Culegere Capacitate

Florentina Sâmihăian
Sofia Dobra
Monica Halaszi
Anca Davidoiu-Roman
Horia Corcheș
Laura-Maria Ierulescu
TESTE PENTRU SUCCES

Limba și literatura română
Evaluarea națională 2022
Clasa a VIII-a
Recomandări, modele de redactare
și teste de antrenament
Lucrarea a fost avizată de M.E. prin ordinul OME 4642 din 18.08.2021 și se găsește la
poziția 40 din anexa ordinului.
Lucrarea este în conformitate cu programa școlară pentru Evaluarea națională, disciplina
limba și literatura română, pentru absolvenții clasei a VIII-a, începând cu anul școlar
2020 – 2021, aprobată prin Ordinul de ministru nr. 3472 din 10 martie 2020.
Redactor: Roxana Jeler

Tehnoredactor: Monica Manolache
Copertă: Alexandru Daș, Anca Chiriță
Contribuție autori:
Florentina Sâmihăian, Recomandări pentru elevi, Sugestii de rezolvare pentru modelul oficial, T30
Horia Corcheș, T1 – T5; T25
Anca Davidoiu-Roman, T6 – T10; T27
Sofia Dobra, T11 – T15; T28
Monica Halaszi, T16 – T20; T29
Laura-Maria Ierulescu, T21 – T24; T26
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Teste pentru succes: limba şi literatura română: evaluarea naţională

2022: clasa a VIII-a: recomandări, modele de redactare şi teste de
antrenament / Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, .... –
Bucureşti: Art Klett, 2021
ISBN 978-606-076-110-5
I. Sâmihăian, Florentina
II. Dobra, Sofia
III. Halaszi, Monica
811.135.1
Pentru comenzi vă puteți adresa

Departamentului Difuzare
C.P. 12, O.P. 63, sector 1, Bucureşti, cod poștal 014880
Telefoane:
0744.634.719
0751.281.774
021.796.73.83
021.796.73.80
Fax: 021.369.31.99
www.art‑educational.ro
© Editura Art Klett SRL, 2021

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate editurii.
Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă, sub nicio formă
(electronic, mecanic, fotocopiere, înregistrare sau altfel), fără acordul prealabil scris al editurii.
CUVÂNT-ÎNAINTE
Volumul de față se adresează elevilor clasei a VIII-a care se pregătesc

pentru evaluarea națională. Este conceput în conformitate cu programa pentru
examen, iar testele sunt structurate asemănător cu modelul publicat pe site-ul
Ministerului Educației și Cercetării.
Suntem conștienți că schimbarea viziunii cu privire la evaluare a pus presi-
une atât asupra profesorilor, cât și asupra elevilor care urmează să participe la
evaluarea națională. De aceea, am încercat să oferim recomandări și explicații,
teste de antrenament care să sprijine efortul profesorilor și al elevilor.
Volumul cuprinde recomandări generale privind proba de limba și litera-
tura română, în care sunt prezentate cerințele posibile pentru fiecare subiect,
sugestii de abordare a fiecărui tip de item, sfaturi privind rezolvarea modelului
publicat de minister, 30 de teste de antrenament, urmate de bareme detaliate
pentru fiecare test. După rezolvarea fiecărei probe, elevii își pot aprecia lucra-
rea, pe baza unei fișe de autoevaluare care îi ajută să identifice aspectele pe care
trebuie să le aprofundeze. În anexă, am inclus programa de examen.
Am încercat să creăm itemi cât mai diverși pentru fiecare subiect, astfel în-
cât să acoperim toate cerințele care ar putea fi formulate la proba de limba și
literatura română.
Sperăm ca acest volum să fie un instrument util nu doar pentru pregătirea
elevilor în vederea evaluării naționale, ci și pentru dezvoltarea unor competențe
de receptare a textului, de înțelegere a faptelor de limbă și de redactare care să
le fie utile pe tot parcursul vieții.
Autorii
4
CUPRINS
RECOMANDĂRI PENTRU ELEVI

cu privire la rezolvarea cerințelor din subiectul de examen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Recomandări generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Recomandări privind Subiectul I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
• Punctul A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
• Punctul B . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Recomandări privind Subiectul al II-lea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Modele de organizatori grafici și sugestii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
→ Rezumatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
→ Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
→ Caracterizarea unui personaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
→ Textul narativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
→ Textul descriptiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
→ Textul dialogat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
→ Textul explicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
→ Textul argumentativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
→ Textul de opinie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
→ Scrisoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
→ E-mailul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
→ Jurnalul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
TESTE DE ANTRENAMENT BAREME DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

Modelul de test oficial . . . . . . . . . 24 Barem Modelul de test oficial . . . . . . . 218
Testul 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Barem Testul 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221
5
Testul 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 Barem Testul 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248

Testul 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Barem Testul 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
Testul 12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 Barem Testul 12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254
ANEXE
Anexa 1
Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a.
Programa de examen pentru limba și literatura română . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311
Anexa 2
Corelarea competențelor specifice din programa de examen
cu cerințele vizate de test . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317
6
RECOMANDĂRI PENTRU ELEVI

cu privire la rezolvarea cerințelor din subiectul de examen
RECOMANDĂRI GENERALE
Alocați timpul necesar rezolvării fiecărui subiect. Structura probei de examen este
următoarea: există două subiecte, dintre care primul este punctat cu 70 de puncte, iar al
doilea cu 20 de puncte, urmând să primiți 10 puncte din oficiu. În funcție de punctajul
maxim pe care îl puteți obține, vă puteți orienta să alocați timpul necesar rezolvării
fiecărui subiect. Astfel, este recomandabil să încercați să rezolvați primul subiect în
aproximativ o oră, iar pentru al doilea să vă rămână disponibile trei sferturi de oră. Este
foarte bine dacă vă rămâne timp să recitiți toate rezolvările și să corectați eventualele
greșeli în ultimul sfert de oră.
Citiți/recitiți, cu atenție, textele-suport. În funcție de ritmul propriu de lectură, este

bine să acordați timp suficient (cel puțin 15 minute) pentru lectura atentă a celor două
texte-suport, astfel încât să fiți siguri că ați înțeles și că ați reținut atât aspectele sau ideile
cele mai importante ale textelor, cât și anumite detalii menționate în cele două texte.
Dacă, după ce ați citit cerința, nu sunteți siguri că ați reținut elementele care vă ajută să
răspundeți corect, este bine să recitiți pasajul/pasajele din text care sunt avute în vedere
în cerință. Când veți da răspunsul, reveniți, așadar, la pasajul vizat din text, chiar dacă
aveți impresia că puteți rezolva fără să-l recitiți.
Citiți/recitiți, cu atenție, cerința exercițiului. Citiți, cu atenție, cerința de cel puțin două
ori, concentrându-vă asupra verbului de comandă, pentru a ști exact ce se așteaptă de
la voi. Aveți în vedere, de asemenea, numărul și tipul de elemente pe care trebuie să le
includeți în răspuns. Răspunsul solicitat este, uneori, așteptat sub formă de enunț și veți
fi depunctați dacă nu respectați această cerință. În unele cerințe, se specifică un număr
de cuvinte minim și maxim în care trebuie să vă încadrați, așa că nu ignorați aceste
recomandări. Dacă răspunsul vostru este mai scurt sau depășește limita de cuvinte,
puteți pierde puncte. Nu trebuie să numărați fiecare cuvânt, ci doar să vedeți câte cuvinte
aveți pe două – trei rânduri scrise de voi. Dacă aveți între 8 și 12 cuvinte pe un rând,
faceți o medie și calculați câte rânduri ar trebui să aveți pentru a obține limita minimă
de cuvinte. De exemplu, dacă aveți în medie zece cuvinte pe un rând, iar în cerință este
menționată limita inferioară de 50 de cuvinte1, textul vostru va trebui să numere cel
puțin cinci rânduri.
RECOMANDĂRI PRIVIND SUBIECTUL I

Punctul A are în vedere înțelegerea și interpretarea celor două texte-suport, pentru care
30 veți primi 38 de puncte. Pentru că unele dintre răspunsurile de la acest punct presupun
redactarea unor texte, este bine să acordați mai mult timp pentru rezolvarea cerințelor
subsumate acestui punct, de exemplu, aproximativ 30 de minute.
1
„Cea mai simplă definiție a cuvântului (dată de lingvistica tradițională, dar și de statistica lexicală) este: grup de
litere (într-o transcriere alfabetică, silabică, ideogramă) aflat între două spații tipografice albe (blancuri).”, Dicționar
de științe ale limbii, Editura Nemira, București, 2001, pag. 152.
7
recomandări
ÎNȚELEGEREA și INTERPRETAREA TEXTELOR se realizează prin sarcini care vizează
aspectele de mai jos.
1. Identificarea unor informații explicite din text

• identificarea unor informații relevante din texte literare și nonliterare, continue,
discontinue sau multimodale; vi se poate cere să menționați locul și timpul desfășurării
acțiunii, statutul sau aspectele ce țin de profilul personajelor dintr-un text epic sau
dramatic, anumite detalii dintr-un text informativ, idei și detalii prezentate într-un
text liric, informații prezentate într-un tabel, indicarea personajelor prezente într-o
bandă desenată;
• găsirea unor cuvinte-cheie sau a ideilor principale, când acestea sunt formulate
explicit în textele-suport.
2. Realizarea de inferențe sau deducții

• descrierea relațiilor dintre personaje în textele epice sau dramatice;
• indicarea ordinii logice sau temporale a ideilor/întâmplărilor dintr-un text, pentru
a demonstra înțelegerea relației de cauzalitate dintre acestea;
• formularea ideilor principale sau secundare, atunci când acestea nu sunt formulate
explicit în textele-suport;
• prezentarea indiciilor care vă ajută să descoperiți cui îi aparține vocea ficțională
dintr-un text liric;
• realizarea unor generalizări pe baza informațiilor oferite în textele-suport.
Sarcinile de acest tip, care acoperă, la punctul A, cerințele 1 – 5 din model, presupun:
• notarea unor informații prezentate în text (itemul 1);
• alegerea variantei corecte dintre cele patru variante oferite (itemii 2, 3 și 4);
• identificarea corectitudinii sau a incorectitudinii unor afirmații referitoare la
informațiile prezentate în textele-suport (itemul 5).
3. Interpretarea și integrarea ideilor și a informațiilor

• identificarea temei sau a semnificației globale a textelor-suport;
• exprimarea și justificarea unei opinii privitoare la text, prin raportare la propria
experiență;
• compararea celor două texte-suport sub raportul conținutului, inclusiv compararea
unui text continuu cu unul discontinuu sau multimodal, având în vedere informațiile
prezentate;
• compararea unuia dintre textele-suport cu altele citite de voi;
• comentarea atmosferei ce se degajă dintr-un text, a tonalității ce predomină într-un
text;
• argumentarea unui punct de vedere privitor la ideile textelor-suport.
4. Examinarea și evaluarea conținutului, a limbajului și a structurilor textuale

• evaluarea informațiilor prezentate într-un text informativ (sunt utile, sunt credibile,
sunt suficiente?);
• identificarea și comentarea trăsăturilor unor tipare/structuri textuale;
• comentarea limbajului folosit de autor;
• analiza unor procedee de expresivitate artistică în textele studiate;
• prezentarea atitudinii sau a viziunii autorului/a naratorului/a unor personaje/a vocii
ficționale față de tema centrală a textului.
8
recomandări
Sarcinile de acest tip, care acoperă, la punctul A, cerințele 6 – 9 din model, presupun
redactarea unor răspunsuri simple sau complexe, precum următoarele:
• formularea unui enunț în care să precizați tiparul textual identificat (itemul 6);
• prezentarea unei legături, la nivelul conținutului, între cele două texte-suport (itemul 7);
• exprimarea și justificarea unei opinii referitoare la ideile textului (itemul 8);
• compararea textului literar dat cu un altul citit de voi, prin prezentarea unei
asemănări și a unei deosebiri (itemul 9).
Veți observa că, în unele cazuri, testele din acest volum propun sarcini ușor diferite,
uneori mai complexe, care vă vor ajuta să vă antrenați și să rezolvați cu mai mare ușurință
cerințele de la examen. Astfel, pentru itemul 6, pe lângă identificarea tiparului textual,
vi se cere să precizați și două trăsături specifice structurii respective. Încercând să
diversificăm acest item, am propus și alte cerințe care au în vedere structura textelor: de
exemplu, să identificați elemente de versificație dintr-un text liric, să identificați tipul de
text (epic, liric, dramatic) în care se încadrează textul-suport și să vă justificați răspunsul,
să indicați trăsăturile unui text nonliterar pe baza textului-suport sau, în cazul textului
dramatic, să comentați rolul unor indicații scenice.
Vă oferim câteva recomandări concrete privind rezolvarea cerințelor 6 – 9.
Cerința 6 – f ormularea unui enunț în care să precizați tiparul textual/secvența textuală

identificat/ă
Amintiți-vă!
Tiparele narative sunt pasaje în care sunt prezentate evenimentele ce compun firul
narativ, prin raportare la timp, răspund la întrebări precum „ce s-a întâmplat?”, „când?” și
„în ce ordine”?; mărcile lingvistice care vă ajută să identificați aceste secvențe sunt verbele de
acțiune, reperele temporale și spațiale (indicate prin adverbe sau prin alte părți de vorbire). În
textele literare, secvențele narative pot fi recunoscute ușor prin prezența personajelor care iau
parte la acțiune și prin prezența naratorului. În acest caz, sunt utile întrebările „cine participă
la acțiune?”, „cine relatează întâmplările?”, mărcile lingvistice specifice fiind substantivele
sau pronumele care desemnează personajele și persoana verbului pentru indicarea poziției
naratorului față de cele relatate.
Tiparele descriptive sunt pasaje în care sunt oferite detalii privitoare la personaje sau la
diferite obiecte situate în spațiu; ele răspund la întrebările „ce?” și „ce fel de?”, evidențiind
elementul descris; mărcile lingvistice predominante sunt substantivele (care indică obiectul
descris și părțile acestuia) și adjectivele (care precizează trăsăturile obiectului descris).
Tiparele dialogate sunt alcătuite din minimum două replici succesive, legate logic între ele;
replicile au atât rolul de a caracteriza personajele care le rostesc, cât și rolul de a dinamiza
narațiunea; ele oferă răspunsuri la întrebările „cine vorbește?”, „cu cine vorbește?, „despre ce
discută”?; mărcile secvențelor dialogate sunt cel mai ușor de identificat, pentru că este vorba
de o punctuație specifică (linia de dialog, semnul întrebării, al exclamării etc.).
Tiparele explicative pot apărea într-un text nonliterar sau într-un text literar (epic sau
dramatic), când naratorul sau personajele oferă diverse explicații; aceste secvențe răspund
la întrebările „de ce?” și „cum?”; mijloacele lingvistice sunt conectorii logici care se referă la
cauză sau consecință (pentru că, de aceea, astfel, așadar etc.).
Tiparele argumentative sunt pasaje în care sunt prezentate argumente și exemple prin
care este susținut un punct de vedere, oferind răspunsuri la întrebarea „de ce?”; mijloacele
lingvistice specifice acestui tip de secvență sunt conectorii logici care evidențiază ordinea
argumentelor sau concluzia, dar și verbele evaluative (consider, apreciez, mi se pare etc.).
9
recomandări
Cerința 7 – prezentarea unei legături, la nivelul conținutului, între cele două texte-suport
Sugestie de redactare
Menționarea legăturii
identificate  O legătură care se poate stabili între cele două texte este ... .
Precizarea locului în Această informație apare în primul text în primul/al
care apare în fiecare doilea/al treilea etc. paragraf și în al doilea text în primul/
text informația comună al doilea/al treilea etc. paragraf.
(facultativ)  În primul fragment, se precizează ..., iar în cel de
al doilea fragment sunt prezentate în plus informații
Indicarea unui aspect
comun și a unuia diferit privitoare la ... .
în cele două texte 
Cerința 8 – exprimarea și justificarea unei opinii referitoare la ideile textului
Exprimarea opiniei
(răspuns la întrebarea din
cerință) 
Justificarea opiniei, cu
valorificarea unui citat Părerea mea este că ... .
relevant din text  Pot justifica această idee prin următorul citat
din text: „...”.
Comentarea citatului
selectat din text prin Din acest citat rezultă că ... .
raportare la opinia Astfel/De aceea, cred/consider că ... .
formulată 
Formularea unei concluzii

care întărește opinia
exprimată inițial 
Cerința 9 – compararea textului literar dat cu un altul citit de voi, prin prezentarea unei
asemănări și a unei deosebiri
În alegerea textului, puteți avea în vedere textele pe care le-ați studiat în gimnaziu, dar și
texte pe care le-ați parcurs în lectura voastră privată, în afara școlii. Pentru a găsi o asociere,
vă puteți gândi la:
• un text care are aceeași temă;
• un text care are un personaj asemănător;
• un text care se referă la situații/experiențe similare etc.
10
recomandări
Înainte de redactarea răspunsului, stabiliți o asemănare și o deosebire la care vă veți referi.
Aveți în vedere și limita minimă și maximă de cuvinte în care trebuie să se încadreze răspunsul
vostru.
Menționarea textului asociat cu

textul-suport 
Precizarea elementului de Un text care poate fi asociat cu fragmentul din ...

legătură dintre cele două texte  de ... este textul ... semnat de ... .
Ambele texte ... .
Precizarea unei asemănări între Asemănarea dintre cele două texte se bazează pe ... .
cele două texte  Deosebirea dintre cele două texte este aceea că ... .
Precizarea unei deosebiri între
cele două texte/personaje 
Punctul B solicită rezolvarea unor sarcini privind probleme de limbă, pentru care veți
20 primi 32 de puncte. Pentru rezolvarea cerințelor de la acest punct puteți aloca aproximativ
20 de minute.
Cerința 1 are în vedere elemente de fonetică, legate de sunetele limbii române: vocale,
consoane, diftongi, triftongi, hiat, accent, despărțirea în silabe, corespondența sunet –
literă. Această cerință poate fi formulată diferit: identificarea și notarea anumitor sunete
sau accente, alegerea cuvintelor care conțin anumite sunete dintr-o serie dată, scrierea
și pronunțarea unor cuvinte de origine străină etc.
Cerințele 2 și 3 presupun evaluarea cunoștințelor voastre de lexic. Astfel, vi se poate

solicita:
• să identificați seria corectă a unui câmp lexical sau să notați voi un număr de
elemente ale acestuia;
• să indicați sensul propriu (de bază sau secundar) și figurat al unor cuvinte dintr-un
enunț selectat din textele-suport;
• să formulați enunțuri cu sensul de bază sau cu sensul secundar al unui cuvânt din
text;
• să reformulați un enunț, folosind sinonime sau antonime ale unor cuvinte;
• să formulați enunțuri care să includă mai multe sensuri ale unui cuvânt polisemantic;
• să formulați enunțuri care să includă omonimele sau paronimele unui cuvânt dat;
• să identificați arhaismele, regionalismele sau neologismele dintr-un fragment dat;
• să identificați anumite cuvinte derivate, compuse sau obținute prin schimbarea
valorii gramaticale.
Cerințele 4 și 5 au în vedere cunoștințele voastre de morfosintaxă, putând presupune:

• analiza unor părți de vorbire flexibile sau neflexibile dintr-un enunț;
• precizarea funcției sintactice a unor cuvinte dintr-un enunț dat;
11
recomandări
• identificarea unor construcții active, pasive, impersonale sau cu pronume reflexive;

• identificarea tipurilor de propoziții;
• transformarea unei construcții pasive într-o construcție activă sau invers;
• discriminarea dintre propozițiile principale și subordonate;
• precizarea felului subordonatelor;
• identificarea elementelor de relație etc.
Cerința 6 are în vedere integrarea cunoștințelor voastre de morfosintaxă într-un enunț

construit de voi. Vi se precizează tipul de enunț și o funcție sintactică pe care trebuie să
o îndeplinească un anumit cuvânt. De aceea, este bine să citiți cerința cu atenție, pentru
a fi siguri că ați înțeles ce aveți de făcut. În testele propuse de noi, această cerință indică
și o anumită idee pe care trebuie să o evidențiați în enunțul vostru. Chiar dacă această
sarcină este mai dificilă față de cea propusă în model, am considerat că în acest fel veți
putea înțelege mai bine legătura dintre conținutul unui enunț și mijloacele lingvistice
prin care acesta poate fi exprimat.
Cerința 7 presupune evaluarea cunoștințelor voastre legate de normele limbii române și

se bazează pe identificarea și corectarea unor greșeli dintr-un enunț dat, prin rescrierea
acestuia sau pe completarea unui text lacunar cu formele potrivite ale unor cuvinte
indicate între paranteze. Puteți avea în vedere greșeli care vizează următoarele aspecte:
• ortografie;
• punctuație;
• forme corecte ale unor părți de vorbire;
• acordul gramatical;
• construcții pleonastice etc.
RECOMANDĂRI PRIVIND SUBIECTUL al II-lea

45 Acest subiect urmărește evaluarea competențelor voastre de redactare. Deși este notat
doar cu 20 de puncte, acest subiect este cel care vă solicită cel mai mare efort atât pentru
pregătirea răspunsului, cât și pentru redactarea acestuia.
Conform programei, vi se poate solicita să redactați următoarele tipuri de text:

• rezumatul textului-suport; • t extul dialogat;
• transformarea vorbirii directe în • t extul explicativ;
vorbire indirectă, pe baza unui • t extul argumentativ;
fragment din textul-suport; • t extul de opinie;
• caracterizarea unui personaj; • j urnalul de călătorie/de activități
• comentarea unor secvențe din textele zilnice;
citite; • s crisoarea;
• textul narativ la persoana I/a III-a •e -mailul.
(relatarea unei experiențe personale
sau a unor întâmplări imaginate de voi);
• textul descriptiv (portretul,
autoportretul, descrierea unui loc,
a unei ființe reale și/sau imaginare,
a unui obiect real/imaginar, a unui
fenomen, a unei emoții);
12
recomandări
Este important să citiți cu atenție sarcina de lucru, pentru a fi siguri că ați înțeles ce
tip de text trebuie să scrieți. De asemenea, trebuie să aveți în vedere limita de cuvinte
menționată în cerință.
După ce ați înțeles despre ce și cum trebuie să scrieți, urmați pașii prezentați mai jos:
• notați, pentru început, pe ciornă, două – trei idei care vă vin în minte în legătură cu
sarcina de redactare;
• selectați apoi ideea care vi se pare cea mai bună și schițați, pe ciornă, un plan pentru
textul vostru;
• stabiliți ce idei veți evidenția în fiecare parte a textului (introducere, cuprins,
încheiere), câte paragrafe veți avea în fiecare parte a textului și ideea pe care o veți
formula în fiecare paragraf;
• folosiți un organizator grafic care să vă ajute să vă structurați ideile și să dezvoltați
fiecare idee în enunțuri și paragrafe (găsiți modele în cele ce urmează);
• revizuiți rapid textul, pentru a vedea dacă ideile sunt clare și dacă ați respectat
structura tipului de text pe care îl aveți de redactat;
• faceți corectura finală a textului, având în vedere ortografia și punctuația;
• scrieți textul pe foaia de examen, fiind atenți la așezarea în pagină și încercând să
scrieți lizibil, pentru a nu îngreuna lectura evaluatorilor.
Vă oferim, în cele ce urmează, câteva modele de organizatori grafici și recomandări care să

vă ajute să vă structurați ideile pentru fiecare tip de text pe care îl veți putea avea de redactat
pentru acest subiect. Este recomandabil, așadar, să nu scrieți direct pe foaia de examen textele
voastre, ci să concepeți mai întâi un plan.
MODELE DE ORGANIZATORI GRAFICI ȘI SUGESTII
REZUMATUL
Când scrieți un rezumat, trebuie să aveți în vedere următoarele aspecte:
• redați conținutul textului/fragmentului dat în mod concis, renunțând la detalii și
concentrându-vă pe ideile cele mai importante;
• în cazul textelor narative, respectați ordinea în care sunt prezentate întâmplările în text
și eliminați pasajele descriptive;
• relatați întâmplările la persoana a III-a, chiar dacă textul este scris la persoana I;
• pentru relatarea acțiunilor din prim-plan, folosiți constant timpul verbelor la modul
indicativ: fie prezentul, fie perfectul compus;
• transformați vorbirea directă în vorbire indirectă;
• nu folosiți regionalisme, arhaisme, termeni argotici sau de jargon; chiar dacă acestea sunt
prezente în text, folosiți sinonime pentru a reda ideea pe care vreți să o exprimați;
• nu folosiți citate din text sau aprecieri critice;
• nu oferiți date despre autor;
• nu comentați textul.
13
recomandări
Într-un rezumat, trebuie să răspundeți succint la câteva întrebări.
Care sunt întâmplările

relatate? (din ce cauză se
Unde și când se petrec
Cine sunt personajele? petrec, ce se petrece efectiv
întâmplările?
și ce urmări au acțiunile
personajelor)
• ........ • ........ • ........
• ........ • ........ • ........
• ........ • ........
• ........ • ........
• ........ • ........
În cazul în care textul/fragmentul-suport are mai multe secvențe narative, numerotați

secvențele respective cu creionul pe foaia de examen, ca să puteți șterge apoi. Notați-vă, pe
ciornă, într-un organizator grafic cuvintele-cheie, ideile principale și pe cele secundare din
fiecare secvență.
Ideea principală a textului: unde, când, cine, ce se întâmplă?
.................................................................................................................................................................
Secvența 1
Cuvinte-cheie .........................................................................................................................................
Idee principală .......................................................................................................................................
Idei secundare .......................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
Secvența 2
Cuvinte-cheie .........................................................................................................................................
Idee principală .......................................................................................................................................
Idei secundare .......................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
etc.
Adaptare după Jocelyne Giasson, Schema rezumatului ierarhic
Notați pe ciornă câteva formulări care vi se par mai dificile. Scrieți apoi rezumatul pe foaia
de examen.
14
recomandări
TRANSFORMAREA VORBIRII DIRECTE ÎN VORBIRE INDIRECTĂ
Acest tip de text presupune mai multe operații:
• eliminarea liniilor de dialog;
• folosirea verbelor de declarație (a spune, a întreba, a rosti, a răspunde, a întrerupe etc.);
• introducerea unor conjuncții (că, să, ca să, dacă), a unor adverbe relative (unde, când) sau a
unor pronume relative (care) după verbele de declarație;
• trecerea verbelor și a pronumelor de la persoana I sau a II-a la persoana a III-a;
• eliminarea enunțurilor exclamative și interogative;
• eliminarea interjecțiilor;
• reproducerea fidelă a ideilor din replicile personajelor, cu unele reformulări necesare
pentru cursivitatea textului;
• evitarea repetării aceluiași verb de declarație atunci când introduceți o replică;
• evitarea repetării aceluiași substantiv sau pronume pentru indicarea celui care vorbește.
De exemplu:
„— Bunicule, mai ții minte pe băiatul de lângă noi, de la
Nepoata își întreabă bunicul dacă îl mai ține minte pe băiatul
circ, din seara reprezentației de adio?
care stătea lângă ei la circ, în seara reprezentației de adio.
— Ei? Ce-i cu dânsul?
Bunicul dă de înțeles că își aduce aminte și se interesează
— Grozav l-a mai amărât pe el tot ce s-a întâmplat
despre băiat. Fetița îi spune că tot ce s-a întâmplat atunci
atunci cu Fram!...
cu Fram l-a amărât grozav, iar bunicul mărturisește că și
— Mi-a părut rău și mie... Asta-i tot?
lui i-a părut rău. O iscodește pe fetiță dacă aceasta este tot
— Mai este ceva cu dânsul.
ce avea să-i spună despre băiat, iar ea recunoaște că mai
— Ce anume?
este ceva. Bunicul vrea să afle ce anume, iar fetița îi spune
— Grozav îi mai place lui să citească istorii despre
că băiatului îi place foarte mult să citească istorii despre
urși-albi și despre călătoriile la poli...
urși-albi și despre călătoriile la poli. Bătrânul își exprimă
— Foarte frumos pentru el. Am văzut eu că are o
încântarea și spune că a văzut el că Petruș are o privire de
privire de băiat deștept.
băiat deștept. Fetița îi spune că băiatul nu are cărți și că
— Da, dar nu are cărți, bunicule! [...] și eu i-am
ea i-a făgăduit să le obțină din biblioteca bunicului ei. Îl
făgăduit să-i capăt de la mata. Am făcut rău?
întreabă pe bunic dacă a făcut rău, iar el îi răspunde că a
— Ai făcut bine. Foarte bine...”
făcut foarte bine.
Cezar Petrescu, Fram, ursul polar
CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ

Pentru a realiza caracterizarea unui personaj, recitiți textul cu atenție și notați, evidențiind
prin încercuire, prin subliniere sau prin culori diferite aspecte privitoare la identitatea
personajului (vârstă, profesie, stare civilă, origine etc.), la trăsăturile fizice, comportamentul,
trăsăturile morale ale personajului, la relația cu alte personaje, la felul în care se prezintă
el însuși și în care este perceput de celelalte personaje etc. Procedând astfel, veți putea
corela ușor apoi mijloacele directe și indirecte de construcție a personajului cu informațiile
privitoare la acesta. Puteți nota, prescurtat, fiecare mijloc de construcție a personajului din
aspectele identificate. Completați într-un organizator cele mai importante aspecte privitoare
la personajul pe care urmează să îl caracterizați.
Numele
personajului, vârsta, statutul
acestuia în text (personaj
principal/secundar)
Trăsăturile fizice ale Trăsături morale ale

personajului și mijloacele de personajului, ce reies din Valorile umane pe care
caracterizare prin care sunt acțiunile și comportamentul său, personajul le ilustrează
evidențiate din felul în care vorbește etc.
15
recomandări
Puteți apoi să ordonați ideile din organizatorul grafic, stabilind ce va cuprinde fiecare
paragraf al caracterizării. De exemplu:
• în primul paragraf, datele privind identitatea și statutul personajului în text;
• în al doilea paragraf, trăsăturile fizice ale personajului și mijloacele de caracterizare prin
care sunt evidențiate;
• în al treilea paragraf, trăsăturile morale ale personajului și mijloacele de caracterizare
prin care sunt evidențiate;
• în ultimul paragraf, o concluzie privitoare la valorile umane ilustrate de personaj.
Abia după ce sunteți siguri că textul vostru prezintă ideile într-o succesiune coerentă, puteți
transcrie caracterizarea pe foaia de examen. Aveți în vedere așezarea în pagină și corectarea
eventualelor greșeli.
TEXTUL NARATIV
Pentru a scrie un text narativ, stabiliți mai întâi, în funcție de tema indicată în sarcina de
lucru.
Ideea/mesajul pe care vreți să o/îl
evidențiați în legătură cu tema (de exemplu,
dacă ați primit o temă ca prietenia, trebuie Unde și când se petrec întâmplările?
să decideți ce anume vreți să ilustrați prin
textul vostru despre prietenie).
Cine sunt personajele? (Notați și câteva idei La ce persoană veți relata întâmplările
privind statutul și trăsăturile acestora.) (persoana I sau persoana a III-a, singular)?
Gândiți-vă apoi la succesiunea de întâmplări, pentru a construi un fir logic al acțiunii.
La început, … Deodată, … În final, …

(starea de Apoi, … (situația dificilă este
echilibru) (intervine un element perturbator, care depășită și revine la o
declanșează o serie de acțiuni) nouă stare de echilibru)
Când sunteți mulțumiți de planul vostru, scrieți textul tot pe ciornă, pentru a-l putea revizui
și corecta înainte de a-l scrie pe foaia de examen.
• Nu uitați să folosiți în mod constant timpul prezent sau perfect compus al modului indicativ
pentru acțiunile din prim-planul narațiunii.
• Încercați să creați suspans și să folosiți umorul, pentru a menține atenția celui care vă
citește povestirea.
16
recomandări
TEXTUL DESCRIPTIV
Pentru realizarea planului unui text descriptiv, puteți folosi un organizator grafic de tipul
celui prezentat mai jos, în care veți nota elementele componente ale obiectului descris și
trăsăturile acestora.
În descrierea trăsăturilor fiecărui element component puteți valorifica toate simțurile prin
care puteți percepe acel element: văz, auz, miros, pipăit, gust.
În acest tip de text, puteți folosi enumerații, epitete, personificări, metafore. De asemenea,
puteți folosi comparații pentru a evidenția trăsăturile obiectului descris prin raportare la alte
obiecte.
Trăsături ale acestuia
...........................................
...........................................
Trăsături ale acestuia Trăsături ale acestuia
........................................... ...........................................
Element component
........................................... ...........................................
...........................................
Element component Element component
........................................... ...........................................
Obiectul
descris
....................
....................
Element component Element component
........................................... ...........................................
Element component
Trăsături ale acestuia ........................................... Trăsături ale acestuia
........................................... ...........................................
........................................... ...........................................
Trăsături ale acestuia
...........................................
...........................................
După ce ați completat organizatorul, selectați ideile pe care le veți include în fiecare paragraf,
astfel încât textul vostru să fie coerent și să respecte toate indicațiile din cerință.
TEXTUL DIALOGAT
Pentru a da autenticitate dialogului vostru, notați-vă mai întâi câteva idei despre:
identitatea fiecărui vorbitor

tema discuției (de exemplu: Andrei, băiat,
14 ani; Catinca, fată, 14 ani)
câteva trăsături ale fiecărui

relația dintre vorbitori
vorbitor (de exemplu: Andrei,
(de exemplu: colegi/
foarte curios; Catinca,
prieteni/verișori)
pasionată de muzică)
17
recomandări
Notați apoi replicile participanților la dialog.
TEXTUL EXPLICATIV
În funcție de tipul de text explicativ pe care trebuie să-l redactați, puteți folosi organizatoare
grafice diferite.
A. Pentru un text explicativ bazat pe întrebarea de ce?. De exemplu: De ce este util să folosiți
organizatorii grafici în redactare?
Precizarea temei: o definiție a organizatorilor grafici.
De ce este util să folosim organizatorii grafici în redactare?

Pentru că:
• ne ajută să ne structurăm ideile;
• ne indică aspectele importante pentru fiecare tip de text.
Concluzie sau evaluare:

Chiar dacă avem nevoie de mai mult timp, munca noastră este
ușurată și obținem texte mai bune când pornim de la un plan.
18
recomandări
B. Pentru un text explicativ bazat pe întrebarea cum?. De exemplu: Cum folosiți organizatorii
grafici în redactare?
Precizarea temei: o definiție a organizatorilor grafici.
Cum folosim organizatorii grafici?

• completăm casetele sau spațiile libere cu toate ideile noastre;
• selectăm apoi cele mai relevante idei.
Concluzie sau evaluare:

Astfel, reușim să ne structurăm mai clar ideile.
TEXTUL ARGUMENTATIV
Puteți face un plan al unui text argumentativ, folosind organizatorul grafic de mai jos.
Puteți adapta acest organizator, în funcție de indicațiile din cerință (dacă vi se solicită și
contraargumente și câte).
iniei susținute
rea op
u la
rm
N TE
RGUME
Fo
T R A A
CON
Se poate afirma că …, dar punctul slab al

ru
Părerea mea este ... . acestei perspective este … .
pent entului 1
plu a argum Argumentul 1 .........................................................................
m re
ir
înt e
.........................................................................
Ex
.........................................................................
ă
......................................................................... .........................................................................
......................................................................... .........................................................................
Argumentul 2 .........................................................................
ru
pent entului 2
plu a argum ......................................................................... .........................................................................
m re
ri
înt e
.........................................................................
Ex
ă
CONCLUZIE
......................................................................... Cântărind atât argumentele pro, cât și pe
cele contra, concluzia mea este … .
Argumentul 3
.........................................................................
.........................................................................
ru
pent entului 3
.........................................................................
plu a argum .........................................................................
m re .........................................................................
ir
înt e
.........................................................................
Ex
ă
.........................................................................
.........................................................................
.........................................................................
19
recomandări
TEXTUL DE OPINIE
Pentru a scrie un text de opinie, puteți folosi organizatorul de mai jos.
Exprimați cât mai clar opinia pe care vreți să o susțineți.
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Precizați un motiv pentru care credeți că opinia voastră este corectă.
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Dați un exemplu care să susțină motivul menționat anterior.
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Precizați un alt motiv pentru care credeți că opinia voastră este corectă.
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Dați un exemplu care să susțină motivul menționat anterior.
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
Reformulați cât mai convingător opinia exprimată inițial.
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
SCRISOAREA
Dacă aveți de redactat o scrisoare, aveți în vedere formatul de mai jos.
Atenție! Veți completa numele expeditorului și al destinatarului, data și localitatea, urmând
precizările din cerință. Adresarea poate fi familiară, în cazul în care sunteți într-o relație
apropiată cu destinatarul, sau oficială, în cazul în care vă adresați unei persoane necunoscute
sau față de care vă aflați într-o poziție de subordonare. De asemenea, în funcție de relația cu
destinatarul, veți semna cu numele întreg sau doar cu prenumele.
20
recomandări
Data și localitatea ……….....
Adresarea către destinatar (Dragă/Stimate …,)
Paragraf introductiv ………………………………………………………..………….............…………
………………………………………………………………………………………………………….........…………
Două sau trei paragrafe în care îi comunicați destinatarului ceea ce vi se indică în

cerință.
………………………………………………………………………………………………………….........…………
…………………………………………………………………………………………………………...........……….
Formulă de încheiere (Cu drag,/Pe curând etc.) ……………………………….................….
Semnătura autorului ………..………
E-MAILUL
Când scrieți un e-mail, respectați aceleași indicații pe care le-am precizat privitor la
redactarea unei scrisori. Diferențele sunt următoarele:
• trebuie să notați adresa de e-mail a destinatarului sau a destinatarilor mesajului vostru
(Către ...);
• trebuie să notați subiectul pe care îl abordați în mesajul vostru (Subiect).
Adresarea către destinatar/destinatari
Conținutul scrisorii electronice
.................................................................
.................................................................
.................................................................
Formula de încheiere
Numele celui care expediază e-mailul

21
recomandări
JURNALUL
Deși, în mod obișnuit, însemnările dintr-un jurnal sunt scrise direct, fără un plan, în
contextul unui examen este recomandabil să procedați altfel, pentru a fi siguri că textul vostru
îndeplinește toate indicațiile din cerință.
entru a redacta o însemnare/o notă dintr-un jurnal (poate fi vorba de jurnalul unei călătorii
P
sau de jurnalul vostru zilnic), notați, pentru început, pe ciornă:
• întâmplările pe care decideți să le relatați/persoanele despre care alegeți să scrieți, având
în vedere cerința;
• gândurile, percepțiile și sentimentele voastre față de întâmplările/persoanele la care vă
referiți.
Faceți apoi un plan, în care să ordonați ideile:
Introducere
Precizați data și locul în care ați făcut însemnarea din jurnal.
Cuprins
Notați ce ați făcut, văzut, simțit, gândit în ziua respectivă.
Încheiere
Formulați un enunț în care să precizați semnificația pe care o are

pentru voi experiența relatată.
upă ce ați făcut planul, scrieți pe ciornă însemnarea voastră. În redactare, aveți în vedere
D
următoarele recomandări:
• indicați, pentru început, data și, eventual, localitatea în care s-au petrecut evenimentele
relatate, conform cerinței;
• folosiți timpul prezent sau perfect compus al modului indicativ, pentru a sugera că
evenimentele relatate și redactarea paginii de jurnal se petrec în aceeași zi;
• utilizați mărci ale subiectivității (persoana I, singular, verbe ce exprimă trăirile, percepțiile,
reacțiile, atitudinile personale, enunțuri exclamative etc.).
aceți revizia textului, pentru a fi siguri că ați respectat toate indicațiile din cerință, că ideile
F
sunt clare, că nu există repetiții etc.
Transcrieți textul vostru pe foaia de examen.

22
recomandări
ă recomadăm să alcătuiți un portofoliu cu toate aceste tipuri de text, în care să

V
includeți cele mai bune texte pe care le-ați scris pe toată durata pregătirii voastre
pentru examen.
entru fiecare text redactat, trebuie să acordați atenție, în afara limitei numărului de
P
cuvinte, următoarelor criterii menționate în barem pentru „redactarea compunerii”:
• marcarea corectă a paragrafelor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte;
• coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte;
• proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte;
• corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte;
• claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte;
• respectarea normelor de ortografie (0 greșeli/1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte);
• respectarea normelor de punctuație (0 greșeli/1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte);
• lizibilitate – 1 punct.
ste important ca atunci când rezolvați fiecare test din această culegere să aveți în
E
vedere și timpul de care aveți nevoie pentru fiecare subiect, pentru a ști dacă reușiți să
vă încadrați în timpul de două ore pe care îl veți avea la examen sau dacă este nevoie să
vă îmbunătățiți ritmul de lucru. Pentru a rezolva cu ușurință toate cerințele celor două
subiecte, este necesar un antrenament ce presupune exercițiu repetat, identificarea
cerințelor care vă creează dificultăți și stabilirea unor strategii de lucru eficiente, dar
și observarea progresului pe care îl faceți pe măsură ce lucrați testele.
Modelul de test oficial 2021,
cu sugestii de rezolvare
Teste de antrenament
24
model oficial 2021
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
Anul şcolar 2020 – 2021
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
Subiectul I 70 de puncte
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.
Textul 1
Da, undeva, departe, în oraşul său, Petruş, băieţaşul cu ochi sclipitori şi cu nasul cam cârn, nu-l
uitase pe Fram.
A auzit şi el că directorul Circului Struţki l-a trimis îndărăt, în gheţurile unde se născuse. Iar
de-acolo, din oraşul unde vântul şi ploile n-au smuls încă toate afişele vechi de pe ziduri, Petruş îl
urmăreşte în vremea aceasta cu gândul şi cu închipuirea.
Poate că nu l-au uitat nici alţi copii, din alte nenumărate târguri prin care a cutreierat Circul Struţki
cu Arca lui Noe, plină de elefanţi, de tigri, de lei, de şerpi, de maimuţe! Poate că mai istorisesc şi acum
hâtrele lui năzdrăvănii! Poate că un puştan mai mucalit încearcă şi acum să-l imite cum saluta, cum
ştia să cânte din armonică şi cum poftea luptătorii în arenă, să-şi măsoare puterile cu dânsul, la
trântă voinicească.
Dar Petruş nu se mărginise numai la asemenea şăgalnice amintiri. Pentru el amintirile nu erau
numai prilej de ghiduşii şi de hazuri.
De dragul lui Fram se aşternuse în toată legea la citit felurite cărţi despre urşi albi şi despre
expediţiile polare.
Sfârşea una şi începea alta. Pe urmă, se întorcea din nou la cele pe care le-a mai citit.
Iar a doua zi, povestea cu mare aprindere prietenilor aceste peripeţii.
Fetiţa cu părul bălai şi cu ochii albaştri, nepoata fostului profesor, se ţinuse de cuvânt. Vorbise cu
bunicul, luând povestea pe departe, cu mici şi nevinovate şiretlicuri.
— Bunicule, mai ţii minte pe băiatul de lângă noi, de la circ, din seara reprezentaţiei de adio?
— Ei? Ce-i cu dânsul?
— Grozav l-a mai amărât pe el tot ce s-a întâmplat atunci cu Fram!...
— Mi-a părut rău şi mie... Asta-i tot?
— Mai este ceva cu dânsul.
— Ce anume?
— Grozav îi mai place lui să citească istorii despre urşi albi şi despre călătoriile la poli...
— Foarte frumos pentru el. Am văzut eu că are o privire de băiat deştept.
— Da, dar nu are cărţi, bunicule! [...] şi eu i-am făgăduit să-i capăt de la mata. Am făcut rău?
— Ai făcut bine. Foarte bine... Dar ştii cum îl cheamă?
— Petruş! [...] M-am temut să nu te superi, bunicule!
— Când m-am supărat eu când vine cineva să-mi ceară cărţi. [...]
Petruş s-a înfăţişat la uşă a doua zi. Şi fostul profesor, bătrânul pensionar, după ce a stat puţin de
vorbă, îl îndemnă:
— Haidem sus, în bibliotecă, să alegem împreună ce-ți doreşte inima...
Astfel a căpătat Petruş cele dintâi cărţi despre urşii albi şi despre expediţiile polare. Şi astfel, citind
mereu, a ajuns un „adevărat specialist”, cum îl necăjeşte mai în glumă, mai în serios, Mihai Stoican,
tatăl său, când îl zăreşte cu cartea în mână şi cu nasul în carte.
— Ei, Petruş, ai ajuns la pol sau încă nu?
— Mai am, tată, până s-ajung! Acum de-abia citesc însemnările lui Nansen...
— Bine, bine! Povesteşte-mi şi mie câte ceva, domnule specialist! îl îndemna deseori Mihai Stoican.
Petruş n-aştepta să fie rugat de două ori. Era gata cu povestirile.
25
model oficial 2021
Într-adevăr, câte cărţi n-a citit şi câte peripeţii nu poate istorisi el acum? De câte ori nu vesteşte
plin de îndârjită hotărâre că n-are să se lase până ce nu va ajunge şi el în gheţurile polare!
— Petruş, nu te culci? îl întreabă uneori mama.
— Încă puţin, mamă! Mai am de isprăvit un capitol.
— Vezi, ai grijă să stingi lampa! [...]
După ce şi-a terminat lecţiile pe a doua zi, Petruş rămâne câteodată, până târziu, cu coatele
amorţite pe masă, citind la lumina lămpii istoria expediţiilor polare din cele mai vechi timpuri. Uită
atunci de joacă, de alte cărţi, uită chiar şi de paharul cu ceai care-l aşteaptă pe sobă. Tot ce e în jurul
său parcă se depărtează şi se cufundă în zare, ca sloiurile care lunecă acolo, în mările reci, pe apele
verzi.
Nu mai aude nici ploaia, nici vântul bătând în fereastră. Nu mai aude lătratul somnoros al lui
Lăbuş, câinele din curte. Nici huruitul roţilor nu-l mai aude, când trece o birjă târzie în noapte, pe
stradă.
El e cu gândul şi cu închipuirea dincolo de zidurile casei, dincolo de casele oraşului, dincolo de
hotarele ţării, dincolo de munţi şi de mări.
Călătoreşte împreună cu expediţiile polare în ţinuturile gheţurilor veşnice. Tremură de ger cu
eroii acelor fapte măreţe. Rabdă de foame cu dânşii, se târâie cu dânşii prin troiene şi vifore, orbit de
talazurile ninsorii. Lăcrimează cu dânşii când au îngropat sub o lespede de sloiuri un tovarăş răpus
de istoveală, de frig. Şi, odată cu dânşii, scoate un chiot de bucurie când, biruind toate vrăjmăşiile,
au ajuns la un liman, la un ţărm necunoscut, ca să înfigă steagul pe creasta unei stânci ori în mijlocul
unei banchize, unde nu mai călcase picior omenesc.
Deasupra mesei de lucru se află bătute în perete două hărţi alăturate.
Le-a mărit cu mâna lui, după hărţile din cărţi şi din atlase.
Una înfăţişează Oceanul Îngheţat de Nord, cu toate mările, ţărmurile şi ostroavele de acolo.
Cealaltă, Oceanul Îngheţat de la Polul Sud. [...]
Acum cunoaşte şi el adevărata istorie a lui Fram, celălalt Fram, vestitul vas cu care a străbătut
Nansen oceanul şi mările de la Polul Nord şi cu care Roald Amundsen a plecat să descopere Polul Sud.
Cezar Petrescu, Fram, ursul polar
Textul 2
Muzeul Fram (norvegiană: Frammuseet) este un muzeu
construit în amintirea explorării norvegiene din zona polară.
Este situat în peninsula Bygdøy din Oslo, Norvegia, într-o zonă
în care se mai găsesc alte câteva muzee, printre care se numără
Muzeul Kon-Tiki, Muzeul Norvegian de Istorie Culturală, Muzeul
Navelor Vikinge şi Muzeul Maritim Norvegian.
Muzeul a fost inaugurat în 20 mai 1936, în cinstea explorărilor
polare şi a celor trei mari exploratori norvegieni – Fridtjof Nansen,
Otto Sverdrup şi Roald Amundsen. De asemenea, muzeul conţine
imagini cu fauna din regiunile polare, ce surprind animale,
precum urşi-polari şi pinguini. Muzeul Fram
În centrul Muzeului Fram este expusă nava originală Fram.
Interiorul original este intact, iar vizitatorii pot intra înăuntru
ca să îl vadă. Nava a fost proiectată şi construită de Colin Archer
pe baza unor instrucţiuni provenite de la exploratorul Fridtjof
Nansen, care a plătit construcţia navei cu un ajutor venit de la
guvernul Norvegiei şi cu o finanţare privată, în 1891.
În mai 2009, Muzeul Maritim Norvegian, împreună cu Muzeul
Fram, au fost de acord ca acesta din urmă să găzduiască expoziţia
Gjøa. Roald Amundsen şi un echipaj format din şase persoane au
traversat pasajul de nord-vest la bordul navei Gjøa într-o călătorie
de trei ani, care s-a încheiat în 1906. Gjøa, prima corabie care a navigat
adaptare după www.wikipedia.ro prin pasajul de nord-vest
26
model oficial 2021
SFATUL PROFESORULUI A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire
la textele date.
Informațiile solicitate pot apărea
1 Notează alte două specii de animale, pe lângă urşii-polari,
în oricare parte a textului. Recitiți existente în manejul Circului Struţki. 2 puncte
paragraful care se referă la animale.
Alegeți două dintre acestea. Nu
menționați mai multe animale,
pentru a nu pierde timpul. Nu se
punctează alte informații decât cele
solicitate.
Cerința presupune să deduceți, pe

