminate in u accentuat: atu, iglu, paspartu - atuul,
ttltt,tri etc.
Sc scrie gi se pronun{d a-a in cwinte derivate cu un prefix terminat in a :urrnat de cuv6ntul
rlt' lrazl care incepe totcu a: contraatac, supraalimenta etc.
Sc scrie gi se pronun{i e-a in neologisme ca: agrea, agreabil, alineat, bacalaureat, boreal,
t tr'Q, creator, ideal etc. gi in cuvintele compuse qi derivate al cdror prim element se terminl
nr .,rrrmat de al doilea element cu initiala a: neadnptat, readuce, liceal, cineamator etc.
Str scrie gi se pronun{6 o-ainneologisme ca: boa, coagula, cro&t, protozoare qi in cuvintele
( r)rrrpuse sau derivate al cdror prim element se terminl in o urmat de al doilea element cu
niliiia a: fotoamator, radioactiv, coautor etc.
3.5. Consoanele
Sc scrie Ei se pronun!5 b, nuv, in numele Tutilor: februarie, septembrie, octombrie, noiem-
hrit, decembrie.
Sc scrie D, degi se pronun{dp, inainte de litere carenoteazd consoane surde (rostite fbrd
vilrrarea coardelor vocale* p,f, t, s, c, S, k', i, y, h) in neologisme (absent, abyine, dedesubt,
ttltt6., swS1il etc.) qi in cuvinte formate ct sub- (subcapitol, subscris, subsemnat etc.).
,itera c urmatd de o consoan[ (afarl de litera h), de a, d, | @), o, r.r, qi la sfdrgit de cuvdnt se
|
;xrrrrun{i ft.' car, cretd, rac etc. CAnd este urmati de i sau e, se pronun[d I, nu (, in cuvintele:
riliir, cilindru, ciment, civil etc. Se pronun{d f si in alte cuvinte: cere, cerc, ceard, ceapd etc.
Lircrele ch uffnate de e sau r' se pronuntd t' in cuvintele: chintal, chirilic, chirurg, orchestrd,
l)r(:cum si in alte cuvinte: chin, chem, chenar etc.
Sc scriegiz gi se pronun{dfzr in cuvintele: colegiu, naufragiu, omagia, cortegiu, orologiu,
1tr ivilegiu, ravagiu, solfegiu, vestigiu e1rc.
So scrie si se pronunjiT in cuvintele formate cu sufixul -aj: abataj, afi;aj, aliaj, mesaj, peisaj,
I,t'r,\ondj, pasaj etc.In familiile unora dintre aceste cuvinte existi qi forme cu !: mesaj -
ttt(.tdger; peisaj - peisagist etc.
llxisti insd qi cuvinte care se scriu at6t cu g, cdt Ei cnj: corigent - corijenti cartilagiu *
,,trtilaj etc.
l.itera g se pronun!5 g, cdnd este urmat[ de o consoand (afard d.e litera h), de a, d, 6(t), o,
rr srrrr la sf6rgit de cuvdnt: grad, gard, drag.
Cl6nd este urmati de e sau i se pronun{i { (ger, gtntd), iar combinat6 cu ft qi urmatl de e
:;irtr r se pronunfd g'.' gheald, ghindd.
Sc scrie gi se pronun{d hlainitjald,in cuvintele ftalva, hazard, hegemonie, heleqteu, hemie,
Itiltrid, hieroglifd, hotel (dar: arlag, alviyd, arap, afidgos, ang(tra, elicopter, ierarhie, igiend,
il,,x rit, umor), precum qi in elementele de compunere Ei prefixele neologice: helio-, hemo-,
Itt'1ttu-, hexa-, hidro-, hipo- (,,cal"),hipo- (,,sub",,,in deficit"), hiper-: helioterapie, hemo-
r ttgie, heptagon, hexagon, hidroavion, hipodrom, hipotensiune, hipertensiune q.a. Existd ins[
sr cuvinte care se pronunlI qi se scriu atat cu h, cAt qi fdrd h: hilarlilar (ilariant), hilari-
t(tt(/ilaritate; se scrie insd qi se pronun{i numat hilar, cdnd se refer6.lahil.