2 Primele cărţi despre urşii-polari pe care le-a citit Petruş
baza informațiilor din text, răspunsul provin de la:
corect. Trebuie să identificați a. directorul Circului Struţki;
cine este bunicul „fetiței cu părul b. Mihai Stoican;
bălai”, pentru că acesta este cel c. nepoata profesorului;
care îi oferă lui Petruș primele cărți d. profesorul pensionar.
despre urșii‑polari. Personajul este
prezentat în text ca „fostul profesor” Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: .
și „bătrânul pensionar”, ceea ce vă 2 puncte
ajută să alegeți răspunsul corect.
Cerința presupune să deduceți, 3 Exploratorii au călătorit cu nava Fram:

pe baza informațiilor din text, a. doar în expediţia la Polul Nord;
răspunsul corect. Ultimul paragraf b. doar în expediţia la Polul Sud;
al textului 1 oferă informațiile care c. în expediţiile la cei doi poli;
vă ajută să răspundeți: „[...] celălalt d. în traversarea pasajului de nord-vest.
Fram, vestitul vas cu care a străbătut
Nansen oceanul și mările de la Polul Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: .
Nord și cu care Roald Amundsen a 2 puncte
plecat să descopere Polul Sud.”
Cerința verifică înțelegerea globală 4 În fragmentul extras din romanul Fram, ursul polar de
a textului și felul în care îl puteți Cezar Petrescu se evidenţiază:
interpreta, de aceea e nevoie să a. bucuria spectatorului;
reflectați la semnificația pe care o b. demnitatea umană;
dați întâmplării relatate în fragment. c. dorinţa de cunoaştere;
Veți putea elimina astfel variantele d. respectul faţă de adulţi.
incorecte, care se referă la aspecte
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: .
marginale ale fragmentului dat. Cea
mai mare parte a textului se referă
2 puncte
la dorința lui Petruș de a afla mai
multe despre urșii-albi și despre
călătoriile la poli.
27
model oficial 2021
SFATUL PROFESORULUI
otează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili

5 N Citiți cu mare atenție enunțurile
corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându‑te din tabel. Unele dintre acestea par
pe informațiile din cele două texte. 6 puncte corecte, deși nu sunt.
Enunțul Corect Incorect

Toţi copiii din târgurile prin care Este aceasta o afirmație confirmată
trecuse Circul Struţki îşi amintesc 1 de text? În text se precizează doar
de Fram. o posibilitate ca și alți copii să-și
Mihai Stoican este convins că fiul amintească, asemenea lui Petruș,
său este un specialist în expediţiile de Fram: „Poate că nu l-au uitat nici
polare. alți copii...”.
Hărţile din camera lui Petruş au fost Recitiți pasajul următor: „Deasupra
3 mesei de lucru se află bătute în
desenate de el însuşi.
perete două hărți alăturate. Le-a
Nepoata bătrânului profesor îl
mărit cu mâna lui, după hărțile din
abordează direct pe bunicul său în
cărți și atlase.” Chiar dacă verbul
ceea ce priveşte dorinţa lui Petruş
de a se informa. a mări din text vă poate trezi îndoieli,
nefiind un sinonim al verbului
a desena, prezent în enunțul din
tabel, construcția „cu mâna lui” vă
ajută să apreciați corectitudinea
enunțului.
Construirea navei Fram a fost

finanţată şi de guvernul Norvegiei. În ultimul paragraf, găsiți următoa
5 rea informație: „Nava a fost proiec
tată și construită de Colin Archer
pe baza unor instrucțiuni provenite
de la exploratorul Fridtjof Nansen,
care a plătit construcția navei cu un
ajutor venit de la guvernul Norvegiei
și cu o finanțare privată, în 1891.”
Atenție! Dacă enunțul nu ar fi inclus
particula și, cum ați fi considerat
răspunsul: corect sau incorect?
Expoziţia Gjøa a fost găzduită de Recitiți paragraful: „În mai 2009,

6 Muzeul Maritim Norvegian, împreu
Muzeul Fram.
nă cu Muzeul Fram, au fost de acord
ca acesta din urmă să găzduiască
expoziția Gjøa.”
28
model oficial 2021
SFATUL PROFESORULUI
Fragmentul a. reprezintă o succesiu 6 Menţionează, în câte un enunţ, tiparul textual din fiecare
ne de replici legate logic între ele și dintre fragmentele de mai jos:
aparținând lui Petruș și mamei lui. a. „— Petruş, nu te culci? îl întreabă uneori mama.
— Încă puţin, mamă! Mai am de isprăvit un capitol.
Fragmentul b. prezintă elemente — Vezi, ai grijă să stingi lampa!”
componente ale Muzeului Fram. b. „De asemenea, muzeul conţine imagini cu fauna
din regiunile polare, ce surprind animale, precum
Atenție! Dacă precizați doar tiparul urşi‑polari şi pinguini.” 6 puncte
textual, fără a-l menționa într-un
enunț, veți fi depunctați.
Identificați cel puțin un element

7 Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, o legătură care se
comun al celor două texte. Puteți poate stabili, la nivelul conţinutului, între fragmentul din
alege dintre următoarele variante: romanul Fram, ursul polar de Cezar Petrescu şi fragmentul
menționarea navei Fram; referirea extras de pe Wikipedia. 6 puncte
la expedițiile polare; evocarea
unor exploratori precum Nansen și
Amundsen.
Răspunsul vostru trebuie să fie

formulat într-un text scurt, de cel
puțin 30 de cuvinte.
De exemplu:
O legătură care se poate stabili între
cele două texte este ... .
Această informație apare în primul
text în primul/al doilea/al treilea etc.
paragraf și în al doilea text în primul/
al doilea/al treilea etc. paragraf.
În primul fragment, se precizează
..., iar în cel de al doilea fragment
sunt prezentate în plus informații
privitoare la ... .
29
model oficial 2021
SFATUL PROFESORULUI
rezi că prin lectură Petruş participă indirect la

8 C Formulați un punct de vedere/o
expediţiile despre care citeşte? Justifică-ţi răspunsul, în opinie și justificați-l/o prin
50 – 90 de cuvinte, valorificând textul dat. 6 puncte valorificarea unui citat din text.
Este deci recomandabil ca, înainte
de a redacta răspunsul, să verificați
dacă îl puteți susține printr-un citat
din text.
Trebuie să aveți în vedere și limita

minimă și maximă de cuvinte
indicată.
De exemplu:
Consider că Petruș participă indirect
la toate expedițiile despre care
citește.
Din fragmentul „tot ce e în jurul său
parcă se depărtează și se cufundă în
zare, ca sloiurile care alunecă acolo,
în mâinile reci, pe apele verzi”,
rezultă că lectura îi stimulează lui
Petruș imaginația și că băiatul se
poate pune în pielea exploratorilor și
poate vedea cu ochii minții locurile
evocate în textele pe care le citește.
Astfel, el participă, în mod indirect,
la toate acele expediții polare.
30
model oficial 2021
SFATUL PROFESORULUI
Pentru a găsi o asociere, vă puteți 9 Asociază fragmentul din Fram, ursul polar de Cezar
gândi la: Petrescu cu un alt text literar studiat sau citit ca lectură
suplimentară, în 50 – 90 de cuvinte, prezentând o
• un text care are aceeași temă asemănare şi o deosebire dintre acestea. 6 puncte
(cunoașterea lumii – exemple
de texte: Tezeu și Minotaurul de
Florin Bican, Un păianjen care
se crede Spiderman de Adina
Popescu, Micul Prinț de Antoine
de Saint-Exupéry, Hronicul și
cântecul vârstelor de Lucian Blaga;
experiența lecturii – exemple de
texte: Indescriptibil de Simona
Popescu, Vrem să vă dăruim
câte o fereastră de Matei Vișniec,
Platanos de Doina Ruști);
• un text care are un personaj

asemănător (un animal simpa-
tic – exemple de texte: Cum e
lumea de Veronica D. Niculescu,
Câinele, prieten al omului de
Valeriu Anghel; un personaj
dornic de cunoaștere: Theodora
Tenpenny și tabloul pierdut de
Laura Marx Fitzgerald, Cheia de
Mihail Sadoveanu, Cartea de piatră
de Vladimir Colin);
• un text care se referă la situații/

experiențe similare (lumea circu-
lui – În cușca leului de Jack
London; prietenia dintre Petruș și
fetiță – exemple: Prietenul meu
de Ioana Pârvulescu, Oracolul de
Mircea Cărtărescu, La Medeleni de
Ionel Teodoreanu) etc.
De exemplu: Un text care poate fi

asociat cu fragmentul din ... de ...
este textul ... semnat de ... .
Ambele texte ... .
Asemănarea dintre cele două texte
se bazează pe ... .
Deosebirea dintre cele două texte
este aceea că ... .
31
model oficial 2021
B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai SFATUL PROFESORULUI
jos.
Despărțiți în silabe cuvintele și pro
1 Î ncercuieşte silaba accentuată din cuvintele „măcar” şi
„oceanul”. 2 puncte nunțați în gând cele două cuvinte,
accentuând, pe rând, fiecare silabă
măcar a celor două cuvinte, pentru a deci
de care este varianta corectă.
oceanul
ac parte din acelaşi câmp lexical toate cuvintele din

2 F În câmpul lexical intră cuvinte
seria: care se raportează la aceeași idee
a. atlas, bibliotecă, capitol, carte. și care aparțin aceleiași părți de
b. afiş, arenă, circ, hărţi. vorbire. Astfel, veți putea exclude,
c. banchiză, gheţuri, a îngheţa, sloi. de exemplu, seria de la punctul b,
d. mâine, noapte, zi, veşnic. care conține substantivul hărți,
pentru că nu are legătură cu ideea
Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect: .
de spectacol de circ, la care se
2 puncte referă celelalte cuvinte ale seriei.
De asemenea, veți exclude seriile c
și d, care conțin cuvinte ce aparțin
unor părți de vorbire diferite.
3 Rescrie enunţul „Interiorul original este intact.”, înlocuind Citiți enunțul cu atenție, pentru
cuvântul interior cu un antonim şi cuvântul intact cu un a nu înlocui ambele cuvinte cu
sinonim. 4 puncte sinonime sau cu antonime sau
pentru a nu înlocui cuvintele date
cu altă categorie lexicală. Atenție!
Menționarea sinonimului și a antoni
mului fără a rescrie enunțul care le
cuprinde duce la depunctare.
ranscrie din fragmentul de mai jos trei substantive

4 T Identificați toate substantivele
aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza. din text. Stabiliți cazul fiecărui
„— Ei, Petruş, ai ajuns la pol sau încă nu? substantiv. Alegeți doar trei dintre
— Mai am, tată, până s-ajung! Acum de-abia citesc în aceste substantive, câte unul
semnările lui Nansen.” 2 puncte pentru fiecare caz identificat. Nu
pierdeți timp cu transcrierea tuturor
substantivelor, pentru că nu veți
primi mai multe puncte decât cele
menționate în barem.
32
model oficial 2021
SFATUL PROFESORULUI
Cum se poate transforma o 5 Transformă construcţia pasivă din enunţul „Nava a fost
construcție pasivă într-una activă: construită de Colin Archer.” într-o construcţie activă.
6 puncte
• complementul de agent din cons
trucția pasivă (de Colin Archer)
devin e subiect în construcția
activă;
• forma pasivă a verbului din enunțul

dat (a fost construită) se modifică
într-o formă activă, menținând
modul, timpul, persoana și
numărul;
• subiectul din construcția pasivă

(nava) devine complement direct în
construcția activă.
Amintiți-vă care sunt cele patru

6 Alcătuieşte un enunţ asertiv în care substantivul „muzeu”
tipuri de enunțuri: asertiv (când să aibă funcţia sintactică de complement indirect şi un
este comunicată o informație), enunţ interogativ în care pronumele interogativ „cine”
interogativ (când se cere o să aibă funcţia sintactică de nume predicativ. 6 puncte
informație), imperativ (când se
comunică un ordin, o cerere sau o
rugăminte) și exclamativ (când se
comunică emoții, reacții, sentimente
privitoare la ceva/cineva).
Scrieți pe ciornă enunțurile (una

sau două variante), pentru a verifica
dacă ați lucrat corect.
Citiți precizările dintre paranteze 7 Completează spaţiile libere din textul de mai jos,
cu atenție. Observați contextul, reprezentând comentariul unui cititor pasionat de
pentru că în cazul pronumelui expediţiile polare, cu forma corectă a cuvintelor scrise
relativ care trebuie să faceți acordul între paranteze. 6 puncte
cu substantivul participanților, pe
care îl substituie, alegând genul și Mi- (a plăcea, modul condiţional-optativ,
numărul potrivite.
timpul prezent) să citesc jurnalele participanţilor la
expediţiile polare de (care, cazul genitiv) curaj
sunt fascinat încă din copilărie.
33
model oficial 2021
Subiectul al II-lea 20 de puncte SFATUL PROFESORULUI
Imaginează-ţi că ai călătorit la Polul Nord. Redactează o notă Un jurnal de călătorie conține în
din jurnalul tău de călătorie, de cel puţin 150 de cuvinte, care semnări privitoare la ceea ce vedeți,
să cuprindă prezentarea unei emoţii/a unui sentiment din simțiți, gândiți atunci când faceți o
timpul acesteia, o secvenţă narativă, una descriptivă şi una călătorie. O notă dintr‑un astfel de
explicativă. Data redactării jurnalului este 2 noiembrie 2020. jurnal reprezintă însemnarea dintr-o
anumită zi (2 noiembrie 2020).
Inserați această dată înainte de
Punctajul pentru compunere se acordă astfel: nota pe care o veți redacta. Fiind
• conţinutul compunerii – 12 puncte; o însemnare personală, trebuie
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă să folosiți mărci ale subiectivității:
a paragrafelor – 1 punct; coerenţa textului – 1 punct; persoana I, singular a verbului,
proprietatea termenilor folosiţi – 1 punct; corectitudine verbe ce exprimă trăirile, percepțiile,
gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – reacțiile, atitudinile personale,
1 punct; proprietatea termenilor folosiţi – 1 punct; enunțuri exclamative etc.
respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea
normelor de punctuaţie – 1 punct; lizibilitate – 1 punct). Pentru început, notați-vă pe ciornă
câteva idei privind:
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în • informații despre Polul Nord pe
care compunerea are minimum 150 de cuvinte şi dezvoltă care le-ați putea valorifica în textul
subiectul propus. vostru (de exemplu: este situat în
Oceanul Arctic; în lunile de iarnă,
soarele se află permanent sub
orizont; flora și fauna sunt destul
de sărace; efectele încălzirii
globale asupra grosimii gheții se
simt din ce în ce mai mult în ultimii
ani etc.);
• ce ați putea vedea la Polul Nord

(de exemplu: multă gheață, foci,
urși-polari, vulpi polare, pasărea
omătului, furtunarul ghețurilor etc.);
• cum v-ați simți în clima de acolo

(știind că temperaturile sunt foarte
joase, putând varia între – 43°C și
0°C, probabil că ați simți gerul);
• ce ați gândi despre faptul că v-ați

aflat acolo în acea zi și despre
experiența pe care ați imaginat-o.
Vezi Recomandări, pag. 21, pentru

planul compunerii.
Barem de corectare și de notare: pagina 218

34
TESTUL 1

Textul 1
Fiind băiet păduri cutreieram Alături teiul vechi mi se deschise:
Şi mă culcam ades lângă isvor, Din el ieşi o tânără crăiasă,
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam Pluteau în lacrimi ochii-i plini de vise,
S-aud cum apa sună-ncetişor: Cu fruntea ei într-o maramă2 deasă,
Un freamăt lin trecea din ram în ram Cu ochii mari, cu gura-abia închisă;
Şi un miros venea adormitor. Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă3,
Astfel ades eu nopţi întregi am mas1, Călcând pe vârful micului picior,
Blând îngânat de-al valurilor glas. Veni alături, mă privi cu dor.
Răsare luna,-mi bate drept în faţă: Şi ah, era atâta de frumoasă,

Un rai din basme văd printre pleoape, Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta
Pe câmpi un văl de argintie ceaţă, Un înger blând cu faţa radioasă,
Sclipiri pe cer, văpaie preste ape, Venind din cer se poate arăta;
Un bucium cântă tainic cu dulceaţă, Iar păru-i blond şi moale ca mătasa
Sunând din ce în ce tot mai aproape... Grumazul alb şi umerii-i vădea4.
Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii, Prin hainele de tort5 subţire, fin,
Părea c-aud venind în cete cerbii. Se vede trupul ei cel alb deplin.
Mihai Eminescu, Fiind băiet păduri cutreieram
Textul 2
Introducere
Ați remarcat vreodată că indiferent pe ce parte a pământului ne aflăm, toți vedem aceeași
parte a Lunii în aceeași zi? Ați remarcat vreodată că partea luminată a Lunii se schimbă
secvențial și ciclic?
În această unitate de învățare elevii vor studia influența pozițiilor relative ale Soarelui,
Pământului și Lunii asupra fiecărei faze a Lunii, cum se determină această fază pentru fiecare
zi și cum se calculează procentajul părții luminate. Unitatea de învățare este recomandată
pentru elevi cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani, pentru că sunt necesare cunoștințe anterioare
de trigonometrie și astronomie.
Noțiuni de astronomie
Când vorbim de fazele Lunii ne referim la porțiunea luminată a acesteia, așa cum este
văzută de un observator de pe Pământ. Această „apariție” luminoasă se modifică ciclic, când
1
a mânea (vb.) – (reg.) a poposi o vreme undeva.
2
maramă (s.f.) – fâșie lungă de voal fin, cu care își acoperă capul femeile de la țară când se îmbracă în costum popular.
3
a păși (vb.) – (reg.) a călca, a merge.
4
a vădi (vb.) – a face să fie evident, a arăta.
5
tort (s.n.) – fir tors de cânepă, de in sau de alte materii textile.
Versiune digitală interactivă disponibilă pe Smart+iZZI (ro.izzi.digital)

Evaluarea națională 2022 T1 35
Luna orbitează în jurul Pământului, în conformitate cu pozițiile relative ale Pământului, Lunii
și Soarelui. O jumătate a suprafeței Lunii este întotdeauna luminată de Soare. Partea acestei
emisfere luminate, ce poate fi văzută de un observator de pe Pământ, variază de la întregul disc
luminos (Luna plină) până la dispariția ei (Luna nouă).
De mult timp s-a stabilit că forma Lunii depinde de „vârsta” ei, care înseamnă numărul de
zile ce s-au scurs de la Luna nouă anterioară. În figura 1, cercul interior arată orbita Lunii,
considerată circulară, Pământul fiind în centru. Poziția Soarelui este indicată de direcția
luminii și, pentru că distanța până la Soare este de 400 ori mai mare decât cea până la Lună,
putem considera că direcția Soare – Pământ, văzută de pe Lună, este întotdeauna paralelă cu
direcția razelor de lumină. Iluminarea Lunii fiind asigurată de Soare, părțile de zi și noapte ale
Lunii sunt reprezentate în puncte diferite ale orbitei sale (figura 1).
Cercul exterior al figurii arată felul în care vedem Luna de pe Pământ, cu alte cuvinte: fazele
Lunii. În punctul A Luna este nouă; în B vedem o semilună în creștere. Primul Pătrar apare în
C; între C și E este vizibilă mai mult de jumătate din fața luminată. În D este Lună plină; în E
poziția este cunoscută ca Ultimul Pătrar. Între E și A Luna este în scădere în fiecare zi până
dispare complet, la punctul de Lună nouă. Putem să definim acum perioada de Lună sinodică
sau lunația. Deși orbita Lunii suferă modificări, o valoare medie, definită ca intervalul de timp
dintre două faze succesive de Lună nouă a fost stabilită pentru aceasta. Luna sinodică, notată Sc,
are valoarea de 29,53059 de zile. Perioada siderală a Lunii sau Luna siderală este intervalul de
timp necesar Lunii să facă o mișcare de revoluție completă în jurul Pământului. Considerând
ca referință stelele, acest interval corespunde traiectoriei de la A la B din figura 2. De asemenea,
putem determina o valoare medie, care este de 27,32166 de zile.
Diferența dintre aceste două perioade se datorează faptului că Luna trebuie să se deplaseze
puțin mai departe pe orbita sa pentru a prinde din urmă Pământul, care, din punct de vedere
geometric, se rotește în jurul Soarelui (Pământul a trecut din E în F în figura 2, în timp ce Luna
trebuie să ajungă în C, nu în B, ca să fie din nou Lună nouă, așa ca în punctul A). Trei mărimi și
anume: perioadele siderale de revoluție ale Lunii în jurul Pământului, ale Pământului în jurul
Soarelui și perioada sinodică a Lunii trebuie să fie relaționate între ele.
PRIMUL
PĂTRAR Relația dintre Soare, Pământ și Lună
CORN ÎN
CREȘTERE din punct de vedere geometric
COCOȘATĂ ÎN C
CREȘTERE B
LUMINA SOLARĂ
LUNĂ D A
PLINĂ Orbita
LUNĂ Pământului
NOUĂ
E
COCOȘATĂ ÎN CORN ÎN
DESCREȘTERE DESCREȘTERE
AL DOILEA
PĂTRAR Orbita Lunii
figura 1 – Fazele Lunii figura 2
Analiza
Iată pașii necesari pentru a calcula faza Lunii într-o anumită zi, în emisfera nordică. Elevii
vor putea să o calculeze în mod clasic sau, dacă preferă, să realizeze un program/aplicație, cum
ar fi versiunea Java prezentată aici. Singura dată necesară pentru calcularea fazei Lunii este
data în care elevii vor să știe ce fază are Luna. Aceasta presupune introducerea în program a
zilei, lunii și anului.
În primul rând elevii trebuie să prelucreze data aleasă (ziua, luna, anul). Această dată este
transformată în Ziua iuliană (ZI este un sistem de măsurare a timpului folosit în comunitatea
astronomică. Aceasta înseamnă intervalul de timp în zile care a trecut din 1900, 1 ianuarie,
ora 12). […]
36
T1 Evaluarea națională 2022
Rezultate
Analiza fiind finalizată, elevii sunt capabili să afle ce fază corespunde unei date anume și ce
procentaj din suprafața Lunii este luminată. S-a dezvoltat o aplicație Java, ca parte integrantă a
unității de învățare. Elevii și profesorii o pot utiliza pentru a înțelege mai bine influența pozițiilor
relative ale Soarelui, Pământului și Lunii una față de alta în timpul fazelor Lunii sau pentru a-și
verifica diferitele rezultate. În această aplicație sunt trei părți: o fereastră cu informații despre
faza actuală a Lunii în partea stângă, o animație cu Soarele, Pământul și Luna în partea dreaptă
și câmpurile pentru introducerea datei în partea de jos.
Cristina Viñas Viñuales, Ederlinda Viñuales Gavín, Fazele lunii,
https://www.science-on-stage.eu/images/download/iStage_1_-_Fazele_Lunii.pdf
A.
otează un indice spațial și un indice temporal care aparțin decorului primei strofe din
1 N
poezia Fiind băiet păduri cutreieram de Mihai Eminescu. 2 puncte
crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

2 S
textul 1. Sunt prezente elemente ale planului cosmic în versurile:
a. „Astfel ades eu nopţi întregi am mas”; „Pe câmpi un văl de argintie ceaţă”;
b. „Pe câmpi un văl de argintie ceaţă”; „Răsare luna,-mi bate drept în faţă”;
c. „Răsare luna,-mi bate drept în faţă”; „Sclipiri pe cer, văpaie preste ape”;
d. „Sclipiri pe cer, văpaie preste ape”; „Un freamăt lin trecea din ram în ram”.
Răspunsul corect: . 2 puncte

3 S
textul 2. Văd aceeași parte a Lunii:
a. oamenii aflați în aceeași emisferă a Pământului, în aceeași zi;
b. oamenii aflați în emisfere diferite ale Pământului, cu decalaj de câteva ore;
c. toți oamenii, dar în zile diferite, în funcție de emisfera în care se află;
d. toți oamenii, indiferent unde se află pe Pământ, în aceeași zi.

4 S
textul 1. Din poezia Fiind băiet păduri cutreieram de Mihai Eminescu se degajă o stare de:
a. nostalgie;
b. recunoștință;
c. suferință;
d. veselie.
otează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
5 N
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Peisajul surprins în poezie este unul exclusiv cosmic.

În poezie, elementele fantastice sunt proiectate în vis.
Singura mișcare surprinsă în descrierea cadrului natural din
poezie este pasul cerbilor.
Faza lunii dintr-o anumită zi poate fi calculată și cu ajutorul

unei aplicații.
Astronomii folosesc un sistem special de măsurare a timpului,
numit Ziua iuliană.
Aplicația Java realizată împreună cu elevii are trei secțiuni,
toate fiind dedicate calculării fazelor lunii.
enționează, în câte un enunț, două imagini care asigură sonoritatea cadrului surprins în
6 M
primele două strofe ale poeziei, ilustrându-le cu exemple. 6 puncte
7 Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului,
între cele două texte date. 6 puncte
rezi că amintirile din copilărie sunt învăluite într-o lumină/atmosferă de basm? Motivează‑ți
8 C
răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând poezia Fiind băiet păduri cutreieram de Mihai
Eminescu. 6 puncte
38
sociază poezia Fiind băiet păduri cutreieram de Mihai Eminescu cu un alt text literar studiat
9 A
la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare
și o deosebire de conținut dintre acestea. 6 puncte
B.
ubliniază cuvintele care conțin hiat din seria de mai jos.

1 S
fiind, freamăt, studia, tainic, unității 2 puncte
crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

2 S
Aparțin aceluiași câmp lexical toate cuvintele din seria:
a. cer, lună, ram, tei;
b. față, grumaz, ochi, picior;
c. frunte, lacrimi, miros, păr;
d. frunze, iarbă, izvor, pădure.
recizează care dintre sensurile propriu de bază, propriu secundar sau figurat este folosit
3 P
în poezie pentru cuvântul picior. Alcătuiește câte un enunț prin care să ilustrezi celelalte
două sensuri, menționându-le. 4 puncte
enționează ce părți de vorbire sunt cuvintele alături, vechi și mi din versul de mai jos,
4 M
precizând funcția sintactică a acestora.
„Alături teiul vechi mi se deschise.” 6 puncte
ranscrie fiecare propoziție subordonată din fraza de mai jos, precizând felul acesteia și
5 T
partea de vorbire prin care se realizează subordonarea.
„Analiza fiind finalizată, elevii sunt capabili să afle ce fază corespunde unei date anume.”
6 puncte
lcătuiește un enunț asertiv în care să formulezi o impresie despre emoțiile pe care ți

6 A
le-a provocat poezia Fiind băiet păduri cutreieram de Mihai Eminescu. În enunț, vei avea o
construcție pasivă și un adjectiv la gradul de comparație superlativ absolut. 6 puncte
7 Corectează textul de mai jos, reprezentând o notiță de jurnal a unui elev pasionat de
astronomie și transcrie-l.
Astăzi a fost, așa cum spun astronomii, Lună Plină. Privind-o mi-am amintit câte superstiții
egzistă legate de ea. Când colo, este doar un fenomen care merită admirat pentru
splendoarea ei. Nu odată m-am lăsat fascinat de acest fenomen. Defapt, de fiecare dată
când se ivește, îi descopăr alte și alte propretăți. 6 puncte
Subiectul al II-lea 20 de puncte

Redactează un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare
amuzantă, reală sau imaginară, petrecută în timpul unei nopți în care Luna se află în faza
numită de astronomi Lună plină. Vei avea în vedere relatarea întâmplării la persoana I, singular,
respectând ordinea logică a evenimentelor, precizarea unui indice temporal și a unui indice
spațial, utilizarea narativului și a descriptivului ca tipare textuale.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența
textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală –
1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct;
respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se

acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul
propus.
40
TESTUL 2

Textul 1
— Salutare, copii! a zis băiatul mai mare. A luat de pe masă albumul Daredevil2 și l-a des-
Ia să vedem noi ce-i așa de interesant aici, de chis cu buzele țuguiate.
stați toți la cucurigu’ ca liliecii. — Oaaau! a făcut și ea, deși nici nu apucase
S-a apropiat de masa improvizată. să vadă bine despre ce e vorba. Cââât de tare!
— Comics1, eh? a făcut cu un dispreț exage- Uite aici, Mihai. [...]
rat. Comics pe hârtie. Ce înapoiați sunteți! Simona i-a arătat cu degetul un chenar la
— Ia una și să vezi ce mișto îi! l-a ispitit Bogdi, întâmplare. Mihai urmărea scena. Un băiat
vărul lui. evident orb, cu ochelari de soare fumurii, tră-
— Scuze, nu-i nimic nou sub soare aici. Da- gea cu arcul. Și nu nimerea ținta. Bărbatul de
că-mi spuneați că vreți de astea, vă arătam eu lângă el, de asemenea orb, încerca să-l antre-
comics. neze. Îi dădea indicații. Era maestrul lui. Pe
Și-a scos tableta din buzunarul de la spate pagina următoare, băiatul deja nimerea ținta.
și a pus-o pe masă. De două ori, fix la mijloc. A doua săgeată des-
— Aici, dragi copii, aici aveți tot ce vă puteți picând-o pe prima la perfecție.
dori. — Oaaau! Asta da! au făcut amândoi la uni-
Bogdi a luat tableta, a deschis-o și i-a mân- son.
gâiat ecranul tot mai mânios. — Ce-i acolo? a zis răstit Liviu și din doi pași
— Dă-o-ncoace, că nu știi nimic, l-a repezit a fost lângă ei.
Liviu. — Nimic, i-a întors-o Simo, lipind albumul
A apăsat cu dexteritate în mai multe locuri, de piept, ca el să nu vadă. Uită-te pe tableta ta,
apoi a întors ecranul spre ei. ziceai că ai acolo colecția completă.
— Colecție completă, a anunțat triumfal. Liviu s-a gândit că ar fi însemnat să-și recu-
Luați, că mie mi s-a acrit deja de ele. noască minciuna, dacă îi spunea că pe tabletă
Bogdi a luat tableta din mâna vărului său și nu are decât revistele, nu și albumele Marvel.
a început să privească ecranul cu ochi tot mai Și-n mod sigur nu avea Neînfricatul, își dădea
mari. Alex și-a abandonat revista de hârtie și seama după copertă. Ce ținea Simona în mână
s-a uitat peste umărul lui. Mihai, strângând era o raritate. Era chiar povestea devenirii lui
din dinți, verde de supărare, a refuzat să se Daredevil spusă după scenariul lui Frank Miller,
clintească. un monstru sacru al benzilor desenate.
— Oaaau! a făcut Alex la un moment dat. Deodată, mai vechea pasiune a lui Liviu
Mărește acolo, Bogdi. Ce tare! pentru comics s-a reaprins și a început să ardă
Simo a urmărit scena de la observatorul ei mistuitor.
și s-a decis ca de data aceasta să nu mai facă — Dă-o-ncoa’! a scuipat el printre dinți și a
aceeași greșeală. A pufnit pe nas, s-a abținut smuls albumul din mâinile fetei.
cu greu să-i zică vreo două lui Liviu și s-a așe- — Hei, ce crezi că faci?! a sărit Mihai în pi-
zat lângă Mihai, pe același sac, înghesuindu-l. cioare, neașteptat de iute.
1
comics – termen care denumește, în mod general, revistele de benzi desenate.
2
Daredevil este un supererou care apare în cărțile publicate de Marvel Comics, o editură americană de benzi
desenate. Autorul personajului Daredevil este Stan Lee, care l-a creat în 1964.

S-a întins după album, dar Liviu a făcut o Amenințarea a avut efectul opus asupra
fandare și Mihai a fost cât pe ce să cadă. lui Liviu. A început să râdă, de i se scuturau
— Ne jucăm de-a prinselea? a propus bă- pletele pe umeri. […]
iatul înalt. — Ăsta rămâne la mine până învățați să vă
A ridicat albumul deasupra capului. La purtați frumos, a anunțat Liviu, după care și-a
capătul mâinii lui, acesta aproape că atingea recuperat tableta din mâinile celor doi băieți,
căpriorii acoperișului. lăsându-i cu ochii în soare, și a coborât scara.
— Haide, prinde-l! Spera ca graba să nu-i trădeze nerăbdarea
— Dă-l înapoi! a strigat Simo. Te ssspun la de-a citi Neînfricatul. Deși, la urma urmei, pu-
tanti Viorica dacă nu-l dai. țin îi păsa dacă așa era.
Mircea Pricăjan, Pumn de fier
Textul 2
Seria de benzi desenate scoase de cei de la Lex Comics se întregește cu Daredevil și nu
cu orice volum Daredevil, ci chiar cu cel care a ajuns să fie catalogat de Miller3 drept „Biblia
Daredevil” [...].
În Hell’s Kitchen4 din Manhattan, un puști pe nume Matt își duce traiul alături de tatăl
său, boxer profesionist. Viața celor doi este dificilă, mai ales de când tatăl său a început
să aibă probleme cu lumea interlopă care l-a transformat într-un bătăuș recuperator. Un
accident nefericit îl lasă pe Matt fără vedere și astfel îl cunoaște pe Stick care-l ia sub aripa sa
protectoare și-l antrenează pentru a-l ajuta să-și ascută simțurile, transformându-l într-un
adevărat luptător. Relațiile tatălui lui Matt îi aduc acestuia moartea când refuză să piardă un
meci, iar Matt decide să se răzbune, acesta fiind primul pas în direcția eroului mascat care
va fi Daredevil.
Mi-a plăcut foarte mult banda, în primul rând datorită ilustrației old-school5 pe care a
abordat-o Romita jr. [...]
Când Miller vrea să creeze o poveste extraordinară poate să o facă, dovadă stând chiar
volumul de față. Nu doar că reușește să creeze un personaj credibil, dar dramele din spatele
dorinței lui Matt de a deveni un luptător al dreptății sunt cât se poate de bine ancorate în
realitate. Bineînțeles că Miller strecoară în povestea lui Matt anumite aspecte sociale care țin
de problemele cu care americanii de rând se confruntau în perioada anilor ’80, cartierul rău
famat din Manhattan fiind spațiul perfect pentru nașterea unui supererou precum Daredevil.
Evoluția lui Matt în Daredevil este naturală, Miller nu exagerează nicăieri dezvoltarea acestuia,
lăsând impresia că lucrurile vin de la sine, nu transmite nicăieri că Matt visează la o astfel
de carieră, ba dimpotrivă, după răzbunarea morții tatălui său, Matt decide să devină avocat,
întoarcerea în Hell’s Kitchen trezind în acesta instinctele de apărare a oamenilor din cartierul
său, instincte care-i spun că statutul de luptător cu mască poate să fie mai util acestora decât
poziția de avocat în costum. Spre deosebire de multe alte personaje, Daredevil nu ajunge
un vigilante6 din cauza setei aprige de răzbunare. Daredevil este Daredevil datorită nevoii
oamenilor de a se simți protejați, nevoii de a avea un exemplu aproape de ei, nevoii de dreptate
care trebuie să se facă în momentul în care legea și instituțiile statului se feresc să intervină
din cauza cartierelor rău famate [...].
Volumul tradus de cei de la Lex Comics este cu adevărat un eveniment și merită să fie
păstrat în biblioteca oricărui fan de benzi desenate [...].
Răzvan Zamfirescu, Daredevil Neînfricatul
de Frank Miller și John Romita jr.,
https://razvanvanfirescu.wordpress.com/, 16 mai 2016
3
Frank Miller, scriitorul care a creat, la începutul anilor ’80 ai secolului trecut, povestea din benzile desenate
dedicate personajului Daredevil și care a contribuit semnificativ la creșterea popularității acestuia.
4
Hell’s Kitchen – cartier din New York.
5
old-school (engl.) – de modă veche.
6
vigilante – personaj asemănător haiducilor, ale cărui acțiuni justițiare sunt realizate în afara legii.
42
A.
otează numele a două personaje din textul lui Mircea Pricăjan, care se află în relație de
1 N
rudenie. 2 puncte

2 S
textul 2. Înainte de a deveni un supererou, Daredevil avea numele:
a. Frank;
b. Matt;
c. Miller;
d. Stick.

3 S
textul 1. Liviu își explică atitudinea disprețuitoare prin faptul că:
a. benzile desenate sunt pentru copii mai mici;
b. are în memoria tabletei toată colecția de reviste;
c. el este mai mare decât ceilalți copii;
d. nu îi plac revistele cu benzi desenate.

4 S
textul 1. O trăsătură a lui Daredevil, care reiese din secvențele urmărite de Simona și de
Mihai, este:
a. curajul;
b. deznădejdea;
c. oportunismul;
d. perseverența.
5 N
acestuia, bazându-te pe informaţiile din cele două texte. 6 puncte
Simona caută în revistă o anumită scenă pe care i-o arată lui

Mihai.
Liviu îi consideră înapoiați pe prietenii săi, pentru că mai
citesc reviste de hârtie.
Curios, Mihai se duce primul să vadă ce are Liviu pe tabletă.
Povestea eroului Daredevil este inspirată de realitățile

societății americane din anii ’80.
Volumul Daredevil Neînfricatul este tradus în limba română de
Lex Comics.
Daredevil este un erou justițiar născut din setea de răzbunare.

enționează, în enunțuri, două trăsături specifice textului epic prezente în fragmentul de

6 M
mai jos.
„Simo a urmărit scena de la observatorul ei și s-a decis ca de data aceasta să nu mai facă
aceeași greșeală. A pufnit pe nas, s-a abținut cu greu să-i zică vreo două lui Liviu și s-a
așezat lângă Mihai, pe același sac, înghesuindu-l. A luat de pe masă albumul Daredevil și
l-a deschis cu buzele țuguiate.” 6 puncte
rezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului,
7 P
între fragmentul din romanul Pumn de fier de Mircea Pricăjan și fragmentul din recenzia
Daredevil Neînfricatul de Frank Miller și John Romita jr. scrisă de Răzvan Zamfirescu. 6 puncte
rezi că un erou dintr-o carte poate deveni un model pentru cei care o citesc? Motivează-ți
8 C
răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând unul dintre textele date. 6 puncte
44
sociază fragmentul din Pumn de fier de Mircea Pricăjan cu un alt text literar studiat la
9 A
clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și
o deosebire de conținut dintre acestea. 6 puncte
B.
1 Î ncercuiește un cuvânt care conține diftong și subliniază un cuvânt care conține hiat, în
enunțul dat:
„Seria de benzi desenate scoase de cei de la Lex Comics se întregește cu Daredevil [...]”
2 puncte
2 Formulează două enunțuri prin care să ilustrezi omonimia substantivului bandă.
2 puncte
escrie enunțul „Evoluția lui Matt în Daredevil este naturală [...]”, înlocuind cuvântul evoluție
3 R
cu un sinonim adecvat contextului și cuvântul naturală cu un antonim. 4 puncte
ranscrie adjectivul din fragmentul de mai jos, precizând funcția sintactică a acestuia.
4 T
„Evoluția lui Matt în Daredevil este naturală, Miller nu exagerează nicăieri dezvoltarea
acestuia [...]” 6 puncte
otează, din secvența de mai jos, construcția verbală impersonală în care referirea la
5 N
persoană se face printr-un pronume personal, menționând cazul acestuia:
„Spera ca graba să nu-i trădeze nerăbdarea de-a citi Neînfricatul. Deși, la urma urmei, puțin
îi păsa dacă așa era.” 6 puncte
lcătuiește un enunț prin care soliciți unui coleg o informație despre supereroul lui
6 A
preferat, în care să existe o propoziție subordonată atributivă, introdusă printr-un adjectiv
pronominal relativ. 6 puncte
escrie enunțul de mai jos, reprezentând reacția unui coleg după lectura unei reviste de
7 R
benzi desenate, corectând greșelile de orice fel.
Ce-i de la Lex Comics au creeat o extraordinară poveste adresată la cine iubește benzile
desenate. 6 puncte

Redactează, în cel puțin 150 de cuvinte, caracterizarea lui Liviu, personajul fragmentului extras
din romanul Pumn de fier de Mircea Pricăjan. În caracterizarea acestuia, vei avea în vedere
să evidențiezi locul pe care-l ocupă în text, să indici și să exemplifici două trăsături fizice și
două trăsături morale ale personajului, să menționezi două mijloace diferite de caracterizare,
să-l compari cu alte personaje din același text sau din alte texte citite, respectiv să prezinți
semnificația personajului în cadrul fragmentului de text citat.


propus.

46
TESTUL 3

Textul 1
ACTUL I, scena 3
EXPRESUL DE HOGWARTS
ALBUS și ROSE merg printr-un vagon al trenului. Unul îngrozit, cealaltă încântată.
Din direcția opusă, VRĂJITOAREA CU CĂRUCIORUL se apropie de ei, împingându-și căruciorul.
VRĂJITOAREA CU CĂRUCIORUL: Doriți ceva de pe cărucior, drăguților? Delicatese cu dovleac?
Broscuțe de ciocolată? Colțunași de cazan?
ROSE (băgând de seamă că ALBUS privește cu jind la broscuțele de ciocolată): Al! Trebuie să ne
concentrăm.
ALBUS: La ce să ne concentrăm?
ROSE: La cei pe care ni-i alegem ca prieteni. Știi, mama și tata l-au întâlnit pe tatăl tău în prima
zi în Expresul de Hogwarts.
ALBUS: Adică cum trebuie să alegem cine vor fi prietenii noștri pentru tot restul vieții? Pe mine
chestia asta mă cam sperie.
ROSE: Dimpotrivă, este foarte palpitant. Eu fac parte din familia Granger-Weasley, tu ești un
Potter. Toată lumea va vrea să se împrietenească cu noi. Trebuie doar să-i alegem pe cei pe
care îi vrem.
ALBUS: Și cum să hotărâm... în ce compartiment să intrăm?
ROSE: Le vom da tuturor note, după care vom decide.
ALBUS deschide o ușă și se uită la un puști blond (SCORPIUS), care stă singur într-un compartiment.
SCORPIUS îi zâmbește și el.
ALBUS: Salut! Compartimentul ăsta este...
SCORPIUS: Este liber. Sunt singur aici.
ALBUS: Grozav! Atunci am putea și noi... să intrăm... puțin... dacă nu te deranjează?
SCORPIUS: Nu mă deranjează. Salut.
ALBUS: Albus. Sau Al. Eu sunt... Pe mine mă cheamă Albus...
SCORPIUS: Salut! Scorpius. Vreau să zic, eu sunt Scorpius. Tu ești Albus. Eu sunt Scorpius. Iar
tu trebuie să fii...
Chipul lui ROSE devine tot mai glacial cu fiecare secundă.
ROSE: Rose.
SCORPIUS: Salut, Rose! Vrei niște levidropsuri?
ROSE: Mersi, dar tocmai am luat micul dejun.
SCORPIUS: Mai am și niște „Cioc-o-șoc”, niște mentofumuri și niște jelimacși. Asta este ideea
mamei. Zice că (începe să cânte): „Dulciuri... Cu ele-ți faci prieteni orișicând.” (Dându-și seama
că a fost o greșeală să cânte:) Dar probabil că este o idee proastă.
ALBUS: Iau eu câteva... Mama nu-mi dă voie să mănânc dulciuri. Tu cu care ai începe?
Când SCORPIUS nu se uită, ROSE îi dă un ghiont lui ALBUS.
SCORPIUS: Simplu! Dintotdeauna am zis că mentofumurile sunt reginele pungii de dulciuri.
Sunt niște bomboane cu mentă care fac să-ți iasă fum pe urechi.

ALBUS: Excelent, atunci din asta am să... (ROSE îl înghiontește din nou) Rose, te rog să nu-mi mai
dai ghionturi.
ROSE: Nu-ți dau niciun ghiont.
ALBUS: Ba îmi dai și mă doare.
SCORPIUS se întristează brusc.
SCORPIUS: Îți face semne din pricina mea.
ALBUS: Cum?
SCORPIUS: Uite, eu știu cine sunteți voi și bănuiesc că și voi știți cine sunt eu.
ALBUS: Cum adică știi cine sunt eu?
SCORPIUS: Tu ești Albus Potter. Ea este Rose Granger-Weasley. Iar eu sunt Scorpius Malfoy.
Părinții mei sunt Astoria și Draco Malfoy. Părinții noștri... nu s-au înțeles prea bine.
ROSE: Asta ca să ne exprimăm frumos. Tatăl tău și mama ta sunt Mortivori!
SCORPIUS (jignit): Tatăl meu a fost, într‑adevăr, dar mama nu.
ROSE privește într-o parte, iar SCORPIUS înțelege de ce.
SCORPIUS: Știu ce se spune despre mine, dar este o minciună.
ALBUS se uită de la ROSE, care pare cam stânjenită, la SCORPIUS, care arată disperat.
ALBUS: Ce... se spune?
SCORPIUS: Se spune că părinții mei n-au putut avea copii și că tata și bunicul își doreau cu
atâta ardoare un moștenitor puternic, pentru ca numele Malfoy să nu dispară, încât au... au
folosit un girotimp pentru a o trimite pe mama mea înapoi...
ALBUS: Unde s-o trimită?
ROSE: Albus, se spune că el este fiul lui Voldemort!
Tăcere cumplită, stânjenitoare.
ROSE: Probabil că este o prostie. Adică... uite, tu ai nas, nu ca el.
Încordarea scade treptat. SCORPIUS râde recunoscător, emoționat.
Adaptare după Jack Thorne, Harry Potter și copilul blestemat,
scenariul piesei în două părți după o poveste de
J.K. Rowling, John Tiffany & Jack Thorne,
traducere din limba engleză de Tatiana Dragomir
Textul 2
ORIENT EXPRESS ȘI ARTA CĂLĂTORIEI
Orient Express a fost visul ambițios al unui belgian pe nume Georges Nagelmackers. Acesta
și-a imaginat un tren care să circule de la un capăt la altul al continentului european. Fascinat
de inovațiile feroviare pe care le văzuse cu ochii săi în Statele Unite ale Americii, unde în 1869
fusese inaugurată prima cale ferată transcontinentală, Nagelmackers a dorit să facă același
lucru și în Lumea Veche. Drumul neîntrerupt de peste 4 000 de kilometri nu era însă de ajuns:
o asemenea călătorie trebuia făcută cu stil, în lux. Aceasta a fost viziunea lui Nagelmachers [...].
Un continent unit de la vest la est
A reușit să o aducă la viață în 1883, după ani de negocieri dificile cu mai multe companii
feroviare europene. În cele din urmă, a fost stabilită ruta Paris – Constantinopol. Numele de
Orient Express s-a născut în presa vremii, deoarece capitala Imperiului Otoman era, pentru
europeni, simbolul Orientului.
Trenul, construit special pentru acest proiect, era complet diferit de ceea ce se obișnuia în
Europa: spații mai mari și mai comode, cușete de lux și vagoane-restaurant. Era, pe scurt, un
hotel de lux pe roți, care trebuia să-și poarte pasagerii într-un mod cât mai confortabil posibil
într-o călătorie ce dura mai multe zile.
Călătoria inaugurală a început în ziua de 4 octombrie 1883, din Paris, Gare de l’Est. A durat
puțin peste 80 de ore și a mers pe ruta Paris, Strasbourg, München, Viena, Budapesta, Bucureşti,
Giurgiu, Ruse, Varna, Constantinopol. [...]
48
Primul Orient Express, 1883
Copilul „Epocii frumoase”, dispărut în război

Trenul Orient Express a fost un simbol important al perioadei cunoscute drept La Belle
Époque1 și parte din farmecul său a pierit odată cu aceasta în Primul Război Mondial.
Izbucnirea conflictului în vara lui 1914 a făcut imposibilă călătoria trenului: granițele erau
închise, se făceau controale stricte la frontiere, iar anumite porțiuni ale drumului se aflau în
bătăia tunurilor. [...]
Trenul spionilor
Orient Express a ajuns să fie cunoscut și drept „trenul spionilor”, deoarece devenise
modalitatea de transport preferată de spionii vremii, care puteau să circule între estul și vestul
Europei rapid, fără probleme și în condiții mult mai bune. [...] Trenul a ajuns apoi și în poveștile
cu spioni ale lui Ian Fleming, care și-a plimbat faimosul personaj James Bond cu trenul Orient
Express în filmul From Russia with Love.
Crima din Orient Express
După Primul Război Mondial, când epoca ce a dat naștere trenului Orient Express a dispărut
și atmosfera de altădată nu putea fi recreată chiar dacă trenul circula din nou, fascinația
oamenilor pentru vagoanele albastre s-a mutat în imaginar. Orient Express a apărut în filme
și în cărți, iar cea mai cunoscută dintre poveștile legate de numele său a fost semnată de
Agatha Christie. Crima din Orient Express este unul dintre cele mai cunoscute romane polițiste
ale scriitoarei britanice, cea care i-a dat naștere faimosului detectiv Hercule Poirot.
Andreea Lupșor, Orient Express și arta călătoriei, pe www.historia.ro, vizualizat la data de 10.12.2020
1
Belle Époque (fr.) – Epoca frumoasă; perioada modernă, cu salturi marcante în toate domeniile și cu o viață
tihnită, de până la începutul Primului Război Mondial. Convențional este datată de la sfârșitul Războiului
Franco‑Prusac în 1871 până la izbucnirea Primului Război Mondial în 1914.
A.
otează numele a două prăjituri pe care le-ar putea cumpăra călătorii din Expresul de
1 N
Hogwarts. 2 puncte

2 S
textul 2. Gările românești în care oprea trenul Orient Express erau:
a. București, Budapesta;
b. București, Giurgiu;
c. București, Constantinopol;
d. București, Varna.

3 S
textul 1. Rose nu dorește dulciuri oferite de Scorpius, deoarece:
a. nu îi plac dulciurile, în general;
b. preferă să mănânce prăjituri;
c. se gândește la altceva;
d. tocmai a luat micul dejun.

4 S
textul 1. Ultima replică a personajului Rose evidențiază:
a. aroganța; c. disprețul;
b. compasiunea; d. empatia.
5 N
Rose observă că prăjiturile Vrăjitoarei cu căruciorul îi distrag

atenția lui Albus.
Albus crede că toată lumea va dori să se împrietenească cu ei.
Tatăl lui Albus și părinții lui Rose au călătorit împreună cu
Expresul de Hogwarts.
Albus și Rose nu sunt încântați de faptul că trebuie să-și aleagă
prietenii pentru tot restul vieții.
Prima cale ferată transcontinentală a fost inaugurată în
America.
Rose dezvăluie faptul că Scorpius este fiul lui Voldemort.
enționează, în câte un enunț, două trăsături specifice textului dramatic prezente în

6 M
fragmentul de mai jos.
„ACTUL I, scena 3
EXPRESUL DE HOGWARTS
ALBUS și ROSE merg printr-un vagon al trenului. Unul îngrozit, cealaltă încântată.
Din direcția opusă, VRĂJITOAREA CU CĂRUCIORUL se apropie de ei, împingându-și căruciorul.
VRĂJITOAREA CU CĂRUCIORUL: Doriți ceva de pe cărucior, drăguților? Delicatese cu
dovleac? Broscuțe de ciocolată? Colțunași de cazan?” 6 puncte
7 P
între fragmentul din textul Harry Potter și copilul blestemat de Jack Thorne și fragmentul din
articolul Orient Express și arta călătoriei scris de Andreea Lupșor. 6 puncte
50
rezi că Rose se consideră superioară majorității celor cu care interacționează? Motivează‑ți

8 C
răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul dat. 6 puncte
sociază fragmentul din Harry Potter și copilul blestemat de Jack Thorne cu un alt text literar
9 A
studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o
asemănare și o deosebire de conținut dintre acestea. 6 puncte
B.
1 I ndică numărul de sunete al cuvintelor date.

cărucior lux 2 puncte

2 S
Fac parte din același câmp lexical toate cuvintele din seria:
a. cărucior, compartiment, expres, tren;
b. compartiment, cușetă, tren, vagon;
c. compartiment, feroviar, tren, vagon;
d. cușetă, feroviar, ușă, vagon.
escrie secvența „ROSE (băgând de seamă că ALBUS privește cu jind la broscuțele de ciocolată)”,
3 R
înlocuind locuțiunea verbală și cea adverbială cu câte un sinonim. 4 puncte
ranscrie substantivele din fragmentul de mai jos, precizând funcția sintactică a acestora.
4 T
„Trenul, construit special pentru acest proiect, era complet diferit de ceea ce se obișnuia
în Europa.” 6 puncte
sociază, folosind săgeți, construcțiile date, extrase din secvența „atmosfera de altădată nu
5 A
putea fi recreată chiar dacă trenul circula din nou”, cu tipul potrivit fiecăreia, din coloana
din dreapta.
a. „nu putea” construcție activă
b. „fi recreată”
construcție pasivă
c. „trenul circula” 6 puncte
lcătuiește un enunț în care să explici de ce ți-ar plăcea să călătorești cu un tren expres

6 A
(Orient Express sau Expresul de Hogwarts). În enunțul tău trebuie să existe un complement
indirect exprimat prin pronume demonstrativ de apropiere, pe care îl vei încercui.
6 puncte
7 Completează cu verbele la modurile, timpurile, persoanele și numerele indicate între

paranteze textul de mai jos, scris de un elev după citirea celor două texte date.
Este dificil (verbul a fi, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana
a II-a, numărul singular) scriitor, pentru că acesta (verbul a crea, modul
indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular) lumi imaginare. De aceea,
când eram mai mic, (verbul a voi, modul indicativ, timpul imperfect,
persoana I, numărul singular, formă negativă) să mă fac scriitor, ci călător. 6 puncte

Redactează un text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia privitoare la rolul
imaginației în schimbarea aspectelor realității în fragmentul citat din Harry Potter și copilul
blestemat de Jack Thorne. Vei avea în vedere ca în redactarea textului să-ți formulezi opinia
referitoare la problematica pusă în discuție, să-ți susții opinia prin două argumente și să
folosești mijloacele lingvistice potrivite de exprimare a opiniei.

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

52
TESTUL 4

Textul 1
Ce ai în sac? Ce ai în sac?
Ciuperci sau luna de pe cer? Scrisori de-amor, puf de gândac,
Sau poate cel mai mare balon Montgolfier?
Ce ai în sac? Doar asta vor să mă-ntrebe toți.

Cărți? Floricele de porumb? Bile? Ce poți avea?
Rufe murdare de doi ani – maiouri și chiloți?
Sau poate cea mai mare, de pe pământ, chiftea?
Crezi că mă-ntreabă cineva: Când este ziua ta?

Sau: Știi să joci Monopoly1? Fasolele2 îți plac?
Ce-oraș e capitală în Iugoslavia3?
Sau: Cine ți-a brodat un trandafir pe crac?
De unde! Ce-ai în sac? Doar asta vor să știe.

Duci o girafă cocoloș sau un pietroi în spate?
Curechi4 sau fiare vechi sau bani mărunți să fie?
Și dac-o să ghicesc îmi dai mie jumate?
Crezi că mă-ntreabă unde-am fost sau cât mai stau pe-aici?

Unde mă duc, când o să vin sau, poate, ce mai fac?
De ce ești trist? Ce mai e nou? Sau, poate: Ce mai zici?
Aș! Doar un singur lucru vor toți: Ce ai în sac?
Ce ai în sac? O să fac un atac
De mai întreabă cineva: Ce ai în sac?
Ce? Cum?
O, nu! Mă-ntrebi și tu acum?
Shel Silverstein, Ce ai în sac?,

traducere de Florin Bican,
cu ilustrația autorului
1
Monopoly – joc de societate, a cărui variantă clasică este bazată pe simularea unor tranzacții imobiliare.
2
fasole (s.f.) – fasolele, formă populară de nominativ-acuzativ, plural, articulat.
3
Iugoslavia – numele unei entități statale care a funcționat în peninsula Balcanică din Europa, incluzând, la un
anumit moment din istoria sa, state ca Bosnia, Serbia, Croația, Muntenegru, Macedonia sau Slovenia.
4
curechi (s.m.) – (reg.) varză.

Textul 2
Joseph-Michel Montgolfier (26 august 1740 – 26 iunie 1810) şi Jacques-Étienne Montgolfier
(6 ianuarie 1745 – 2 august 1799) sunt fraţii francezi care au creat primul balon cu aer cald.
Aceştia au elaborat schiţa de bază a balonului

lor numit Globe aérostatique, care ulterior a fost
îmbunătăţit şi a servit drept instrument pentru
explorarea atmosferei superioare.
Fraţii s-au născut într-o familie de fabricanţi de
hârtie din Annonay, în Franţa. Familia avea 16 copii,
dintre care Joseph era al doisprezecelea, iar Étienne
al cincisprezecelea. Cel mai mare frate, Raymond,
era moştenitorul afacerii de familie. Étienne a fost
trimis la Paris pentru a studia arhitectura, dar a
revenit acasă după moartea fratelui său Raymond.
Fabricarea hârtiei era o tehnologie avansată în
secolul al XVIII-lea, astfel că atunci când Étienne Balonul cu aer cald al Fraților Montgolfier,
s-a întors în atelierul tatălui său, aptitudinile sale la 19 octombrie 1783
tehnice acumulate la facultate erau mai mult decât
bine-venite. A preluat afacerea şi a reuşit să aplice inovaţiile de ultimă generaţie ale olandezilor.
De asemenea, şi Joseph lucra în afacerea de familie. În 1782 a creat o cutie de lemn foarte
subţire şi i-a acoperit marginile şi partea superioară cu tafta, un tip de mătase lucioasă şi
netedă. La fundul cutiei, a aprins o hârtie. Cutia de lemn s-a ridicat la tavan. Amuzat de acest
experiment, Joseph i-a scris lui Étienne, spunându-i să repete experimentul. Împreună, au
construit acelaşi model, dar la o scară mai mare. În 1783, aceştia au realizat un balon rotund
din pânză de sac, cu trei straturi subţiri de hârtie. În demonstraţia publică, au umplut balonul
cu aer încălzit prin arderea paielor şi a lânii sub deschiderea din josul balonului. Acesta s-a
ridicat la circa 90 de metri în aer şi a rămas acolo timp de zece minute înainte să revină la sol.
După acest succes, fraţii Montgolfier şi-au prezentat balonul la Paris şi Versailles. Chiar au
trimis o oaie, un cocoş şi o raţă cu balonul drept pasageri. De fiecare dată, obiectul a plutit timp
de zece minute, după care a revenit în siguranţă la locul lansării.
Tot în 1783, Étienne Montgolfier a colaborat cu Jean-Baptiste Revellion, un fabricant de
tapet, iar împreună au construit un balon de peste 1 000 de metri cubi realizat din tafta, căptuşit
cu lac de aluminiu. Revellion a realizat un tapet colorat care acoperea balonul. Era albastru cu
motive aurii, semne zodiacale şi sori.
O lună mai târziu, doi angajaţi ai lui Revellion au zburat ca pionieri cu balonul, într-un coş
ataşat obiectului, iar de atunci acest vehicul a revoluţionat tehnologia şi explorarea, împlinind
visul omenirii de a zbura.
Compania fraţilor Montgolfier încă există în Annonay sub numele de Montgolfier et. Canson
şi încă produce hârtie de multe tipuri, care se vinde în 120 de ţări.
Barbu Iulian, Povestea fraţilor Montgolfier, inventatorii balonului cu aer cald,
pe https://www.storeday.ro/, vizualizat la data de 9.12.2020
A.
otează numele localității în care funcționează compania fraților Montgolfier și scrie ce

1 N
anume produce aceasta. 2 puncte
54

2 S
textul 2. Primul balon Montgolfier a fost produs în:
a. secolul al XVI-lea;
b. secolul al XVII-lea;
c. secolul al XVIII-lea;
d. secolul al XIX-lea.

3 S
textul 1. Cei care formulează întrebări în poezia Ce ai în sac? sunt preocupați de:
a. conținutul sacului;
b. capacitatea sacului;
c. destinația sacului;
d. proveniența sacului.

4 S
textul 1. Purtătorul sacului își dorește ca oamenii care îi pun întrebări să demonstreze:
a. capacitate empatică;
b. incapacitate de relaționare;
c. indiferență față de alții;
d. putere de analiză.
5 N
Una dintre întrebările primite de purtătorul sacului se referă la

o entitate statală care a existat în Europa.
În poezie, este evidențiată tristețea cauzată de superficialitatea
unor oameni.
Cel căruia i se adresează omul cu sacul în ultimul vers ar putea
fi oricare cititor.
Étienne Montgolfier a făcut primul experiment cu balon cu aer
cald și l-a împărtășit fratelui său Joseph.
În prima demonstrație publică, balonul cu aer cald s-a ridicat
de la pământ, purtând în coș o oaie, un cocoș și o rață.
Primii oameni care au zburat cu balonul au fost doi angajați ai
unui fabricant de tapet.
enționează, în câte un enunț, două trăsături specifice textului nonliterar prezente în

6 M
fragmentul despre frații Montgolfier, ilustrându-le cu exemple. 6 puncte
rezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului,
7 P
între poezia Ce ai în sac? de Shel Silverstein și textul Povestea fraţilor Montgolfier, inventatorii
balonului cu aer cald de Iulian Barbu. 6 puncte
rezi că averea unui om constă în ceea ce are sau în ceea ce este el? Motivează-ți răspunsul,
8 C
în 50 – 90 de cuvinte, valorificând poezia Ce ai în sac? de Shel Silverstein. 6 puncte
sociază poezia Ce ai în sac? de Shel Silverstein cu un alt text literar studiat la clasă sau citit
9 A
ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire de
conținut dintre acestea. 6 puncte
56
B.
ranscrie dintre cuvintele următoare pe acelea care conțin diftong: aer, avea, ciuperci, poate,
1 T
realizat. 2 puncte
2 Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Conține numai cuvinte compuse, extrase din cele două texte, seria:
a. cineva, doisprezecelea, bine-venite;
b. de pe, dintre, îmbunătățit;
c. de peste, fiecare, revenit;
d. astfel, cincisprezecelea, încălzit.
escrie enunțul „În 1783, aceştia au realizat un balon rotund din pânză de sac, cu trei
3 R
straturi subţiri de hârtie.”, înlocuind verbul au realizat cu un sinonim și adjectivul subțiri cu
un antonim. 4 puncte
enționează ce părți de vorbire sunt cuvintele acesta și acolo din enunțul de mai jos,
4 M
precizând funcția sintactică a acestora.
„Acesta s-a ridicat circa 90 de metri în aer și a rămas acolo timp de zece minute înainte să
revină la sol.” 6 puncte
ranscrie propozițiile subordonate din frazele de mai jos, precizând felul acestora și partea
5 T
de vorbire prin care se realizează subordonarea.
a. „Doar asta vor să știe.”
b. „Revellion a realizat un tapet colorat care acoperea balonul.” 6 puncte
lcătuiește un enunț interogativ așa cum și-ar dori să primească omul cu sac din poezia
6 A
lui Shel Silverstein. În enunț, vei avea un adjectiv pronominal interogativ și un adverb de
mod. 6 puncte
7 Completează spațiile goale din enunțul de mai jos, reprezentând un comentariu al unui
cititor pe marginea articolului despre frații Montgolfier, cu formele potrivite precizate între
paranteze.
Este greu (verbul a fi, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana
a II-a, numărul singular, formă negativă) asemenea majorității oamenilor, care nu au
(adjectiv demonstrativ de identitate, numărul plural, gen feminin)
aspirații înalte, dar (pronume nehotărât, numărul singular, gen
masculin, cazul dativ) îi este dată libertatea de a încerca. 6 puncte

Imaginează-ți că ești un copil din viitor.
Redactează un text descriptiv, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți un obiect pe care
îl descoperi cu ocazia unei vizite la Muzeul obiectelor ciudate din trecut. Vei avea în vedere ca textul
tău să respecte tema dată și structura unei descrieri, să prezinte trei elemente componente
sau proprietăți ale obiectului și să conțină două figuri de stil diferite (comparație, metaforă).


58
TESTUL 5

Textul 1
Când eram mică, visam să ajung la orizont. Mă urcam pe scări și priveam marginea
pământului, în direcția unde se mai putea vedea. În celelalte părți totul era acoperit de copaci
și garduri înalte. În jur erau case, dar undeva, în depărtare, se vedeau dealuri verzi, dealuri
galbene, apoi tot mai azurii, până se contopeau cu cerul. La orizont, cineva a sădit trei nuci și
aceștia constituiau reperul meu. Când te apropii de orizont, nu-ți dai seama cât de aproape ești
de marginea lumii. Urci dealul și gata, treci în partea cealaltă fără nicio emoție. Dar nucii stau
ca un semn că ai ajuns acolo unde visai.
Tata s-a apropiat de mine, mai întâi n-a zis nimic, a vrut să ghicească unde anume mă uit,
a privit în aceeași direcție cu mine și nu a văzut nimic.
Unde te uiți?
Eu mă uitam la orizont, dar lui i-am spus că mă uit la cei trei nuci. Că aș vrea într-o zi să
stau la umbra lor. Pe atunci încă nu învățam la școală, era vară și abia în toamnă trebuia să
merg în clasa întâi.
Păi, noi avem aproape de nucii aceia un lan de grâu, din pământul moștenit de la bunici. Ne
putem duce într-o duminică, numai să nu plângi că te dor picioarele. E cam departe, mergem
o jumătate de zi.
Tata mi-a spus că dealurile au diferite culori, din cauza semănăturilor, a plantelor care cresc
acolo. Pădurea și iarba sunt verzi, porumbul, când crește, se face verde închis, dar acum, vara,
deja se îngălbenește și grâul e galben, pământul arat e negru sau maroniu. Cu cât este mai
departe, cu atât pământul se apropie de culoarea cerului.
Nu l-am întrebat de ce nucii sunt atât de albaștri.
Uite, vezi ce culoare are nucul nostru de la poartă și ce culoare au cei trei nuci la care te uiți?
Aceia sunt mai frumoși, că-s albaștri. De multe ori, lucrurile îndepărtate par mai frumoase,
dar cu cât te apropii de ele, cu atât devin mai obișnuite.
Dar cei trei nuci păzesc marginea pământului, ei sunt ca soldații.
Sunt nuci pietroși, toți trei, și fructele lor se sparg foarte greu, până ajungi la miez îți ies
ochii din cap de efort. Dar merită uneori. O nucă pietroasă e bună de mâncat și după cinci ani.
Pomii fac nuci puține și foarte mari.
Ca să ajungem la orizont, ne-am trezit dimineața devreme, ne-am spălat pe față și am
mâncat mult. Eu am mâncat două felii de pâine cu unt, un ou și tata mi-a mai uns o felie de
pâine cu dulceață.
Mănâncă-o și pe asta, că avem mult de mers.
Mama ne-a pus în rucsac pâine cu brânză și o sticlă cu apă. A mai pus și o ceapă pentru tata,
el zice că ceapa mâncată pe câmp e mai cuminte, mai fragedă și mai dulce. Iar dacă o mănânci
în vârf de deal e mai sănătoasă, nu răcești tot anul.
Am mers încetișor până la marginea satului ca să-i dăm pace stomacului să lucreze. Casele
înghesuite au rămas în urmă, aerul a devenit mai subțire și în jur se auzea muzica bondarilor
și a păsărelelor din câmpii. Am ieșit din sat, iar în fața noastră, dealuri și iar dealuri și cei trei
nuci la orizont.

Am trecut drumul cel mare, asfaltat, pe care trec mașini spre Chișinău, Bălți, Orhei, spre
toate orașele din Moldova1. Am trecut râul cel mic care a secat de mult. Nici tata nu l-a prins cu
apă. Avea apă pe vremea războiului, dar la foamete a secat. Oamenii au scurs apa ca să prindă
peștele și așa a rămas, numai cu numele de râu. Are chiar și mici podețe.
Am trecut pe la stână și tata a întrebat dacă oile și caprele noastre se poartă frumos și dau
lapte destul. Dau ca celelalte animale. Caprele-s cam rele. Zburdalnice, obraznice, dacă nu
alergi toată ziua în urma lor, te trezești cu ele drept în porumbul oamenilor. La anul nu mai
primesc capre la stână, că-i prea mare chinul. Tata a întrebat când ne ajunge rândul la brânză.
Ciobanul a socotit, cam în două săptămâni, va fi și laptele mai gras atunci, că se cam usucă
iarba de la căldură. Oile și caprele se mulg în fiecare zi și laptele lor se împarte oamenilor
cărora le aparțin animalele. Câinele care lătra la noi ca un sălbatic s-a îmblânzit și, după ce
l-am mângâiat pe blană, s-a trântit la pământ și a ridicat lăbuțele în sus.
Ai o fată bună la inimă, a zis ciobanul. Câinele meu simte asta, că păzește oile de mititel.
Tata și-a luat rămas bun și am plecat mai departe. L-am întrebat pe tata dacă și oile sunt
bune la inimă, tata a râs. Un câine care păzește oile e mai deștept decât unul ținut toată viața
în lanț și poți să-l crezi când latră la un dușman și când se gudură pe lângă un om bun.
Liliana Corobca, Kinderland
Textul 2
Ca plantă tehnică, nucul asigură materia primă Compoziția chimică a nucilor
pentru numeroase ramuri ale industriei. Miezul Nutrienți Cantitate
de nucă se poate consuma proaspăt, în produsele Valoarea energetică 630 kcal
de cofetărie, iar datorită conținutului mare în Proteine 14,1 g
grăsimi, din miezul de nucă se poate extrage un Total lipide 68,00 g
ulei excelent, comestibil și tehnic, care, fiind Carbohidrați 3,20 g
sicativ2, este foarte mult folosit în scopuri tehnice: Cenușă 1,80 g
în pictură, pentru fabricarea cernelii tipografice, Apă 3,20 g
a săpunului de lux, a lacurilor, pentru extragerea Minerale:
uleiurilor eterice3, în obținerea numeroaselor Calciu 89,00 mg
produse cosmetice și farmaceutice. Cupru 1,30 mg
Magneziu 113,00 mg
Turta ramasă după extragerea uleiului conține, Mangan 2,10 mg
încă, 48,51 % substanțe proteice, 9,55 % grăsimi, Fier 2,40 mg
6,76 % celuloză și 5,76 % cenușă. De aceea este Fosfor 348,00 mg
folosită la fabricarea halvalei, constituind și un Potasiu 391,00 mg
nutreț concentrat în hrana animalelor și a păsărilor Sodiu 10,00 mg
(V. Cociu, 1958; V. Cociu și colab., 1983). Zinc 2,90 mg
Fructele verzi, înainte de întărirea endocarpului Vitamine:
(coaja tare), se folosesc la preparat dulceață, rachiu Acid ascorbic 0,88 mg
etc. Ele conțin o mare cantitate de vitamina C, de Tiamină 0,30 mg
patru ori mai mult decât fructele de măceș și de Riboflavină 0,10 mg
40 de ori mai mult decât sucul de portocale. 1 kg de Niacin 0,80 mg
mezocarp4 de nucă conține 5 – 8 g vitamina C. [...] Acid pantotenic 0,45 mg
Vitamina B6 0,44 mg
Folacin 56,00 ug
Vitamina A 146,0 IU
Sursa: 1987 USDA Nutrient Database, Handbook 8
1
Este vorba despre Republica Moldova.
2
sicativ (adj.) – care se usucă repede.
3
ulei eteric – ulei care se extrage din florile, fructele sau frunzele plantelor parfumate și se folosește în industria
parfumurilor.
4
mezocarp (s.n.) – partea cărnoasă a unui fruct, cuprinsă între coajă și sâmbure.
60
În afară de aceasta, mezocarpul mai conține 15 – 25 % substanțe [...] de tip acid galic5 și
elagic6, ceea ce permite folosirea lui la tăbăcitul pieilor.
Coaja tare este un combustibil cu putere calorică ridicată, se folosește în industrie pentru
prepararea cărbunelui activ, a pietrei de șlefuit și a amestecurilor fine de linoleum (V. Cociu
și colab., 1983).
Diferitele părți ale nucului (frunzele, lăstarii, mugurii, scoarța, rădăcinile) constituie un
izvor de materie primă pentru extragerea taninului7 și a substanțelor colorate etc. Populația
de la sate apreciază nuanțele obținute prin folosirea frunzelor de nuc, calitatea și rezistența
lor fiind mai bune decât a celor chimice.
Vasile Cociu, Culturile nucifere
5
acid galic – acid organic aromatic, folosit în prepararea cernelei negre.
6
acid elagic – acid obținut prin oxidarea acidului galic.
7
tanin (s.n.) – produs vegetal care are proprietatea de a tăbăci pieile.
A.
otează două întrebuințări tehnice ale nucilor sau ale extraselor din nuci.
1 N 2 puncte

2 S
textul 1. Fetița observă că pământul, cu cât este mai îndepărtat, cu atât:
a. are culoarea mai albastră;
b. capătă o culoare mai cenușie;
c. devine de un verde închis;
d. pare tot mai maroniu.

3 S
textul 1. Laptele oilor este mai gras când:
a. iarba este proaspătă;
b. plouă abundent;
c. se apropie toamna;
d. se usucă iarba.

4 S
textul 1. Câinii care păzesc oile sunt:
a. mai deștepți decât cei ținuți în lanț;
b. mai fioroși decât cei ținuți în curte;
c. mult mai prietenoși cu toți oamenii;
d. mult mai sociabili, datorită libertății lor.
5 N
Culorile dealurilor variază în funcție de ceea ce se cultivă pe ele.

Nucii pietroși au fructe puține și mari.

În turmă, caprele sunt la fel de cuminți ca oile.
Laptele muls în fiecare zi se împarte tuturor proprietarilor de
animale de la stână.
Conținutul scăzut de grăsimi al miezului de nucă îl face valoros
pentru consum.
Miezul de nucă proaspăt nu este folosit în prăjituri sau în
torturi.
6 Menționează, în câte un enunț, două trăsături specifice textului discontinuu prezente în

fragmentul extras din cartea Culturile nucifere de Vasile Cociu, ilustrându-le cu exemple.
6 puncte
7 P
i-ar plăcea să trăiești o scurtă perioadă la o stână? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de

8 Ț
cuvinte, valorificând fragmentul din romanul Kinderland de Liliana Corobca. 6 puncte
62
sociază fragmentul extras din romanul Kinderland de Liliana Corobca cu un alt text literar
9 A
B.
ranscrie dintre cuvintele următoare pe acelea care sunt monosilabice: apă, deal, grâu, nucii,
1 T
viață. 2 puncte

2 S
Conține numai termeni științifici seria:
a. cenușă, endocarp, folacin, orizont, tanin;
b. endocarp, folacin, mezocarp, niacin, tanin;
c. folacin, halva, mezocarp, riboflavină, substanță;
d. linoleum, mezocarp, niacin, rachiu, tiamină.
escrie enunțul „Când te apropii de orizont, nu-ți dai seama cât de aproape ești de marginea
3 R
lumii.”, înlocuind verbul apropii cu antonimul său și locuțiunea verbală nu-ți dai seama cu
un sinonim. 4 puncte
ranscrie adverbele din fragmentul de mai jos, menționând felul fiecăruia.

4 T
„Sunt nuci pietroși, toți trei, și fructele lor se sparg foarte greu, până ajungi la miez îți ies
ochii din cap de efort. Dar merită uneori.” 6 puncte
ranscrie fiecare propoziție subordonată din fraza de mai jos, precizând felul fiecăreia și
5 T
partea de vorbire prin care se realizează subordonarea.
„Tata mi-a spus că dealurile au diferite culori, din cauza semănăturilor, a plantelor care
cresc acolo.” 6 puncte
lcătuiește un enunț exclamativ, prin care să-ți imaginezi că fetița i se adresează tatălui,
6 A
în care să existe o propoziție completivă directă, având ca termen regent o interjecție. În
enunț, predicatul va fi exprimat prin verbul „a scutura”, aflat într-o construcție cu pronume
reflexiv. 6 puncte
7 Corectează anunțul de mai jos, postat pe o pagină de socializare on-line de către un elev.
Dragi preteni
În perioada 24 – 26 septembrie va avea loc ântâia ediție a „Festivalului Nucilor” la Breaza,
ocazie cu care intenționez să merg în ecscursie acolo. Cine dorește să vină cu mine este
rugat să-mi scrie un mesaj privat! 6 puncte

Imaginează-ți că te numești Andrei Popescu.
Redactează un e-mail, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să i te adresezi lui Mihai, un prieten
al cărui tată este specialist în pomicultură. Pentru că ți-ai propus să afli cum trebuie îngrijiți
pomii fructiferi, îl rogi pe prietenul tău să-i transmită câteva întrebări. Vei avea în vedere ca
în redactarea e-mailului să respecți convențiile specifice acestuia (vei completa rubricile
adresantului, destinatarului și subiectului cu date inventate de tine), să ai o adresare adecvată
comunicării cu un prieten și să formulezi patru întrebări pe care vrei să i le adresezi tatălui său.


64
TESTUL 6

Textul 1
În inima pădurilor bătrâne, Și se opresc, adulmecă pe vânt,
spun basmele c-ar fi un mândru lac, de-atâta liniște fricoase și uimite,
de nuferi plin și locuit de zâne, s-adapă lung și-n umedul pământ
cu ape care totdeauna tac. rămân o vreme urme de copite.
Pe țărmuri iarba-i scurtă, mătăsoasă; Când cade noaptea, codrul se-nfioară,

poteci, nici urme într-acolo nu-s; dar lacul e la fel de nemișcat,
se strânge-n jur pădurea tot mai deasă cu apa mai adâncă și mai clară:
și blând lumina picură de sus. un hârb de cer pe pajiște uitat.
E-așa de clară apa, că pe-alocuri Și, una câte una, mari și mici,
se vede bine fundul presărat s-aprind pe cer și-n lacul străveziu
cu pietre verzi și umede, cu smocuri ciudate lampioane de pitici,
de alge și de mușchi catifelat. cu focul rece, albăstrui și viu.
În neclintitul luciu tremur vii Până când tot cerul nopții, aplecat
toți brazii de pe țărmuri, bolta goală; deasupra apei cu tezaure ca-n vis,
că, de privești o vreme, nu mai știi și-admiră frumusețea lui mirat
de-ntr-adevăr privirile te-nșală. și pătimaș, întocmai ca Narcis.
Magda Isanos, Lacul
Din când în când vin ciute, căprioare
de-albastrul adâncimilor atrase;
cu botul ars de sete și fugare,
înaintează-n salturi grațioase.
Textul 2
Narcisa este o plantă perenă din familia Amaryllidaceae, cu flori albe sau galbene, mai
rar portocalii sau roz și cu un parfum puternic, motiv pentru care este folosită în industria
parfumurilor.
Originea numelui narcisei este uneori legată de Narcis, care, în mitologia vechilor greci, era
un tânăr de care se îndrăgosteau fără succes toate nimfele1. El a fost blestemat de Nemesis,
zeița răzbunării, să se îndrăgostească de el însuși. Dorind să-și îmbrățișeze propria sa imagine
din apă, Narcis s-a înecat, iar la moartea lui au apărut narcisele, flori cu capul în jos, asemenea
lui Narcis. Dar numele se pare că vine, de fapt, de la mirosul amețitor, narcotic (narkē în limba
1
imfă (s.f.) – (în mitologia greacă) fiecare dintre divinitățile apelor, ale pădurilor, ale crângurilor și ale munților,
n
considerate fiice ale lui Zeus.

greacă înseamnă somn) al unei specii de narcise care

creștea în Grecia, cu mult înainte de povestea lui Narcis.
Planta este originară din sud-vestul Europei (Peninsula
Iberică) și din nordul Africii, răspândindu-se apoi până în
Orientul Îndepărtat. În Europa a devenit populară abia
după secolul al XVI-lea, iar în secolul al XIX-lea Olanda a
devenit un important centru în care se cultivau narcise.
Narcisa este considerată simbolul primăverii, iar
în cultura occidentală este asociată adesea cu postul
Paștelui. În diferite culturi, ea a fost asociată cu vanitatea2,
bogăția, norocul, sensibilitatea, timiditatea, discreția și
modestia.
Narcisei, în special celei albe, i-a fost atribuită și o
semnificație funerară3, crezându-se că este o plantă care
vine din infern și care crește pe malurile râului Styx,
unde zeul Hades voia s-o atragă pe Persefona. Există
chiar tradiții europene conform cărora nu e bine să ții
narcise în casă, fiindcă aduc ghinion. Grecii o considerau
floarea zeițelor ursitoare, cele care hotărau destinul
nou‑născutului. Narcisa era folosită și ca o plantă magică,
în vrăjile de chemare a dragostei. Narcissus poeticus
O specie de narcisă este floarea națională a Țării Galilor, asociată cu Ziua Sf. David,
sărbătorită pe 1 martie. De asemenea, narcisa este floarea tradițională a Anului Nou persan
(Nowruz), celebrat pe 21 martie. […]
În literatură, narcisa este una dintre cele mai renumite flori. Poetul englez William
Worsdworth îi dedică o odă („Singur ca un nor am hoinărit,/Care se-nalță peste văi și dealuri,/
Când deodată o mulțime am zărit:/O oaste de-aurii narcise-n valuri/Chiar lângă lac și dincolo
de nori,/De nici credeai că nu sunt decât flori.”), iar Mihai Eminescu o pomenește în poezia
O călărire în zori: „Răspânde suflarea narciselor albe/Balsamu-i divin.”
În artele vizuale, narcisele apar în frescele de la Pompei, în icoanele creștine, în reprezentările
Bunei Vestiri, dar și în tablouri, cum ar fi cele ale lui Vincent van Gogh4.
Festivaluri ale narciselor au loc anual, în multe locuri, printre cele mai populare fiind
festivalul din luna mai, de la Montreux, Elveția.
Text adaptat după Dorina Dănilă,
Povestea narcisei, www.dorinadanila.com
2
vanitate (s.f.) – ambiție neîntemeiată; dorință de a face impresie; orgoliu, trufie, îngâmfare, înfumurare.
3
funerar (adj.) – care ține de funeralii, privitor la funeralii; de înmormântare.
4
V incent van Gogh (1853 – 1890) – pictor olandez ale cărui lucrări (portrete, peisaje, flori) se caracterizează prin
emoția produsă de culorile vii, vibrante și liniile curbe.
A.
otează, din poezia Lacul de Magda Isanos, numele a două specii de plante care se dezvoltă
1 N
în mediul acvatic. 2 puncte
66

2 S
textul 1. Un efect vizual al limpezimii apei este:
a. culoarea albastră a lacului;
b. posibilitatea de a privi până în adânc;
c. prezența zânelor pe malurile lacului;
d. venirea căprioarelor la adăpat.

3 S
textul 1. Tema textului este:
a. copilăria;
b. iubirea;
c. natura;
d. visul.
4 Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

textul 2. Narcisa albă a dobândit o semnificație funerară în unele culturi:
a. din cauza blestemului lui Nemesis, zeița răzbunării;
b. din cauză că ar fi crescut în infern, pe malurile râului Styx;
c. din cauză că albul este, în unele culturi, o culoare de doliu;
d. din cauza mirosului foarte puternic, care amețește.
5 Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
Lacul descris în textul poetic se află la marginea unei păduri

străvechi.
Sentimentul exprimat în poezie este admirația față de
frumusețea lacului.
Pe malurile lacului, în afară de zâne, trăiesc pitici care,
noaptea, își aprind lampioanele.
O specie de narcise albe se numește Narcissus poeticus.
O ipoteză credibilă despre originea numelui narciselor este că
acesta provine din termenul grecesc care denumește somnul.
Cel mai apreciat festival al narciselor are loc în luna martie.
enționează, într-un enunț, două trăsături specifice textului nonliterar, prezente în

6 M
fragmentul de mai jos.
„Narcisa este o plantă perenă din familia Amaryllidaceae, cu flori albe sau galbene, mai rar
portocalii sau roz și cu un parfum puternic, motiv pentru care este folosită în industria
parfumurilor.” 6 puncte
7 P
între poezia Lacul de Magda Isanos și fragmentul extras din postarea de blog Povestea narcisei.
6 puncte
rezi că peisajul descris în poezia Lacul de Magda Isanos există în realitate? Motivează-ți
8 C
sociază poezia Lacul de Magda Isanos cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca
9 A
lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire de
conținut dintre acestea.
6 puncte
68
B.
1 Î ncercuiește silaba accentuată din cuvintele de mai jos: 2 puncte

• narcisă;
• vizuale.

2 S
Au sens figurat toate cuvintele extrase din textul Magdei Isanos, din seria:
a. adulmecă, brazii;
b. hârb, picură;
c. căprioare, liniște;
d. sete, pajiște.
escrie enunțul „Există chiar tradiții europene conform cărora nu e bine să ții narcise
3 R
în casă, fiindcă aduc ghinion.”, înlocuind cuvintele conform și ghinion cu câte un sinonim
potrivit. 4 puncte
recizează cazul substantivelor din fragmentul de mai jos, menționând și funcția lor
4 P
sintactică.
„Narcisei, în special celei albe, i-a fost atribuită și o semnificație funerară, crezându-se că
este o plantă […].” 6 puncte
ompletează spațiile libere de mai jos, referitoare la enunțul „El a fost blestemat de Nemesis,
5 C
zeița răzbunării, să se îndrăgostească de el însuși.”
a. Structura apozitivă din enunț este .
b. Transformând construcția pasivă într-o construcție activă, substantivul „Nemesis” va
avea funcția sintactică de .
c. Pronumele personal precedat de prepoziție „de el” are funcția sintactică de

.
6 puncte
lcătuiește un enunț exclamativ adresat unui coleg căruia îi soliciți să-ți împrumute o
6 A
carte de poezii, în care să existe un circumstanțial de scop exprimat printr-o formă verbală
nepersonală de infinitiv. 6 puncte
7 Rescrie enunțul de mai jos, reprezentând însemnările unui elev despre poezia Lacul de
Magda Isanos, corectând greșelile de orice fel.
Lacul pe a cărui ape plutesc nuferi, este descris prin epitetul „mândru”, evidențiându-i
splendoarea. 6 puncte

Redactează o compunere, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să comentezi semnificația
secvenței alcătuite din ultimele trei strofe ale poeziei Lacul de Magda Isanos. Vei avea în
vedere ca prezentarea semnificației strofelor să fie pusă în relație cu întregul text, să precizeze
sentimentul exprimat/sugerat de vocea ficțională și să conțină comentarea a două mijloace
artistice (figuri de stil, limbaj poetic).


70
TESTUL 7

Textul 1
Partea I
Cei 13 și Misterul
— Cumpără-mi un pistol! insistă Porthos, Mustățile șoarecelui se zbârliră. Prunul

bătând cu piciorușele în tăblia patului și toate încercă să intre de tot pe fereastră, dar Băiatul
muștele din apropiere îl încurajară bâzâind. îl opri, făcându-i semne disperate, căci zidul
Băiatul se încruntă. La început îl amuzase începea să se crape.
chițăitul timid al șoarecelui, proaspăt Câteva găini, văzând îmbulzeala, rugară
absolvent al școlii primare din podeaua crengile de mai sus să le urce și pe ele pe
sufrageriei. pervaz.
Acum însă pretențiile acestuia crescuseră — Liniștiți-vă odată! Cine v-a spus să veniți
atât de mult, încât cu greu îi mai putea face aici? se adresă Băiatul supărat unor melci
pe voie. care se târau tacticos pe mobile.
— Ți-am mai dat și o curea cu ținte, îi De fapt era încântat că avea atâta
aminti el plictisit. popularitate și, dregându-și glasul, începu să
— Da, consimți Porthos, dar mi-a luat-o le povestească marele său secret, pe care nu
Bonifaciu. se mai putea stăpâni să-l ascundă.
— Cine? — M-am hotărât să vă iau cu mine în
— Un șoarece repetent dintr-a IV-a, de cea mai fantastică aventură! O să plecăm
lângă sobă. Știi, s-au organizat în bande și mâine‑seară, cu ultimul tren de marfă!
atacul se dă noaptea, pe terenul de sport din — Unde? întrebară toți cu răsuflarea tăiată.
pivniță. Dacă nu-mi dai pistolul, îl chem pe — Nu știu, principalul este s-o ștergem
tata! așa, pe negândite, și
În acel moment se auziră niște bătăi să descoperim ceva
puternice în geam și crengile prunului intrară extraordinar.
pe jumătate în odaie. De bucurie, Porthos
Băiatul se enervă. Oare șoarecele acesta începu să se dea peste
avea de gând să-i ridice pe toți împotriva lui? cap, mai-mai să-și
Ieri observase o oarecare ostilitate din partea frângă gâtul.
vrăbiilor, care trecuseră pe lângă el fără să-l
Prunul sparse zidul
salute. Azi se revoltă prunul, mâine Bonifaciu
și bătu din crengi cu
îl va pândi după ușă, punându-i piedică.
entuziasm, iar găinile
Totuși spuse:
se răsturnară și căzură
— Nu-ți dau nimic!
înapoi în curte. […]
Bietul Porthos începu să-și muște coada cu
o furie neputincioasă. — Șș!
Coperta romanului,
— Încetează! strigă Băiatul. Mai bine ai — Cine a vorbit? ediție bilingvă,
asculta ce plan grozav am! tresări Băiatul mirat. Editura Vremea, 2009
— Eu, tinere! Nu-i nevoie să-ți arunci ochii roșie cu picățele verzi. Pielea lui nu făcea
în toate părțile. Sunt pe dulap. nicio cută și era bine lustruită, dar Băiatul
Băiatul văzu că personajul misterios era un avu impresia, după ciudatul miros pe care-l
șarpe negru cu barbă și mustăți în furculiță1, răspândea, că șarpele întrebuințase din
care părea trecut de optsprezece ani. belșug crema de ghete din vestibul.
— Cine sunt ăștia? întrebă șarpele dispre — Hm, făcu Invincibilul Ș, văzând că
țuitor, arătând spre micile vietăți. Băiatul îl cerceta atent. Sunt gata, haide! Și,
— Dar tu cine ești? plin de importanță, o luă înainte, împingând
Șarpele izbucni într-un râs sinistru2. De cu borurile pălăriei ușile care cedau docile.
groază, melcii simțiră nevoia să se ascundă Băiatul îl urmă îndeaproape. Ieșiră din
și, neavând altă soluție, se băgară în urechile curte, cotiră pe o străduță dosnică, intrară
lui Porthos, care, din acel moment, nu mai într-un gang întunecos, coborâră într-o
auzi nimic. pivniță secretă și ajunseră, în sfârșit, în fața
— Tinere neștiutor, eu sunt Invincibilul Ș, unei uși vopsite în galben.
cel mai temut tip din banda lui Bonifaciu. […] — Aici e, spuse șarpele.
Nu se făcuse încă ora unsprezece, când Băiatul deschise ușa și se trezi într-o sală
Invincibilul Ș apăru din spatele dulapului și puternic luminată de licurici, cu câteva mese
se uită cu prudență în cameră. rotunde. În fund era improvizată o scenă, pe
Băiatul tresări. Șarpele era de nerecu care zăceau răsturnate o tobă, câteva chitare
noscut. Avea o pălărie mică, neagră, trasă și o vioară. Un pian făcea echilibristică3 stând
ștrengărește pe un ochi, iar la gât o cravată în coadă.
Monica Pillat, Corabia timpului
Textul 2
Într-o amiază de demult, prin iunie, învățam din greu, având de memorat pentru examen
titluri de dicționare, culorile copertelor și numărul de pagini. Pe când mi se aburiseră privirile
de oboseală, am auzit aievea un glăscior subțire, care părea să iasă de sub pat. „Cumpără-mi
un pistol!” îmi porunci cu insistență. Aplecându-mă, am deslușit cu ochii minții un șoricel, pe
dușumea. „Nu pot acum!” l-am refuzat.
M-am întors la foile de curs, dar, după cinci minute, vocea din mintea mea a revenit cu
aceeași stăruință. După un ceas de sâcâieli, văzând că nu mai am scăpare, am dat deoparte
notițele, am luat caietul de pe masă și i-am făcut pe voie micului personaj. Așa am început, la
18 ani, Cei 13 și Misterul4.
Cărțulia a apărut pe piață în 1967, iar în vara următoare m-am pomenit cu un comisionar5
la poartă. Mi-a înmânat niște garoafe albe și un cartonaș, pe care scria „Invincibilul Ș”. Era
numele șarpelui din ficțiunea mea. Această întâmplare s-a repetat în fiecare lună, din vară
până înspre toamnă.
Cine să fie? mă întrebam curioasă și chiar m-am apucat să fac pe detectivul și să-i descos
pe ai mei și pe amici dacă puseseră la cale o păcăleală ori un joc de-a v-ați ascunselea cu mine.
După încă vreo patru luni, comisionarul mi-a adus un buchet de garoafe, însoțit de o scrisoare.
Semnatarul, deghizat în personaj, împrumutase și același stil ca să se recomande. Era un cititor
necunoscut care, dorind să intre în cercul meu de prieteni, apelase la neobișnuita stratagemă6
și iniția corespondența cu autoarea-debutantă.
Monica Pillat, Despre neprevăzut, în volumul
Cartea întâmplărilor. Mistere, ciudățenii, uimiri
1
în furculiță (loc. adj.) – (despre mustăți) cu capetele răsucite în sus.
2
sinistru (adj.) – care trezește sentimente de spaimă, de groază; groaznic, înspăimântător.
3
echilibristică (s.f.) – număr de circ al echilibristului.
4
P rimul roman publicat de Monica Pillat a fost Cei 13 și Misterul. Ulterior, acesta a fost completat cu alte aventuri
și a devenit prima parte din romanul Corabia timpului.
5
comisionar (s.m.) – persoană care se ocupă cu transmiterea de scrisori, pachete etc., pe cale particulară.
6
stratagemă (s.f.) – aici, șiretlic, tertip, vicleșug.
72
A.
otează două articole vestimentare pe care le poartă Invincibilul Ș.

1 N 2 puncte

2 S
textul 1 și ilustrația de pe copertă. Prietenii Băiatului sunt:
a. găinile, melcii, șarpele, șoarecii;
b. barza, găinile, pianul, șoarecii;
c. iepurele, prunul, șarpele, vrăbiile;
d. măgarul, melcii, pisica, șopârla.

3 S
textul 2. Numele personajului preluat de un admirator necunoscut al cărții Monicăi Pillat
este:
a. Băiatul;
b. Bonifaciu;
c. Invincibilul Ș;
d. Porthos.

4 S
textul 1. În fragmentul dat, copilul trăiește:
a. bucuria de a dărui cadouri prietenilor săi;
b. dorința de a porni într-o aventură fantastică;
c. sentimentul de teamă față de necunoscut;
d. o stare plăcută de lene și de plictiseală.
5 N
Cei 13 și Misterul este prima parte a romanului Corabia timpului.
Monica Pillat termină de scris romanul la 18 ani.
Băiatul le propune tuturor să plece într-o aventură, a doua zi,

seara, cu ultimul tren de marfă.
De frica șarpelui, melcii se ascund după dulap.
Băiatul are impresia că Invincibilul Ș și-a lustruit pielea cu

cremă de ghete.
Autoarea cărții primește flori și bomboane de la un cititor
necunoscut.
enționează, în câte un enunț, structurile textuale prezente în fragmentul de mai jos,

6 M
justificându-ți răspunsul prin câte o secvență semnificativă.
„M-am întors la foile de curs, dar, după cinci minute, vocea din mintea mea a revenit cu
aceeași stăruință. După un ceas de sâcâieli, văzând că nu mai am scăpare, am dat deoparte
notițele, am luat caietul de pe masă și i-am făcut pe voie micului personaj. Așa am început,
la 18 ani, Cei 13 și Misterul.” 6 puncte
7 P
rezi că a încerca să cunoști personal autorul preferat este, din partea unui cititor, un gest
8 C
potrivit sau deplasat? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul
Despre neprevăzut de Monica Pillat. 6 puncte
74
sociază fragmentul din Corabia timpului de Monica Pillat cu un alt text literar studiat la
9 A
B.
otează numărul de silabe al cuvintelor dicționar, glăscior.

1 N 2 puncte

Jocul de cuvinte din enunțul „Un pian făcea echilibristică stând în coadă.” se bazează pe:
a. antonimie;
b. omonimie;
c. paronimie;
d. polisemie.
escrie enunțul „Băiatul deschise ușa și se trezi într-o sală puternic luminată de licurici […].”,
3 R
înlocuind cuvântul deschise cu un antonim și cuvântul puternic cu un sinonim. 4 puncte
4 I ndică felul pronumelor din fragmentul următor, menționând și cazurile în care se află:
„Oare șoarecele acesta avea de gând să-i ridice pe toți împotriva lui?”. 6 puncte
ompletează spațiile libere de mai jos, referitoare la enunțul „De groază, melcii simțiră
5 C
nevoia să se ascundă și, neavând altă soluție, se băgară în urechile lui Porthos, care, din
acel moment, nu mai auzi nimic.”
a. Acel are funcția sintactică de .
b. Prin expansiune, din partea de propoziție nimic se obține o propoziție subordonată
.
c. Propoziția „să se ascundă” este o subordonată .
6 puncte
lcătuiește, în calitate de cititor al romanului Corabia timpului, un enunț interogativ adresat

6 A
autoarei, în care să existe un pronume personal de politețe cu funcție de atribut pronominal
genitival. 6 puncte
ompletează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând un fragment dintr-o recenzie
7 C
on-line a unui părinte despre romanul Monicăi Pillat.
„Fantezia și capacitatea de înțelegere a copiilor (verbul a depăși,
modul indicativ, timpul prezent) granițele pe care noi le stabilim și le trasăm, riguros și
previzibil. De fapt, să citești această carte este (locuțiune conjuncțională)
ai pătrunde în visul cuiva, poate al unui copil, de ce nu?, (verbul
a accepta, formă nepersonală de gerunziu) că nu mai există limite și convenții, că totul este
posibil și că fantezia poate fi sinonimă cu libertatea.” www.totuldespremame.ro
6 puncte

Redactează un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare amu
zantă, reală sau imaginară, petrecută în timpul unui joc cu prietenii. Vei avea în vedere relatarea
întâmplării la persoana I, respectarea ordinii logice a evenimentelor, precizarea unui indice
temporal și a unui indice spațial, utilizarea narativului și a dialogului ca tipare textuale.


76
TESTUL 8

Textul 1
ACTUL I
Redacția ziarului Deșteptarea. În dreapta, planul II, o ușă de intrare. În peretele din fund, o ușă
cu o firmă dreptunghiulară: „Direcția”. În stânga, planul II, o ușă ce duce spre alte încăperi ale
redacției. În stânga, planul I, cam o treime din scenă e despărțită într-un fel de boxă1 cu vitrine.
Nu este o încăpere separată, ci o boxă propriu-zisă. Se intră în această boxă printr-o portiță, care
poartă și ea o firmă: „Secretarul de redacție”. În boxă, o masă cu telefon, două scaune. Pe masă,
teancuri de ziare, hârtii, […], manuscrise, clișee, creioane, foarfeci etc. În peretele din stânga
boxei, ferestre ce dau spre stradă. În restul scenei, în afară de boxă, mai sunt două mese de scris.
În dreapta, planul I, rafturi de lemn, în care se văd cotoarele unor imense volume: colecții de ziare.
Pe pereți, afișe mari tipografice de reclamă, cam îngălbenite de timp: „Citiți Deșteptarea, ziar de
luptă cetățenească. Opt pagini, lei 3.” […]
SCENA XVI
ȘTEFĂNESCU, MAGDA
Magda rămâne un moment nedumerită în fața ușii închise. Pe urmă, uitându-se în dreapta și în stânga,
cu oarecare curiozitate, vine în planul I. Îl observă în sfârșit pe Ștefănescu și intră în boxă.
MAGDA: Bună ziua, domnule!
ȘTEFĂNESCU (nici nu ridică privirea din hârtii): Da.
MAGDA: Vă pot cere o informație?
ȘTEFĂNESCU (același joc): Nu.
MAGDA: Păcat. (Puțin intimidată de bruschețea răspunsului, ezită, parcă ar vrea să plece, face un pas spre
ușa boxei, se oprește.) Totuși… (Pe urmă, repede:) Domnul Andronic la ce oră vine? […]
ȘTEFĂNESCU: Și eu de unde să știu?
MAGDA: Nu e redactor aici?
ȘTEFĂNESCU: Redactor! Asta ne-ar mai lipsi!
MAGDA: Totuși, în ziarul de astăzi e un articol semnat cu numele lui.
ȘTEFĂNESCU: Da. Un articol. Unul singur. Și e de ajuns un articol ca să nu mai am liniște. De
azi‑dimineață, de când a apărut, numai cu el am avut de-a face.
MAGDA: Nu mă miră.
ȘTEFĂNESCU: Te pomenești că dumneata tot pentru articolul ăsta ai venit!
MAGDA (după o ezitare): Da… Aș fi vrut să cer unele lămuriri.
ȘTEFĂNESCU: Mie?
MAGDA: Domnului Andronic. Dar dacă nu-i aici... (După o pauză:) Vedeți, articolul afirmă unele lucruri
ciudate, aș putea spune tulburătoare… Dacă s-ar adeveri, ar fi îngrozitor… Până acum era stabilit
că drumul de la Prophtasia2 la Kabul, Alexandru l-a făcut în iarna 330 – 329 înainte de Hristos...
Domnul Andronic pretinde însă că abia un an mai târziu, în iarna 329 – 328.
1
boxă (s.f.) – despărțitură, compartiment de dimensiuni reduse în interiorul unui local, al unei încăperi, al unei case.
2
P
rophtasia (gr. anticipare) sau Alexandria Prophtasia – unul dintre orașele înființate de Alexandru cel Mare în
timpul campaniei de cucerire, a cărui situare este necunoscută astăzi.
ȘTEFĂNESCU (nerăbdător): Bine, dar ce importanță…

MAGDA: Imensă, domnule. Știu că vreți să spuneți că data aceasta a mai fost susținută înainte și
de alți istorici […].
ȘTEFĂNESCU: Ascultă, domnișoară. Puțin îmi pasă.
MAGDA (îl întrerupe; vorbește animat): Vă cred. Și mie puțin mi-ar păsa dacă ar fi numai atât. Dar
domnul Andronic face o ipoteză îngrozitoare, insinuează3, afirmă că în 330 Alexandru s-ar fi
putut afla în Media4, (subliniind) în 330, în momentul asasinării lui Parmenion5, ba chiar că ar
fi luat parte la asasinat.
ȘTEFĂNESCU (fierbând): Ei și?
MAGDA: Ar fi groaznic. E o crimă oribilă. Alexandru nu poate… Alexandru nu trebuie…
ȘTEFĂNESCU (izbucnind): Ia ascultă, domnișoară. Dumneata ai timp de glume. Eu n-am.
MAGDA: Dar nu glumesc deloc. Nici n-aș îndrăzni cu lucruri atât de grave.
ȘTEFĂNESCU: Grave! Fleacuri. Prostii. Idei fixe. Eu n-am timp. Înțelegi? N-am timp. Eu fac aici o
gazetă6. Știi dumneata ce e o gazetă? Fapte, fapte, fapte! Și dumneata mă ții de vorbă ca să-mi
spui povești cu Alexandru cel Mare. Că a făcut, că a dres, că s-a dus, că nu s-a dus. Din partea
mea, ducă-se! La 329, la 330, sau la 3330, mie totuna mi-e. Treaba lui. Treaba dumitale. Pe
mine să mă lăsați în pace. Eu am de lucru. Înțelegi? Pricepi? Mă auzi?
MAGDA (care nu și-a pierdut cumpătul, cu toată izbucnirea lui Ștefănescu): Înțeleg. Pricep. Mai ales
aud… Dar îmi pare rău.
Mihail Sebastian, Ultima oră
Textul 2
Bătălia de la Gaugamela a avut loc în condițiile
Bătălia de la Gaugamela în care Alexandru Macedon pornise o campanie
Conflictul: de cucerire a Imperiului Persan. După bătălia de
Războaiele lui Alexandru cel Mare la Issos din anul 333 î.H., el a cucerit coasta estică
Data: 1 octombrie 331 î.H. a Mării Mediterane și Egiptul, apoi a avansat prin
Siria spre inima Imperiului Persan. Alexandru a
Loc: Probabil Tel Gomel (Gaugamela), traversat fluviile Tigru și Eufrat fără niciun fel de
aproape de Mosul, nu departe opoziție. Darius era ocupat în tot acest timp cu
de Irbil (Arbela), de unde și numele pregătirea unei mari armate formate din soldați
de Bătălia de la Arbela din toate colțurile imperiului. De asemenea,
Deznodământ: Darius a ales un teren plat pentru bătălie, pentru a
Victorie decisivă a Macedoniei se putea folosi de această superioritate numerică
Combatanți și pentru a-i limita lui Alexandru alegerile tactice.7
Regatul Macedonean, Imperiul Persan,
Liga de la Corint mercenari7 greci Atacul
Comandanți carelor
de luptă
Alexandru cel Mare Darius al III-lea
persane în
Efective Bătălia de la
aprox. 100 000 Gaugamela
47 000 de soldați
de soldați de André
Pierderi Castaigne
(1898 –
300 de morți 40 000 de morți 1899)
3
a insinua (vb.) – a strecura cu dibăcie o aluzie, o idee calomnioasă, răutăcioasă.
4
Media – regiune în nord-vestul Iranului de astăzi.
5
Parmenion – general în armata macedoneană.
6
gazetă (s.f.) – publicație periodică având, de obicei, apariție zilnică, care conține știri, informații politice, sociale,
culturale etc. (de actualitate); ziar, jurnal.
7
mercenar (s.m.) – ostaș angajat cu leafă într-o armată străină.
78
Locul ales a fost astfel câmpia Gaugamela din Irakul de astăzi, la est de orașul actual Mosul
(istoricul grec Plutarh se referă la această câmpie ca la adăpostul cămilei).
Alexandru și-a așezat tabăra pe malul râului Bulemus și a înaintat împreună cu oamenii
săi, transportând doar echipamentele și proviziile pentru câteva zile. Macedonenii au ajuns
la Gaugamela în după-amiaza zilei de 30 septembrie 331 î.H. Alexandru a dorit inițial să îi
atace pe perși imediat după ce au ajuns, dar generalii s-au opus. De asemenea, generalii lui
Alexandru au propus un atac de noapte, pentru a diminua avantajul numărului. Alexandru
nu a acceptat, motivând că aceasta ar fi o victorie furată. În aceste condiții, macedonenii s-au
odihnit, în timp ce perșii, temându-se de un atac de noapte, au rămas de veghe. Chiar în noaptea
dinaintea bătăliei avusese loc o eclipsă lunară, considerată de greci un semn de rău augur8.
Alexandru a spus că pentru perși va fi de rău augur, căci „luna persană va fi umbrită de soarele
macedonean”, soarele fiind simbolul Macedoniei.
Darius i-a propus lui Alexandru un tratat prin care îi oferea mâna fiicei sale și o mare parte
din imperiu, până la Eufrat, dacă se retrage. Parmenion, unul dintre generalii lui Alexandru, a
spus: „Dacă aș fi Alexandru, aș accepta tratatul și aș încheia războiul”. Alexandru i-a răspuns:
„Asta aș face și eu, dacă aș fi Parmenion”. A doua zi, soldații erau cuprinși de teamă, căci erau
depășiți numeric. Alexandru dormise până târziu cu Iliada9 lângă el. Când s-a trezit, el a anunțat
că bătălia este deja câștigată.
Text adaptat după ro.wikipedia.org, Alexandru cel Mare
8
Expr. a fi de bun (sau de rău) augur = a fi semn bun (sau rău).
9
Iliada – epopee a lui Homer, pe tema războiului Troiei, în care se confruntă aheii veniți din Grecia cu troienii și
aliații lor.
A.
otează locul unde se petrece acțiunea fragmentului extras din piesa Ultima oră de Mihail
1 N
Sebastian și numele personajului căutat de Magda. 2 puncte

textul 1. În rafturile din dreapta scenei, sunt volume care cuprind colecții de:
a. afișe; c. cărți;
b. anunțuri; d. ziare.

3 S
textul 2. În urma bătăliei de la Issos, Alexandru cel Mare a cucerit:
a. Arbela; c. Siria;
b. Egiptul; d. Persia.

4 S
textul 1. Magda reacționează puternic din punct de vedere emoțional, pentru că articolul:
a. are mare succes, suscitând interesul multor cititori și savanți;
b. conține dovezi arheologice noi despre Alexandru cel Mare;
c. interpretează în mod diferit data morții eroului macedonean;
d. propune ipoteza că Alexandru cel Mare și-ar fi ucis generalul.
5 N
Andronic face parte din echipa de redactori a ziarului Deșteptarea.

Deșteptarea are opt pagini și costă trei lei.
Ștefănescu crede că într-un ziar trebuie prezentate fapte precise
și actuale.
Alexandru cel Mare și-a așezat tabăra între fluviile Tigru și Eufrat.
Bătălia de la Gaugamela a fost precedată de o eclipsă de lună.
În luptă, aproape toată armata lui Darius a fost distrusă.
enționează, în câte un enunț, două trăsături specifice textului discontinuu prezente în

6 M
fragmentul despre Alexandru cel Mare din enciclopedia on-line, ilustrându-le cu exemple.
6 puncte
7 P
între fragmentul din textul Ultima oră de Mihail Sebastian și textul de pe Wikipedia.
6 puncte
e ce crezi că Alexandru cel Mare a dormit, în noaptea de dinaintea bătăliei, cu Iliada lângă
8 D
el? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul Alexandru cel Mare.
6 puncte
80
sociază textul Ultima oră de Mihail Sebastian cu un alt text literar studiat la clasă sau citit
9 A
ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire de
conținut dintre acestea. 6 puncte
B.
ranscrie cuvintele care conțin hiat din seria următoare: campanie, fiicei, imperiul, macedonean,
1 T
proviziile. 2 puncte

2 S
Există o pereche de antonime în seria:
a. bătălie – luptă;
b. lună – soare;
c. noapte – zi;
d. a se odihni – veghe.
escrie enunțul „Puțin intimidată de bruschețea răspunsului, ezită, parcă ar vrea să plece,
3 R
face un pas spre ușa boxei, se oprește.”, înlocuind cuvintele intimidată și ezită prin sinonime.
4 puncte
ranscrie, din enunțul „Alexandru i-a răspuns: «Asta aș face și eu, dacă aș fi Parmenion.»”
4 T
două verbe la moduri diferite și precizează-le, menționând și timpul acestora. 6 puncte
otează, în dreptul fiecărui enunț de mai jos, A, dacă este adevărat și F, dacă este fals.
5 N
Reformulează apoi enunțurile pe care le consideri false, astfel încât să devină adevărate.
a. Adjectivele din enunțul „Darius a ales un teren plat pentru bătălie, pentru a se
putea folosi de această superioritate numerică […].” sunt la gradul de comparație
pozitiv.
b. Toate substantivele din propoziția „Totuși, în ziarul de astăzi, e un articol
semnat cu numele lui.” sunt articulate cu articol hotărât.
c. Replica „Ia ascultă, domnișoară. Dumneata ai timp de glume. Eu n-am.” conține
două părți de vorbire care nu au funcție sintactică.
d. Există două propoziții principale în raport de coordonare copulativă în enunțul
„Dacă aș fi Alexandru, aș accepta tratatul și aș încheia războiul.”
6 puncte
lcătuiește un enunț interogativ prin care îi ceri o informație despre un articol redacto
6 A
rului‑șef al revistei școlii tale. În enunț, subiectul să fie exprimat printr-un pronume
interogativ și să existe un predicat verbal exprimat printr-o construcție pasivă. 6 puncte
escrie enunțul de mai jos, reprezentând un fragment din jurnalul unui elev de clasa a V-a,
7 R
corectând greșelile de orice fel.
Dragă jurnalule
Azi am învățat la Istorie despre Alexandru cel Mare și compania lui de cucerire a Imperiului
Persan. A fost o lecție foarte frumoasă! 6 puncte

Redactează o notă de jurnal, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să descrii emoțiile pe care le-ai
trăit în timpul vizionării unui film cu subiect istoric. Vei avea în vedere ca în textul tău să respecți
tema dată, să folosești persoana I, singular, să prezinți momentul, situația sau personajul care
te-a emoționat, să utilizezi termeni care redau o stare de spirit/o atitudine afectivă. Include în
text o secvență descriptivă privitoare la personajul sau la decorul în care se petrece evenimentul
prezentat în film. Data redactării însemnării tale în jurnal este 11 iunie 2022.


82
TESTUL 9

Textul 1
Spun că-n vara trecută o lișeță1 ș-o rață,
Ai lebedei de baltă consilieri2 privați,
Supt președința3 gâștei s-au strâns de dimineață
Pe lac la Cișmegiu; acolo invitați
Erau din înalt ordin, a hotărî în sfat
O pricină de stat,
Adică prin dezbateri adânc să chibzuiască
Pentru un pește mare, cu ce sos să-l gătească.
Căci lebăda gâtoasă
Voia să dea o masă:
Mare le fu gâlceava4 și lungă convorbirea;
Prezidentul le zise: „Fraților senatori!
Să lăsăm chibzuirea,
Pricina, cum să vede, e foarte delicată,
Și dup-a mea părere trebuie amânată;
Veniți mâine în zori.”
Propunerea aceasta cu toți o aplaudară
Și pentru-ntâia oară
Pe gâscă lăudară
Pentru a ei idee, apoi se risipiră
Și a doua zi iară l-același loc veniră.
Pân-a doua zi însă știți ce s-a întâmplat?
Fiind vară și soare și o căldură mare,
Peștele s-a stricat
Și racii l-a mâncat5.
Cuvintele-aci scrise să nu vă pară glume;

Consiliuri d-acestea vedem destule-n lume,
Și la noi mai ales
Se-ntâmplă foarte des.
Grigore Alexandrescu, Lișeța, rața și gâsca
1
lișeță (s.f., lit. lișiță) – pasăre călătoare acvatică, cu pene negre și o pată albă între ochi.
2
consilier (s.m.) – sfătuitor, sfetnic.
3
președința (s.f., lit. președinția) – funcția și activitatea de conducere a președintelui, perioada de activitate a unui
președinte.
4
gâlceavă (s.f.) – ceartă, sfadă.
5
La jumătatea secolului al XIX-lea, între formele verbale de persoana a III-a singular și plural exista omonimie.
Textul 2
Grădina Cișmigiu este cea mai veche a lacului a secat din cauza pantofarilor
grădină publică din București. Este așezată dimprejur ce aruncaseră aici resturile de
în centrul orașului, are o suprafață de circa materiale specifice meseriei lor.
16 hectare și este mărginită de două artere În iarna anului 1883, lacul din grădină
importante: bulevardul Regina Elisabeta a înghețat și s-au organizat concursuri pe
și bulevardul Schitu Măgureanu. În partea gheață. Primăria orașului a cumpărat un
sud-estică a grădinii se află Colegiul Național teren din fosta grădină a familiei Crețulescu,
„Gheorghe Lazăr”. Grădina Cișmigiu este mărind astfel suprafața grădinii Cișmigiu cu
amenajată în genul parcurilor englezești și 15 000 de metri pătrați. Au fost aduse lebede
are mai multe intrări: două prin bulevardul și pelicani.
Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu În partea dinspre Schitu Măgureanu s-a
Măgureanu, una prin strada Știrbei-Vodă. amenajat în 1943 Rotonda9 scriitorilor, unde
Este clasată pe lista monumentelor istorice sunt expuse busturile10 unor scriitori români
din București. clasici: Mihai Eminescu, I.L. Caragiale,
În 1779, domnitorul Țării Românești, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, George
Alexandru Ipsilanti, a poruncit construirea Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif, Ion Creangă,
a două cișmele în București. Prima cișmea Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu,
s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Bălcescu
dinspre strada Știrbei-Vodă. Balta apărută și Vasile Alecsandri.
era un focar de infecție în mijlocul orașului. Pe o altă alee se găsește monumentul de
În vecinătatea acestei cișmele și-a ridicat o marmură pentru cinstirea soldaților francezi
reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor din Primul Război Mondial.
peste cișmelele orașului, numit și „marele În grădina Cișmigiu există un loc special,
cișmegiu” (din cișmea + sufixul -giu). El avea La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri
ca principală însărcinare supravegherea construite de logofătul Văcărescu în 1756,
curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban lacul din incinta căreia pornea un tunel secret
lui Dura Neguțătorul dispare din toponimie6 care lega Palatul Crețulescu de malul plin de
și apare lacul Cișmegiului, denumit ulterior ascunzișuri al Dâmboviței.
Cișmigiu. Orașul nu s-a extins foarte mult
către vest din cauza inundațiilor aproape
anuale care umflau lacul Cișmigiu (nivelul
său creștea până la Cercul Militar de astăzi).
În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus
secarea bălții și transformarea terenului într-o
grădină publică. Lucrul acesta se petrece
abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu,
în 1847, când a fost chemat grădinarul
peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al
Grădinilor Imperiale din Viena, și însărcinat
cu transformarea terenului insalubru7 într-o
frumoasă grădină, pentru care au fost aduse
plante de la Viena: platani, liriodendroni8,
magnolii, aluni, peri, frasini pletoși, meri
decorativi. Lucrările de înfrumusețare s-au
încheiat în 1854, când s-a făcut și inaugurarea
oficială a grădinii Cișmigiu. În 1856, o parte
6
toponimie (s.f.) – totalitatea numelor proprii de locuri.
7
insalubru (adj.) – care este dăunător sănătății, nesănătos.
8
liriodendron (s.m.) – arbore exotic din familia magnoliilor, cu flori asemănătoare lalelelor.
9
rotondă (s.f.) – sală sau construcție circulară, cu tavanul sau acoperișul în formă de cupolă.
10
bust (s.n.) – sculptură ce reprezintă partea superioară a corpului omenesc.
84
Grădina de trandafiri este compusă din mici ziduri de piatră, pergole11 de lemn, lanțuri de fier,
pentru a expune numeroase soiuri de trandafiri agățători. Grădina prezintă un interes deosebit
pentru vizitatori prin construirea unui restaurant pe o insulă și a chioșcului pentru orchestră.
Rondul roman este o platformă circulară cu diametrul de 20 de metri. Din cele patru puncte
de acces se coboară pe trepte pe aleea circulară, pavată cu dale de piatră, ce desparte rondul
central de plantația de pe margine. Perimetrul rondului este plantat cu forme de tisă tunsă
conic.
Alte puncte de interes ale parcului Cișmigiu sunt: Colțul cu arbori și arbuști cu frunze persistente
iarna, de lângă Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Colțul șahiștilor, Colțul copiilor din jurul
Lacului Crețulescu, amenajat cu mici elemente arhitecturale, podețe și balustrade, Izvorul lui
Eminescu, situat la baza pantei dinspre bulevardul Știrbei-Vodă.
Trebuie menționat că Grădina Cișmigiu este unică în ceea ce privește concepția și
diversitatea materialului dendrologic12, aici găsindu-se unele exemplare de arbori ocrotiți,
cum ar fi: Platanus acerifolia (platanul englezesc); Torreya nucifera (nucșoară japoneză) – lângă
Grotă; Torreya californica (nucșoară de California); Cedrus atlantica (pin roșu japonez); Picea
excelsa inversa (molid roșu, cu ramuri plângătoare).
Text adaptat după ro.wikipedia.org, Parcul Cișmigiu
11
pergolă (s.f.) – construcție într-un parc sau într-o grădină, formată dintr-o rețea de grinzi din lemn susținute de
coloane pe care se ridică plante agățătoare.
12
dendrologic (adj.) – referitor la arbori.
A.
otează locul și anotimpul în care se desfășoară întâmplarea din textul Lișeța, rața și gâsca
1 N
de Grigore Alexandrescu. 2 puncte

2 S
textul 2. Patru străzi importante care delimitează Parcul Cișmigiu, conform hărții, sunt:
a. bulevardul Regina Elisabeta, bulevardul Schitu Măgureanu, bulevardul Știrbei-Vodă,
strada Ion Câmpineanu;
b. bulevardul Regina Elisabeta, bulevardul Schitu Măgureanu, bulevardul Știrbei-Vodă,
strada Victor Eftimiu;
c. bulevardul Regina Elisabeta, bulevardul Schitu Măgureanu, bulevardul Știrbei-Vodă,
strada Walter Mărăcineanu;
d. bulevardul Regina Elisabeta, bulevardul Schitu Măgureanu, bulevardul Știrbei-Vodă,
strada Zalomit.

3 S
textul 1. Replica „Fraților senatori!/Să lăsăm chibzuirea,/Pricina, cum să vede, e foarte
delicată,/Și dup-a mea părere trebuie amânată;/Veniți mâine în zori.” îi aparține:
a. gâștei; c. lișiței;
b. lebedei; d. raței.

textul 1. Morala fabulei ar putea fi formulată prin următorul proverb românesc:
a. „Cine râde la urmă râde mai bine.”; c. „Graba strică treaba.”;
b. „Foamea e cel mai bun bucătar.”; d. „Vorba lungă, sărăcia omului.”.
5 N
Problema de stat discutată de senatori este sosul cu care să

gătească peștele.
La masa lebedei s-au servit feluri de pește și raci.
Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” se află în partea de
sud‑vest a grădinii Cișmigiu.
Peisagistul care a conceput parcul a fost director al Grădinii
Imperiale din Moscova.
O parte a lacului din Cișmigiu a secat la doi ani după
inaugurarea parcului.
În parc, există un monument în onoarea soldaților francezi,
căzuți în Primul Război Mondial.
enționează, în câte un enunț, două trăsături ale textului narativ literar prezente în fabula
6 M
Lișeța, rața și gâsca de Grigore Alexandrescu, ilustrându-le cu exemple. 6 puncte
7 P
între fabula Lișeța, rața și gâsca de Grigore Alexandrescu și textul referitor la Grădina
Cișmigiu. 6 puncte
are crezi că este rostul amenajării unui spațiu dedicat scriitorilor într-o grădină publică?
8 C
Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul Parcul Cișmigiu.6 puncte
86
sociază textul Lișeța, rața și gâsca de Grigore Alexandrescu cu un alt text literar studiat la
9 A
B.
otează grupurile de litere care transcriu pronunția sunetului x din cuvintele următoare:
1 N
expune, exemplare. 2 puncte

2 S
Conține numai forme literare actuale ale unor cuvinte prezente în textul 1 seria:
a. aci, consilii, subt; c. aci, consiliuri, sub;
b. aici, consiliuri, subt; d. aici, consilii, sub.
escrie enunțul „Adică prin dezbateri adânc să chibzuiască […].”, înlocuind cuvintele adânc
3 R
și să chibzuiască prin sinonime. 4 puncte
ranscrie numeralele cardinale din fragmentele de mai jos, menționând valoarea

4 T
morfologică a fiecăruia.
a. „În iarna anului 1883, lacul din grădină a înghețat și s-au organizat concursuri pe gheață.”
b. „Rondul roman este o platformă circulară cu diametrul de 20 de metri. Din cele patru
puncte de acces se coboară pe trepte pe aleea circulară, pavată cu dale de piatră, ce
desparte rondul central de plantația de pe margine.” 6 puncte
otează răspunsul la cerințele de mai jos, referitoare la enunțul „Prima cișmea s-a făcut
5 N
pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Știrbei-Vodă.”
a. Transcrie predicatele și precizează felul lor.
b. Transcrie propoziția subordonată și menționează felul acesteia.
6 puncte
lcătuiește un enunț asertiv, adresat unui turist care îți solicită ajutorul pentru a ajunge
6 A
la foișorul din Parcul Cișmigiu. În enunț, vei folosi două circumstanțiale de loc exprimate
prin părți de vorbire diferite. 6 puncte
7 Completează spațiile libere din e-mailul de mai jos conform indicațiilor dintre paranteze.
Către: ofice@alpab.ro
Subiect: Parcul Cișmigiu
Bună ziua,
Vă trimitem, atașat acestui e-mail, documentele de inventariere a (articol demonstrativ,
cazul genitiv, numărul plural) aproximativ 4 000 de arbori din Parcul Cișmigiu. Scopul
acțiunii este să fie făcute publice informațiile despre numărul de arbori din parc și valoarea
(pronume demonstrativ de apropiere, cazul genitiv, numărul plural),
astfel încât să existe un reper atunci când municipalitatea va începe lucrările.
Cu stimă,
Ion Popescu
Trimite (verbul a atașa, modul imperativ, persoana a II-a, singular)
6 puncte

Redactează un text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia cu privire la
necesitatea de a proteja parcurile din orașe. Vei avea în vedere ca în redactarea textului să‑ți
formulezi opinia referitoare la problematica pusă în discuție, să-ți susții opinia prin două
argumente întărite de exemple din textul Parcul Cișmigiu și din experiența personală sau de
lectură și să folosești mijloacele lingvistice potrivite de exprimare a opiniei.


88
TESTUL 10

Textul 1
Harap-Alb continuă…, în revista HAC!, nr. 1/septembrie 2012,

redactor: Octav Ungureanu, ilustrație: Andrei Moldovan
Textul 2
Calul năzdrăvan este prezent în basmele și legendele multor popoare.
Vestitul Pegas din mitologia greacă era un cal înaripat, născut din trupul Meduzei ucise de
Perseu. Se spune că Pegas nu putea fi îmblânzit de nimeni, dar, cu ajutorul Atenei, tânărul
erou Belerofon a devenit stăpânul său. La scandinavi, Sleipnir este un armăsar gri, cu opt
picioare, călărit numai de zeul Odin. Inorogul, numit și unicorn sau licornă, un cal mitic, de
culoare albă, cu corn în frunte, apare în legendele asiatice și europene ca simbol al blândeții
și al înțelepciunii. În mitologia chineză, unicornul era un animal care venea printre oameni
numai cu misiuni importante. Vocea sa era deosebit de frumoasă și se asemăna cu clinchetul
90
armonios al clopoțeilor. Blândețea lui era atât de mare, încât își ridica picioarele foarte sus
pentru a evita să calce pe vreo viețuitoare. Inorogul era foarte puternic, un conducător în rândul
animalelor. Cu toate acestea, el trăia singur și se credea că este imposibil de prins. Apariția
sa era interpretată ca un semn bun, iar faptul că nu a mai fost văzut de secole înseamnă că
trăim într-o epocă necurată. Inorogul va apărea din nou la momentul potrivit, atunci când
bunătatea va domni iarăși. Oamenii cred că unul dintre primii inorogi a apărut în urmă cu
5 000 de ani, când i-a divulgat împăratului Fu Hsi secretele limbii scrise. În unele Biblii ilustrate,
acest animal misterios apare între Adam și Eva, iar cornul său este îndreptat către arborele
Binelui și al Răului. Se spune că inorogul își datorează forța miraculoasă unei călătorii pe care
o face o dată pe an spre grădina Paradisului, unde consumă plante magice, dătătoare de viață.
Învățații antici spuneau că originea unui unicorn este un mister, asemeni nașterii lui Iisus. În
timpul potopului, el ar fi salvat Arca lui Noe, legând-o și apoi trăgând-o cu cornul său, ferind
astfel oamenii, animalele și plantele de la o distrugere totală.
Calul este unul dintre animalele domestice mitologizate și în tradiția populară românească,
unde a devenit un simbol al tinereții eroice. În colinde, calul cu șa de aur, frâu de mătase și
potcoave de argint trebuie hrănit cu apă strecurată și cu iarbă de peste munți, iar pasul sau
nechezatul său cutremură văile, tulbură apele, răstoarnă casele. În balade, nu există voinic
fără cal năzdrăvan.
Calul năzdrăvan este sfătuitorul, mijlocul de transport, prietenul și călăuza eroului din
basme. Calul năzdrăvan are parte de o naștere sau de o transformare spectaculoasă după ce
consumă alimente ori substanțe cu puteri magice (jăratic, lapte, măr etc.). Are calități ieșite
din comun: vorbește cu oamenii, prevestește viitorul, zboară, scuipă foc, îl ajută și îl sfătuiește
pe erou în toate aventurile sale: căutarea, lupta, metamorfoza, probe de pricepere și istețime,
evadări. Mulți dintre caii năzdrăvani au în urechi diverse obiecte miraculoase: săpun, gresie,
perie, năframă etc. Aceste obiecte, aruncate în calea urmăritorului, se transformă în obstacole
greu de trecut. Peria se preschimbă într-o pădure tot atât de deasă, gresia într-un zid înalt, iar
oglinda devine o apă adâncă și foarte lată. La fel ca în basmele altor popoare, calul are o viteză
de deplasare neobișnuită. Uneori, el poate merge ca năluca sau ca vântul și, deseori, mai repede
ca gândul. Alteori, având două, patru, șase sau chiar douăsprezece aripi, caii pot să zboare până
la nori sau chiar mai sus de ei. Calul năzdrăvan poate avea mai multe inimi sau spline și nu
obosește niciodată. Există cai de aramă, de argint sau de aur. Unii se pot metamorfoza în corb,
stâncă, miel, ghem, cloșcă cu pui, lupoaică etc.
Făt-Frumos începe să caute calul năzdrăvan, îndeosebi pe acela pe care l-a avut împăratul
în tinerețe, la sfatul unei bătrâne, al unui vrăjitor sau al Sfintei Vineri ori Sfintei Duminici.
Pentru a-l găsi, el nu trebuie să facă altceva decât să pună în mijlocul grajdului o tavă cu jăratic
și să aștepte calul care va mânca din jăratic, fiindcă acela este cel căutat, ori să sune de trei
ori din frâu, iar acesta se va ivi ca din senin. De regulă, el apare sub înfățișarea unui cal slab
și prăpădit, iar după ce mănâncă jăraticul din tavă se transformă într-un cal frumos. Pentru a
deveni un armăsar mai frumos, mai puternic și mai năzdrăvan, el îi cere lui Făt-Frumos să îi
dea să mănânce, timp de trei sau șapte zile, câte o tavă cu jăratic și ovăz fiert în lapte, ori să-i dea
de băut laptele de la mai multe vaci. Alteori, eroul obține un cal năzdrăvan și de la un zmeu pe
care l-a ucis în luptă sau slujind la o babă care are o herghelie întreagă de asemenea cai și care,
drept simbrie1, îl va lăsa să-și aleagă calul pe care și-l dorește. Însă cotoroanța este vicleană
și caută să-l înșele pe Făt-Frumos, scoțând inimile sau splinele din ceilalți cai și punându-le
într-unul singur, care va apărea drept cel mai jigărit2 dintre cai, dar, cu ajutorul unui sfătuitor,
eroul reușește să aleagă calul miraculos, spre necazul babei care trebuie să își țină promisiunea
și să i-l dea, ca simbrie pentru ceea ce a slujit.
Text adaptat după Elena-Andreea Rusu,
Caii năzdrăvani, 13 iulie 2016, www.ecreator.ro
1
simbrie (s.f.) – salariu, leafă.
2
jigărit (adj.) – lipsit de vlagă, slab, sfrijit.
A.
otează două obiecte pe care fiul regelui i le solicită tatălui său.

1 N 2 puncte

textul 2. Calul năzdrăvan din colindele românești trebuie hrănit cu:
a. apă neîncepută și mere domnești;
b. apă strecurată și iarbă de peste munți;
c. lapte de la mai multe vaci și iarbă;
d. o tavă cu jăratic și ovăz fiert în lapte.

ambele texte. Cel care vine să mănânce din tava cu cărbuni încinși este calul:
a. cel mai aprig;
b. cel mai frumos;
c. cel mai rapid;
d. cel mai slab.

4 S
textul 2. În legendele chineze și europene, inorogul simbolizează:
a. blândețea și înțelepciunea;
b. bogăția, prosperitatea;
c. inocența și blândețea;
d. rapiditatea de a călători.
5 N
Regele este încrezător că fiul cel mic va trece cu bine

încercarea.
O trăsătură comună între calul din basm, Pegas, Sleipnir și
inorog este culoarea albă.
Singurul cal care vine să mănânce jăratic de la fiul cel mic este
o mârțoagă.
Inorogul i-a împărtășit unui împărat chinez secretele magiei.
Caii năzdrăvani pot avea două, patru, șase sau douăsprezece

aripi.
Făt-Frumos poate obține un cal năzdrăvan de la un zmeu ucis
în luptă.
92
enționează, în câte un enunț, două trăsături specifice textului multimodal prezente în

6 M
fragmentul extras din revista HAC!, ilustrându-le cu exemple. 6 puncte
7 P
între banda desenată și textul intitulat Caii năzdrăvani. 6 puncte
alul năzdrăvan ar putea reprezenta o întruchipare a dorinței omului de a-și învinge

8 C
limitele? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul Caii năzdrăvani
de Elena-Andreea Rusu. 6 puncte
sociază fragmentul extras din revista HAC! cu un alt text literar studiat la clasă sau citit
9 A
ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire
de conținut dintre acestea.
6 puncte
B.
otează cuvintele care conțin diftongi cu structura vocală + semivocală din lista următoare:
1 N
• cotoroanță;
• două;
• erou;
• voinic;
• trăia. 2 puncte

2 S
Conține numai cuvinte compuse, extrase din cele două texte, seria:
a. altceva, răstoarnă, Sfânta Duminică;
b. cineva, douăsprezece, Făt-Frumos;
c. metamorfoză, înaripat, preschimbă;
d. niciodată, Sfânta Vineri, unicorn.
94
escrie enunțul de mai jos, înlocuind cuvintele timpul și ferind cu câte un sinonim.
3 R
„În timpul potopului, el ar fi salvat Arca lui Noe, legând-o și apoi trăgând-o cu cornul său,
ferind astfel oamenii, animalele și plantele de la o distrugere totală.” 4 puncte
ranscrie, din fragmentul de mai jos, trei adjective propriu-zise și precizează, pentru
4 T
fiecare, gradul de comparație.
„Peria se preschimbă într-o pădure tot atât de deasă, gresia într-un zid înalt, iar oglinda
devine o apă adâncă și foarte lată.” 6 puncte
5 Menționează două construcții impersonale din enunțul „Cu toate acestea, el trăia singur și
se credea că este imposibil de prins.”.
6 puncte
lcătuiește două enunțuri de tip întrebare – răspuns, referitoare la calul mitologic Pegas.
6 A
În primul enunț, substantivul mitologie să aibă funcția de atribut substantival prepozițional,
iar în al doilea, substantivul cal să aibă funcția sintactică de complement prepozițional.
6 puncte
une punctuația potrivită în reclama de pe pagina următoare, așa încât să obții două enun
7 P
țuri diferite, apoi menționează un aspect gramatical care le deosebește. 6 puncte
PEGAS CUCEREȘTE ORAȘUL

Redactează un text descriptiv, de cel puțin 150 de cuvinte, care să prezinte o ființă fabuloasă
despre care ai citit în basme, în legende sau în mitologie. Vei avea în vedere ca textul tău
să respecte tema dată și structura unui text descriptiv, să prezinte trei trăsături ale ființei
imaginare și să evidențieze un simbol sau o semnificație morală asociată acesteia.


96
TESTUL 11

Textul 1
În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!
Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,
Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare
Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare.
Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios

Ca înaltele coloane unui templu maiestos1,
Şi pe ele se aşază bolta cerului senină,
Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.
O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintii

În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.
Munţii sunt a lui altare, codrii – organe2 sonoare
Unde crivățul pătrunde, scoțând note-ngrozitoare.
Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas;

Niciun zbor în atmosferă, pe zăpadă – niciun pas;
Dar ce văd?... în raza lunei o fantasmă se arată...
E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!
Vasile Alecsandri, Mezul iernei
Textul 2
FRUMUSEȚEA IREALĂ A FULGILOR DE NEA.
CURIOSUL DOMN „SNOWFLAKE” BENTLEY
„La microscop am descoperit că fulgii de nea sunt de o
frumusețe miraculoasă și mi se părea trist că această
frumusețe n-a putut fi admirată și de alții. Fiecare cristal
era o capodoperă și niciuna dintre forme nu se repeta.
Când un fulg se topea, forma lui unică se pierdea pentru
totdeauna, frumusețea lui extraordinară dispărând fără
a lăsa în urmă vreo mărturie materială a existenței sale”,
scria Bentley în 1925.
Wilson Bentley, în timp ce fotografia fulgi de nea,
la ferma lui din Vermont, America
1
maiestos (adj.) – (corect maiestuos) care impune prin măreția înfățișării, impunător prin proporții sau prestanță.
2
organ (s.n.) – (înv.) orgă, instrument muzical compus dintr-un sistem de tuburi sonore, puse în acțiune cu ajutorul
unor pedale, al unei claviaturi și al unor manete.

În urmă cu vreo zece ani, în miez de iarnă, am descoperit niște imagini de o frumusețe
aparte. Mi-au stârnit curiozitatea și atunci l-am descoperit pe Wilson Bentley. Am aflat că,
în urmă cu mai bine de o sută de ani, acest om simplu dintr-un orășel american a făcut ceva
cu totul minunat. A fost primul care a fotografiat fulgi de nea și a arătat, pentru prima dată,
structura fulgului de nea.
Ca un alchimist3 al fotografiei, Bentley a intrat în povestea
fulgilor de nea și a reușit să surprindă minusculele cristale
de gheață în toată splendoarea lor nebănuită. Astfel, datorită
lui, o lume întreagă a fost fermecată de imaginile „florilor
de gheață”, cum le spunea el. Și-a dorit să nu se piardă atâta
frumusețe și a reușit s-o facă să dureze. Abia după mult,
mult timp, cu o tehnologie îmbunătățită, au început și alții
să fotografieze fulgi de nea. Primul însă a fost și va rămâne
mereu Wilson Bentley. Prin imaginile lui armonioase și de o
frumusețe nepământeană, el ne-a făcut să vedem miracolul
dintr-un fulg de nea.
Wilson Bentley, căruia i s-a spus cu afecțiune „Snowflake
Man” („Omul fulg de nea”), a fost fascinat de natură și studia cu Un montaj creat de Wilson Bentley
din varietatea fotografiilor lui
pasiune fluturi, frunze, pânze de păianjeni, tot ce era fragil și cu fulgi de nea
efemer.
S-a născut în 1865, în mijloc de februarie, la o fermă în Jericho, Vermont, un orășel aflat
între lac și munte, nu departe de granița cu Canada, în inima regiunii Snowbelt, unde ninsorile
sunt abundente. Până la 14 ani, a învățat acasă, împreună cu mama lui, care era profesoară,
apoi, câțiva ani, a mers la școală.
Mama a observat pasiunea fiului ei pentru natură și mai ales pentru zăpadă. Băiatul îi
spunea că fulgii de nea sunt la fel de frumoși precum fluturii sau florile de măr. Fluturi însă
putea să prindă și să-i arate fratelui lui mai mare, o crenguță de flori de măr o putea lua și să
i-o dăruiască mamei lui. Cu totul alta era povestea cu fulgii de nea.
Când a împlinit 15 ani, mama lui i-a dăruit un microscop vechi pe care l-a putut folosi în
voie. Așa prăfuit cum era, l-a ajutat să vadă ceea ce ochiul liber nu putea. Era 19 februarie și în
Jericho ningea. În timp ce alți copii de vârsta lui se băteau cu bulgări de zăpadă și făceau oameni
de zăpadă, el prindea câte un fulg de nea și îl privea la microscop. „Tot privindu-i, am aflat că
fulgii de nea erau mici capodopere”, spunea el. Ca să nu se irosească atâta frumusețe pe care o
putea vedea atunci doar el la microscop, a început să deseneze
formele fulgilor de nea. Trei ierni și-a petrecut observându-i și
făcând sute de desene. Fiecare – unic.
La 16 ani, Willie a descoperit aparatele foto și i-a spus
mamei lui într-o zi: „Dacă aș avea un astfel de aparat, aș putea
fotografia fulgii de nea”. Mama lui știa că fiul ei cel mic nu ar
fi fost fericit până când nu ar fi reușit să fotografieze acei fulgi
de nea și să-i arate și altora. Tatăl lui considera preocuparea
fiului o pierdere de timp. Totuși, fiindcă îl iubeau, i-au făcut
pe plac, cu toate că acel aparat foto „a costat cât zece vaci”.
Abia în 1931 a reușit să facă o monografie4 ilustrată în
care a adunat cele mai reușite dintre fotografiile lui. După ce
a împlinit 66 de ani, cartea Snow Crystals (Cristale de zăpadă)
a fost publicată cu ajutorul unor fonduri strânse de câțiva
oameni de știință. Autorul spunea că acesta este darul pe care
îl va lăsa el lumii. Astăzi, toți cei care vor să intre în universul
fulgilor de nea încep cu această carte. Montaj fotografic realizat
de Wilson Bentley
3
alchimist (s.m.) – persoană care se ocupa cu studiul chimiei în Evul Mediu, considerându-se că are puteri
miraculoase.
4
monografie (s.f.) – studiu științific amplu asupra unui anumit subiect, tratat detaliat.
98
Wilson a continuat să umble kilometri prin viscol pentru a face fotografii. Într-o zi, s-a
îmbolnăvit și în 23 decembrie 1931, Wilson a plecat acolo sus, de unde vin pe pământ fulgii
de nea.
După Mira Kaliani, Ziarul on-line Ediția de dimineață, 7 februarie 2020
A.
otează două fenomene meteorologice numite în descrierea peisajului de iarnă cuprins

1 N
în textul 1. 2 puncte

textul 1. În descrierea bolții cerești din poezia Mezul iernei de Vasile Alecsandri, există:
a. fumurile și norii;
b. norii și stelele;
c. soarele și fumurile;
d. stelele și luna.

textul 2. Wilson Bentley a făcut primele fotografii cu fulgi de zăpadă la vârsta de:
a. 14 ani;
b. 15 ani;
c. 16 ani;
d. 17 ani.
crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând textul 1.

4 S
În poezia Mezul iernei de Vasile Alecsandri, este exprimată:
a. admirația față de frumusețea naturii;
b. dorința de cunoaștere a universului;
c. indiferența față de fenomenele hibernale;
d. pesimismul față de viitorul lumii.
5 N
Bentley a făcut fotografii cu fulgii de nea pentru a demonstra

structura lor asemănătoare.
În poezie, fulgii de zăpadă de pe câmpii par un lan de
diamante.
Monografia cu cele mai reușite fotografii cu fulgi de zăpadă a
fost publicată de Wilson Bentley cu mult înainte de moartea sa.
Peisajul surprins în poezie este unul diurn.
Singura mișcare din peisajul descris în ultima strofă a poeziei
este reprezentată de apariția lupului.
Wilson Bentley a văzut primul fulg de zăpadă la microscop în
19 februarie 1880.
enționează, în câte un enunț, două elemente de versificație prezente în fragmentul de

6 M
mai jos, ilustrându-le cu exemple din acesta.
„Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios
Ca înaltele coloane unui templu maiestos,
Şi pe ele se aşază bolta cerului senină,
Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.” 6 puncte
7 Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului,
între cele două texte. 6 puncte
rezi că lumea terestră poate să dispară din cauza unor fenomene naturale, cum sunt cele
8 C
prezentate în textele 1 și 2? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând
textul 1. 6 puncte
100
sociază poezia Mezul iernei de Vasile Alecsandri cu un alt text literar studiat la clasă sau
9 A
citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire
de conținut dintre acestea. 6 puncte
B.
recizează din câte sunete sunt alcătuite cuvintele date.

1 P
gheață regiunea 2 puncte

2 S
Conține numai cuvinte derivate extrase din cele două texte seria:
a. argintiu, îngrozitor, maiestos, nemărginit;
b. armonios, crenguță, a îmbolnăvi, nepământean;
c. frumusețe, nebănuit, orășel, tehnologie;
d. măreț, scânteios, scârţâie, strălucitor.
3 I ndică sensul cuvântului înghețat din poezia Mezul iernei de Vasile Alecsandri, precizând
apoi alte trei sensuri ale acestui cuvânt polisemantic. 4 puncte
enționează ce părți de vorbire sunt cuvintele un lup, ce și i din versul de mai jos, precizând
4 M
funcția sintactică a acestora.
„E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!” 6 puncte
ranscrie din fraza de mai jos propozițiile subordonate, precizând felul acestora.
5 T
„Ca să nu se irosească atâta frumusețe pe care o putea vedea atunci doar el la microscop,
a început să deseneze formele fulgilor de nea.”
6 puncte
lcătuiește un dialog format din două replici despre Wilson Bentley, care să cuprindă
6 A
un enunț interogativ în care adjectivul pronominal ce să aibă funcția sintactică de atribut
adjectival și un enunț asertiv în care pronumele personal el să aibă funcția sintactică de
complement de agent. 6 puncte
ompletează cu părțile de vorbire indicate între paranteze textul de mai jos, scris de un
7 C
elev după citirea unui articol despre Wilson Bentley.
Wilson Bentley a avut (adjectiv pronominal demonstrativ de identitate)
pasiune întreaga viață: fotografierea fulgilor de zăpadă. (pronume demonstrativ de
depărtare, masculin, plural, nominativ) care au fost cei mai frumoși
au fost incluși în cartea sa Snow Crystals (Cristale de zăpadă), (pronume demonstrativ de
apropiere, feminin, singular, nominativ) fiind publicată cu ajutorul
unor fonduri strânse de câțiva oameni de știință. 6 puncte

Redactează un text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să comentezi semnificația ultimelor
două strofe ale poeziei Mezul iernei de Vasile Alecsandri. Vei avea în vedere ca prezentarea
semnificației strofelor să fie pusă în relație cu întregul text, să precizeze sentimentele exprimate/
sugerate de vocea ficțională și să conțină comentarea a două mijloace artistice (figuri de stil,
alte mijloace de expresie).


102
TESTUL 12

Textul 1
Într-o vară când cabana era încă întreagă, am urcat pe Tâmpa, ca să descoperim, în fine,
tunelul care leagă Piața Sfatului de un loc din dosul șeii1, după cum știe oricine a copilărit în
Brașov. De știut o știu toți, dar nimeni nu l-a găsit încă. [...]
Era plin de clopoței pe Tâmpa, când am urcat, mai ales campanule2. Îi mai scuturam din
mers, ca să sune, dar nu-mi permiteam să pierd timpul, trebuia să urc în pas cu ceilalți, iar
pasul lor era mai mare decât al meu. [...]
Ceilalți se depărtaseră, așa că am țopăit după ei, încercând să aplaud din mâini la spate, cum
bat fluturii din aripi. Frate-meu avea aripi la glezne, în timp ce eu aveam pesemne plumb, mă
pomeneam mereu ultima, îi găseam pe toți ceilalți așteptându‑mă odihniți. Când mă așezam
și eu, ei se sculau să plece.
— Uite peștera, a spus Matei, care ajunsese primul, ca întotdeauna. [...]
Pe Tâmpa se spune că te poți trezi nas în nas cu o mulțime de animale sălbatice: urși, râși,
vulpi, porci mistreți. Adevărul e că n-am văzut așa ceva, deși am vizitat-o în toate anotimpurile
și la toate orele. [...] În schimb, am dat adesea de veverițe, șerpi, fluturi și tot soiul de păsări
foarte rapide.
Am intrat cu toții în peșteră, dar n-a fost nevoie de lumânări ca să vedem că se înfundă bine
de tot după numai câțiva metri. Înăuntru era rece și am văzut o pătură zdrențuită. Sigur nu
era a ursului. Am ieșit rapid și iar am ținut consiliu3. Exista posibilitatea ca tunelul să plece de
undeva, din apropiere.
— Apucați-vă să căutați!
N-am prea înțeles ce am de făcut, dar m-am băgat și eu în niște tufișuri dese, pierzându-i
pe ceilalți din ochi. Mi-am făcut zgârieturi pe brațe și pe picioare, n-am găsit nimic, așa că am
ieșit și m-am așezat să mă odihnesc pe un mic scaun de stâncă netedă. [...]
Lângă mine era o șopârlă maronie, parcă ofilită, care stătea la soare [...]. M-am dus s-o văd de
aproape, dar când am atins-o cu umbra mea a șfichiuit dintr-odată ca un bici, desenând printre
ierburi S-uri [...]. Acolo unde a dispărut, era un fel de vizuină sau, de ce nu, o gură de tunel.
I-am strigat imediat pe ceilalți și au venit într-un suflet, dar n-au fost chiar atât de bucuroși pe
cât îmi doream.
— Tunel n... nu-i – a zis Doru, poticnindu‑se un pic [...]. Mai degrabă s-ar putea să fi fost aici
fântâna aia în care nu-știu-când turcii aruncau oasele oamenilor uciși și care, cu timpul, s-a
astupat.
— E ciudat că locul e plat, a zis Dina. Posibil să fie ceva, din care n-a rămas decât gaura asta. [...]
Doru a început să sape chiar el în jurul gropiței în care dispăruse șopârla mea. [...] Când
Doru a obosit, gura vizuinii nu se lărgise prea mult. Dina i-a luat locul, în timp ce eu mi-am dat
1
șa (s.f.) – (aici) formă de relief reprezentând o depresiune cuprinsă între două părți de teren mai ridicate și
alcătuind împreună cu acestea un ansamblu.
2
campanulă (s.f.) – (bot.) plantă cu flori mari albastre, albe sau roz în formă de clopot; clopoțel.
3
consiliu (s.n.) – colectiv care ia decizii într-o anumită problemă.
rucsacul jos, mi-am luat din el un măr și-am început să-l ronțăi. [...] Frate-meu a zis că o să facă
el și porția mea. [...] Tocmai el a dat cu vârful săpăligii de ceva tare. Și-a băgat degetele subțiri în
pământ, fără teamă de râme sau de alte scârboase gângănii – eu n-aș fi făcut așa ceva –, și a scos
o piatră de mărimea și forma unei farfurioare de cafea, să spunem. Te uimea cercul ei perfect,
abia puțin teșit pe ici-colo. A dat pământul la o parte și am putut vedea cu toții niște șănțulețe
gravate pe una dintre părți. A întors-o și iată că pe dos era o urmă perfect rotundă la cercul de
piatră. Am fost teribil de emoționați: legendele cu cetatea Brassovia se confirmau. Dar până
să ne dumirim ce reprezintă desenele, am auzit niște vreascuri călcate și rupte în apropiere.
Ne-am gândit la un urs, mereu exista posibilitatea asta, atrăgătoare într-un fel, neliniștitoare în
altul. Dar nu, nu era un urs, era un om bărbos, masiv, greoi, îmbrăcat ca vai de lume, în culori
șterse, așa cum văzusem la fluturi pe exteriorul aripilor sau la șopârlă, ca să se confunde cu
frunzele uscate. Cu o voce urâtă cum n-am mai pomenit a țipat la noi:
— Ce faceți acolo? Ce căutați aici?
Și a început să fugă după noi, neașteptat de sprinten. Nu cred că mi-a fost așa de frică în viața
mea, ca atunci. Am luat-o cu toții la vale, alunecând pe porțiuni lungi, încercând să coborâm
cât mai vertical, fără obișnuitele zigzaguri și uitându-ne din când în când înapoi, cu speranța
că urmăritorul nostru renunțase să alerge după noi.
Ioana Pârvulescu, Inocenții
Textul 2
TÂMPA
Tâmpa este un munte care aparține masivului Postăvaru, localizat în sudul Carpaților
Orientali și înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brașov.
Cetatea Brașovia (sec. XII – XIII)

Construcția aflată între vârful și șaua Tâmpei se presupune
că ar fi fost ridicată în timpul cavalerilor teutoni, între 1212
și 1218, iar dacă nu ridicată, atunci cu siguranță întărită. În
anul 1395, înaintea declanșării războiului cu turcii, Mircea
cel Bătrân și-a adăpostit familia în cetate. După 24 de ani,
la 1421, cetatea devine loc de refugiu pentru populația
Brașovului, amenințată de sultanul Murad II. În același an,
cetatea este dată ca zălog4 sultanului, turcii dominând de pe Brașov, centrul vechi
înălțime orașul. (în fundal, muntele Tâmpa)
Restaurantul din Grota Bethlen (1890)

În peștera din stânca Tâmpei a fost amenajat pe la 1890 un restau
rant cu berărie, ce ulterior avea să primească denumirea de Bethlen,
după András Bethlen, ministrul maghiar al agriculturii care a vizitat
Brașovul în 1891. Mulți rămâneau sus să admire orașul luminat
noaptea. Extins printr-o terasă deasupra abruptului în 1905, după 1948
s-a numit Cabana-restaurant Tâmpa. Pe 23 martie 1977, în urma unui
Bethlen, restaurantul inițial tragic accident produs din vina personalului, cabana a ars în întregime.
Biodiversitate
Muntele Tâmpa prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și
faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de
ecosisteme terestre. Pe munte, se găsesc specii rare de flori, precum:
colilie, ciuboțica-cucului de munte, coada-iepurelui, crucea-voinicului,
floarea-paștelui, lalea pestriță, zambilă sălbatică, clopoțel-de-munte etc.
Clopoței-de-munte
4
zălog (s.n.) – garanție, chezășie.
104
Acces
Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe căi: există cele
25 de serpentine, tăiate în 1837 de către Ocolul Silvic al
Brașovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi
din vremea cetății Brașovia sau drumul pentru mașină din
zona „La iepure”. Cei neobișnuiți cu drumețiile lungi pot lua
telecabina, care face legătura între Cabana-restaurant Casa
Pădurarului de la poale și restaurantul Panoramic, aflat pe
coama muntelui, în mai puțin de trei minute.
După www.wikipedia.ro
Cabana-restaurant Casa Pădurarului
A.
otează numele a două vietăți din regnul animal peste care a dat personajul narator din
1 N
textul 1 pe muntele Tâmpa. 2 puncte

textul 1. Pentru a găsi tunelul, fetița intră în:
a. fântâna turcilor;
b. gaura unei stânci;
c. tufișurile dese;
d. vizuina șopârlei.

3 S
textul 2. Cetatea Brașovia a fost dată drept garanție turcilor în anul:
a. 1212;
b. 1218;
c. 1395;
d. 1421.

4 S
textul 1. În povestire, se evidențiază:
a. bucuria întâlnirii cu urșii din peșteri;
b. curiozitatea față de istoria orașului;
c. interesul pentru obiceiurile locale;
d. neglijarea vestigiilor orașului natal.
Copiii au constatat că peștera găsită de ei era locuită, fiindcă au

descoperit o pătură zdrențuită în interiorul acesteia.
Naratoarea nu poate să se țină după grupul care urcă pe
munte, rămânând mereu în urmă.
Fetiței nu i-a fost frică deloc de necunoscutul întâlnit pe munte.
Muntele Tâmpa aparține masivului Postăvaru și orașul Brașov

este așezat în sudul acestuia.
Restaurantul amenajat pe muntele Tâmpa a fost distrus de un
incendiu în 1977.
Telecabina care duce turiștii pe coama muntelui se ia de la
restaurantul Panoramic.
enționează, în câte un enunț, două trăsături ale textului narativ prezente în fragmentul
6 M
de mai jos, ilustrându-le cu exemple.
„Îi mai scuturam din mers, ca să sune, dar nu-mi permiteam să pierd timpul, trebuia să
urc în pas cu ceilalți, iar pasul lor era mai mare decât al meu.” 6 puncte
7 P
rezi că se pot face descoperiri arheologice importante din întâmplare? Motivează-ți

8 C
răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte
106
sociază fragmentul din Inocenții de Ioana Pârvulescu cu un alt text literar studiat la clasă
9 A
sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o
deosebire de conținut dintre acestea. 6 puncte
B.
1 I ndică prin încercuire un diftong și prin subliniere un triftong din cuvintele enunțului de
mai jos.
„Când mă așezam și eu, ei se sculau să plece.” 2 puncte
crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Părțile de vorbire obținute prin
2 S
conversiune din enunțul „Mulți rămâneau sus să admire orașul luminat noaptea.”, sunt:
a. adjectivul luminat obținut din verb la participiu și substantivul mulți obținut din pronume
nehotărât;
b. adjectivul luminat obținut din verb la participiu și substantivul noaptea obținut din adverb;
c. adverbul noaptea obținut din substantiv și adjectivul luminat obținut din verb la participiu;
d. substantivul sus obținut din adverb și adverbul noaptea obținut din substantiv.
otează, în casetele din dreptul fiecărui enunț de mai jos, A, dacă este adevărat și F, dacă
3 N
este fals.
a. Omonimul cuvântului pas din fragmentul „trebuia să urc
în pas cu ceilalți” este un cuvânt cu sensul de trecătoare.
b. S inonimul cuvântului a țopăi din fragmentul „ceilalți
se depărtaseră, așa că am țopăit după ei” este a sări.
c. Sinonimul cuvântului a trezi din fragmentul „pe Tâmpa se spune
că te poți trezi nas în nas cu o mulțime de animale sălbatice” este a pomeni.
d. Telecabină este un cuvânt care nu are antonim.
4 puncte
4 I dentifică formele verbale nepersonale din fragmentele de mai jos, precizând felul acestora.
• „N-am prea înțeles ce am de făcut, dar m-am băgat și eu în niște tufișuri dese, pierzându-i
pe ceilalți din ochi.”
• „A dat pământul la o parte și am putut vedea cu toții niște șănțulețe gravate pe una dintre
părți.” 6 puncte
ranscrie propozițiile subordonate din frazele de mai jos, precizând felul acestora și felul
5 T
elementelor introductive.
„Exista posibilitatea ca tunelul să plece de undeva, din apropiere.
— Apucați-vă să căutați!” 6 puncte
lcătuiește un enunț imperativ adresat unui prieten în care să-i spui ce cale să aleagă
6 A
pentru a ajunge pe muntele Tâmpa și în care să existe un atribut adjectival exprimat prin
numeral cardinal și un circumstanțial de loc exprimat prin substantiv. 6 puncte
7 Completează textul scris de un elev în jurnalul său, în timpul unei excursii la Brașov, cu
verbele dintre paranteze la modul indicativ, timpul prezent.
Ca să ajungi în vârful Tâmpei, mașina (a degaja) multe gaze de
eșapament, fiindcă drumul este în pantă. Nimeni nu (a bănui) cât
de mare este consumul de benzină! De aceea, tata (a așeza) , cu grijă,
mașina în parcare și ne invită să luăm telecabina sau să mergem pe jos. 6 puncte

Redactează un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare reală sau
imaginară din timpul unei excursii la Brașov. Vei relata întâmplarea la persoana întâi, vei include
o secvență descriptivă și vei utiliza patru informații din cele două texte și din imaginile date.


108
TESTUL 13

Textul 1
ACTUL I
O cameră simplu mobilată. Obișnuita masă în mijloc cu tradiționalele patru scaune împrejur
și nelipsita canapea cu droturile1 stricate, la o parte. În colțul din dreapta, spre fund, un birou
mic cu cărți în neregulă și dosare. În spatele biroului, fereastră. În stânga, lângă perete, o etajeră
cu volume legate frumos și frumos orânduite. În dosul etajerei, o ușă, care duce în odaia de
dormit a doamnei Chirică și în camera copiilor. În dreapta, planul întâi, camera domnului
Chirică. O ușă lateral, ceva mai sus, răspunde în coridorul care duce la bucătărie. În fund, un
mic vestibul cu geamlâc.
[Nichita și Varlam, foști colegi de școală, sosesc în vizită la Chirică și își aduc aminte de pasiunea lui
pentru caii de curse, fiindcă știa părinții și victoriile fiecărui cal câștigător. Sosește Ana, soția lui Chirică,
împreună cu cei doi copii ai lor. Vine și Chirică. Fiecare prieten spune ce a făcut de când nu s-au văzut.]
NICHITA: Chirică trebuie să fie tobă de carte... Câte patalamale2 ai, Chirică?
CHIRICĂ: Una singură.
ANA: Și-aia de florile mărului.
NICHITA: Mă prind că ești profesor de latină.
ANA: Mai rău.
VARLAM: El a urmat dreptul.
NICHITA: Atunci e portărel3!
ANA: Aș!
NICHITA: Nici atât?
CHIRICĂ (sfios): Sunt slujbaș la minister.
ANA: Arhivar4!
CHIRICĂ (blând): Ei da, arhivar. E vreo rușine?
NICHITA (zâmbind): E o slujbă foarte onorabilă, dar câștigul cam mic. Avocatura ți-ar fi produs
mai mult. N-ar strica nici acum să încerci.
CHIRICĂ (filosofic): Nene, e târziu. Mi-a bătut și nevasta capul, dar nu face. Dacă o luam de la
început... poate. Însă n-ar fi mers. Vorbesc greu și cuget încet.
ANA: El a fost ursit din leagăn să fie arhivar.
CHIRICĂ: E o slujbă ideală, nu-ți cere decât ținere de minte.
ANA: E o slujbă ridicolă și umilitoare.
1
drot (s.n.) – arc de sârmă folosit la scaunele capitonate, la somiere etc.
2
patalama (s.f.) – (înv., adesea depreciativ) certificat de studii, diplomă.
3
portărel (s.m.) – (înv.) funcționar din trecut însărcinat cu executarea unei sentințe judecătorești.
4
arhivar (s.m.) – funcționar însărcinat cu păstrarea actelor sau a documentelor privitoare la activitatea trecută a
unei instituții, a unui oraș etc.
CHIRICĂ: E credința ta, eu nu gândesc chiar așa. Eu parcă nu știu că trec în ochii tuturor drept o
ființă ridicolă? Însă nu-mi pasă. Sunt mulțumit dacă găsesc la mie unul care să mă înțeleagă.
În curând însă am să scap de slujba cea umilitoare (Aproape cu solemnitate.) Dragii mei, pentru
prima oară în viața mea am izbutit să fac și eu ceea ce se cheamă o afacere.
VARLAM: Tu?
CHIRICĂ: Eu. Și-am făcut-o. De luni de zile mă poartă cineva cu vorba pentru niște bani. Azi mi
i-a dat, în sfârșit. În curând voi scăpa de gogorița5 zilei de mâine.
NICHITA: Ce sumă ai căpătat?
CHIRICĂ: Treizeci de mii de lei.
NICHITA (zâmbind): Și asta înseamnă...
CHIRICĂ: N-am isprăvit. Cu banii ăștia nu puteam să-mi astup nici jumătate din datorii. Va să
zică, cu ei sau fără ei, totuna. Și atunci mi-am zis și eu: Nene, ori-ori!
ANA (repede): Ai jucat banii!
CHIRICĂ: Prostii d-astea las pe alții să facă. I-am pus la păstrare, deocamdată, i-am închis într-o
mină de aur. Ia ghiciți ce-am cumpărat cu cei treizeci de mii de lei?
VARLAM: Acțiuni.
CHIRICĂ: Aș!
VARLAM: Covoare vechi!
CHIRICĂ: Nu. Astea sunt lucruri moarte. Am închis banii într-o mină vie.
ANA: Atunci, am înțeles!
VARLAM (repede): Ai cumpărat o gloabă!
CHIRICĂ: Ai ghicit! Dar nu e gloabă. Am pus mâna pe cel mai de soi cal pe care l-am văzut în
viața mea. (Mișcat.) Mi-am cumpărat un cal. Era visul meu de ani de zile. Un cal! Să ai o ființă
a ta, pe care s-o mângâi și care să te privească cu ochii ei blajini... Doamne, să ai un cal!...
ANA (stăpânindu-se): Va să zică, de azi înainte suntem scăpați de griji!
NICHITA: Îți cumperi și-o biciușcă, încaleci...
VARLAM: Și ești călare pe situație!
CHIRICĂ: Acuma puteți și voi să râdeți, dar într-o zi aveți să-mi dați dreptate.
ANA: Și aș putea și eu să știu cum se cheamă salvatorul nostru?
CHIRICĂ: Faraon al V-lea.
VARLAM: Nenorocitule, ai fost tras pe sfoară!
ANA: Ai dat treizeci de mii pe mârțoaga aia?
VARLAM: Dar bine, dragă Chirică, ce fel de cunoscător ești? Eu nu mă pricep la cai, dar știu și
copiii că Faraon este regele gloabelor – îmi pare că așa e și poreclit. Se poate să zvârli banii
pe fereastră?
CHIRICĂ: Într-o zi au să-mi intre pe fereastră.
ANA: Când îți spui eu că n-ai simțul realității, că trăiești în vânt! (Iese trântind ușa.)
VARLAM (lui Nichita): Am fost și eu de câteva ori afară la câmp. L-am văzut pe Faraon al V-lea
cu ochii mei. Un cal slăbănog de ți-e mai mare mila de el... Un animal ridicol, care sosește
cu sute de lungimi în coadă și care stârnește râsul tuturor. (Lui Chirică.) Să știi că te-ai făcut
de basm. Când s-o afla că s-a găsit cineva care să-l cumpere pe Faraon al V-lea, o să ți se
ducă buhul.
NICHITA (lui Chirică): Așa strălucită afacere ai făcut?
CHIRICĂ: Am făcut o afacere strălucită!
VARALAM: Eu zic să te duci la fostul stăpân al calului, să-i dai câteva mii de lei câștig, numai
să nu se afle că i-ai cumpărat mârțoaga. Roagă-l să-și ia calul înapoi.
CHIRICĂ: Nu te pricepi!
VARLAM: Bine. Știu numai că s-a scris de câteva ori în gazete că ar fi un act de omenie din partea
proprietarului să-l scoată pentru totdeauna pe Faraon din circulație.
Gh. Ciprian, Omul cu mârțoaga
5
gogoriță (s.f.) – ființă imaginară cu ajutorul căreia se sperie copiii; (aici) amenințare mincinoasă, neîntemeiată
care încearcă să sperie pe cineva.
110
Textul 2
Cursa de galop reprezintă o cursă de cai ce
parcurg, încălecați de călăreți numiți jochei, o distanță
prestabilită pe un hipodrom. Spre deosebire de cursele
de trap la care driverul6 de cele mai multe ori se află
într-un atelaj7 ușor, un jocheu întotdeauna ghidează
calul stând în șa pe spatele său.
Cursele de galop reprezintă cea mai veche întrecere
între cai, atât în România, cât și în restul lumii. Cursele Cursă de galop
de galop, cunoscute ca „sportul regilor”, au o istorie
impresionantă care a început în Grecia antică și pe vremea Imperiului Roman.
Primele curse de galop pentru care s-au păstrat date au fost în Anglia pe la 1538 – 1540. Dar,
într-o formă organizată și după un regulament bine stabilit, „sportul regilor” avea să-și înceapă
adevărata cursă abia în a doua parte a secolului al XVIII-lea, după ce s-a înființat The Jockey
Club (1750, Anglia). Cea mai importantă întrecere între cai, The Derby, avea să se alerge prima
dată în mai 1780 la Epsom, în Anglia.
În România, primele date despre cursele de galop apar la mijlocul secolului al XIX-lea.
În 1875 s-a înființat Jockey Club Român, al treilea din lume. În perioada următoare, 1881 –
1882, Jockey Club Român a construit primul hipodrom din București, amplasat lângă comuna
Băneasa (actualul cartier Băneasa).
După Wikipedia, Curse de galop
6
driver (s.m.) – conducător de atelaj într-o cursă de trap.
7
atelaj (s.n.) – (aici) vehiculul tras de cal într-o cursă de trap.
A.
otează numele profesiei lui Chirică și numele profesiei pe care i-o recomandă Nichita.
1 N
2 puncte

textul 1. Varlam ghicește că, pentru a scăpa de datorii, Chirică a cumpărat:
a. acțiuni la bursă; c. o biciușcă nouă;
b. covoare vechi; d. un cal de curse.

3 S
textul 1. Presa nu trebuie să afle de cumpărarea lui Faraon al V-lea, întrucât:
a. animalul este performant; c. este un cal bine antrenat;
b. Chirică s-ar face de râs; d. Faraon câștigă detașat.

4 S
textul 1. Chirică manifestă față de ceilalți:
a. aroganță; c. toleranță;
b. egoism; d. zgârcenie.
5 N
Ana, soția lui Chirică, apreciază că au scăpat de griji prin

cumpărarea unui cal de curse.
Cursele de cai au început să fie organizate după un regulament
bine stabilit în secolul al XVI-lea.
Cursele de galop au început încă din Grecia antică și din
Imperiul Roman.
În cursele de galop, caii sunt conduși de jochei.
Jockey Club Român a fost al treilea din lume și a construit
primul hipodrom din România.
Nichita consideră că, prin cumpărarea lui Faraon, Chirică a
făcut o afacere strălucită.
enționează, în câte un enunț, ce fel de informații oferă indicațiile scenice din fiecare
6 M
dintre fragmentele date.
a. „O cameră simplu mobilată. Obișnuita masă în mijloc cu tradiționalele patru scaune
împrejur și nelipsita canapea cu droturile stricate, la o parte. În colțul din dreapta, spre
fund, un birou mic cu cărți în neregulă și dosare. În spatele biroului, fereastră. În stânga,
lângă perete, o etajeră cu volume legate frumos și frumos orânduite.”
b. „ANA: Când îți spui eu că n-ai simțul realității, că trăiești în vânt! (Iese trântind ușa.)”
6 puncte
7 P
8 Crezi că un cal poate fi o investiție bună? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte,

valorificând textul 1. 6 puncte
112
sociază fragmentul din Omul cu mârțoaga de Gh. Ciprian cu un alt text literar studiat la
9 A
B.
1 I ndică un diftong și un triftong din cuvintele fragmentului de mai jos.

„Eu zic să te duci la fostul stăpân al calului, să-i dai câteva mii de lei câștig, numai să nu se
afle că i-ai cumpărat mârțoaga.” 2 puncte

2 S
textul 1. Conține numai locuțiuni din textul 1 seria:
a. a avea patalama, a trece în ochii cuiva, ținere de minte;
b. a bate capul cuiva, de florile mărului, tobă de carte;
c. a fi tras pe sfoară, a stârni râsul, a te face de basm;
d. a da mii de lei, în curând, a ți se duce buhul.
recizează alte două sensuri ale omonimului mină din fragmentul de mai jos, construind
3 P
câte un enunț pentru fiecare.
„I-am pus la păstrare, deocamdată, i-am închis într-o mină de aur.” 4 puncte
4 Menționează ce părți de vorbire sunt cuvintele ți, mila și de el din enunțul dat, precizând
cazul acestora.
„Un cal slăbănog de ți-e mai mare mila de el...” 6 puncte
ranscrie din fraza de mai jos predicatele, precizând felul acestora și tipul de construcție
5 T
în care intră.
„El a fost ursit din leagăn să fie arhivar.” 6 puncte
6 Alcătuiește o frază din trei propoziții, folosind informațiile din al doilea text, în care să existe
o propoziție atributivă și una completivă directă. Transcrie propozițiile subordonate din
frază, precizând felul acestora. 6 puncte
escrie enunțul de mai jos, care a fost redactat de un elev după lectura fragmentului despre
7 R
cursele de galop din Wikipedia, corectând greșelile de orice fel.
În România, nu a existat înainte de secolul al XIX-lea nici o dată despre cursele de galop a
căror rezultate erau urmărite pe singurul hipodrom de atunci Hipodromul Băneasa.
6 puncte

Redactează, în minimum 150 de cuvinte, caracterizarea personajului principal, Chirică, din
fragmentul din piesa Omul cu mârțoaga de Gh. Ciprian. În caracterizarea personajului, vei avea în
vedere să prezinți patru date de identitate ale acestuia (nume, profesie, stare civilă, origine etc.),
să indici și să exemplifici patru trăsături morale ale acestuia, să menționezi două mijloace de
caracterizare diferite, corelându-le cu exemple din fragmentul dat și precizând unde apar (în
replici sau în indicațiile scenice).


114
TESTUL 14

Textul 1
Trebuie să ne facem daruri. sau pentru-a nu ne rămâne datori
Să memorăm cu atenție (ca și când nu ne-ar fi datori, oricum,
data de naștere, a noastră și a celorlalți. pentru că respirăm și ne mișcăm alături de ei,
Încă de dimineață, împărțind destinul unic al lumii).
sărbătoritul să primească de la prietenii lui
o cravată argintie care să-i limpezească Să nu ne descurajăm.
mâinile, Să trecem dincolo de trufia, de singurătatea lor,
o portocală care să-i împrospăteze surâsul, cu daruri în mâini,
neapărat, câteva idei cu adevăruri necruțătoare,
care să-i desăvârșească forma inimii. precum și cu obiecte mai blajine,
Dacă unul dintre noi s-a-ndrăgostit, ca, de pildă, o zebră din material plastic,
să-i dăruim imaginea duratei, o măsură de vals, un abajur,
iar dacă s-a îmbolnăvit din iubire, iar dacă totul merge bine,
să-i dăm să bea tinerețe și demnitate cu o oglindă în care să ne scufundăm
dintr-un pahar curat, pictat cu-o floare. împreună obrazul,
făcând-o vastă ca marea.
Unii se vor împotrivi: Nina Cassian, Să ne facem daruri
din trufie, de prea multă singurătate
Textul 2
TEHNICI DE ÎMPACHETARE A CADOURILOR
PENTRU UN CRĂCIUN SURPRINZĂTOR
Dimineața de Crăciun. Copiii aleargă repede la

brad să deschidă cadourile. Se adună toată familia.
Fiecare își caută cadoul. Acum tot ce stă între ei
și cadourile înseși este un mănunchi de panglici,
fundițe, sfoară și hârtie frumos colorată.
În timp ce vezi mânuțele cum scotocesc prin
cadouri și încearcă să le scoată la iveală, stai
două minute și gândește-te ce rol a avut, de fapt,
ambalajul.
Te-ai întrebat vreodată de ce împachetăm cadourile?

De ce suntem tentați să căutăm idei de împachetat cadouri și de ce dorim să ne însușim
tehnici noi de ambalare a darurilor? Dacă vrei să afli mai multe lucruri despre împachetarea
de cadouri și despre noile modele de ambalare, citește mai departe.
Tradiția de a oferi cadouri nu este una nouă. În Antichitate, în multe culturi existau tot felul
de sărbători care presupuneau și oferirea de cadouri. De fapt, oferirea unui cadou este la fel
de veche ca și sentimentul de iubire. Darul este ca o declarație de dragoste și poate fi o mare
bucurie. Cu siguranță, ți s-a întâmplat când ai oferit un cadou să-ți dai seama că o parte din
distracție este anticiparea acestuia și că stârnirea curiozității destinatarului care se întreabă
ce o fi înăuntru este importantă.
Dorința de a ascunde identitatea unui cadou până la momentul potrivit i-a făcut pe oameni
să-și dorească să creeze ambalaje acum mulți, mulți ani. Împachetarea în hârtie specială,
așa cum o știm astăzi, este o invenție mai recentă. Cu un secol în urmă, cadourile erau, de
obicei, ambalate în hârtie simplă, maro. Înainte de asta se foloseau materiale textile, batiste
sau șervețele. Având în vedere că banda adezivă a fost inventată de-abia în 1930, până atunci
ambalajele erau prinse cu șnur sau sigilate cu ceară.
Idei de împachetat cadouri pentru Crăciun

1. Hârtie de împachetat cadouri inspirată din lucrările copiilor
Desenele copiilor pot fi transformate în hârtie de ambalare inedită,
minunată și, bineînțeles, ieftină. Lasă-i pe cei mici să coloreze pe hârtie
maro, pe pagini de calendar, pe pungi de cumpărături, pe foi de reviste
etc. Apoi, folosește această hârtie pentru a ambala cadourile de Crăciun
pentru prieteni, bunici și cei apropiați. Rezultatul va fi unul foarte
interesant și jucăuș.
2. Clopoței și zurgălăi
Este suficient să ne gândim la Jingle Bells1 sau la Ia mai mânați, măi
flăcăi/Și sunați din zurgălăi 2 ca să ne dăm seama cât de prezente sunt aceste
elemente la sărbătoarea Crăciunului. Păi, dacă este așa, zic să-i folosim
și pentru metode de împachetat cadouri.
Ei dau o notă aparte ambalajului și îl fac să se asorteze mai bine cu
bradul, cu Moș Crăciun, cu sărbătoarea în sine. Împachetează cadoul în
hârtie colorată sau imprimată, după care folosește panglică într-o culoare
asortată pentru a lega ambalajul și pentru a-l înnoda cu o fundiță. La
final, adaugă clopoței sau zurgălăi. Îi poți coase sau îi poți prinde cu lipici.
3. Copiii împachetează
Câteodată ne străduim să fim cât mai pompoși în alegeri și descoperim
că ar fi fost mult mai bine să adoptăm o idee mai simplă. De aceea, copiii
pot face minuni.
Este distractiv și emoționant pentru destinatari să afle că ambalajul a
fost decorat de o mână pitică, deci pune la dispoziția copiilor hârtie colorată,
sfoară, ciucurași, țesături și ștampile cu motive de sărbătoare (brăduți,
steluțe, omuleți de zăpadă). Vă veți distra împreună, înfrumusețând
ambalajele cadourilor pe care le veți oferi cu ocazia Crăciunului.
4. Conuri de brad
Conurile de brad au foarte mare legătură cu Crăciunul și cu cele mai
interesante metode de împachetat cadouri. După ce ai ambalat cadoul,
lipește niște conuri de brad pe o panglică ornamentală și leagă-l cu ea.
Totul devine mai interesant, dacă faci din conuri o floare, un coșuleț
sau o figurină (cum ar fi un ren sau o veveriță cu coada din con de brad).
Conul este un simbol al fertilității, al bucuriei și al Crăciunului. Cel care
primește cadoul poate folosi creația din conuri pentru brad sau pur și
simplu ca decorațiune în casă.
1
Jingle Bells (engl.) – clopoței; este primul vers al unui colind american de Crăciun, publicat în 1857 de către James
Lord Pierpont cu titlul One Horse Open Sleigh.
2
Ia mai mânați, măi flăcăi/Și sunați din zurgălăi – primele versuri ale Plugușorului, obicei românesc de An Nou în
care sunt folosiți clopoței.
116
5. Metoda old-fashion3
Această tehnică de împachetare a cadourilor de
Crăciun merită o explicație specială. Este la modă și de
efect.
Personal, îmi place foarte mult aspectul rustic prin
care se evidențiază acest stil, iar materialele naturale
îmi aduc aminte de copilăria pe care am petrecut-o la
bunici. Obișnuiam să luăm pomul de Crăciun din pădure
și bunicul îl târa după el până acasă, lăsând în urmă o
dâră de ace verzi și de crenguțe de brad în zăpadă. Noi,
copiii, adunam conuri de brad și le înșiram pe ață într-o
ghirlandă simplă.
Ambalajul de tip kraft4 are ceva cu adevărat special,
la fel și ziarele și pungile maro.
Text adaptat după un articol de pe blogul
https://www.brazicraciun.net/blog,
publicat la 13 octombrie 2017
3
old-fashion (engleză) – de modă veche.
4
kraft – hârtie de sac, foarte rezistentă la rupere și obținută din lemn transformat în celuloză.
A.
otează două lucruri numite în poezia Să ne facem daruri de Nina Cassian, pe care sărbătoritul
1 N
le poate primi în dimineața aniversării. 2 puncte

2 S
textul 1. În poezia Să ne facem daruri de Nina Cassian, se spune că unii refuză darurile,
pentru că:
a. sunt îndrăgostiți, trufași și nu vor să fie triști;
b. sunt singuri, blajini și nu vor să fie veseli;
c. sunt timizi, singuri și nu vor să fie bucuroși;
d. sunt trufași, singuri și nu vor să fie datori.

3 S
textul 2. Înainte de 1930, cadourile se legau cu sfoară ori se sigilau cu ceară, fiindcă nu se
descoperise:
a. ambalajul textil;
b. banda adezivă;
c. hârtia colorată;
d. panglica asortată.
4 S
crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Clopoțeii sunt asociați, în cultura română și americană, cu obiceiuri legate de:
a. cadourile de aniversare;
b. petrecerile de onomastică;
c. sărbătorile de iarnă;
d. sărbătorile de Paște.
5 N
Din clopoței și zurgălăi, se pot face o floare, un coșuleț sau o

figurină (cum ar fi un ren sau o veveriță).
Dorința de a remarca un cadou la momentul potrivit i-a făcut
pe oameni să-și dorească ambalaje deosebite.
Hârtia maro, paginile de calendar, pungile de cumpărături și
foile de reviste desenate de copii pot fi folosite ca ambalaje
pentru cadourile de Crăciun.
Materialele naturale folosite la împachetat cadouri îi aduc
aminte autorului de copilăria petrecută la bunici.
Trebuie să renunțăm să dăruim, dacă unii ne refuză cadourile.
Obiectele mai blajine care pot fi dăruite de ziua cuiva sunt o

zebră din material plastic, o măsură de vals, un abajur.
enționează, în câte un enunț, pe cine reprezintă vocea ficțională din poezie și prin ce
6 M
mijloc lingvistic transmite părerea sa despre gestul de a face daruri în versurile de mai jos.
„Trebuie să ne facem daruri.
Să memorăm cu atenție
data de naștere, a noastră și a celorlalți.” 6 puncte
7 P
are dintre ambalajele de cadouri din imagini ți se pare mai frumos? Motivează-ți răspunsul,
8 C
în 50 – 90 de cuvinte, valorificând unul dintre textele date. 6 puncte
118
sociază poezia Să ne facem daruri de Nina Cassian cu un alt text literar studiat la clasă sau
9 A
de conținut dintre acestea. 6 puncte
B.

1 S
Tipul de sunet din limba română de la finalul fiecărui cuvânt dat este:
a. consoană; b. „i” șoptit; c. semivocală; d. vocală.
2 Notează litera corespunzătoare enunțului corect dintre cele de mai jos.

a. Cuvintele a împrospăta, a îmbolnăvi, a încerca, a îndrăgosti, din cele două texte, sunt derivate
parasintetice.
b. Cuvintele ambalaj, cadou, siguranță, modă, din al doilea text, sunt toate împrumuturi.
c. Diminutivul crenguță, din al doilea text, exprimă o depreciere.
d. Verbul a înfrumuseța, din al doilea text, este format prin derivare parasintetică de la
substantivul frumusețe, derivat la rândul lui cu sufixul -ețe de la adjectivul frumos.
onstruiește două enunțuri în care cuvântul coadă, folosit cu sens propriu de bază în al
3 C
doilea text, să aibă sens propriu secundar. 4 puncte
enționează ce părți de vorbire sunt cuvintele suficient, să ne gândim, măi, aceste, așa și cadouri
4 M
din fragmentul dat.
„Este suficient să ne gândim la Jingle Bells sau la Ia mai mânați, măi flăcăi/Și sunați din zurgălăi
ca să ne dăm seama cât de prezente sunt aceste elemente la sărbătoarea Crăciunului. Păi,
dacă este așa, zic să-i folosim și pentru metode de împachetat cadouri.” 6 puncte
ranscrie din fiecare fragment de mai jos câte un verb impersonal sau câte o construcție
5 T
impersonală, precizând felul acestora.
a. „Trebuie să ne facem daruri.”
b. „Cu siguranță, ți s-a întâmplat când ai oferit un cadou să-ți dai seama că o parte din
distracție este anticiparea acestuia.”
c. „Câteodată ne străduim să fim cât mai pompoși în alegeri și descoperim că ar fi fost mult
mai bine să adoptăm o idee mai simplă.” 6 puncte
lcătuiește o frază în care să prezinți cum vei împacheta cadoul pentru un prieten,
6 A
bazându‑te pe informațiile din al doilea text și în care să ai o completivă prepozițională și
o atributivă. Precizează care sunt propozițiile subordonate cerute. 6 puncte
escrie enunțul de mai jos, reprezentând afirmația unui prieten despre felul în care a fost
7 R
ambalat cadoul primit de ziua lui, corectând greșelile de orice fel.
Fetele miau împachetat cadoul pentru ziua mea, ne mai dorind să aibe un ambalaj
convențional. 6 puncte

Redactează un text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă un cadou este
sau nu expresia iubirii pe care i-o porți cuiva. Vei avea în vedere ca în textul tău să formulezi
o ipoteză/opinie, două argumente, ambele susținute prin câte un exemplu din poezia Să ne
facem daruri de Nina Cassian și din articolul de pe blog și prin câte un exemplu din experiența
ta personală sau de lectură. În final, formulează o concluzie.


120
TESTUL 15

Textul 1
Bunica Safta era văduvă de zece ani şi împlinea în vara asta, la Sfântă Măria Mare, şaptezeci
şi cinci. Toată viaţa ei a fost o femeie înaltă, uscăţivă, iute în mişcări, neodihnită la lucru, pornită
spre mânie repede, învolburată, dar îi trecea degrabă, se liniştea şi izbucnea în râs.
Se mira toată lumea cum a putut rămâne aşa de subţire şi frumoasă, şi acum, la bătrâneţe,
aducând în lume cinci copii: patru băieţi şi o fată. Altele [...] se îngraşă, se lăbărţează, se urâţesc,
se încreţesc la obraji, de nu le mai cunoşti, când le-ai ştiut de fete.
Ei, iată, Safta a rămas tot mlădioasă şi subţire, atâta doar că nu mai este aşa de înaltă ca odinioară.
Dar dacă la arătare era tot Safta de mai demult, scobâlţise1 totuşi şi ea în puteri, în cele care
nu se văd pe dinafară. Începea să fie mai uitucă, greşea adeseori la numărat când trecea de zece,
amesteca numele nepoţilor, îi lua pe unul drept altul, uita căruia i-a dat de mâncare şi căruia nu.
Dar poate şi alta mai tânără în locul ei nu s-ar fi descurcat mai uşor între atâta puzderie de copii!
Pentru că bunica Safta nu avea în grija ei în zilele de vară, când oamenilor le crăpa măseaua2
de graba muncilor de pe câmp, numai pe cei trei copii din casă, ai feciorului său cel mai tânăr,
ci şi pe nepoţii după ceilalţi trei feciori şi după fată, când copiii nu erau nici sugari, nici destul
de mari să iasă şi ei la câmp, dacă nu să sape, cel puţin să ajute la fân, ori să aducă apa. Se
nimerise ca ceilalţi feciori şi fete să nu aibă niciun bătrân la casă în grija căruia să lase copiii.
Şi cum bunica Safta rămăsese la casa ei, cu feciorul cel mic, cu Ion, şi cum gospodăria lor
era aici aproape de capul uliţii, le venea la îndemână celorlalţi să-i lase ei copiii când mergeau
la lucru şi să-i ia când se întorceau seara.
Aşa că vremea cât se scurgea lumea pe uliţă în sus, se deschidea mereu portiţa, şi când unul,
când altul dintre copiii bătrânei îşi lăsau odraslele în curtea cea largă, strigând-o:
— I-am adus şi eu, mamă!
— Văd că i-ai adus! Da’ le-ai pus în traistă3?
— Pus, cum să nu!
— Să le fi pus destul, că pe ăştia cu greu îi saturi. O să-mi mănânce şi urechile.
Omul pleca grăbit, iar bunica Safta scotea traista de după grumazul copilului şi cerceta ce
merinde i-au pus părinţii. Apoi lega iar trăistuca, o ducea în casă, în camera largă. [...]
În vreme de o jumătate de ceas cinci trăistuțe se înșirau pe masă.
De pe uliţa asta, din vecini, mai erau trei – patru femei necăjite care nu aveau cu cine-şi lăsa
copiii acasă şi, la rugămintea lor, bunica Safta îi lua sub ocrotirea ei şi pe aceştia. După ce îi dădeau
de câteva ori copiii în seamă, alte dăţi, când erau grăbiţi, îşi băgau copiii în curte şi îşi vedeau de
drum, aşa că bătrâna se mai trezea cu un rând de copii în ogradă. Nu mai ştia dacă sunt dintre
nepoţii ei ori sunt copiii vecinelor, şi se dumerea numai când le vedea şi le lua trăistucile cu
merinde de după grumaz şi le punea într-alt rând pe masa cea mare din camera dinainte.
1
a scobâlți (vb.) – (reg.) a scădea, a cădea, a se clătina, a aluneca.
2
a-i crăpa măseaua (loc. vb.) – (aici) a avea mare nevoie.
3
traistă (s.f.) – obiect în formă de sac din pânză sau din lână, prevăzut cu o baieră, servind la transportul unor
obiecte, dar mai ales al mâncării.
De la vecine mai veneau cinci – şase copii, aşa că acum erau în ograda cea largă vreo douăzeci
şi trei. Era o grădiniţă de copii cum ar fi în zilele de azi şi bunica Safta se învârtea între ei ca o
cloşcă între pui. [...] Cel mai mare necaz al mătuşii era că le tot greşea numele.
— Mă Ionuţ, ce tot sari într-un picior?
— Nu-i Ionuţ, bunică!
— Ha?
— Nu-i Ionuţ, e Vasilică. [...]
Apoi, când soarele începe a scăpăta şi umbra casei bătrâne umple întreaga ogradă, când
unul, când altul iese la portiţă şi se uită pe uliţă în sus, să vadă, nu vine mamă-sa.
Acum bunica Safta nu-i mai opreşte să iasă la portiţă: ştie că de-acolo nu-i nicio primejdie
să se mai mişte până sosesc părinţii să-i ducă acasă.
Le împarte trăistucile goale, cu ajutorul copiilor care le cunoşteau, şi dintr-o sută, fiecare
pe a lui, şi nu le mai are în grijă. Se isprăvea şi pentru ea o zi de muncă.
Ion Agârbiceanu, Bunica Safta
Textul 2
În vara lui 1963, când trecusem într-a treia primară,
am făcut o călătorie care îmi revine în minte ori de câte
ori mă apropii de ciuperci murate, fie ele ghebe, hribi
sau zbârciogi.
Eram de câteva zile în Băhnășeni, comuna Solonț pe
atunci, din județul Bacău, unde se născuse tatăl meu,
Caton, ca fiu al preotului din sat, Ioan Comănescu, și
al Eleonorei, pe numele de fată Filimon, din comuna
Blăgești. Bunica împlinea 80 de ani, dar tata nu uitase
să-i aducă „puțină pudră și un ruj”, așa cum îi ceruse
ea încă de la primul lui salariu de magistrat. De bunicul
preot nu se mai vorbea de mult, murise destul de tânăr,
de tifos exantematic, în 1917, în plin război, lăsând opt
guri de hrănit, dintre care una de numai câteva luni.
Văduvă la 34 de ani, și bărbat, și femeie în casa ei de
pe deal, țața Eleonora își culegea livada, umplând zeci
de borcane cu dulcețuri, gemuri, peltele și șerbeturi, își
strângea porumbul, creștea vacă, porci și cai și, mai ales,
își îngrijea cei patru băieți și cele patru fete [...]. Țața
Eleonora a avut un dublu noroc, mai întâi că au ajutat-o
frații bunicului, toți preoți din seminarul de la Cernăuți,
apoi datorită fiului ei, Neculai, care la 20 de ani, proaspăt
preot [...], a început să se ocupe de întreținerea fraților
mai mici.
Mi-o amintesc pe bunica mergând dreaptă, având luminițe în ochi, cu vorbă iute, tăioasă
sau, dimpotrivă, mucalită. La început mi-a fost frică de ea, prea auzisem multe povești despre
duritatea ei. Nu mult după ce am ajuns prima dată în casa ei, dându-și seama că tânjeam după
un obiect sferic de sticlă transparentă, în interiorul căruia se petrecea o ninsoare, [...] mi l-a
oferit imediat.
Frica de ea mi-a dispărut complet după călătoria din vara anului 1963. Am plecat de la
Băhnășeni pe la opt dimineața. [...] Era mereu în față și ne striga că ne mișcăm de parcă am
avea ghiulele atârnate de picioare. Până am dat de ciuperci. De-acolo am putut s-o smulgem
abia după vreo două ore. Am repetat de nu știu câte ori după ea: ghebe maronii cu pălărie mică,
hribi cu bască, zbârciogi roșietici cu căciuliță clopot [...]. De atunci mor după ciuperci. Mai ales
murate.
Denisa Comănescu, Călătorind cu țața Eleonora,
din volumul Cartea cu bunici
122
A.
otează câți copii are bunica Safta și câți copii erau în unele zile de vară în curtea ei.
1 N
2 puncte

2 S
textul 1. Ion, fiul bunicii Safta, are:
a. cinci copii;
b. patru copii;
c. trei copii;
d. zece copii.

3 S
textul 2. Țața Eleonora a fost ajutată:
a. de cumnații ei preoți și de fiul ei magistrat;
b. de cumnații ei preoți și de fiul ei preot;
c. de frații ei preoți și de fiul ei preot;
d. de unchii ei preoți și de fiul ei magistrat.

textul 2. Bunica dă dovadă de:
a. cochetărie, grijă pentru copii, hărnicie;
b. cochetărie, grijă pentru copii, trândăvie;
c. grijă pentru copii, hărnicie, delăsare;
d. hărnicie, delăsare, nepăsare față de copii.
5 N
Bunica Safta avea grijă doar de nepoții ei.

Soțul bunicii Eleonora fusese preot și locuise în Blăgești.
În timpul zilei, bunica Safta nu-i lăsa pe copii să iasă la portiță.
Bunica Eleonora a rămas două ore în poiana cu ciuperci să se
odihnească, fiindcă nu putea merge repede.
În 1963, bunica Eleonora era văduvă de 46 de ani.
Uitarea, încurcarea numelor copiilor și greșitul la numărat
sunt semnele de bătrânețe ale bunicii Safta.
enționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos,
6 M
precizând, tot în câte un enunț, o caracteristică a fiecăruia.
a. „ — Mă Ionuţ, ce tot sari într-un picior?
— Nu-i Ionuţ, bunică!
— Ha?
— Nu-i Ionuţ, e Vasilică.”
b. „Mi-o amintesc pe bunica mergând dreaptă, având luminițe în ochi, cu vorbă iute, tăioasă
sau, dimpotrivă, mucalită.” 6 puncte
rezi că bunica Eleonora era o persoană dură? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte,

8 C
valorificând textul dat. 6 puncte
sociază fragmentul din Bunica Safta de Ion Agârbiceanu cu un alt text literar studiat la
9 A
124
B.

1 S
Seria în care se află un intrus este:
a. călătorie • fiecare;
b. Eleonora • imediat;
c. preot • puzderie;
d. primejdie • treia.

2 S
Cuvintele obținute prin compunere din enunțul „De la vecine mai veneau cinci – șase copii,
așa că acum erau în ograda cea largă vreo douăzeci și trei.”, sunt:
a. așa că • douăzeci și trei;
b. de la • cinci – șase;
c. de la • așa că;
d. de la • douăzeci și trei.
recizează un antonim pentru cuvântul a scăpăta și un sinonim pentru cuvântul ogradă din
3 P
enunțul dat.
„Apoi, când soarele începe a scăpăta şi umbra casei bătrâne umple întreaga ogradă, când
unul, când altul iese la portiţă […].” 4 puncte
enționează ce părți de vorbire sunt cuvintele Safta, ce și părinții din enunțul dat, precizând
4 M
ce funcție sintactică au.
„Omul pleca grăbit, iar bunica Safta scotea traista de după grumazul copilului şi cerceta ce
merinde i-au pus părinţii.” 6 puncte
ranscrie din frazele de mai jos trei propoziții subordonate diferite, precizând felul acestora.
5 T
„Începea să fie mai uitucă, greşea adeseori la numărat când trecea de zece, amesteca
numele nepoţilor, îi lua pe unul drept altul, uita căruia i-a dat de mâncare şi căruia nu.”
6 puncte
lcătuiește un enunț asertiv prin care să-i spui unui prieten ce ai aflat despre bunica
6 A
Eleonora din al doilea text. În enunțul tău, substantivul văduvă să aibă funcția sintactică de
nume predicativ, iar pronumele relativ care să aibă funcția sintactică de subiect. 6 puncte
escrie enunțul de mai jos, reprezentând reacția unui prieten după lectura fragmentului
7 R
memorialistic semnat de Denisa Comănescu, corectând greșelile de orice fel.
Bunica Eleonora i-a demonstrat nepoatei sale iubită cât de important a fost mediul familiar
pentru copiii care i-a crescut. 6 puncte

Redactează, în cel mult 150 de cuvinte, caracterizarea personajului principal din fragmentul
extras din nuvela Bunica Safta de Ion Agârbiceanu. În caracterizarea personajului, vei avea în
vedere să prezinți patru date de identitate ale acestuia (nume, vârstă, stare civilă, origine etc.), să
indici și să exemplifici două trăsături fizice și două trăsături morale pe care le are, să menționezi
două mijloace de caracterizare diferite, corelându-le cu exemple din fragmentul dat.


126
TESTUL 16

Textul 1
Ardeau ca nişte facle vii,
În vârf de firave tulpini.
Îşi înălţau râzând zglobii
Obrazul roşu dintre spini.
I-am adunat cu mâini avare,

Am rătăcit în seara blândă,
Umplându-mi braţele de floare
Învăpăiată şi plăpândă.
Şi m-am întors într-un târziu,

Departe câmpul rămânea,
Atât de singur şi pustiu
În urma mea.
Dar când acasă-am încercat

Să-i strâng într-un aprins buchet,
Toţi macii mei s-au scuturat
Ca nişte lacrimi pe parchet.
Magda Isanos, Macii
Textul 2
Amândouă pasionate de flori și floristică1, Georgiana și Alexa au creat împreună Flori
Sauvage2, brandul3 sub care creează aranjamente florale pentru orice ocazie. Înclinate către
aranjamente diafane și romantice, cele două vor să pună în valoare florile așa cum sunt ele în
natură – libere, cu texturi, culori și forme autentice.
Cine sunteți și cum ați ajuns să lucrați Mă consider o persoană creativă și îmi
cu florile? place pur și simplu să creez. Așa mă simt
Georgiana: Cred că toți avem un dar al în elementul meu. Inițial, partea cu florile
nostru, suntem buni la ceva anume și la un naturale îmi părea greu de realizat din cauza
moment dat ajungem să fim conștienți de asta. perisabilității4 lor. Îmi era efectiv frică, păreau
1
floristică (s.f.) – activitatea de îngrijire a florilor, de realizare de aranjamente florale, de prezentare vânzare și
livrare a florilor.
2
sauvage (fr.) – sălbatic.
3
brand (s.n.) – marcă de produs a unei firme renumite.
4
perisabilitate (s.f.) – însușirea a ceea ce se alterează ușor.
mult prea fragile. Și acesta cred că a fost motivul

pentru care am tot amânat întâlnirea cu florile
naturale. Dar până la urmă întâlnirea cu ele
chiar a fost magică și a meritat așteptarea. Am
fost la un curs de flori și după ce am realizat
primul aranjament floral, lucrurile erau clare
în mintea mea. Asta trebuie să fac pe mai
departe. A fost un aha-moment!
Alexa: Eu am ajuns pe drumul ăsta în urma
unei schimbări totale de carieră. Timp de cinci
ani am locuit în Marea Britanie unde mi‑am
făcut studiile și am lucrat în consultanță de
management la o corporație. Deși în ochii
lumii eu eram percepută ca având succes, nu
simțeam niciun fel de satisfacție, nu mi se
potrivea drumul ales. Așa că la începutul lui
2018 mi-am luat inima în dinți și am renunțat
Ce înseamnă, mai exact, acest stil și de
la tot. Am revenit în România, unde am luat-o
ce l-ați ales?
de la zero. Eram pasionată de flori de mulți
Georgiana: Oh, iubim acest stil și ne
ani, mai mergeam pe la ateliere [...], dar nimic
reprezintă întru totul. Știi genul ăla de buchet
serios. La revenirea în țară, părinții mi-au
de mireasă cu florile ce stau așa răvășite parcă
făcut cadou un curs profesional de floristică,
de vânt, dar care arată foarte bine? Și sunt
care mi-a deschis orizonturile către drumul
acolo mai multe texturi de flori, surprinzătoare
acesta minunat, care mă umple de entuziasm
fiind alăturarea lor. Eu una iubesc foarte tare
și îmi pune în valoare creativitatea. De
aranjamentele florale sauvage. [...]
atunci, am tot făcut cursuri, am participat la
Alexa: Amândouă am rezonat cu acest stil,
evenimente, m-am dezvoltat și din vară am
de altfel cunoscut la nivel internațional și care
creat împreună cu Georgiana această poveste
începe să devină popular și în România. El
frumoasă care se numește Flori Sauvage.
are multe interpretări și fiecare artist floral îl
percepe în funcție de viziunea proprie. Noi îl
Sunt mulți floriști 5 pe piața actuală. Cum
vedem ca un mod de a fi autentic și de a lăsa
vă diferențiați de ceilalți?
emoțiile să se reflecte în flori.
Georgiana: Da, sunt mulți floriști, dar
fiecare își găsește locul până la urmă. Noi Ce planuri aveți pe viitor?
suntem înclinate spre aranjamente florale cât Georgiana: În primul rând, eu îmi doresc
mai diafane, romantice, apropiate de natură. să ne bucurăm de flori și de ceea ce facem
Ne place să punem în valoare frumusețea în orice moment al nostru. La orice nivel
autentică, sălbatică a florilor. Să nu le mai am fi pe acest drum, trebuie să nu ne uităm
înghesuim atât de mult în aranjamente, bucuria. Și, bineînțeles, sperăm să avem un
să ne bucurăm mai mult de naturalețea și sezon cu multe evenimente frumoase. Și să
simplitatea lor. organizăm în continuare ateliere de creație
Alexa: Cred că mă completez foarte bine la fel de vesele ca până acum.
cu Georgiana, avem o viziune comună asupra Alexa: Să organizăm evenimente frumoase
florilor și dorim să le punem în valoare așa care să se potrivească stilului nostru și prin
cum sunt ele, în natură, unde credem noi că care să spunem povești. [...]
sunt cele mai frumoase. Ne place stilul sauvage,
în care texturile, culorile, formele sunt lăsate Ce ați schimba în domeniul acesta?
libere și se completează într-un fel autentic. Georgiana: Sper să dispară opulența6.
Astfel poți crea adevărate tablouri, poți ridica Cred că punând prea mult, lăsăm să se vadă
florile la rang de artă și poți spune o poveste prea puțin din frumusețea florilor. Chiar dacă
vizuală cu elemente naturale. Sauvage. evenimentele sunt mari, poți realiza niște
5
florist (s.m.) – persoană care confecționează și vinde flori artificiale sau care vinde flori naturale.
6
opulență (s.f.) – bogăție, belșug, abundență.
128
structuri interesante, astfel încât să acoperi Ce vă bucură cel mai mult atunci când
ce ai de acoperit. Dar nu înseamnă că trebuie lucrați cu florile?
să fie o cantitate impresionantă de hortensii, Georgiana: Bucurie e atunci când realizez
de exemplu. orice cu florile. Îmi plac cel mai mult aranja
Alexa: Aș schimbă percepția oamenilor mentele florale deosebite, în stilul pictorilor
asupra designului floral, care nu este același olandezi din secolul al XVII-lea, de exemplu.
lucru cu a te duce la o florărie și a încropi Alexa: Mă încântă culorile lor, parfumurile
un buchet din câteva floricele. Ca orice artă, lor, fragilitatea unora și duritatea altora.
designul floral este definit atât de obiectul Varietatea lor este uimitoare, natura ne-a
muncii, în cazul nostru florile, cât și de oferit o multitudine de opțiuni cu care să
talentul, creativitatea și viziunea celui care ne jucăm. Când lucrez cu ele intru în acea
îl realizează. Din partea floriștilor aș dori stare de flow7 în care mâinile merg singure
să văd produse mai echilibrate, mai puțin și creează ceva de care poate nu sunt încă
aglomerate și mai naturale. [...] conștientă, dar care mă bucură la final.
Interviu. Georgiana și Alexa despre floristică și Flori Sauvage,
www.unica.ro, 19 decembrie 2018
7
flow (engl.) – (argou) inspirație.
A.
otează două însușiri ale aranjamentelor florale de care sunt atrase Alexa și Georgiana.
1 N
2 puncte

2 S
textul 2. Alexa și Georgiana își propun:
a. să impună în plan internațional stilul sauvage;
b. să organizeze împreună evenimente frumoase;
c. să participe împreună la ateliere de creație;
d. să schimbe percepția asupra designului floral.

3 S
textul 2. În viziunea Alexei și a Georgianei, stilul sauvage se caracterizează prin:
a. abundență și autenticitate;
b. autenticitate și emoție;
c. emoție și sălbăticie;
d. sălbăticie și simplitate.
4 S
textul 1. În ultima strofă a poeziei Macii de Magda Isanos, se evidențiază tristețea generată
de conștientizarea de către ființa umană a:
a. deosebirii dintre ea și natură;
b. efemerității frumuseții;
c. neputinței de reveni în natură;
d. urâțeniei spațiului interior.
5 N
Alexei îi era frică de florile naturale.
Georgiana se simte în elementul ei creând.
Georgiana crede că frumusețea florilor iese în evidență în

aranjamentele bogate.
În absența macilor, câmpul pare pustiu.
Tulpinile macilor sunt fragile.
Egoismul ființei umane se desprinde din a doua strofă a poeziei

Macii de Magda Isanos.
enționează, în câte un enunț, câte o figură de stil identificată în fiecare dintre versurile
6 M
de mai jos, pe care o vei transcrie.
a. „Îşi înălţau râzând zglobii/Obrazul roşu dintre spini”;
b. „I-am adunat cu mâini avare”;
c. „Toţi macii mei s-au scuturat/Ca niște lacrimi pe parchet”. 6 puncte
a.
b.
c.
între poezia Macii de Magda Isanos și interviul luat Alexei și Georgianei. 6 puncte
rezi că florile sunt mai frumoase în mediul în care cresc sau în aranjamentele florale?
8 C
Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând ambele texte. 6 puncte
130
9 Asociază poezia Macii de Magda Isanos cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca
lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire de
conținut dintre acestea.
6 puncte
B.
ranscrie, dintre cuvintele de mai jos, pe cele alcătuite dintr-o singură silabă.
1 T
• brand • design • floral • magic • rang 2 puncte

2 S
Au omonime toate cuvintele din seria:
a. avar, inimă, tablou; c. comună, parchet, vară;
b. carieră, dar, orizont; d. element, natural, pustiu.
escrie enunțul „Așa că la începutul lui 2018 mi-am luat inima în dinți și am renunțat la
3 R
tot.”, înlocuind substantivul începutul cu un antonim și locuțiunea verbală mi-am luat inima
în dinți cu un sinonim. 4 puncte
otează numeralele din enunțurile de mai jos, precizând felul lor și valoarea morfologică.
4 N
a. „Așa că la începutul lui 2018 mi-am luat inima în dinți și am renunțat la tot.”
b. „Am fost la un curs de flori și după ce am realizat primul aranjament floral, lucrurile
erau clare în mintea mea.” 6 puncte
5 Transcrie propozițiile subordonate din frazele de mai jos, precizând felul fiecăreia.
a. „În primul rând, eu îmi doresc să ne bucurăm de flori și de ceea ce facem în orice moment
al nostru.”
b. „Varietatea lor este uimitoare, natura ne-a oferit o multitudine de opțiuni cu care să ne
jucăm.” 6 puncte
lcătuiește un enunț asertiv în care să existe un predicat verbal în care verbul a culege să
6 A
aibă o formă verbală pasivă și în care substantivul floare să aibă funcția sintactică de nume
predicativ. 6 puncte
ranscrie textul de mai jos, reprezentând reacția unui elev după prima lectură a poeziei
7 T
Macii de Magda Isanos, corectând greșelile de orice fel.
Poezia „Macii”, de Magda Isanos mi-a plăcut, findcă surprinde frumusețea floriilor de mac,
acestora evidenținduli-se culoarea dar și fragilitatea. 6 puncte

Redactează o compunere, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să comentezi semnificația primelor
două strofe ale poeziei Macii de Magda Isanos. Vei avea în vedere ca prezentarea semnificației
strofelor să fie pusă în relație cu întregul text, să precizeze sentimentele exprimate/sugerate de
vocea ficțională și să conțină comentarea a două mijloace artistice (figuri de stil, alte mijloace
de expresie).


132
TESTUL 17

Textul 1
În clipa când Gherasim îşi sfârşea lămuri- La miezul nopţii, când îşi luă postul în pri-
rile, clopotul bătu de patru ori, vestind sfâr- mire, toate i se păreau cunoscute în juru-i, ca
şitul ultimului cart1 al zilei; acum începea şi când ar fi fost om de veghe o veşnicie — şi cu
serviciul de noapte. Căpitanul, care zăbovise cât i se păreau mai cunoscute, cu atât simţea
în cabină să scrie în jurnalul de bord, ieşi pe mai rece în spinare gheara unei nelinişti fără
punte. nume.
— Mihule, du-te de te culcă îndată, că la — Mihule! strigă Anton Lupan, de la cârmă.
miezul nopţii intri de veghe. În noapte, glasul avea ceva tainic. Răsărise
La început, lui Mihu nu-i veni să creadă. de curând o bucată de lună târzie.
Pe urmă, dându-şi seama că Anton Lupan nu — Da, domnule!
era din cei care să amăgească oamenii, înce- — Nimic. Voiam să ştiu dacă eşti acolo. Nu
pu să sară într-un picior pe punte, chiuind ca trebuie să stai ţeapăn, că doar dacă e să se
haiducii. vadă ceva, se vede de departe. Poţi să te mai
— Mai încet, că aici nu eşti la stână! îl potoli mişti pe punte. Dacă ţi se face urât, mai vino
cârmaciul. încoace.
Apoi se întoarse spre căpitan, scărpinân- Auzindu-le glasul, Negrilă, care dormea pe
du-se cu îndoială în creştet: undeva, în umbră, se săltă în picioare, căscă,
— Domnule, poate nu e bine să-l punem de apoi se apropie de stăpână-su, lipăind pe
la început chiar noaptea. Să fi făcut măcar un punte, şi începu să i se frece de cizme.
cart de ziuă. — Hai, fii cuminte! Acum n-am timp de
— N-avea nicio grijă, Gherasime. Tot de tine!
veghe a fost cât a ţinut ziulica... Dar bagă de Tânărul mus stătea aplecat peste parapet,
seamă, Mihule, dacă te prind că nu adormi la prova3, cu ochii aţintiţi înainte. Luna se ri-
numaidecât, s-a zis cu veghea! dica încet pe cer, ascunsă sub pânze, şi marea,
Musul2 coborî în cabină, se căţără în pa- ruginie la început, începea să se arginteze.
tul lui, îşi trase pătura până peste cap, închi- Era atâta linişte, că se auzeau valurile, până
se ochii, strânse pumnii şi adormi la iuţeală, departe, murmurând domol, cu o mie de gla-
fiindcă aşa îi poruncise căpitanul. Dar gân- suri. Sub bompres4, etrava5 tăia apa, foşnind
dul lui rămăsese afară, pe puntea umezită de tainic. Câte un val se spărgea în bordaj6, alene,
abureala rece a nopţii, sub pânzele care legau şi vântul îi prindea jerba albă, spulberând-o
marea cu cerul. în scântei ude.
1
cart (s.n.) – serviciu de patru ore, executat permanent, pe schimburi, la bordul unei nave, de membrii echipajului.
2
mus (s.m.) – elev marinar.
3
provă (proră) (s.f.) – partea din față a unei nave.
4
bompres (s.n.) – catargul din vârful prorei unui vas cu pânze, de care se leagă mai multe vele.
5
etravă (s.f.) – element de rezistență care închide corpul unei nave la proră și cu care nava își deschide drumul
la înaintarea prin apă.
6
bordaj (s.n.) – înveliș exterior, metalic sau lemnos, al scheletului unei ambarcațiuni.

Spre răsărit, în lumina lunii, cerul era pa- Câte unul nimereşte pe pământ, dar până azi
lid, lăptos ca varul. Mai sus, bolta se albăstrea nu s-a auzit să fi adus cu el vreo nenorocire.
şi lăsa să se vadă stele răzleţe, parcă mişcă- Cele mai multe stele căzătoare se topesc în
toare, care se fereau cu teamă din calea ca- aer şi se pierd fără urmă...
targelor. Aici, Mihu tresări, făcu ochii mari şi se re-
Mihu rămase aşa o vreme, cu ochii când la pezi speriat la prova. Era o stea care căzuse în
cer, când la mare. Dormeau toţi pe corabie, iar mare şi nu voia să se stingă? Valurile o săltau,
el cu căpitanul le ţineau soarta în mână. Era iar ea sclipea, şugubeaţă, făcând cu ochiul
rece a naibii gheara aceea care-l râcâia în spi- celorlalte stele. Se vedea limpede, în stânga
nare! Arar, câte o stea mică se desprindea de bompresului, din ce în ce mai luminoasă. Şi
pe boltă, ca o frunză firavă scuturată de vântul iată că, deodată, sub ea se ivi încă una, par-
toamnei, şi după ce lăsa în urmă o dâră nesi- că răsărită din apă. Ei, dar a doua nu mai era
gură, se stingea deasupra valurilor. Încolo nu albă, ci roşie, ca un felinar de corabie.
se vedea nimic, cât era de lung orizontul şi de — Domnule, ce să fie asta?
întinsă marea. Căpitanul lăsă o clipă cârma şi se apropie
— Domnule, întrebă musul, dând o fugă la de parapetul Speranţei8.
pupa7, după ce se încredinţase că nici măcar — E un vapor. Nu-ţi fie teamă, o să treacă
o vedenie nu le-ar fi putut tăia calea, stelele departe, prin stânga noastră; pesemne se
care cad sunt sufletele morţilor? Aşa am au- duce la Odesa.
zit, dar parcă nu-mi vine a crede să fie pe cer — Nenea Gherasim m-a învăţat cum să re-
atâtea stele câte suflete sunt pe lume, fiindcă cunosc corăbiile şi nu mi-aş fi pierdut capul.
se cuvine să punem la numărătoare şi dobi- Dar n-am înţeles ce-i lumina aceea albă.
toacele, şi gâzele, nu numai oamenii. — Gherasim a uitat să-ţi spună că vapoa-
— Nu, Mihule, stelele căzătoare sunt merele, spre deosebire de corăbii, mai au şi o
teoriţi, frânturi care se desprind din unele lumină albă pe catargul din prova. De acum
astre şi rătăcesc fără nicio lege în nemărgini- înainte să ţii minte.
rea văzduhului. Viteza lor e atât de mare, încât Radu Tudoran, Toate pânzele sus!
din frecarea cu aerul se aprind şi se mistuie.
Textul 2
Mulţi meteoriţi cad spre Pământ, dar majoritatea ard din cauza frecării cu aerul încă înainte
să atingă Pământul, în momentul intrării lor în straturile înalte ale atmosferei.
Craterele care se găsesc pe Lună sunt datorate tot meteoriţilor, iar din cauza lipsei atmosferei,
nu există eroziune care să le estompeze9 cu timpul. Mare parte dintre cei peste 22 000 de
meteoriţi găsiţi pe Pământ sunt resturi din centura de asteroizi. Doar 18 dintre ei se pare că
provin de pe Lună şi numai 14 de pe Marte. Unii ar putea să provină din comete, deşi nu s-au
găsit resturi de comete.
Cele mai probabile locuri unde pot fi găsiţi meteoriţi sunt cele deschise, cum sunt câmpurile
de gheaţă şi deşerturile, unde nu au fost îngropaţi de sedimente sau roci, acoperiţi de vegetaţie
sau îngropaţi sub construcţii. Numai în Antarctica au fost colecționate 17 000 de eșantioane
de meteoriți.
Există însă şi cazuri în care meteoriţi mari şi chiar gigantici au lovit serios Pământul. Aşa
s-a întâmplat cu meteoritul „Chicxulub” (cuvânt din limba yucatec-maya care se pronunță
aproximativ cic-şu-’lub), care a căzut pe Pământ acum circa 65 de milioane de ani şi a provocat
printre altele un crater de 180 km în diametru. Mărimea meteoritului se apreciază să fi fost de
cel puţin 10 km. Locul impactului se află în mare, nu departe de coasta nordică a peninsulei
Yucatán şi de oraşul Chicxulub din Mexic. [...] Se crede că ciocnirea meteoritului Chicxulub de
Pământ a fost cauza dispariţiei dinozaurilor.
Nicu Goga, Carte de astronomie
7
pupă (s.f.) – partea din spate a corpului unei nave.
8
Speranța – numele corabiei pe care se petrece acțiunea.
9
a estompa (vb.) – a diminua.
134
A.
otează două reacții ale lui Mihu, care sugerează bucuria sa atunci când află că în acea
1 N
noapte va sta de veghe pe punte. 2 puncte

2 S
textul 1. Căpitanul corabiei Speranța este:
a. Gherasim.
b. Lupan.
c. Mihu.
d. Negrilă.

textul 1. Neliniștea lui Mihu în momentul în care își începe serviciul de noapte este generată
de faptul că:
a. se află într-un cadru pe care nu îl cunoaște;
b. se află pentru prima dată în această ipostază;
c. se află pe punte alături de Anton Lupan;
d. se află în mijlocul mării, noaptea.

textul 1. Din comportamentul lui Mihu se desprinde:
a. curiozitatea.
b. dezinteresul.
c. indiferența.
d. plictiseala.
5 N
Gherasim se îndoiește de capacitatea musului de a sta de veghe

în timpul nopții.
În timpul nopții, Mihu trebuie să stea nemișcat pe punte.
Mihu este convins că stelele căzătoare reprezintă sufletele
tuturor ființelor care au murit.
Între corăbii și vapoare nu există nicio diferență.
Meteoriții iau foc din cauza vitezei mari și a contactului cu
aerul.
Dispariția dinozaurilor este pusă pe seama ciocnirii de Pământ
a unui meteorit.
enționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de

6 M
mai jos.
a. „Spre răsărit, în lumina lunii, cerul era palid, lăptos ca varul. Mai sus, bolta se albăstrea
şi lăsa să se vadă stele răzleţe, parcă mişcătoare, care se fereau cu teamă din calea
catargelor.”
b. „[...] stelele căzătoare sunt meteoriţi, frânturi care se desprind din unele astre şi rătăcesc
fără nicio lege în nemărginirea văzduhului. Viteza lor e atât de mare, încât din frecarea
cu aerul se aprind şi se mistuie.” 6 puncte
între fragmentul din romanul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran și fragmentul extras din
lucrarea Carte de astronomie de Nicu Goga. 6 puncte
rezi că Mihu se simte responsabil de viața pasagerilor de pe corabie? Motivează-ți

8 C
136
sociază un personaj din fragmentul extras din romanul Toate pânzele sus! de Radu
9 A
Tudoran cu un personaj extras dintr-un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire de conținut
dintre acestea. 6 puncte
B.
ranscrie un cuvânt care conține un diftong și un cuvânt care conține un triftong, din
1 T
enunțul:
„Mai sus, bolta se albăstrea şi lăsa să se vadă stele răzleţe, parcă mişcătoare, care se fereau
cu teamă din calea catargelor.” 2 puncte

2 S
S-au format prin derivare toate cuvintele din seria:
a. abureală, departe, numaidecât, ziulica.
b. creștet, domol, haiduc, pesemne.
c. iuțeală, lăptos, mișcător, ruginie.
d. nenorocire, nesigură, șugubeață, tainic.
escrie enunțul „Mare parte dintre cei peste 22 000 de meteoriţi găsiţi pe Pământ sunt
3 R
resturi din centura de asteroizi.”, înlocuind cuvintele găsiți și resturi cu câte un sinonim
potrivit. 4 puncte
ranscrie verbele din fragmentul de mai jos, precizând modul la care se află.
4 T
„Unii ar putea să provină din comete, deşi nu s-au găsit resturi de comete.” 6 puncte
otează felul propozițiilor subordonate din fraza: „Era o stea care căzuse în mare şi nu
5 N
voia să se stingă?” și tipul construcției din fraza: „Dacă ți se face urât, mai vino încoace.”
a. „care căzuse în mare”
b. „să se stingă”
c. „Dacă ți se face urât” 6 puncte
6 Alcătuiește un enunț interogativ adresat unui coleg cu scopul de a afla dacă a citit lucrarea
Carte de astronomie de Nicu Goga, în care să existe un atribut adjectival exprimat prin adjectiv
pronominal demonstrativ. 6 puncte
escrie enunțul de mai jos, reprezentând impresia unui elev în urma lecturii fragmentului
7 R
din lucrarea Carte de astronomie de Nicu Goga, corectând greșelile de orice fel.
Mi-a plăcut că am aflat m-ai multe despre craterele care le-au produs meteoriți cu milioane
de ani în urmă. 6 puncte

Redactează, în 100 – 150 de cuvinte, rezumatul fragmentului extras din romanul Toate pânzele
sus! de Radu Tudoran. Vei avea în vedere ca rezumatul să conțină doar informații esențiale din
fragmentul dat, să fie realizat la persoana a III-a, să respecte succesiunea faptelor, timpurile
verbale specifice acestuia să fie folosite consecvent, iar dialogul să fie transformat în vorbire
indirectă.
Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:

• conținutul rezumatului – 12 puncte;
• redactarea rezumatului – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența

138
TESTUL 18

Textul 1
Actul I
În stânga, o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fier, sfârșindu-se cu o terasă [...] de
piatră. O ușă dă pe terasă. Mai departe se vede turnul castelului. În dreapta, o poartă. Ceva mai în fund,
un puț cu două roate și cu un colac de piatră. O albie cu apă de nălbit. Lângă puț, o salcie pletoasă. Ograda
domnească, cu arbori și copaci bătrâni, înconjurată cu ziduri vechi. Jețuri 1, scobite în piatră, la umbra
copacilor. În fund, o parte din orașul Suceava și valea râului Suceava șerpuind dinspre munte. E o zi de
toamnă. Vântul suflă. Frunzele cad.
[...]
Scena IV
ȘTEFAN vine de la dreapta din ogradă. Mustățile și părul, aproape albe. C-o mână ține pe DOAMNA MARIA,
cu alta o sabie dreaptă cu mânerul cruce. La câțiva pași, câțiva curteni și aprozi 2 în haine împodobite.
ȘTEFAN: Ce e tăcerea aceasta, fetelor? Parcă sunteți pui de găină când trece uliul... Parcă sunteți
un stol de vrăbii încremenite în stuhăraia3 din iazuri când aude chiotul... Parcă sunteți niște
flori de luncă când n-adie vântul... Smerite? Mie nu-mi plac oamenii smeriți... Veniți să vă
blagoslovesc4. (Fetele se apropie sfioase.) Împrejurul meu... așa... așa... ca ierburile crude de
pe bătrânul turn al Sucevei... Da... da... sărută mai bine, nu te sfii, Ilinco... mai bine, fata
pârcălabului5 Dajbog... Da... da... pe rând... Ileană, erai mică când pieri Hrâncu... Și tu, Oleană,
ai să vezi pe tat-tău Duma. (Toate sărută mâna domnului. Țugulea nu se mișcă, încremenit.) Dar
tu? Tu ești stană de piatră? Ai sabie? A? Bine. Din moșoroi6, Moghilă7. (Vede pe Oana înlemnită
cu fâșiile în mâini.) Dar tu? [...] Ce speli? Știi tu pentru cine nălbești?
OANA: Da...
ȘTEFAN: Pentru cine?
OANA: Pentru preaslăvitul nostru stăpân...
ȘTEFAN: Pentru preaslăvitul nostru stăpân... Pentru osul lui! De câte ori îmi înfăș pulpa dreaptă
zic doamnei: Oana, piciorul meu. Piciorul meu, vrednic ca Oana. (Scapă sabia într-adins.)
1
jeț (s.n.) – scaun înalt cu spetează și brațe.
2
aprod (s.m.) – dregător al curții domnești în Moldova și Țara Românească, cu atribuții diverse.
3
stuhăraie (s.f.) – (pop.) stufăriș.
4
a blagoslovi (vb.) – a binecuvânta.
5
părcălab (s.m.) – titlu dat în Evul Mediu, în Țările Române, persoanelor însărcinate cu conducerea unui județ, a
unui ținut, a unei cetăți, având atribuții militare, administrative și judecătorești.
6
moșoroi (s.n.) – mușuroi.
7
R eplica trimite la o legendă, cea a numelui familiei Movilă, ortografiat și Moghilă. Conform legendei a V-a din
culegerea O samă de cuvinte de Ion Neculce, în timpul unei lupte, calul lui Ștefan cel Mare a murit. Aprodul Purice
îi dă propriul cal, dar Ștefan cel Mare, mic de statură, nu-l poate încăleca. Atunci Purice se așază la pământ,
ca „o moviliță”, permițându-i domnitorului să urce pe spatele său pentru a ajunge la cal. Drept recompensă,
domnitorul îi schimbă numele din Purice în Movilă și îl ridică în rang boieresc.

Oană... (Oana ridică sabia, i-o dă și dă să-i sărute mâna, dar n-o ajunge.) Să mă cobor la tine,
ori să te-nalți la mine? Privește drept în dreptul ochilor mei. A! tu plângi, Oană? Și de ce?
Aide... vino încoace... bătrâna mea prietenă. Pe creștetul tău să cadă sărutatul voievodului
ca ploaia peste holdele verzi. (O sărută în creștet.) Destul ați lucrat. (Face semn să se ducă. Fetele
se duc binișor și în ordine.) Apune soarele pe după trâmbele fumurii. Să lucrăm și noi. (Se uită
lung după ele, mai ales după Oana.)
DOAMNA MARIA: Seamănă cu Măria Ta... Ca două picături de apă...
ȘTEFAN: Una care pică acum și alta care a picat odinioară... Abur... risipit... Pe una o văd... pe cealaltă...
Scena V
ȘTEFAN și MARIA
DOAMNA MARIA: Stăpânul meu, toamna a sosit, soarele apune trist și, în urma lui, o baltă de sânge.
Vremea o să se strice... Ploi subțiri care pătrund... frig... viscol... Rămâi, sfântul meu stăpân...
ȘTEFAN (trăgându-se pe un jeț): Te rogi ca un copil... întâiași dată...
DOAMNA MARIA: Întâiași dată... (Îi ia mâinile amândouă.) Ah! Moldovo, căci nu ți-e milă...
ȘTEFAN: Milă?
DOAMNA MARIA: De mine...
ȘTEFAN: De tine și de Moldova. De una fără alta, nu... nu-mi stă-n putință. Domnul care desparte
ce e al lui de ce e al țării...
DOAMNA MARIA: Dar nu vezi, Măria Ta...
ȘTEFAN: Că sunt bătrân...
DOAMNA MARIA: Nu...
ȘTEFAN: Că sunt bolnav...
DOAMNA MARIA: Nu... nu... adică...
ȘTEFAN: Adică, da...
DOAMNA MARIA: Abia te văzui mai bine...
ȘTEFAN: Mario, Mario, ce bolnav? Ce picior? Uită-te la mine... Așa privește un om bolnav? Și
nu merg bine? (Face câțiva pași, apăsând ceva mai adânc pe piciorul drept.) Ieri nu-mi zâmbiși
când încălecai pe Voitiș?
DOAMNA MARIA: Da... Păreai un arhanghel!
ȘTEFAN: Ei...
DOAMNA MARIA: Rămâi, stăpâne! Îngrijești de Moldova îngrijind de sănătatea ta...
ȘTEFAN: Pocuția8...
DOAMNA MARIA: Iarnă... Viscole...
ȘTEFAN: Ah! Pocuția!
DOAMNA MARIA: Să înceapă primăvara...
ȘTEFAN: Iarnă e aici (arată părul), și niciodată primăvara nu va mai sosi. Iarna, călăreți
moldoveni străbat codrii, s-amestecă cu viforul și cad asupra cetăților și turnurile lor se
năruie. Viforul are ochi! Și pe când ai noștri deschid pârtii prin nămeți, leșii9 se cocoloșesc
la Halici, la Lew, care pe unde apucă.
Barbu Delavrancea, Apus de soare
Textul 2
Pe 2 iulie 1504 se încheia cea mai lungă domnie din perioada Evului Mediu a ţărilor române –
47 de ani. Ştefan cel Mare se stingea din viaţă la Suceava după ce aproape tot timpul cât s-a aflat
pe tronul Moldovei a suferit de pe urma unei răni netratate corespunzător, căreia i s-a adăugat
podagra (guta), o boală întâlnită adesea în rândul seniorilor medievali. La mai bine de 500 de
ani de la dispariţia sa, Ştefan cel Mare rămâne în mentalul colectiv drept unul dintre cei mai
importanţi lideri ai acestui spaţiu – iar comemorarea acestuia e un prilej potrivit pentru a-i
evidenţia moştenirea.
8
Pocuția – regiune istorică ce aparține Ucrainei.
9
leș (s.m.) – leah, polonez.
140
Domnind aproape o jumătate de secol, Ștefan cel Mare a purtat în cea mai mare parte din
acest răstimp urmele rănii suferite la piciorul stâng, din timpul asediului eșuat de la Chilia,
din anul 1462. Documentele interne moldovenești, dar și cele emise de cancelariile altor state
amintesc despre prezența pe lângă voievod a mai multor „bărbieri”, adică persoane cu oarecare
pricepere și cunoștințe în domeniul medical. Cel dintâi medic menționat de documente este
un anume Ioan (sau Zoan), genovez la origine, care se afla la Suceava în anul 1468. Dar pentru
tratarea rănii voievodului au trimis „bărbieri” și venețienii, habsburgii, polonii, chiar și tătarii.
De pildă, venețianul Matteo Muriano, ajuns în Moldova în 1502 și plătit de domn cu suma de
400 de ducați, nu reușește să amelioreze durerile tot mai chinuitoare, deși trimisese să fie
cumpărate mai multe medicamente și leacuri din Veneția.
Rănii provocate de sulița de la Chilia i s-a adăugat o altă afecțiune răspândită în acea
perioadă, şi anume guta (sau podagra, cum e ea numită în izvoarele contemporane interne),
boală care avea să-i afecteze mobilitatea ambelor picioare – astfel încât o cronică lituaniană
contemporană cuprinde precizarea că Ștefan cel Mare, cu prilejul bătăliei de la Codrii
Cosminului, din octombrie 1497, a fost adus într-o sanie la locul evenimentului, deoarece „era
foarte neputincios de picioare”. [...]
Unii dintre medicii solicitaţi au ajuns la Suceava și au încercat să-l vindece pe domn, dar
niciunul nu a reușit să stopeze avansul rapid al bolii. [...]
În vara anului 1504, starea de sănătate a domnului era supravegheată de trei medici:
Hieronimo da Cesena, adus din Veneția, un alt medic trimis de la Buda, iar un al treilea era
medicul evreu aflat în slujba hanului tătar Mengli Ghirai. Boala cuprinsese de-acum ambele
picioare, astfel că doctorii hotărăsc să ardă rănile ca ultimă încercare de salvare a vieții. Fără
succes, căci vajnicul domnitor al Moldovei se stinge.
Doru Țuinea, Sfârşitul lui Ștefan cel Mare. S-a călugărit
domnitorul înainte de moarte?, www.historia.ro
A.
otează două elemente de decor aflate în stânga scenei, valorificând fragmentul extras din
1 N
textul dramatic Apus de soare de Barbu Delavrancea. 2 puncte

2 S
textul 1. Personajul care refuză să sărute mâna domnitorului este:
a. Ileana;
b. Moghilă;
c. Oana;
d. Țugulea.
3 S
textul 1. În Scena V, Ștefan cel Mare, personajul textului dramatic Apus de soare de Barbu
Delavrancea, afirmă că:
a. boala și suferința l-au doborât;
b. Doamna Maria este tristă;
c. polonezii se pregătesc de luptă;
d. timpul trecut nu se va întoarce.
4 S
textul 1. Din replica lui Ștefan cel Mare „Domnul care desparte ce e al lui de ce e al țării...”
se desprinde:
a. admirația domnitorului;
b. empatia domnitorului;
c. patriotismul domnitorului;
d. teama domnitorului.
5 N
Lupta de la Codrii Cosminului a avut loc în primăvara anului 1497.

Medicii încearcă să ardă rănile domnitorului pentru a-i salva
acestuia viața.
Oana seamănă cu Ștefan cel Mare.
Ștefan cel Mare a fost rănit la Chilia la piciorul drept.
Ștefan cel Mare a fost tratat de medicii moldoveni.
Ștefan cel Mare a scăpat intenționat sabia din mână în timp ce
discuta cu Oana.
enționează, în câte un enunț, rolul fiecăreia dintre indicațiile scenice de mai jos.
6 M
a. Mustățile și părul, aproape albe.
b. O sărută în creștet. 6 puncte
a.
b.
rezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, două legături care se pot stabili, la nivelul conținutului,
7 P
între fragmentul din textul dramatic Apus de soare de Barbu Delavrancea și fragmentul
extras din articolul Sfârşitul lui Ștefan cel Mare. S-a călugărit domnitorul înainte de moarte? de
Doru Țuinea. 6 puncte
142
rezi că Ștefan cel Mare s-a lăsat doborât de suferința provocată de boală? Motivează-ți
8 C
răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând ambele texte. 6 puncte
9 Asociază un personaj al fragmentului extras din textul dramatic Apus de soare de Barbu
Delavrancea cu un personaj dintr-un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire de conținut
dintre acestea. 6 puncte
B.
1 Î ncercuiește fiecare literă care transcrie o semivocală în cuvintele din enunțul următor:
Ră m âi , sfântu l m eu stăp ân .. . 2 puncte

2 S
S-au format prin compunere toate cuvintele din seria:
a. amândoi, preaslăvit, podagra, Ștefan cel Mare;
b. astfel, cealaltă, Ștefan cel Mare, Măria Ta;
c. Codrii Cosminului, deoarece, Evul Mediu, voievod;
d. Evul Mediu, întâiași, niciodată, Măria Ta.
escrie enunțul „Alta care a picat odinioară.”, înlocuind cuvântul a picat cu un sinonim și
3 R
cuvântul odinioară cu un antonim. 4 puncte
ranscrie pronumele din fragmentul de mai jos, precizând felul și cazul acestora.
4 T
„Unii dintre medicii solicitați au ajuns la Suceava și au încercat să-l vindece pe domn.”
6 puncte
ranscrie propozițiile subordonate din frazele:

5 T
a. „Cel dintâi medic menționat de documente este un anume Ioan (sau Zoan), genovez la
origine, care se afla la Suceava în anul 1468.”
b. „Unii dintre medicii solicitaţi au ajuns la Suceava și au încercat să-l vindece pe domn,
dar niciunul nu a reușit să stopeze avansul rapid al bolii.” 6 puncte
lcătuiește un enunț asertiv care să conțină o informație obținută în urma lecturii

6 A
fragmentului extras din articolul Sfârşitul lui Ștefan cel Mare. S-a călugărit domnitorul înainte
de moarte?, în care să existe un circumstanțial de loc exprimat printr-un substantiv propriu.
6 puncte
ompletează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui cititor
7 C
al textului dramatic Apus de soare de Barbu Delavrancea, cu forma corectă solicitată între
paranteze.
Tăcerea fetelor îl face pe Ștefan cel Mare să se adreseze (pronume
demonstrativ de apropiere, genul feminin, numărul plural, cazul dativ), iar apoi le
binecuvântează. Replica (Oana, cazul genitiv) demonstrează iubirea
(pronume relativ, cazul acuzativ) fata i-o poartă domnitorului.
6 puncte

Redactează o compunere, de cel puțin 150 de cuvinte, care să conțină un text descriptiv
reprezentând portretul Oanei, fiica lui Ștefan cel Mare, personaj al textului dramatic Apus
de soare de Barbu Delavrancea, așa cum ți-o imaginezi tu. Vei avea în vedere ca textul tău să
respecte tema dată și structura unui text descriptiv, să prezinte trei detalii semnificative ale
portretului personajului și să conțină două figuri de stil diferite (personificare, comparație).

144
TESTUL 19

Textul 1
Astăzi nu mai cântăm, nu mai zâmbim.
Stând la început de anotimp fermecat,
astăzi ne despărţim
cum s-au despărţit apele de uscat.
Totul e atât de firesc în tăcerea noastră.
Fiecare ne spunem: — Aşa trebuie să fie...
Alături, umbra albastră
pentru adevăruri gândite stă mărturie.
Nu peste mult tu vei fi azurul din mări,
eu voi fi pământul cu toate păcatele.
Păsări mari te vor căuta prin zări
ducând în guşă mireasma, bucatele.
Oamenii vor crede că suntem duşmani.
Între noi, lumea va sta nemişcată
ca o pădure de sute de ani
plină de fiare cu blană vărgată.
Nimeni nu va şti că suntem tot atât de aproape
şi că, seara, sufletul meu,
ca ţărmul care se modelează din ape,
ia forma uitată a trupului tău...
Astăzi nu ne sărutăm, nu ne dorim.
Stând la început de anotimp fermecat,
astăzi ne despărţim
cum s-au despărţit apele de uscat.
Nu peste mult tu vei fi cerul răsfrânt,
eu voi fi soarele negru, pământul.
Nu peste mult are să bată vânt.
Nu peste mult are să bată vântul...
Ștefan Aug. Doinaș, Astăzi ne despărţim
Evaluarea națională 2022 Litosfera Lecția 3 T19 145
Textul 2
Înțeleg și rețin Termeni noi
Dealurile sunt forme de relief cu altitudini cuprinse între 300 m și 1 000 m care s-au poale – partea cea mai joasă
format fie prin cutarea straturilor de roci (la fel ca și munții), fie prin depunerea/acumu- a unui versant.
larea materialelor transportate de râuri la poalele munților. Sunt alcătuite, în general, versant (coastă) – suprafață
înclinată, prezentă pe părțile
din roci sedimentare (pietrișuri, nisipuri, argile, marne).
laterale ale unui deal sau ale
Podișurile sunt forme de relief cu altitudini de peste 300 m care, spre deosebire de unui munte. Înclinarea (panta)
dealuri, au culmile mai late și mai netede, nu au vârfuri, iar versanții pot fi uneori foar- versanților este diferită, fiind
te abrupți. Podișurile s-au format prin depunerea materialelor transportate de râuri în mai mică la dealuri și mai
mări sau lacuri care apoi au devenit uscaturi sau prin erodarea unor munți vechi. Cele mare la munți (majoritatea
mai înalte podișuri se află în Asia (Tibet, peste 4 500 m, Pamir, peste 3 500 m). munților au versanți abrupți).
culme – partea de sus,
Câmpiile sunt cele mai joase forme de relief, cu altitudini ce nu depășesc 200 – 300 m. prelungă și ușor înclinată a
Au aspectul unor întinse suprafețe netede, străbătute de văi puțin adânci. Sunt alcătu- unui munte sau a unui deal.
ite din roci sedimentare. vârf – partea cea mai de sus,
ascuțită, a unui munte sau a
unui deal.
Aplic
vale – formă de relief
adâncită, formată prin
1. Prin ce se deosebesc dealurile de podișuri?
acțiunea unui râu sau a unui
2. Cu ce culoare convențională sunt marcate pe hărți dealurile și podișurile? Dar câmpiile? ghețar.
3. Analizează Harta fizică a lumii și identifică unde sunt localizate și cum se numesc depresiune – formă de
principalele câmpii și podișuri din Europa, Asia, America de Nord și America de Sud. relief cu înălțimi mai joase,
înconjurată de forme de relief
mai înalte.
D pas – loc îngust și mai
Articulații ale țărmurilor coborât, între munți sau
dealuri, prin care se asigură
Înțeleg și rețin trecerea dintre două
depresiuni sau două văi
Relieful bazinului oceanic este despărțit de relieful continentului prin linia țărmului, situate în apropiere.
de-a lungul căreia se realizează contactul dintre apă și uscat. Această linie corespunde trecătoare – loc îngust și
nivelului apei oceanice și marine și are altitudinea de zero metri (0 m). De la acest mai coborât, între munți sau
nivel începe măsurarea înălțimilor (altitudinilor) reliefului continentelor și adâncimilor dealuri, de obicei în lungul
unei văi.
reliefului bazinelor oceanice. Țărmul este supus acțiunii apelor oceanice sau marine
(acțiune de eroziune și depunere), aspectul său modificându-se permanent. Ca urmare,
linia țărmului prezintă o serie de neregularități numite articulații sau crestături. Portofoliu
Principalele articulații ale țărmurilor sunt: golfurile, peninsulele, insulele (o grupare de Adună din cărți, din reviste,
mai multe insule formează un arhipelag), capurile, strâmtorile și istmurile. din enciclopedii sau de pe
internet imagini și informații
despre formele majore de
Analiză critică relief ale continentelor.
Realizează o fișă cu imagini
Fragmentul de hartă alăturat prezintă spațiul cuprins între America de Nord și America și scurte informații pentru
de Sud, cunoscut sub numele de America Centrală. fiecare formă majoră de
1. Identifică pe hartă articulațiile acestor țărmuri. relief. Atașează aceste
2. Fiecare dintre articulații este definită într-una dintre casetele de mai jos. Notează în ca- materiale la portofoliu.
iet aceste definiții și scrie în locul cifrelor denumirea corespunzătoare articulației țărmului.
America Peninsula Florida
1 – întindere de uscat mai mică decât conti- 4 – porțiune îngustă de apă care leagă de Nord
xic Arhipelagul
nentul, înconjurată din toate părțile de apă două întinderi marine sau oceanice ful
Me Antilele Mari
Gol Capul
2 – prelungire a uscatului în mare sau ocean, 5 – porțiunea cea mai avansată/ CatÓche Insula
Haiti
înconjurată din trei părți de apă înaintată a uscatului în mare/ocean Peninsula Strâmtoarea
Yucatan Yucatan
3 – pătrundere/intrând a/al apei marine sau 6 – fâșie îngustă de uscat care face
oceanice în interiorul uscatului legătura între două suprafețe de uscat
Istmul Tehuantepec Istmul Panama
Silviu Neguț, Carmen Camelia Rădulescu, Ionuț Popa, 49

Geografie, manual pentru clasa a V-a
146
A.
otează două acțiuni care nu mai sunt caracteristice prezentului, ce reies din poezia Astăzi
1 N
ne despărţim de Ștefan Aug. Doinaș. 2 puncte

textul 2. Dealurile și câmpiile se aseamănă prin:
a. altitudine;
b. aspect;
c. compoziție;
d. formare.
3 S
textul 2. Panama este un istm, deoarece:
a. este o întindere de uscat înconjurată din toate părțile de apă;
b. este o fâșie îngustă de uscat care leagă două porțiuni de uscat;
c. este o prelungire a uscatului în mare, aflat între trei părți de apă;
d. este porțiunea cea mai avansată a uscatului în mare/ocean.
4 S
textul 1. În poezia Astăzi ne despărţim de Ștefan Aug. Doinaș, se evidențiază:
a. asumarea destinului;
b. negarea despărțirii;
c. refuzul unei realități;
d. tentația exagerării.
5 N
Arhipelagul este o grupare de insule.

Catoche și Yucatan sunt două peninsule.
Cei care se iubesc rămân aproape, în ciuda separării.
Culmea și vârful reprezintă aceeași realitate geografică.
Despărțirea dintre cei doi îndrăgostiți este nefirească.
Percepția celorlalți asupra celor doi îndrăgostiți este că, după
despărțire, au devenit dușmani.
recizează semnificația culorilor verde și albastru, utilizate în fragmentul de hartă din

6 P
pagina manualului de geografie. 6 puncte
7 P
între poezia Astăzi ne despărţim de Ștefan Aug. Doinaș și pagina de manual. 6 puncte
rezi că o despărțire este în egală măsură un sfârșit și un început? Motivează-ți răspunsul,

8 C
în 50 – 90 de cuvinte, valorificând primul text. 6 puncte
sociază poezia Astăzi ne despărţim de Ștefan Aug. Doinaș cu un alt text literar studiat la
9 A
148
B.
recizează ce fel de sunete transcriu literele o și i din cuvântul noi.

1 P
o i 2 puncte

2 S
Fac parte din câmpul lexical al formelor de relief toate cuvintele din seria:
a. câmpie, deal, depresiune, vale;
b. cap, golf, podiș, sedimentar;
c. insulă, oceanic, țărm, versant;
d. mare, munte, podiș, strâmtoare.
escrie enunțurile „Între noi, lumea va sta nemişcată” și „Prin ce se deosebesc dealurile de
3 R
podișuri?”, înlocuind adjectivul nemișcată și verbul se deosebesc cu câte un sinonim.
4 puncte
otează ce parte de vorbire sunt primele trei cuvinte din versurile de mai jos, precizând
4 N
și funcția lor sintactică.
„Alături, umbra albastră/pentru adevăruri gândite stă mărturie.” 6 puncte
ranscrie fiecare propoziție subordonată din frazele de mai jos, precizând felul fiecăreia.
5 T
a. „pas – loc îngust și mai coborât, între munți sau dealuri, prin care se asigură trecerea
dintre două depresiuni sau două văi situate în apropiere.”
b. „Analizează Harta fizică a lumii și identifică unde sunt localizate și cum se numesc
principalele câmpii și podișuri din Europa, Asia, America de Nord și America de Sud.”
6 puncte
6 Alcătuiește:
a. un enunț interogativ care să reprezinte întrebarea unui profesor de geografie adresată
elevului său, în care substantivul portofoliu să aibă funcția sintactică de subiect;
b. un enunț asertiv care să reprezinte răspunsul elevului la întrebarea formulată anterior,
în care să existe un pronume posesiv cu funcția de nume predicativ. 6 puncte
ompletează spațiile libere din textul de mai jos, extrase din caietul unui elev, conform
7 C
indicațiilor dintre paranteze.
Temă. Am de căutat informații despre formele majore de relief ale continentelor și de
realizat o fișă cu (adjectiv pronominal demonstrativ) informații,
(pronume relativ în cazul dativ) le (a asocia,
modul indicativ, timpul viitor, persoana I, singular) imagini. 6 puncte

Redactează o notă de jurnal, de cel puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă prezentarea unei
emoții/a unui sentiment provocat de despărțirea de unul dintre colegii de clasă, impusă de
stabilirea familiei sale într-o altă regiune a țării. În cadrul notei de jurnal vei folosi o secvență
narativă și o secvență descriptivă. Data redactării jurnalului este 11 iunie 2022.


150
TESTUL 20

Textul 1
Eram copil și câștigam foarte bine. Nu uriaș dud se așternea ca o mătase. Eram la
duceam grija zilei de mâine. Deschisesem Brașov. Dan Ignat, afaceristul, îmi oferea
lângă soc, acolo unde se întâlnesc gardurile ospitalitate în hotelul lui în care, pe acele
curților lui Moscuna cu ale domnului vremuri, n-aveai nevoie decât de un scaun
Moldoveanu, o farmacie aspectuoasă, cu în trei picioare și o saltea ruptă, cu o pisică.
rafturi pline de flacoane, în care sclipeau Discutam afaceri de milioane. Ofeream acid
soluții albe, roz, violete. Nevastă-mea, Silvia, sulfuric și îngrășăminte chimice (aveam cu
cu care mă căsătorisem de mai multe ori mine mostră într-o cutie de cremă de ghete),
prin nunți zilnice și cu ceremonii scurte în el comanda cantități care întotdeauna mă
timpul cărora invitații erau tratați cu mere impresionau, pentru că știam că nu le am în
verzi și zarzăre pârguite, iubita mea nevastă, depozit. Dar marșam. Semnam contractele,
zic, ținea un magazin de bijuterii în piața sperând că diferențele vor fi procurate din
care se deschidea în fața pivniței, cu pietre curtea lui nenea Petre, unde îl voi trimite
frumoase, așezate în colecții ce furau privirea pe Titișor cu găleata. Vindeam și câteva
și pe care le evalua cu mare precizie. Dan pietre prețioase. [...] Rezolvându-ne afacerile,
Ignat, afacerist pe scară largă (export de stăteam pe prispa hotelului și a magazinelor
bozii1, castane, frunze de lipan), dar corect sale (avea produsele cele mai ciudate) și ochii
în stabilirea cursului rocilor albe, roșcate, al ne fugeau pe dâra umbrelor de pe pământul
celor care conțineau strop de aur și argint. curții, se strecurau pe lângă scara de piatră și
Afacerile mergeau, cum am spus, foarte bine, gura căscată a beciului, ocoleau o piuă mare
cu toate pagubele pe care ni le pricinuiau de lemn din care ieșea coada unui porc și
uneori diferiți câini rătăciți printre rafturile urcau pe lângă gardul învelit în beteala viței
cu flacoane sau spărgători de meserie ca sălbatice, până la nucul dinspre Radu Cinta.
Victor, care din pietre prețioase și-a deschis Aviatorul mă aștepta. Un salt pe urmele
mai târziu prăvălie proprie. Plecam dimineața privirilor noastre și iată-mă sub avionul uriaș.
foarte devreme, săream gardul la Dan Ignat, Pe atunci avioanele erau încărcate cu frunze
călătoream printr-un peisaj admirabil, spre mari și lucioase, având bănci din scândură de
est. De o parte și de alta a drumului se înălțau schelă, funii de legătură și, într-o creangă ce
coroanele pomilor unor grădini fastuoase. se lăsa amenințător în timpul golurilor de aer,
Cunoșteam bine gustul merelor mici, fixată o iconiță cu sfântul Gheorghe.
văratice, ale acelui pom, savurasem prunele — Hai până în Australia! mă incita Dan.
reineclaude2, divin umflându-se în soare sub — În drum ne vom opri în Norvegia,
cerul de vară, traversam pe căi ferate două Singapore, Atena și Berlin – ne anunța aviatorul
curți cu găini și un curcan și poposeam lângă Radu Cinta, trăgându-și cascheta și aprinzând
o așezare cu prispă, pe care umbra unui motorul. Avionul se zbătea într-o grandioasă
1
boz (s.m.) – plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori albe și cu fructe negre; bozie.
2
reineclaude – renglote, soi de prun cu fructe mari, sferice, galbene-verzui sau roșcate; denumirea provine din
limba franceză, reine-claude.
foșnire. Pluteam pe deasupra norilor, abia se — Dar ce, eu mă distrez? Am plecat după
zăreau dedesubt orașele, râurile, înălțimile afaceri! Să mă lase în pace, sucita! M-am
dealurilor. Se vedeau însă clar rupturile de pe săturat!
cearșafurile puse la uscat, se auzea madam Treceam în grădina mică, urcam pe cotețul
Ignat mustrându-și servitoarea. Apărea în de zi al găinilor. Aici se juca popa-prostu’,
cabină și Jean Băilă, indecis ca întotdeauna, ba între bărbați.
vrând să treacă Polul Nord, ba răzgândindu-se. Când soarele era în creștet făceam calea
Radu Cinta, încordat pe manșă, îl hotăra să se întoarsă. Ocoleam de data asta pe la Diaconu,
dea jos și câteva clipe mai târziu îl observam treceam printr-o spărtură a gardului în
prin vizor alergând pe trotinetă. spatele closetului și, dând fuga la magazinele
În Australia cangurii și ornitorincii erau familiei, o găseam pe Silvia cu supărarea
foarte scumpi. La Singapore aflam [...] petrol. aproape uitată. Organizam pe dată o nuntă,
Apărea evident că făcusem drumul cineva alerga după zarzăre pârguite.
de pomană. Ne consolam plecând într-o Viață fericită. Afacerile mergeau bine. Și au
expediție, la vânat de fiare. Carabinele mers bine până într-o zi, când, de dimineață,
noastre trăgeau scurt, admirabil. Localnicii am aflat că și Dan Ignat, și Jean Băilă, și Radu
ne suspectau. Le primeam provocarea și îi Cinta, ba și Tibi Moldoveanu și-au deschis
curățam fără ezitare, pe rând. câte o farmacie și câte un magazin cu pietre
Din junglă, deodată, își făcea apariția prețioase. Concurența avea să mă ducă la
Titișor. ruină.
— Fugi, mă, suntem în Australia! îl oprea Aceasta a și fost cauza aprigelor războaie
Radu Cinta. care au urmat și care m-au despărțit vreme
— Stați! Silvia s-a supărat că ai lăsat-o îndelungată de nevastă-mea, rămasă lângă
singură. A plecat acasă. prun să-și înfeșe păpușa.
Mircea Horia Simionescu,
Ensio sau Fotografie cu oameni mici
Textul 2
Una dintre cele mai importante și eficiente metode prin care copiii învață este metoda
imitației. [...]
Odată cu primii pași făcuți în viață, copilul are nevoie de exemple pe care să le imite.
Începând de la însușirea limbajului și a comportamentelor până la acțiuni complexe, toate
lucrurile ar rămâne necunoscute copilului dacă nu ar avea modele de conduită. Este un instinct
care condiționează însăși supraviețuirea. În formarea propriei personalități, copilul este un
permanent explorator, din nevoia de a se individualiza, de a se defini pe sine. El experimentează
stări de a fi, sentimente, posturi care îl aduc mai aproape de ce îi place, îl ajută să identifice
ceea ce îi este nepotrivit sau dificil. De aceea, modelele pe care le alege depășesc de cele mai
multe ori aria familială și se extind la persoanele cu care vine în contact, care îl impresionează
sau îi trezesc interesul.
În copilărie, părinții sunt figurile centrale ale autorității, iar modul în care copiii se raportează
la aceștia va prescrie mai târziu, în linii generale, atitudinea adultului față de figurile autorității
cu care va intra în contact – la școală, la locul de muncă și în variate situații sociale. [...]
În cadrul jocului cu ceilalți copii, ei își asumă rolurile în funcție de ceea ce au văzut în familie.
Modelele comportamentale stocate timpuriu rămân fixate chiar și în condițiile în care nu se
manifestă la momentul la care au fost preluate. Modelul relațional al părinților, cu aspectele
sale pozitive și negative, poate fi repus în funcțiune după ce copilul crește și își întemeiază
o familie. Dacă un copil a avut un tată autoritar, agresiv și rigid, putem reîntâlni acest tip de
comportament când, la rândul său, are propriii copii, în modul în care îi educă.
Gabriela Dumitriu, De ce imită copiii,
www.cotidianul.ro, 29 ianuarie 2017
152
A.
otează numele a două orașe în care Radu Cinta anunță că se va opri, valorificând primul
1 N
text. 2 puncte

2 S
textul 1. Avionul cu care călătoresc personajul-narator și Radu Cintea este de fapt:
a. un măr;
b. un nuc;
c. un păr;
d. un prun.
3 S
textul 1. Semnând contracte pentru produse pe care nu le avea, personajul-narator miza pe
ajutorul lui:
a. Jean;
b. Radu;
c. Tibi;
d. Titișor.

textul 1. În povestirea Ensio sau Fotografie cu oameni mici de Mircea Horia Simionescu, se
evidențiază:
a. aventurile unei familii;
b. frumusețea naturii;
c. jocurile unor copii;
d. preocupările adulților.
Copilul preia doar aspectele pozitive din comportamentul

adulților.
Curțile lui Moscuna și ale domnului Moldoveanu se întâlnesc
lângă un soc.
În povestirea Ensio sau Fotografie cu oameni mici de Mircea Horia
Simionescu, acțiunea are loc vara.
Jean Băilă îl anunță pe personajul-narator că Silvia s-a supărat
pe el.
Prietenia dintre cei cinci băieți se destramă din cauza Silviei.
Tendința de a-i imita pe adulți condiționează supraviețuirea

ființei umane.
enționează, în câte un enunț, tiparul textual prezent în fiecare dintre fragmentele de

6 M
mai jos.
a. „— Stați! Silvia s-a supărat că ai lăsat-o singură. A plecat acasă.
— Dar ce, eu mă distrez? Am plecat după afaceri! Să mă lase în pace, sucita! M-am săturat!
b. „El experimentează stări de a fi, sentimente, posturi care îl aduc mai aproape de ce îi
place, îl ajută să identifice ceea ce îi este nepotrivit sau dificil. De aceea, modelele pe
care le alege depășesc de cele mai multe ori aria familială și se extind la persoanele cu
care vine în contact, care îl impresionează sau îi trezesc interesul.” 6 puncte
7 P
între povestirea Ensio sau Fotografie cu oameni mici de Mircea Horia Simionescu și fragmentul
extras din articolul De ce imită copiii de Gabriela Dumitriu. 6 puncte
rezi că lumea adulților influențează dezvoltarea copiilor? Motivează-ți răspunsul, în 50 –

8 C
90 de cuvinte, valorificând informațiile din textele date. 6 puncte
154
sociază povestirea Ensio sau Fotografie cu oameni mici de Mircea Horia Simionescu cu un
9 A
alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de
cuvinte, o asemănare și o deosebire de conținut dintre acestea. 6 puncte
B.
ranscrie cuvintele din enunțul de mai jos, al căror număr de litere este diferit de numărul
1 T
de sunete.
„El experimentează stări de a fi [...].” 2 puncte

2 S
Sunt polisemantice toate cuvintele din seria:
a. a câștiga, mâine, farmacie, soc;
b. bijuterie, câine, a fugi, junglă;
c. cangur, a fixa, milioane, manșă;
d. caschetă, ornitorinc, petrol, a uita.
escrie enunțul „Viață fericită.”, înlocuind primul cuvânt cu un sinonim și al doilea cu un

3 R
antonim format prin derivare cu prefix. 4 puncte
ranscrie adjectivele din fragmentul de mai jos, precizând felul și cazul acestora.
4 T
„În formarea propriei personalități, copilul este un permanent explorator, din nevoia de a
se individualiza, de a se defini pe sine.” 6 puncte
5 Precizează felul fiecărei construcții sintactice din enunțurile de mai jos, evidențiată prin
italice. 6 puncte
a. „Semnam contractele, sperând că diferențele vor fi procurate din curtea lui nenea Petre,
unde îl voi trimite pe Titișor cu găleata.”
b. „Ne consolam plecând într-o expediție, la vânat de fiare.”
c. „Carabinele noastre trăgeau scurt, admirabil.”
lcătuiește:
6 A
a. un enunț imperativ în care să existe un atribut adverbial exprimat prin adverbul atunci;
b. un enunț interogativ în care subiectul să fie exprimat prin verbul a imita la forma
nepersonală de infinitiv. 6 puncte
7 Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând comentariul unui cititor al
articolului Gabrielei Dumitriu, cu forma corectă solicitată între paranteze.
Îmi amintesc de mine (adjectiv pronominal de întărire), mic fiind, încercând
să îl imit pe tatăl meu (pronume relativ) îi luam mereu trusa de scule, până
îmi spunea: „ (verbul a fi, modul imperativ, forma negativă) nerăbdător să
crești!” 6 puncte

Redactează un text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți jocul tău preferat din copilărie.
Vei avea în vedere precizarea denumirii jocului, prezentarea modului în care se desfășoară
jocul, evidențiind succesiunea de etape, și utilizarea tiparului explicativ.


156
TESTUL 21

Textul 1
Murmur lung de streşini, risipite şoapte *
Cresc de pretutindeni şi se pierd în noapte. Dormi, iubire dulce!...
Rareori prin storuri1 o lumină scapă Numai eu întârziu, singur pe cărare,
De-mi aprinde-n cale reci oglinzi de apă Farmecul acestei clipe călătoare...
Şi-mi trimite-n faţă raza ei răsfrântă... Gândurile mele vin să te deştepte,
Din pridvorul4 tainic să cobori pe trepte.
Ploaia bate-n geamuri, streşinile cântă. Să cobori în toamna limpede şi rece
Şi, visând cu mine clipa care trece,
Dar treptat, cu larmă2 potolită scade Să-mi sporeşti tristeţea ceasului târziu
Cântecul acestui tremur de cascade. Când, străin de tine, sufletu-mi pustiu
Tot mai des în preajmă umbre vii răsar, Va porni zadarnic, rătăcind pe drum,
Ploaia peste case pică tot mai rar Să sărute urma paşilor de-acum.
Şi-n grămezi de neguri apele se strâng... G. Topîrceanu, Noapte de toamnă
Lumea-ntreagă doarme, streşinile plâng.
Până când o rază de argint în zare,

Lămurind pe boltă straturi de ninsoare,
Lin desface umbra şi de crengi anină
Scânteieri albastre, boabe de lumină.
Iar acum din taina cerului deschis,
Peste firea3 mută cad lumini de vis
Şi-n troiene albe norii se desfac...
Dar când iese luna, streşinile tac.
1
s tor, storuri (s.n.) – perdea de țesătură, de împletitură sau din stinghii subțiri, orizontale, paralele și mobile, care
se poate lăsa și ridica, montată la ferestre.
2
larmă (s.f.) – zgomot mare, gălăgie.
3
fire, firi (s.f.) – natura înconjurătoare; lumea.
4
pridvor (s.n.) – galerie exterioară deschisă (mai rar închisă), cu acoperișul sprijinit de stâlpi, așezată în partea
din față a unei clădiri sau de jur împrejurul ei; cerdac.
Textul 2
BULETIN METEOROLOGIC PENTRU PERIOADA
13 IANUARIE 2021, ORA 20 – 14 IANUARIE 2021, ORA 20
Evoluția vremii în intervalul 12.01.2021, ora 16 – 13.01.2021, ora 16

Vremea a fost în general închisă, cu valori termice apropiate de normalul acestei perioade.
Cerul a fost noros și, local, a nins, în general slab. Vântul a suflat slab și moderat, cu intensificări
locale de 40 – 50 km/h, iar pe crestele din Carpații Meridionali și de Curbură a depășit 70 – 80 km/h,
izolat viscolind și spulberând zăpada. Local, s-a semnalat ceață, asociată și cu depuneri de
chiciură. Stratul de zăpadă a crescut cu până la 11 cm la Sinaia.
Grosimea stratului de zăpadă în 13.01.2021, ora 14
Carpaţii Meridionali: 181 cm la Bâlea-Lac, 86 cm la Vf. Omu, 82 cm la Sinaia, 54 cm la Cuntu,
53 cm la Vf. Țarcu, 46 cm la Parâng, 40 cm la Păltiniș.
Carpaţii Orientali: 51 cm la Lăcăuți, 48 cm la Vf. Călimani, 41 cm la Penteleu, 40 cm la
Vf. Iezer, 27 cm la Bucin și 26 cm la Ceahlău-Toaca.
Carpaţii Occidentali: 76 cm la Semenic, 39 cm la Stâna de Vale, 24 cm la Vf. Vlădeasa 1 800,
25 cm la Băișoara și 19 cm la Roșia Montană.
Prognoza vremii în intervalul 13.01.2021, ora 20 – 14.01.2021, ora 20
Vremea va intra într-un proces de răcire, devenind geroasă noaptea în toate masivele,
dar și în cursul zilei, la altitudini de peste 1 800 metri. Cerul va fi noros și temporar va ninge
moderat cantitativ. În nordul Carpaților Orientali, vestul Meridionalilor și în Munţii Apuseni,
cantitățile de precipitații vor fi mai însemnate, local de 10 l/mp şi stratul de zăpadă va crește în
majoritatea masivelor. Vântul va sufla slab și moderat cu intensificări izolate de 40 – 50 km/h
sub 1 500 metri, iar în zona înaltă, va prezenta intensificări ce vor depăși local 70 – 80 km/h,
viscolind și spulberând zăpada. Temporar, se va semnala ceaţă, asociată și cu depuneri de chiciură5.
Temperaturi prognozate în intervalul 13.01.2021, ora 20 – 14.01.2021, ora 20:
Peste 1 800 m – temperaturi minime: -18 la -14 °C; temperaturi maxime: -15 la -9 °C.
Sub 1 800 m – temperaturi minime: -14 la -10 °C; temperaturi maxime: -9 la -4 °C.
Vânt la peste 2 000 m: circulație predominant vestică, cu rafale temporare de 70 – 80 km/h.
Izoterma6 de 0 grade: în coborâre de la 300 – 500 metri astăzi până la sol, la sfârșitul intervalului.7
La peste 1 800 m, în
BULETIN NIVOMETEOROLOGIC 7 PENTRU PERIOADA
Munții Făgăraș, primii 40 –
13 IANUARIE 2021, ORA 20 – 14 IANUARIE 2021, ORA 20
50 cm ai stratului sunt
formați din zăpada depusă
în ultima săptămână, când
temperaturile au fost în
întregime negative. Este un
strat puțin stabilizat, din
zăpadă uscată, fiind depus
peste cel vechi, destul de
stabil, cu cruste de gheață și
structuri de placă în interior.
La supraîncărcări, pe pantele
suficient de înclinate, dar şi
5
chiciură, chiciuri (s.f.) – cristale
de gheață care se depun iarna pe
crengi, pe sârme etc.; promoroacă.
6
izotermă (s.f.) – linie pe o hartă
geografică care unește punctele cu
aceeași temperatură a aerului, a
apei și a solului.
7
buletin nivometeorologic – infor
mare zilnică despre starea zăpezii
şi a riscului de avalanşă.
158
cu totul izolat spontan, stratul recent de zăpadă de deasupra poate aluneca peste cel vechi,
declanșând avalanșe mici sau medii. La supraîncărcări mari, se pot rupe plăcile mai vechi de
vânt, îndeosebi de pe versanții nordici și estici, favorizând astfel declanșarea de avalanșe de
dimensiuni mai mari. O parte din zăpadă a fost spulberată și depozitată pe văile adăpostite
unde se mențin depozitele însemnate de zăpadă, acolo riscurile fiind mai ridicate. Ninsoarea
viscolită estimată, în general de până la 10 cm, nu va crește semnificativ actualul strat.
Sub 1 800 m, stratul are dimensiuni mai reduse pe versanţii nordici și e mai consistent pe
cei sudici. Și aici există riscul declanșării unor avalanșe de dimensiuni relativ mici, în zonele cu
depozite de zăpadă spulberată de la altitudini mai mari. Sub 1 500 m, stratul este de dimensiuni
mai reduse.
Text adaptat după www.inmh.ro, site-ul Administrației Naționale de Meteorologie
A.
otează un indice temporal și un indice spațial din secvența de mai jos.

1 N
„Dar treptat, cu larmă potolită scade/Cântecul acestui tremur de cascade./Tot mai des în
preajmă umbre vii răsar,/Ploaia peste case pică tot mai rar/Şi-n grămezi de neguri apele
se strâng...” 2 puncte

2 S
textul 2. Grosimea stratului de zăpadă la Vârful Omu era, în 13.01.2021, de:
a. 27 de centimetri;
b. 46 de centimetri;
c. 51 de centimetri;
d. 86 de centimetri.

textul 2. Riscul de avalanșă în munții Făgăraș este mai ridicat:
a. în văile adăpostite;
b. pe 11 – 12 ianuarie;
c. pe versantul nordic;
d. sub 1 500 de metri.

4 S
textul 1. Vocea ficțională transmite o stare de:
a. bucurie;
b. entuziasm;
c. indiferență;
d. nostalgie.
5 N
Poezia descrie un peisaj marin.

În textul poetic, se spune că ploaia se oprește când răsare luna.

Vocea ficțională se adresează persoanei iubite.
În perioada 12.01. – 13.01.2021, a nins la Sinaia.
Prognoza este făcută pentru 48 de ore.
Orașul menționat pe hartă în apropierea munților Parâng este
Brașov.
enționează, într-un enunț, o figură de stil referitoare la streșini și precizează ce evidențiază

6 M
aceasta în contextul dat. 6 puncte
7 P
între poezia Noapte de toamnă de G. Topîrceanu și buletinul meteorologic publicat pe
www.inmh.ro. 6 puncte
ui crezi că îi sunt utile informațiile detaliate despre starea vremii? Motivează-ți răspunsul,
8 C
în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte
160
sociază fragmentul din poezia Noapte de toamnă de G. Topîrceanu cu un alt text literar
9 A
B.
otează cuvintele monosilabice din versurile „Dormi, iubire dulce!.../Numai eu întârziu”.

1 N
2 puncte
2 Explică modul de formare a cuvintelor închisă și normalul din secvența „Vremea a fost în
general închisă, cu valori termice apropiate de normalul acestei perioade”. 2 puncte
escrie enunțul „Risc însemnat de avalanșe în Carpații Meridionali.”, înlocuind cuvântul risc
3 R
cu un sinonim potrivit și cuvântul însemnat cu un antonim potrivit contextului. 4 puncte
recizează ce parte de vorbire sunt cuvintele temporar, ceață și asociată din enunțul
4 P
„Temporar, se va semnala ceață, asociată și cu depuneri de chiciură”, menționând și funcția
lor sintactică. 6 puncte
ranscrie propozițiile din enunțul „Vântul va sufla slab și moderat cu intensificări izolate
5 T
de 40 – 50 km/h sub 1 500 metri, iar în zona înaltă, va prezenta intensificări ce vor depăși
local 70 – 80 km/h, viscolind și spulberând zăpada.”, precizând felul lor.
lcătuiește un enunț imperativ, prin care atragi atenția asupra prognozei meteo unui
6 A
prieten care vrea să plece la munte. În enunțul tău, folosește o construcție impersonală.
6 puncte
7 Rescrie enunțul de mai jos, reprezentând comentariul scris de o colegă a ta după citirea
poeziei Noapte de toamnă de G. Topîrceanu, corectând greșelile de orice fel.
Mia plăcut foarte mult cum se crează în text imaginea ploii. O să mai caut texte ale căror
temă este natura. 6 puncte

Redactează, în minimum 150 de cuvinte, un text descriptiv în care să prezinți un peisaj montan.
Vei avea în vedere ca textul tău să respecte tema dată, să aibă structura unei descrieri și să
folosești două figuri de stil diferite (epitet, metaforă).


162
TESTUL 22

Textul 1
XXIV
Eram într-a opta zi de la pana mea în deșert și ascultasem povestea negustorului bându-mi
ultima picătură din provizia de apă.
— Ah! i-am spus micului prinţ, amintirile tale sunt tare frumoase, dar încă nu mi-am reparat
avionul, nu mai am nimic de băut și aș fi fericit și eu, dacă aș putea merge încet-încet spre o
fântână!
— Prietena mea, vulpea, îmi spuse el...
— Puștiule, nu mai e vorba de vulpe!
— De ce?
— Pentru că o să murim de sete...
Nu-mi pricepu raţionamentul și-mi răspunse:
— E bine să ai un prieten, chiar dacă urmează să mori. Cât despre mine, sunt foarte mulţumit
c-am avut o prietenă vulpe...
„Nu-și dă seama de pericol, mi-am spus. Nu-i e niciodată foame sau sete. Un pic de soare-i
ajunge...”
Dar el mă privi și răspunse gândurilor mele:
— Și mie mi-e sete... să căutăm un puţ...
Am făcut un gest de lehamite: e absurd să cauţi un puţ, la nimereală, în imensitatea
deșertului. Cu toate astea, am pornit la drum.
După ce-am mers ore întregi în tăcere, s-a lăsat noaptea și stelele au început să strălucească.
Le zăream ca prin vis, având un pic de febră, din cauza setei. Vorbele micului prinţ îmi jucau
în memorie.
— Deci ţi-e sete și ţie? l-am întrebat.
Dar nu mi-a răspuns la întrebare. Mi-a spus cu simplitate:
— Apa poate să fie bună și pentru inimă...
Nu i-am înţeles răspunsul, dar am tăcut... Știam prea bine că nu trebuie să-i pui întrebări.
Era obosit. S-a așezat. M-am așezat lângă el. Și, după o tăcere, mai spuse:
— Stelele sunt frumoase datorită unei flori care nu se vede...
Am răspuns „firește” și am privit, fără o vorbă, răsfrângerile de nisip sub razele de lună.
— Deșertul e frumos, adăugă el.
Și era adevărat. Mi-a plăcut întotdeauna deșertul. Te așezi pe o dună. Nu vezi nimic. N-auzi
nimic. Și totuși ceva iradiază în liniște...
— Ce înfrumuseţează deșertul, spuse micul prinţ, e că undeva ascunde un puţ...
Am fost surprins să înţeleg deodată această misterioasă iradiere a deșertului. Pe când eram
copil locuiam într-o casă veche, iar legenda istorisea că-n ea era pitită o comoară. Firește,
nimeni n-a putut s-o descopere vreodată, ba poate că nici n-a încercat s-o facă. Dar toată casa
era vrăjită de ea. Casa mea ascundea un secret drept în inima ei...
— Da, i-am spus micului prinţ, fie că-i vorba de casă, de stele sau de deșert, ceea ce le dă
frumuseţe e invizibil!

— Mă bucur, spuse el, că ești de-acord

cu vulpea mea.
Cum micul prinţ era pe cale să
aţipească, l-am luat în braţe și am pornit-o
iar la drum. Eram emoţionat. Mi se părea
că duc o comoară gingașă. Mi se părea
chiar că nimic de pe Pământ nu-i mai
gingaș. Priveam, la licărirea lunii, fruntea
aia palidă, ochii ăia închiși, șuviţele alea de
păr care tremurau în vânt și-mi spuneam:
„Ce văd aici nu-i decât o coajă. Cel mai
important e invizibil...”
Ilustrație de Dan Ungureanu
Cum buzele lui întredeschise schiţau un
vag surâs, mi-am mai zis: „Ce mă emoţionează atât de tare la acest mic prinţ adormit e fidelitatea
lui pentru o floare, e imaginea unui trandafir care iradiază în el asemenea luminii unei lămpi,
chiar și când doarme...” Și-l ghiceam chiar mai gingaș. Trebuie să păzești bine lămpile: o simplă
pală de vânt le poate stinge...
Și, mergând astfel, am descoperit, în zori de zi, puţul.
Antoine de Saint-Exupéry, Micul Prinț
traducere de Ioana Pârvulescu
Textul 2
Până la urmă, ce-nseamnă să faci astronomie?

Înseamnă că-ți place să te uiți la cer, să-l observi. Întâi să-l înveți și apoi să faci ceva mai
mult, dacă vrei. Dacă nu, doar îl observi și te bucuri de frumusețea obiectelor de pe cer. Un
astronom profesionist face cam același lucru, dar mai în detaliu. El nu se uită la tot cerul, ci
doar la un obiect, un asteroid, de pildă. Și eu, când fac observații aici, stau o lună și observ un
singur punct luminos.
Dar să-nveți cerul ce presupune?

Când te uiți pe cer, tinzi să vezi constelațiile. Să-nveți cerul înseamnă să înveți să recunoști
constelațiile, formele acestea compuse din stele strălucitoare. Să-nveți să deosebești obiectele
între ele. Sunt pe cer obiecte care se mișcă. Mulți zic că-s OZN-uri. Oamenii ies și-și pun dorințe
la stele căzătoare. Dar majoritatea și le-au pus, de fapt, la sateliți artificiali. Să știi cum arată
un satelit artificial, cum apare, cum dispare, cum arată un meteor, adică o stea căzătoare. Mai
înseamnă să vezi cum se mișcă toate chestiile astea. Dacă stăm 20 de minute, putem vedea cum
stelele s-au ridicat, au coborât, s-au mișcat de la stânga la dreapta…
Cerul despre care vorbiți e cel de noapte?

Cerul de noapte, pentru că ziua cerul e plictisitor. E un albastru infinit, cum se zice, cu
soarele la care nici măcar nu te poți uita, pentru că e prea strălucitor. Uneori se mai vede luna
și, dacă știi foarte bine, poți vedea planeta Venus. Norii nu sunt obiecte care se pot studia: e ca
și cum ai studia aburul de la supa care tocmai fierbe. Cu toate că și observațiile meteorologice
pot fi interesante.
Ce vedem, de fapt, când ne uităm la cer?

Vezi, practic, prin atmosferă, printr-un aer transparent. Cerul, de fapt, nu există. Vezi, prin
atmosfera transparentă, universul. La un moment dat vezi un punct luminos. De fapt, capul
tău, atunci, s-a rotit în așa fel încât ochii îți sunt îndreptați spre o direcție de unde vine lumină.
Și lumina aia vine de la un alt soare. Fiecare punct luminos pe care-l vedem pe cer e de fapt un
alt soare. Noi, de fapt, nu ne uităm pe cer, ci în univers.
164
Cerul, de fapt, nu există decât prin corpurile cerești care sunt acolo?
Ele nu sunt acolo, nu sunt pe cer, pentru că cerul e nimic, nu există, e atmosferă transparentă.
De fapt, obiectele sunt foarte îndepărtate de noi. Pentru că noi nu le putem vedea în funcție de
depărtare, nu putem distinge depărtarea stelelor, ni se pare că sunt toate la aceeași distanță
față de noi. Par pictate pe o sferă cerească, cum și-au imaginat unii și alții.
Cerul, de fapt, nu există... – interviu cu Adrian Șonka,
astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”,
realizat de Iaromira Popovici, www.dilemaveche.ro
A.
otează locul în care se află personajele din primul text și ce provizie au epuizat.
1 N
2 puncte

2 S
textul 2. Constelațiile sunt:
a. aglomerări de corpuri cerești invizibile;
b. forme compuse din stele strălucitoare;
c. obiecte care se mișcă la întâmplare pe cer;
d. stele care se mișcă de la stânga la dreapta.
3 S
textul 2. Cerul de zi este plictisitor, pentru că:
a. astronomul observă greu realitatea;
b. lumina soarelui este prea puternică;
c. norii sunt în continuă transformare;
d. soarele și luna se pot vedea ușor.

4 S
textul 1. În secvența „Nu înţelegeam ce vrea să spună, dar am tăcut... Ştiam prea bine că
nu trebuia să-i pun întrebări.”, atitudinea care se evidențiază este:
a. bunăvoința față de un prieten;
b. dorința de comunicare directă;
c. refuzul comunicării directe;
d. rezistența la schimbare.
5 N
Micul prinț nu simte niciodată setea.

Naratorul a descoperit o comoară în casa familiei.
Prietena micului prinț, vulpea, este convinsă că adevărata
frumusețe nu se observă de la început.
Astronomia presupune observarea atentă a cerului.

Dorințele oamenilor sunt încredințate, de multe ori, unor
sateliți artificiali.
Oamenii percep corect distanța dintre ei și stele.
6 Menționează, într-un enunț, două trăsături ale textului dialogat, prezente în al doilea text.
6 puncte
7 P
între fragmentul din Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupéry și fragmentul din interviul
Cerul, de fapt, nu există..., luat lui Adrian Șonka. 6 puncte
rezi că oamenii pot descifra tainele universului? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de

8 C
cuvinte, valorificând unul dintre textele date. 6 puncte
166
sociază fragmentul din Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupéry cu un alt text literar studiat
9 A
B.

1 S
Conține doar cuvinte despărțite corect în silabe seria:
a. pus-tiu; îm-prie-tenit; în-du-io-șea-ză;
b. pu-stiu; îm-pri-e-te-nit; îndu-io-șea-ză;
c. pus-tiu; îm-pri-e-te-nit; în-du-io-șea-ză;
d. pu-stiu; î-mprie-te-nit; îndu-io-șe-ază.
2 Construiește un enunț cu omonimul lexico-gramatical al cuvântului cer din secvența

„Înseamnă că-ți place să te uiți la cer, să-l observi”. 2 puncte
escrie enunțul de mai jos, înlocuind cuvintele să păzești și pală cu câte un sinonim adecvat
3 R
contextului.
„Trebuie să păzești bine lămpile: o simplă pală de vânt le poate stinge...” 4 puncte
recizează ce parte de vorbire sunt și ce funcție sintactică au cuvintele ziua, cerul și plictisitor
4 P
din enunțul „[...] ziua cerul e plictisitor.” 6 puncte
otează, în dreptul fiecărui enunț de mai jos, A, dacă este adevărat și F, dacă este fals.
5 N
Reformulează apoi enunțurile pe care le consideri false, astfel încât să devină adevărate.
a. Substantivul din enunțul „Pentru că o să murim de sete.” are funcția
sintactică de complement indirect.
b. Substantivul deșertul din enunțul „Mi-a plăcut întotdeauna deșertul.” este
în cazul acuzativ.
c. În enunțul „N-auzi nimic.” există un pronume negativ.
d. Enunțul „— Deșertul e frumos, adăugă el.” conține o construcție incidentă.

6 puncte
lcătuiește un enunț interogativ prin care te adresezi astronomului Adrian Șonka, în care
6 A
să existe o propoziție subordonată completivă directă, introdusă prin pronume relativ.
6 puncte
escrie enunțul de mai jos, reprezentând replica unui coleg al tău pasionat de astronomie,
7 R
Am citit pe siteul unui observator astronomic că v-om putea vedea o eclipsă în seara aceia.
6 puncte

Redactează, în minimum 150 de cuvinte, un text descriptiv în care să prezinți un peisaj nocturn.
Vei avea în vedere ca textul tău să respecte tema dată, să aibă structura unei descrieri și să
folosești patru figuri de stil diferite (epitet, comparație, personificare, metaforă).


168
TESTUL 23

Textul 1
ACTUL III
(Intră Spirache, e asudat, totuși senin, cu o mare satisfacție întipărită pe figură.)
SCENA 13
CEI DINTÂI, SPIRACHE
DACIA (văzându-l): Ce-ai făcut, nemernicule? Ce-ai făcut? Ce ne-ai făcut?

SPIRACHE (îi privește pe toți, la rând. Toți sunt ostili1. Numai Gena nu este.): Ce să fac? Ți-am făcut
gustul și am ținut un discurs… Și nu așa, fitecui. La peste o mie de alegători… Ah! Ce să spui?
E admirabil să te vezi ascultat de o mulțime atât de impunătoare… Să-ți dai seama că vorbele
tale pătrund dintr-odată în atâtea urechi, în atâția creieri… și poate în atâtea inimi…
CHIRIACHIȚA (vorbește ea, fiindcă Dacia nu mai are glas): Mă mir că nu s-au tăvălit pe jos de râs.
SPIRACHE: De ce să se tăvălească? Pentru că le-am vorbit sincer… cinstit… omenește?
DACIA (explodează): Nu pentru asta. Pentru că ai fost ridicol, pentru că ai făcut ceea ce nimeni,
niciun candidat de pe lume n-a îndrăznit să facă până acuma…
SPIRACHE: Adică să spuie adevărul? Să le ceară să nu fie votat?
DACIA: Fii pe pace… nici n-au să te voteze… te-ai șters pe bot de deputăție…
SPIRACHE: Asta și vreau.
DACIA: Atunci pentru ce am făcut tot ceea ce am făcut? Pentru ce m-am chinuit și m-am luptat
atâta?
SPIRACHE: Te-ai luptat tu?
DACIA: Ca o leoaică… Numai ca să te văd odată ieșit din rândul anonimilor… să te văd odată...
cineva…
SPIRACHE: Dar ce, așa cum sunt, eu nu sunt nimeni?
CHIRIACHIȚA (un gest a pagubă): Ba ești, n-ai mai fi fost să fii!...
DACIA: Și iată rezultatul sforțărilor mele... ai stricat într-o clipă, cu o prostie, cu o nebunie... tot
ceea ce noi ceilalți clădiserăm... de atâta timp... cu atâta trudă...
CHIRIACHIȚA: Și cu atâta cheltuială!
SPIRACHE (holbând ochii): Cheltuială ca să ajung eu deputat? Nu-nțeleg...
DACIA: Nu-nțelegi fiindcă nu mai ești în toate mințile... tu nu vezi? Cu un gest nesocotit ai
distrus atâtea planuri, atâtea speranțe, atâtea visuri...
SPIRACHE (încruntat oarecum): Ale cui visuri, ale cui speranțe, ale cui planuri, mă rog? (Gest al
mâinilor ca și cum ar întreba cu ele)
DACIA: Ale mele... ale lor... ale noastre... (Gesturi succesive)
SPIRACHE: Da..., dar am și eu planurile mele, visurile mele, speranțele mele! Îmi pare rău că
nu se potrivesc cu ale voastre... Am fi fost atât de fericiți...
DACIA: Știu eu visurile tale... Le cunosc... Știu că vrei să rămâi aici, în provincie... să creștem
pui de găină... s-avem stupi de albine și cotețe de porumbei...
1
ostil (adj.) – care manifestă o atitudine potrivnică sau dușmănoasă față de cineva sau de ceva; dușmănos.
SPIRACHE: Și ce, n-ar fi bine? Ce poate fi mai frumos și mai bun în viață decât o familie unită...
cu o soacră, cu copii, cu gineri și cu nepoți... trăind într-un colț de lume numai cu bucuriile
ei mici, așa cum sunt ele, fără să râvnească lucruri care n-ar face decât s-o zbuciume și s-o
fărâmițeze... Eu așa judec... Familia și liniștea în casă sunt cele mai bune lucruri pe care le-a
dat Dumnezeu pe pământ... Și numai pentru gândul ăsta... m-am luptat cu voi și sunt fericit
că v-am biruit... (Îi privește) Uite, vă văd pe toți la un loc, strânși în jurul meu... A trebuit să
fac multe pentru ca să v-adun... Dar să știți că de azi înainte... nu vă mai las să vă risipiți...
Vreau să mor cu voi toți în jurul căpătâiului și să dea Dumnezeu să fiți cât mai mulți și din ce
în ce mai mici! (Cu gestul mângâie capetele imaginare de nepoți în regresie aritmetică.) Dacă v-am
supărat pentru ca să-mi ating scopul... să mă iertați!... Tu, mai ales, Dacio... și tu, Geno... Pe
voi două v-am mâhnit mai mult... Pe tine (Genei) pentru că te-am lăsat să suferi pentru o
vină care nu era a ta... și pe tine fiindcă ți-am dat emoții cu testamentul... (Privește pe Dacia.)
DACIA: Cum? Știi și de testament?...
SPIRACHE (formidabil): Eu l-am falsificat... Eu... Eu... Nu ca să-ți fac ție un rău..., ci ca să-mi pot
aduce copilul și nepotul în casă fără certuri, în liniște, cum îmi place mie... Știam că, odată
aici, lucrurile se vor aranja singure... Pentru că sângele apă nu se face, oricât s-ar grămădi
în inimi și le-ar face să se urască între ele... într-un moment oarecare... Și voi să mă iertați
(tuturor) că n-am vrut să fiu deputat... nu e o meserie potrivită pentru un om ca mine...
CHIRIACHIȚA: Mă Spirică! Tu ai fi fost bun de apostol2... mă!
SPIRACHE: Mă flatezi... mamă-soacră... și este pentru prima dată, de când ne cunoaștem...
Tudor Mușatescu, Titanic-Vals
Textul 2
Majestățile Voastre, Altețele Voastre Regale, Distinși Membri ai Comitetului Nobel3 norvegian,
Dragi surori și frați, astăzi este o zi de mare bucurie pentru mine. Sunt onorată de alegerea
mea de către Comitetul Nobel pentru acest premiu prețios.
Vă mulțumesc tuturor pentru sprijinul și dragostea oferite continuu. Vă mulțumesc pentru
scrisorile și cărțile pe care eu încă le primesc din întreaga lume. Cuvintele voastre calde de
încurajare mă întăresc și mă inspiră.
Aș dori să le mulțumesc părinților mei pentru dragostea lor necondiționată. Îi mulțumesc
tatălui meu pentru că nu-mi taie aripile și pentru că mă lasă să zbor. Îi mulțumesc mamei mele,
pentru că mă inspiră să fiu răbdătoare și să spun întotdeauna adevărul, valori despre care
credem cu tărie că reprezintă adevăratul mesaj al Islamului. Și, de asemenea, le mulțumesc
tuturor profesorilor mei minunați, care m-au inspirat să cred în mine și să fiu curajoasă.
Sunt mândră, de fapt sunt foarte mândră de a fi prima pashtun 4, prima pakistaneză și cea
mai tânără persoană laureată5 cu acest premiu. Sunt destul de sigură că sunt, de asemenea,
primul laureat al Premiului Nobel pentru Pace care încă se bate cu frații ei mai mici. Vreau să
existe pace pretutindeni, dar eu și frații mei încă mai lucrăm la asta. [...]
Dragi frați și surori, am fost numită după uimitoarea Malalai din Maiwand, care este
Ioana d’Arc6 pashtună. Cuvântul Malala înseamnă „lovit de durere”, „trist”, dar pentru a-i acorda
și un sens fericit numelui, bunicul meu îmi spunea întotdeauna „Malala – Cea mai fericită
2
apostol (s.m.) – nume dat fiecăruia dintre cei doisprezece discipoli ai lui Hristos.
3
N obel – fiecare dintre cele cinci premii anuale, cele mai prestigioase pe plan internațional, de valoare egală,
instituite ca urmare a testamentului lăsat de Alfred Nobel și decernate pentru cele mai însemnate lucrări din
domeniile: fizicii, chimiei, fiziologiei și medicinei, literaturii și pentru activitatea de promovare a păcii în lume.
4
pashtun – nume dat membrilor unui grup etnic iranian din centrul și sudul Asiei; cea mai mare comunitate
pashtună se află în Pakistan.
5
laureat (s.m. și f.) – persoană, colectiv etc. care a obținut un premiu pentru merite remarcabile în domeniul
științei, al literaturii, al artei etc.
6
Ioana d’Arc (1412 – 1431) – personalitate legendară a istoriei medievale franceze, care a luptat pentru eliberarea
pământurilor Franței dominate de Anglia după Războiul de 100 de ani.
170
fată din lume”, iar astăzi sunt foarte fericită că suntem împreună, luptând pentru o cauză
importantă.
Acest premiu nu este doar pentru mine. Este pentru acei copii uitați care își doresc o
educație. Este pentru acei copii speriați care doresc pace. Este pentru acei copii fără glas care
doresc o schimbare. Sunt aici să lupt pentru drepturile lor, pentru a duce mai departe vocea
lor... Nu este momentul să-i privim cu milă. Este momentul să luăm măsuri, astfel încât să
devină ultima dată când vedem un copil privat de educație.
Malala Yousafzai, Discurs în cadrul ceremoniei
decernării Premiului Nobel pentru Pace,
www.nobelprize.org
A.
otează ce premiu primește Malala și din ce țară provine ea.

1 N 2 puncte

2 S
textul 1. Personajul Spirache ține un discurs alegătorilor:
a. ca să intre în camera deputaților;
b. ca să promoveze ideile partidului;
c. pentru a-i convinge să nu îl voteze;
d. pentru a le cere susținerea prin vot.
3 S
textul 1. Dacia este supărată pe Spirache, deoarece:
a. a decis singur, ignorând părerea copiilor;
b. a distrus eforturile ei de a-l face deputat;
c. a reușit să-și mențină familia unită;
d. a stârnit amuzamentul alegătorilor săi.

4 S
textul 2. Bunicul Malalei o numește și „Cea mai fericită fată din lume”, deoarece își dorește:
a. ca frații săi și prietenii să o respecte;
b. ca oamenii să vadă în ea un model;
c. să dea un alt sens numelui acesteia;
d. să-i fie recunoscute meritele de toți.
5 N
Gena este singura susținătoare a lui Spirache.
Spirache vrea să se mute într-un oraș mare.

Protagonistul falsifică un testament pentru a menține liniștea
familiei.
Personajul Chiriachița este soacra lui Spirache.
Tatăl Malalei o încurajează să zboare cu avionul.
Malala luptă pentru drepturile fraților săi.
6 Menționează, în câte un enunț, ce este secvența de mai jos, extrasă din primul text și care
este rolul acesteia.
Intră Spirache, e asudat, totuși senin, cu o mare satisfacție întipărită pe figură. 6 puncte
între fragmentul din piesa Titanic-Vals de Tudor Mușatescu și discursul susținut de
Malala Yousafzai. 6 puncte
rezi că recunoașterea publică a meritelor unei persoane este influențată de vârsta acesteia?
8 C
Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte
172
sociază fragmentul din Titanic-Vals de Tudor Mușatescu cu un alt text literar studiat la
9 A
B.
1 Î ncercuiește cuvintele bisilabice din seria de mai jos.

acorda, inimi, mici, meserie, ostili, prețios 2 puncte
otează sensul cu care este folosit cuvântul visuri în primul text. Alcătuiește apoi un enunț
2 N
cu altă formă de plural a cuvântului vis decât cea folosită în text. 2 puncte
escrie enunțurile „Și iată rezultatul sforțărilor mele...” și „Eu așa judec...”, înlocuind
3 R
substantivul sforțărilor și verbul judec cu câte un sinonim adecvat contextului. 4 puncte
4 Precizează felul, cazul și funcția pronumelor din enunțul „Ce ne-ai făcut?”. 6 puncte
ranscrie propozițiile din fraza „Sunt destul de sigură că sunt, de asemenea, primul laureat
5 T
al Premiului Nobel pentru Pace care încă se bate cu frații ei mai mici.”, precizând felul lor.
6 puncte
lcătuiește un enunț interogativ prin care te adresezi Malalei Yousafzai. În enunțul tău,
6 A
folosește un adjectiv pronominal interogativ și un substantiv cu funcția sintactică de
complement de agent. 6 puncte
escrie textul SMS-ului de mai jos, pe care l-ai primit de la colegul tău de bancă, folosind
7 R
semnele de punctuație și de ortografie potrivite. 6 puncte

Redactează o compunere, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să comentezi semnificația
secvenței încadrate în chenar din textul 1. Vei avea în vedere să pui semnificația secvenței în
relație cu întregul fragment, să prezinți atitudinea celor două personaje și să evidențiezi câte
o trăsătură a fiecăruia.


174
TESTUL 24

Textul 1
— Nu ştiu ce să mai cred! mărturisi cu voce tristă Ionel. Îmi dau seama de aberaţia viziunii1
mele... cu toate acestea am văzut ceva şi eram lucid, perfect lucid în acele clipe.
— Atunci să căutăm coloanele! spuse Victor cu un accent vesel în voce. [...] Şi cu toate
acestea, continuă Victor, în acea noapte, Ionel n-a văzut decât o coloană. El crede că a văzut
mai multe. Eu cred că era aceeaşi coloană. Numai că se repeta imaginea ei... Nu-ţi poţi aminti
vreo caracteristică, Ionel?
— Îmi amintesc... Într-adevăr, fiecare coloană era înclinată, era arcuită la capătul ei de sus.
Un capitel2 ciudat şi fără niciun zorzon3. Da, da... Fiecare se asemăna perfect cu cealaltă.
— Mi-am închipuit, spuse Victor. [...] Cum ai privit marea?
Ionel răspunse ca un şcolar:
— Mă uitam în faţa mea. Căutam ceva în panorama întunecoasă. Spuma talazurilor4.
— Nu! Spuma nu explică fenomenul. Din când în când însă nu-ţi fixai privirile într-un punct
imaginar? Parcă spuneai că te usturau ochii uneori? Ochii nu te ustură când îţi mişti privirile,
ci numai atunci când te uiţi, fără să clipeşti, într-un punct fix.
— Da. Uneori simţind talazuri mari undeva sau auzind bubuituri mai puternice undeva, îmi
aţinteam privirile într-acolo, căutând să străpung întunericul acela atât de dens. Nu vedeam
însă decât albul spumei, apărând şi dispărând.
— Nu! Nu! Ţi-am mai spus doar. Spuma nu poate explica fenomenul. Altceva alb n-ai văzut?...
Stai! Parcă spuneai că albul era vizibil în noapte şi te plângeai că parapetul vasului nu e vopsit
în alb ca să-l poţi distinge... Deci, ai văzut ceva alb, acolo pe vas, nu numai spuma mării.
— V-am spus doar. Era o pânză albă undeva în faţa mea pe care o distingeam foarte bine.
— Şi în faţa pânzei nu era nimic, Ionel? întrebă Victor de-a dreptul vesel.
— Ba da... Pânza era în spatele unui tub de aerisire... Mi se pare că v-am spus.
Victor sărise în picioare. Îşi frecă palmele de bucurie. Se duse apoi spre Ionel şi-l prinse de
umeri. Începu să-l scuture cu putere. Ursu aruncă repede în foc un braţ de scaieţi, care făcură
imediat explozie.
— Acum avem şi mai multă nevoie de lumină... râse Victor. Asta era! Numai optica putea să
explice apariţia coloanelor tale, Ionel. Numai optica. Ochii tăi n-au văzut nicio coloană, ci ţi-au
fotografiat una.
Şi Ionel, şi Lucia scoaseră în acelaşi timp aceleaşi exclamaţii de mirare.
— Ai făcut daguerotipie5, Ionel, aşa cum a făcut probabil prima dată nu Daguerre, ci Alexandre
César Charles, numai că în loc să te serveşti de câteva sticle şi de câteva foi de carton, te-ai servit
de propriii ochi, care, ca orice ochi, constituie cel mai bun aparat de fotografiat. Negativul
1
viziune (s.f.) – vedenie, nălucire.
2
capitel (s. n.) – partea superioară, mai groasă (și ornamentată), a unei coloane.
3
zorzon (s.n.) – podoabă lipsită de valoare și fără gust.
4
talaz (s. n.) – val mare stârnit de furtuni pe mări sau pe oceane.
5
dagherotipie (s.f.) – vechi procedeu de fotografiere, numele dat inițial procedurii de a fixa imaginea pe un suport
fizic, procedură descoperită în 1829 de Niepce și Daguerre.
coloanei s-a transformat pe cortina de întuneric a nopţii în pozitiv... Înţelegi?... Tubul de aerisire
se proiecta negru pe pânza albă. Tu nici nu vedeai tubul. Vedeai pânza cu pata neagră în mijloc.
Ai privit probabil într-un anumit moment un punct din mare, în direcţia pânzei albe. De fapt,
ochii au înregistrat pânza albă cu pata neagră a tubului de aerisire... Vezi de ce coloanele tale
aveau un capăt înclinat? Pentru că tubul se arcuieşte la capăt... Ai fotografiat deci pânza albă
cu tubul la mijloc şi, în clipa când ţi-ai întors privirile spre alt loc, fotografia fixată în priviri s-a
proiectat pe întuneric inversând culorile. Negrul – fostul alb – s-a confundat cu întunericul. N-a
mai rămas decât pata albă – fosta pată neagră a tubului de aerisire. Şi ea, ajutată de imaginaţia
ta, a devenit coloana de marmură deasupra talazurilor... Daţi-mi o foaie albă de hârtie, repede!
Şi... Lucia, ai o sticluţă cu tuş negru?
După ce i se aduseră cele cerute, Victor trecu la demonstraţia practică a teoriei sale. În
mijlocul unei foi albe de hârtie trase contururile unei coloane, apoi înnegri desenul cu tuş gros.
— Ei, şi acum – spuse el – priviţi fix şi mai multă vreme coloana neagră. Apoi aruncaţi-vă
privirile undeva în noapte, unde vi se pare întunericul mai gros. Hai, Tic!
Cel chemat urmă întocmai instrucţiunile lui Victor.
— Ura! strigă el, descoperind o pată albă ca o coloană pe cortina neagră a nopţii. Gata! S-a
dus. Dar era cam mititică. O coloană în miniatură.
Făcură şi ceilalţi experienţa, care le reuşi tuturor de minune.
Constantin Chiriță, Drum bun, cireșari!
Textul 2
CUM FUNCȚIONEAZĂ CAMERELE FOTO OBIȘNUITE (CU FILM)
Dacă aveți un model vechi de cameră
foto, veți ști că este inutilă fără un singur
echipament vital: un film foto. Un film este
o bobină lungă din plastic flexibil, acoperită
cu substanțe chimice speciale (pe bază de
compuși de argint) care sunt sensibile la
lumină. Pentru a opri lumina să strice filmul,
acesta este înfășurat într-un cilindru din
plastic rezistent la lumină – cel pe care l-ați
montat în camera dumneavoastră.
Când doriți să faceți o fotografie cu o
cameră foto cu film, trebuie să apăsați
un buton. Acesta operează un mecanism
numit obturator, care face ca o gaură (fantă) Pe negativ, zonele negre arată luminoase și
să se deschidă scurt în partea din față a invers, iar toate culorile arată invers, deoarece
camerei, permițând intrarea luminii prin negativul le stochează ca opuse. Odată ce
lentilă (o bucată groasă de sticlă sau plastic aparatul a făcut negative, le folosește pentru
montată pe față). Lumina provoacă reacții a realiza imprimări pe hârtie fotografică
în substanțele chimice de pe film, formând (versiuni finale) ale fotografiilor tale.
astfel pe film imaginea din fața ta. Dacă doriți să faceți doar una sau două
Cu toate acestea, procesul nu se încheie fotografii, poate fi o problemă. Majoritatea
aici. Când filmul este plin, trebuie să-l duci la oamenilor s-au trezit că irosesc fotografii
un centru foto pentru a-l developa. De obicei, pentru a „termina filmul”. Adesea, trebuie
acest lucru implică introducerea filmului să așteptați câteva zile pentru ca filmul să fie
într-o mașină automată de developare. Apa developat și imprimările pe hârtie fotografică
ratul deschide recipientul pentru film, scoate să ajungă la dumneavoastră. Nu este de
filmul și îl scufundă în diferite alte substanțe mirare că fotografia digitală a devenit foarte
chimice pentru a face fotografiile să apară. populară, pentru că ea rezolvă toate aceste
Acest proces transformă filmul într-o serie de probleme instantaneu.
imagini „negative” – versiuni având culorile Ce sunt camerele digitale?,
inversate față de ceea ce ai văzut de fapt. www.camerafoto.eu
176
A.
otează două trăsături ale coloanelor văzute de Ionel pe mare.

1 N 2 puncte

textul 1. Personajul care explică ce s-a întâmplat cu prietenul său este:
a. Ionel;
b. Tic;
c. Ursu;
d. Victor.

3 S
textul 2. Modelele vechi de camere foto nu pot fi folosite decât dacă:
a. au în componență o rolă de film foto;
b. folosesc aplicații digitale actualizate;
c. lumina soarelui este foarte puternică;
d. se fac doar una sau două fotografii.

4 S
textul 1. În secvența „Victor sărise în picioare. Îşi frecă palmele de bucurie. Se duse apoi
spre Ionel şi-l prinse de umeri. Începu să-l scuture cu putere.”, atitudinea personajului
Victor dovedește:
a. dorința de a-și susține prietenul debusolat;
b. indiferența față de sentimentele prietenului său;
c. revolta că nu este înțeles de prietenii săi;
d. satisfacția de a fi singurul care are dreptate.
5 N
Aventura lui Ionel se petrece ziua.

Ochii ustură atunci când se mișcă de la stânga la dreapta.
Prietenul lui Victor experimentează o iluzie optică.
Filmul se montează în camera foto după ce a fost scos dintr-un
cilindru de plastic.
Developarea este procesul prin care se inversează culorile
stocate pe film.
Filmul foto se developează doar după ce au fost făcute toate
fotografiile disponibile pe acesta.
enționează, într-un enunț, tiparul textual prezent în fiecare dintre fragmentele date.
6 M
a. „După ce i se aduseră cele cerute, Victor trecu la demonstraţia practică a teoriei sale. În
mijlocul unei foi albe de hârtie trase contururile unei coloane, apoi înnegri desenul cu
tuş gros.”
b. „ Când doriți să faceți o fotografie cu o cameră foto cu film, trebuie să apăsați un buton.
Acesta operează un mecanism numit obturator, care face ca o gaură (deschizătura) să
se deschidă scurt în partea din față a camerei, permițând intrarea luminii prin lentilă
(o bucată groasă de sticlă sau plastic montată pe față).” 6 puncte
7 P
între fragmentul din romanul lui Constantin Chiriță și articolul Ce sunt camerele digitale
preluat de pe site-ul camerafoto.eu. 6 puncte
rezi că a cunoaște explicația științifică a fenomenelor ne poate ajuta în viața obișnuită?

8 C
Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte
178
sociază fragmentul din Drum bun, cireșari! de Constantin Chiriță cu un alt text literar studiat
9 A
B.
otează cuvintele din seria dată, a căror despărțire în silabe respectă aceeași regulă.
1 N
centru, cortină, noapte, scaieți, talazuri 2 puncte
lege, din caseta din dreapta, relația semantică în care se află cuvintele din perechile date.
2 A
a. (întunericul) dens – (întunericul) gros:
antonimie
b. negativ – pozitiv: omonimie
2 puncte paronimie
polisemie
3 Rescrie enunțul următor, înlocuind verbele cu câte un sinonim adecvat sinonimie
contextului.
„Majoritatea oamenilor s-au trezit că irosesc fotografii [...].” 4 puncte
4 Precizează felul și cazul pronumelor din enunțul „Fiecare se asemăna perfect cu cealaltă.”
6 puncte
otează, în dreptul fiecărui enunț dat, A, dacă este adevărat și F, dacă este fals. Reformulează
5 N
apoi enunțurile pe care le consideri false, astfel încât să devină adevărate.
a. Cuvântul fix din enunțul „priviţi fix şi mai multă vreme coloana neagră”
este circumstanțial de mod exprimat prin adverb de mod.
b. Propoziția subordonată din fraza „în clipa când ţi-ai întors privirile
spre alt loc, fotografia fixată în priviri s-a proiectat pe întuneric
inversând culorile.” este completivă directă.
c. Cuvântul albul din enunțul „albul era vizibil în noapte” este subiect
exprimat prin substantiv comun.
d. F orma verbală nepersonală din enunțul „să-l duci la un centru foto
pentru a-l developa” are funcția de circumstanțial de cauză. 6 puncte
6 Alcătuiește un enunț prin care soliciți informații unui prieten pasionat de fotografie, în care
să existe două propoziții subordonate completive directe aflate în raport de coordonare
prin joncțiune. 6 puncte
7 Rescrie enunțul de mai jos, reprezentând comentariul unui coleg după lectura primului
text, corectând greșelile de orice fel.
Mi-a plăcut la copii aceștia, că vor să înțeleagă cum se crează unele fenomene optice.
6 puncte

Transformă în vorbire indirectă primele cinci replici din fragmentul extras din romanul Drum
bun, cireșari! de Constantin Chiriță. Vei avea în vedere să aplici regulile transformării vorbirii
directe în vorbire indirectă.


180
TESTUL 25

Textul 1
Supt un mal legata plută Parcă-i mort de veacuri satul
Se mai mișc-abia. Duios Și trudit de-atâta clint1
Geme apa-n veci zbătută Doarme-adânc întunecatul
Ca prin vis, sub iaz la moară. Codru-n văi, iar la răstoace2
Luna tot mai jos scoboară. Plopii-au început să-și joace
Tot mai jos, mai jos. Frunzele de-argint.
A apus! Și dintr-odată Dar din aripi bat cocoșii,

Nu mai vezi nici deal, nici drum, Răscolind văzduhul mut.
Totu-n zarea-ntunecată Albe-ntâi și tot mai roșii
Și-a pierdut și loc și nume, Zorile-și-ntind lucoarea3 –
Nu cred c-a mai fost pe lume Din zăvoi privighetoarea
Noapte ca acum. Iarăși a-nceput!
George Coșbuc, În zori
Textul 2
Până la partea legislativă, financiară şi practică de
construcţie a unor instalaţii moderne de producere a
energiei, omenirea s-a descurcat acum un secol mai uşor şi a
folosit liber apa, acolo unde puterea ei permitea, pentru a-şi
îmbunătăţi condiţiile de viaţă, pentru prelucrarea mecanică
sau efortul mecanic de ridicare ori de transport, astfel încât
această sursă de energie vie și curată face parte din istoria
comună a mai multor popoare. […]
Nu mă voi referi acum la parcursul istoric al dezvoltării
metodelor de utilizare a apei, ci doar la aplicaţiile cunoscute
Mecanism schematic funcțional al unei
pe teritoriul Europei şi al României, în special. În principiu,
mori de apă
un curs de apă cu suficient debit și putere se deviază şi se
îndiguieşte către un stăvilar4, de unde apa este canalizată
pentru a urma un parcurs prestabilit către paletele roţii
1
clint (s.n.) – clintire, mișcare.
2
răstoacă (s.f.) – gârlă unde apa este puțin adâncă.
3
lucoare (s.f.) – lumină, strălucire.
4
stăvilar (s.f.) – construcție de lemn, așezată transversal pe cursul unei ape curgătoare, pentru a regla nivelul
apelor din amonte; baraj.
morii. Roata morii, fabricată din lemn, poate avea mai

multe variante constructive pentru palete, în funcţie de
modul în care apa o angrenează. Roata morii transmite prin
intermediul unui ax mişcarea de rotație în interiorul clădirii
principale a morii, unde, prin reducţii sau amplificări cu roţi
dinţate sau alte metode mecanice de transmitere a mişcării,
se pune în funcţiune instalaţia propriu-zisă.
Inițial, roţile au fost făcute din lemn, la fel ca întreg
mecanismul, axe, roţi dinţate, jgheaburi, tot. Curelele din
piele au fost folosite şi ele pentru transmiterea mişcării. Din
motive care ţin de rezistenţa în timp, după ce fierul a fost
disponibil pe scară largă, elementele de lemn care ajung în
contact cu apa au fost înlocuite şi/sau întărite cu fier.
În România există cel mai mare parc mulinologic5 din Schema completă a mecanismului unei
mori de măcinat cereale
Europa, în satul Eftimie Murgu (Rudăria), unde şi astăzi
funcţionează 22 de mori din cele 51 existente în 1910.
Tradiţia folosirii morilor în zonă începe cu anul 1772, iar
până în anul 1980, când au fost înlocuite cu unele de metal,
roţile erau în întregime din lemn.
La o simplă căutare pe ro.wikipedia.ro după termenii
mori de apă, găsim neverosimil de multe menţionări ale
satelor româneşti unde aceste mori există şi astăzi, câte
2 – 3 sau mai multe, ceea ce denotă faptul că România
păstrează o înclinaţie în acest sens, folosind forţa apei şi în
aplicaţii gospodăreşti, nu doar la Bicaz sau Porţile de Fier. În Moară relativ modernă, cu roata de lemn
Maramureş veţi găsi încă funcţionale vâltorile de apă pentru
spălatul rufelor din gospodării.
Moara de apă este o moștenire a patrimoniului național,
https://www.stejarmasiv.ro/moara-de-apa-mostenire-a-patrimoniului-national/, 9 februarie 2013
parc mulinologic – parc cu mori de apă.

5
A.
1 Notează două întrebuințări tradiționale ale apei, de care omul s-a folosit de-a lungul
timpului, acolo unde forța liberă a acesteia permitea. 2 puncte
2 S
textul 2. Pentru ca o moară să poată funcționa, este necesar ca apa curgătoare pe care este
așezată să aibă:
a. cădere de la înălțime și debit; c. multe vâltori și debit mare;
b. cursul deviat și îndiguiri; d. suficient debit și putere.
3 S
textul 2. Elementele de lemn ale roților de moară care intră în contact cu apa au fost
înlocuite cu unele de fier în momentul în care:
a. au fost descoperite metalele, inclusiv fierul;
b. fierul a devenit disponibil pe cale largă;
c. s-a constatat că elementele de lemn putrezesc;
d. s-a decis conservarea morilor în parcuri.
182

4 S
textul 1. În poezia În zori de George Coșbuc, senzația de optimism al vieții este generată de
versurile:
a. „A apus! Și dintr-odată/Nu mai vezi nici deal, nici drum”;
b. „Din zăvoi privighetoarea/Iarăși a-nceput!”;
c. „Geme apa-n veci zbătută/Ca prin vis, sub iaz la moară”;
d. „Parcă-i mort de veacuri satul/Și trudit de-atâta clint”.
5 N
În poezia În zori de George Coșbuc, satul este așezat pe marginea

unui lac.
Vocea ficțională din poezia În zori de George Coșbuc descrie un cadru
citadin.
În textul poetic, decorul este alcătuit din elemente ale planului
terestru și ale planului cosmic.
Roata morii învârtită de apă pune în mișcare un mecanism complex.
Pe întreg teritoriul României mai funcționează astăzi 22 de mori de
apă.
Cel mai mare parc mulinologic din România este situat în satul
Eftimie Murgu.
enționează o figură de stil din secvența „Duios/Geme apa-n veci zbătută/Ca prin vis, sub
6 M
iaz la moară.” și explică ce evidențiază aceasta. 6 puncte
7 P
rezi că este importantă conservarea tradițiilor? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de

8 C
cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte
sociază poezia În zori de George Coșbuc cu un alt text literar studiat la clasă la clasă sau
9 A
de conținut de conținut dintre acestea. 6 puncte
184
B.
ranscrie, dintre cuvintele de mai jos, pe cele care conțin hiat.

1 T
axe • căutare • financiară • moară • popoare 2 puncte
2 S
Conține numai cuvinte derivate, extrase din cele două texte, seria:
a. denotă, neverosimil, văzduh;
b. deviază, înclinație, răscoli;
c. iarăși, îndiguiește, întunecată;
d. îmbunătăți, prelucra, privighetoarea.
escrie enunțul de mai jos, înlocuind cuvintele folosirii și începe cu câte un sinonim adecvat
3 R
contextului.
„Tradiţia folosirii morilor în zonă începe cu anul 1772 [...]” 4 puncte
4 Menționează ce parte de vorbire sunt și ce funcție sintactică au cuvintele inițial, din lemn și
întreg, precizând și funcția sintactică a acestora.
„Inițial, roţile au fost făcute din lemn, la fel ca întreg mecanismul, axe, roţi dinţate,
jgheaburi, tot.” 6 puncte
ranscrie propozițiile subordonate din fraza de mai jos, precizând felul acestora.
5 T
„Din motive care ţin de rezistenţa în timp, după ce fierul a fost disponibil pe scară largă,
elementele de lemn care ajung în contact cu apa au fost înlocuite şi/sau întărite cu fier.”
6 puncte
lcătuiește un enunț despre morile de apă, în care propoziția principală să conțină o

6 A
construcție reflexivă cu verbul a construi, iar propoziția subordonată să fie o circumstanțială
de loc. 6 puncte
escrie enunțul de mai jos, reprezentând comentariul scris de o colegă a ta după citirea
7 R
poeziei În zori de George Coșbuc, corectând greșelile de orice fel.
Mi sa părut că poezia exprimă o stare de calm, fără vre-o neliniște, provocândul pe cititor
și la visare. 6 puncte

Redactează o notă de jurnal, de cel puțin 150 de cuvinte, care să cuprindă prezentarea unei
tradiții/unui obicei păstrat într-o comunitate pe care ai vizitat-o, cu ocazia unei excursii. În
cadrul notei de jurnal vei folosi o secvență narativă și o secvență descriptivă. Data redactării
jurnalului este 27 aprilie.


186
TESTUL 26

Textul 1
Pe verdea margine de şanţ Scăldate-n razele de sus,
Creştea măceşul singuratic, Muiate în argintul lunei,
Dar vântul serii nebunatic S-au dat în braţele minciunei,
Pofti-ntr-o zi pe flori la danţ. Şi rând pe rând în vânt s-au dus.
Întâi pătrunse printre foi, Iar vântul dulce le şoptea,
Şi le vorbi cu voce lină, Luându-le pe fiecare,
De dorul lui le spuse-apoi, Ş-un valţ2 nebun se învârtea,
Şi suspină – cum se suspină... Un valţ – din ce în ce mai tare,
Şi suspină – cum se suspină... Un valţ – din ce în ce mai tare.
Albeaţa lor de trandafiri, Alexandru Macedonski, Valțul rozelor
Zâmbind prin roua primăverei,
La mângâierile-adierei
A tresărit cu dulci simţiri.
Păreau năluci1 de carnaval
Cum se mişcau catifelate,
Gătite toate-n rochi de bal,
De vântul serii sărutate,
De vântul serii sărutate.
Textul 2
LABORATORUL COPIILOR
Vânturile urmează pe suprafața Pământului un anumit tipar, ȘTIAȚI CĂ?
numit efectul Coriolis. Acest tipar produce vânturi care se rotesc Vântul este măsurat pe
în direcție antiorară3 în emisfera nordică și în direcție orară în scala Beaufort, care este
emisfera sudică. gradată de la 0 (absența
ÎNTREBARE vântului) la 12 (uragan cu
Cum îți poți da seama de tăria cu care bate vântul? viteza de peste 120 km/h).
DESCRIEREA EXPERIMENTULUI Cea mai mare viteză înre-
În cadrul acestui experiment, vei construi un anemometru gistrată la sol a vântului a
simplu, adică un dispozitiv care măsoară viteza vântului. Deși fost de 370 km/h, în New
nu vei putea determina viteza reală a vântului pentru acest Hampshire, SUA, în anul
proiect, vei putea să urmărești diverse viteze pe scala proprie și 1934.
să identifici zilele în care vântul a bătut cel mai tare.
1
nălucă, năluci (s.f.) – apariție fantastică, imaginară; arătare, fantomă, vedenie, nălucire.
2
valț – vals.
3
antiorar (adj.) – care se deplasează în sensul opus al acelor de ceasornic.
EXPLICAȚIA ȘTIINȚIFICĂ
Pe suprafața Pământului suflă constant vânturi slabe, care ajung foarte rar la punctul în
care pot deveni periculoase pentru oameni. Un anemometru „prinde” vântul în niște cupe
mici, care încep să se rotească. Cu cât cupele se rotesc mai rapid, cu atât vântul bate mai tare.
MATERIALE
- Lipici
- Un mosor4 de ață gol sau o bucată de plastilină
- O placă mică de lemn
- Un creion cu gumă (radieră) la capăt
- Un ac sau un cui subțire
- Un cronometru
- O bucată mare de carton tare
- Foarfecă
- Capsator
- Cupe de brioșe din folie metalică
- O etichetă viu colorată
PROCEDURA
1. Lipește mosorul de ață de plăcuța de lemn și înfige creionul în ea, având partea cu guma
în sus.
2. Înfige acul în gumă.
3. Taie două fâșii din bucata de carton. Acestea ar trebui să aibă minimum 40 de centimetri
lungime și 5 centimetri lățime.
4. Taie cu foarfeca niște fante la baza fiecărei fâșii, astfel încât acestea să poată fi fixate
împreună, în formă de cruce. Pornește de la mijlocul fâșiei (cam la 20 de centimetri distanță
de capete) și taie, în sus, aproximativ 2,5 centimetri.
5. Lipește și capsează câte o formă de brioșă pe fiecare băț al crucii, având grijă ca toate
cupele să fie îndreptate în aceeași direcție. În acest mod, toate cupele vor „prinde” vântul.
6. Pune eticheta pe una dintre cupe. Ai grijă să fie foarte vizibilă, deoarece o vei folosi ca să
măsori viteza vântului.
7. Pune crucea pe ac, așa încât să se învârtă liber. Dacă observi că nu se rotește, folosește
acul ca să faci o gaură ceva mai mare, până când crucea se învârte mai ușor.
8. Scoate anemometrul afară, într-un loc în care să stea în vânt.
9. De-a lungul mai multor zile, măsoară viteza vântului, în momente diferite ale zilei.
INSTRUCȚIUNI PENTRU MĂSURAREA VITEZEI VÂNTULUI

Folosește un cronometru sau un ceas care să măsoare un minut. Numără câte rotații complete
realizează cupa cu etichetă pe parcursul unui minut. Folosește numărul ca să reprezinți viteza
vântului. De fiecare dată când notezi o nouă măsurătoare, compar-o cu rezultatele anterioare.
ÎNTREBĂRI PENTRU MICUL SAVANT Cuvinte de reținut

Care a fost viteza cea mai mare pe care ai notat-o? Emisferă – jumătate din
În ce moment al zilei a bătut cel mai tare vântul? Dar cel mai sfera Pământului.
încet? Anemometru – dispozitiv
Există locuri în casă unde curentul este mai puternic decât în care măsoară viteza
altele? Cum poți testa asta? vântului.
Cum crezi că măsoară meteorologii viteza reală a vântului?
Tom Robinson, Cartea experimentelor științifice,
traducere de Radu Timnea
4
mosor, mosoare (s.n.) – piesă cilindrică de lemn, de metal sau de material plastic, cu capetele în formă de discuri,
pe care se înfășoară ață, fire de mătase, sârmă etc.
188
A.
otează un indice spațial și un indice temporal din secvența de mai jos.

1 N
„Pe verdea margine de şanţ/Creştea măceşul singuratic,/Dar vântul serii nebunatic/
Pofti-ntr-o zi pe flori la danț.” 2 puncte

2 S
textul 2. Un anemometru are rolul de:
a. a consemna temperatura aerului;
b. a determina viteza cu care bate vântul;
c. a identifica direcția deplasării vântului;
d. a urmări pe hartă efectul Coriolis.

textul 2. Pe scala Beaufort, 12 reprezintă:
a. absența totală a vântului;
b. vânt foarte slab, de vară;
c. uragan de peste 120 km/h;
d. viteza vântului de 370 km/h.

4 S
textul 1. Starea care se desprinde din a doua strofă este de:
a. calm;
b. euforie;
c. împăcare;
d. melancolie.
5 N
Vântul se joacă cu florile măceșilor de pe marginea drumului.

În textul poetic, momentul surprins este dimineața.
Puterea vântului descris în poezie este din ce în ce mai mare.
Vânturile din emisfera sudică se deplasează în direcție antiorară.
Toate cupele anemometrului trebuie orientate în aceeași direcție.
Viteza vântului este indicată de numărul de rotații ale brațelor
aparatului pe parcursul unui minut.
enționează, în câte un enunț, tiparul textual prezent în fiecare dintre fragmentele de mai
6 M
jos. 6 puncte
a. „Păreau năluci de carnaval/Cum se mişcau catifelate,/Gătite toate-n rochi de bal,/De
vântul serii sărutate”.
b. „Pe suprafața Pământului suflă constant vânturi slabe, care ajung foarte rar la punctul
în care pot deveni periculoase pentru oameni. Un anemometru «prinde» vântul în niște
cupe mici, care încep să se rotească. Cu cât cupele se rotesc mai rapid, cu atât vântul bate
mai tare.”
între poezia Valțul rozelor de Alexandru Macedonski și experimentul descris în al doilea text.
6 puncte
rezi că e util ca un copil să facă experimente științifice? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90

8 C
de cuvinte. 6 puncte
sociază poezia Valțul rozelor de Alexandru Macedonski cu un alt text literar studiat la
9 A
190
B.
otează cuvintele bisilabice din versurile „Pe verdea margine de șanț/Creștea măceșul
1 N
singuratic”. 2 puncte
xplică modul de formare a cuvintelor albeața din versul „Albeaţa lor de trandafiri” și
2 E
scăldate, din versul „Scăldate-n razele de sus”. 2 puncte
3 Rescrie enunțul „Întâi pătrunse printre foi,/Și le vorbi cu voce lină”, înlocuind cuvintele foi
și lină cu câte un sinonim adecvat contextului. 4 puncte
4 Precizează cazul și funcția sintactică a pronumelor din enunțul „Iar vântul dulce le şoptea,/
Luându-le pe fiecare”. 6 puncte
ranscrie două propoziții subordonate din enunțul „Dacă observi că nu se rotește, folosește
5 T
acul ca să faci o gaură ceva mai mare, până când crucea se învârte mai ușor.”, precizând
felul acestora. 6 puncte
lcătuiește un enunț interogativ, după modelul celor de la sfârșitul experimentului, despre

6 A
procesul de măsurare a vitezei vântului. În enunțul tău, folosește o construcție impersonală
și un numeral ordinal cu valoare adjectivală. 6 puncte
escrie enunțul de mai jos, reprezentând comentariul pe care l-a făcut un prieten după
7 R
experimentul privind viteza vântului, corectând greșelile de orice fel.
Ce interesant e experimentul pe care l-am făcut weekend-ul acesta, să-l faci și tu! A-i să
vezi ce multe înveți din experiența aceia! 6 puncte

Redactează, în minimum 150 de cuvinte, un text descriptiv în care să prezinți un peisaj de
primăvară. Vei avea în vedere ca textul tău să respecte tema dată, să aibă structura unei
descrieri și să folosești patru figuri de stil diferite (epitet, comparație, personificare, metaforă).


192
TESTUL 27

Textul 1
Luiza Textoris era o fată cu nasul cârn și — Ești fată, nu poți fi Peter Pan, eventual
ochi exoftalmici1. Îi plăcea să doarmă, fiindcă doar Wendy, aruncă în urma ei Michael
în fiecare noapte în interiorul capului, pe Textoris.
spatele pleoapelor închise, i se deschidea Luiza îi scotea din minți pe ai ei prin
o sală de cinematograf. Flash-uri scurte și schimbările bruște de dispoziție. Uneori
puternice, filme lungi și pline de peripeții, părea greoaie, picioarele i se împleticeau,
visele ei desenau o altă lume, unde nu obiectele îi scăpau din mâini, nasturii i se
pătrundea lumina cenușie de afară. Ori de descoseau între degete, becurile se ardeau
câte ori i se întâmpla să nu viseze, Luiza se când le aprindea, jaluzelele și perdelele
simțea fragilă și neajutorată. În ziua aceea nu se smulgeau când le trăgea. Zile întregi se
scufunda în muțenie, nimeni nemaireușind
își găsea locul între oameni și avea impresia
să smulgă o vorbă din gura ei. Apoi, brusc,
că îi lipsește ceva important, că viața nu
fără niciun motiv, începea să sporovăiască și
merită trăită. Mama ei, Regine Textoris, o
să danseze prin casă, să mute ghivecele din
femeie înaltă, rece, cu obraji de marmură
ferestre, să trântească ușile de la camere și
portocalie străbătută de firișoare roșii, o lua
dulapuri ca un curent de aer.
în derâdere de fiecare dată când, neatentă,
— Vârstă dificilă…, își dădu mucalit cu
neajutorată, navigând încă printre imaginile
părerea Michael Textoris, înnodându-și
din vis, Luiza se împiedica de cum ieșea din șireturile, dar privirea de gheață a Reginei îi
cameră. opri cuvintele în gât.
— Iarăși ai visat?! Luiza ieși ca o fantomă din baie și porni cu
— Nu, dar astăzi nu mă duc la școală… mâinile întinse în față printre mobilele din
Michael Textoris, tatăl Luizei, un bărbat lemn masiv din sufragerie.
căruia ochii mobili și distrați păreau să-i fi — Deschide ochii când mergi, aruncă
încrețit pielea pe frunte și la tâmple, se uita Regine.
cruciș la cele două femei: — Cum? Să deschid ochii când dorm? Să
— Cineva e îmbufnat în dimineața asta? mă văd pe mine însămi adormită?
— Eu nu, spuse Luiza, eu sunt o Luiza se opri în fața oglinzii mari, cu ramă
extraterestră. Nu știu de ce m-ați mai înfiat… în stil venețian, și întredeschise pleoapele.
— A, acum începe povestea cu romanul Pe suprafața lucioasă se ivi un chip palid,
familial…, se lămuri Michael Textoris, cu cearcăne vineții sub ochi, cu bucle de
aruncând cât colo cravata, al cărei nod nu îi păr fluturând în dezordine în jurul capului.
izbutea nicicum. Pupilele verzi se înfipseră în pupilele verzi și
— Seamănă cu Emma, comentă Regine. Luiza se privi fix, ca printr-o pâclă. Își relaxă
— Nu semăn cu nimeni, eu sunt Peter Pan, mușchii obrajilor, bărbia îi coborî moale în
bombăni Luiza, împleticindu-se în cămașa jos, iar gura i se deschise ușor, trasă în sus
de noapte către sala de baie. de nasul cârn.
1
exoftalmic (adj.) – bulbucat.
— Încetează cu prostiile, nu te mai holba

în oglindă.
— Nu mă prostesc, e autohipnoză2, anunță
Luiza, îndreptându-se înapoi spre camera ei.
Vreau să mai dorm puțin.
— Iar eu am plecat, cântă Michael Textoris
din ușă, am o mulțime de vaccinuri de făcut
astăzi.
— Ar trebui să-i faci unul și fiicei tale.
Împotriva viselor… Nu înțeleg cum de accepți
atât de senin ca Luiza să-și bată joc de școală!
Am primit din nou o plângere de la profesori
că întârzie dimineața la ore. […]
În fiecare dimineață, Luiza se trezea
înainte de ora șapte, odată cu părinții ei, apoi capăt, amintirea întâmplărilor de peste
se culca la loc. Uneori își relua visele din locul noapte s-ar fi stins ca ștearsă cu un burete
unde le întrerupsese și le ducea molcom de var. Ceea ce dorea ea era să le păstreze
până la capăt. întreaga prospețime, fixându-le în lumina
— Oare de ce se trezește fata asta cu bruscă a dimineții ca în cutia de sticlă a unui
noaptea în cap, dacă oricum se culcă din nou? insectar. Atunci când se trezea din mijlocul
se întrebă Regine, pregătindu-se la rândul ei unui vis, peisajul nocturn îi rămânea întipărit
să iasă din casă. Mamă, îi mai strigă din ușă pe retină atât de puternic, încât uneori nici
Emmei Textoris, ai grijă, te rog, ca Luiza să nu reușea să‑l deosebească de camera în
nu întârzie iarăși la școală! care dormea. Îi trebuiau clipe interminabile
Luiza se trezea devreme pentru a nu‑și până să‑și aducă aminte unde se află.
uita visele. Dacă ar fi dus somnul până la Corin Braga, Luiza Textoris
Textul 2
Visatul este o artă. Arta aceasta conectează visătorul la a simți și la a înțelege efectiv, nu doar
la nivel mintal, ce se petrece cu el și cu visele lui, căpătând astfel încredere în lumea viselor – și
aceasta este esențial. Visele sunt un mentor3, un coach4 la care avem acces noapte de noapte.
Dezvoltarea abilității de a lucra cu visele aduce după sine dezvoltarea abilității de „a lucra” cu
realitatea și permite practic orice abordare, câtă vreme este utilă. Învățăm să navigăm printre
realitățile prin care ne poartă visele de noapte, să le ascultăm mesajele, să privim în oglinzile
pe care ni le oferă cu generozitate, învățăm despre vindecarea ce devine disponibilă în urma
înțelegerii și a integrării mesajelor viselor și să facem ceva cu toate acestea în lume, aici, acum,
unde suntem.
Orice creator este în primul rând un visător.
Visele hrănesc imaginația. Imaginația se transformă în acțiuni. Acțiunile creează lumea, pe
care o experimentăm mai apoi.
Visele sunt o veșnică invitație la a avea încredere în intuiție5 și în felul nostru de a fi și
ne arată că de aici vine creativitatea adevărată. A fi creativ înseamnă să aduci pe lume ceva
nou. Viziunile din timpul viselor sunt o materie primă pentru artiști. Creații inspirate din vise
întâlnim peste tot: în pictură, literatură, știință, muzică, film – gândiți-vă doar la filmele lui
Tarkovski6, la picturile lui Salvador Dali, printre care Persistența memoriei, la cântecul Yesterday
(Ieri) al formației Beatles. Teoria relativității a fost descoperită de Einstein în timp ce se afla
2
autohipnoză (s.f.) – stare asemănătoare somnului, provocată de subiectul însuși.
3
mentor (s.m.) – conducător spiritual, povățuitor, îndrumător.
4
coach (engl.) – antrenor.
5
intuiție (s.f.) – capacitate a conștiinței de a percepe esența unui fenomen sau a unui obiect în mod spontan.
6
Andrei Tarkovski (1932 – 1986) – regizor rus, celebru pentru filme precum Copilăria lui Ivan, Solaris, Călăuza.
194
într-o stare asemănătoare visului, Beethoven a compus un canon7 în vis, Wagner a dezvăluit
faptul că opera Tristan și Isolda a fost compusă în urma unui vis. Omul de știință Otto Loewi a visat
modul în care poate demonstra o teorie despre felul în care se transmit impulsurile nervoase,
pentru care a primit Premiul Nobel. […] Voltaire8 povestea despre visele în care compunea
poezie și satiră. Cântărețul Billy Joel a descris felul în care muzica și uneori versurile cântecelor
lui (Râul de vise) sunt «cadouri» primite în vis. Și acestea sunt doar câteva exemple…
Visele sunt o invitație la o privire interioară care merită onorată, o atenționare subtilă și,
uneori, un mesaj pe care ni-l trimitem nouă înșine. În vis putem învăța, în vis putem găsi soluții,
în vis putem călători, în vis putem crea, în vis ne putem reconecta cu Povestea pe care o avem
de spus în lume. […]
Text adaptat după Ana Maria Ștefănescu, Despre vise și visători,
în revista Psychologies, nr. 137, mai 2021
7
canon (s.n.) – compoziție muzicală pentru două sau mai multe voci, care repetă la intervale fixe aceeași melodie.
8
Voltaire (1694 – 1778) – scriitor și filosof francez, reprezentant al unui curent de gândire numit Iluminism.
A.
otează numele familiei descrise în textul 1 și numărul membrilor acesteia.

1 N 2 puncte

2 S
textul 1. Părinții Luizei sunt enervați pentru că fata lor:
a. are rezultate slabe la școală; c. își schimbă brusc dispoziția;
b. încearcă să se hipnotizeze; d. se trezește foarte devreme.

3 S
textul 1. Personajul literar cu care se identifică Luiza este:
a. Emma; c. Peter Pan;
b. un extraterestru; d. Wendy.

4 S
textul 2. Un exemplu de creație plastică inspirată din vis este:
a. Persistența memoriei; c. Tristan și Isolda;
b. Râul de vise; d. Yesterday (Ieri).
5 N
Lipsa viselor din timpul nopții o face pe Luiza fragilă și neajutorată.

Regine, mama Luizei, crede că fiica ei este la o vârstă dificilă.
Fata putea să tacă zile întregi, apoi să vorbească fără încetare.
Prin intermediul viselor din timpul somnului, ne conectăm la
noi înșine.
Visele trebuie descifrate cu ajutorul unui mentor sau al unui

coach.
Otto Loewi a primit Premiul Nobel pentru o teorie despre vise.

6 M
mai jos. 6 puncte
a. „Pe suprafața lucioasă se ivi un chip palid, cu cearcăne vineții sub ochi, cu bucle de păr
fluturând în dezordine în jurul capului. Pupilele verzi se înfipseră în pupilele verzi și Luiza
se privi fix, ca printr-o pâclă.”
b. „Orice creator este în primul rând un visător.

Visele hrănesc imaginația. Imaginația se transformă în acțiuni. Acțiunile creează lumea,
pe care o experimentăm mai apoi.”
rezi că visele pot fi controlate? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând

8 C
textul 1. 6 puncte
196
sociază fragmentul din Luiza Textoris de Corin Braga cu un alt text literar studiat la clasă
9 A
B.

1 S
Există diftong în toate cuvintele din seria:
a. aer, descoseau;
b. firișoare, portocalie;
c. lucioasă, obiectele;
d. pleoapelor, venețian.

2 S
Cuvintele formate prin compunere din enunțul: „– Nu mă prostesc, e autohipnoză, anunță
Luiza, îndreptându-se înapoi spre camera ei.” sunt:
a. a anunța, îndreptându-se;
b. autohipnoză, înapoi;
c. autohipnoză, îndreptându-se;
d. înapoi, îndreptându-se.
escrie enunțul „Visele sunt o veșnică invitație la a avea încredere în intuiție […] și ne arată
3 R
că de aici vine creativitatea adevărată.”, înlocuind cu câte un sinonim cuvintele veșnică și
adevărată. 4 puncte
electează, din fragmentul următor, două pronume, precizând felul acestora: „Zile întregi
4 S
se scufunda în muțenie, nimeni nemaireușind să smulgă o vorbă din gura ei.” 6 puncte
ranscrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: „Îi trebuiau clipe
5 T
interminabile până să‑și aducă aminte unde se află.” 6 puncte
6 Alcătuiește o frază din două propoziții, în care verbul a visa să aibă funcție sintactică de
atribut verbal și să fie termen regent pentru o propoziție subordonată circumstanțială de
mod. 6 puncte
escrie enunțurile de mai jos, reprezentând gândurile unui copil despre viitor, corectând
7 R
greșelile de orice fel.
Se merită să lupți ca să-ți urmezi visele findcă rămâi în continuare conectat la tine însuși.
6 puncte

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Luiza Textoris,
personajul din textul 1.


198
TESTUL 28

Textul 1
Artele plastice au rămas într-un stadiu oarecum primitiv în culturile zmeilor. Există, desigur,
în pieţele oraşelor statui de eroi, înălţate în vârful unor măreţe columne. Dacă urci însă până
la ele, ai surpriza să afli nu o întruchipare în marmură, ci pe erou însuşi, împăiat și cu ochi
de sticlă. Basoreliefurile celebrând mari izbânzi cuprind sute de personaje ucise şi acoperite
cu var: aceiaşi soldaţi care au biruit în luptă. Tablourile de interior înfăţișând, de pildă, doi
tineri împletindu-şi limbile despicate într-o poetică panglicuţă (forma lor de sărut) şi intitulate
„Iubire” sunt realizate după aceeaşi metodă. Atelierele pictorilor şi ale sculptorilor la modă
sunt numite metaforic „abatoare” şi sunt frecventate de lumea mondenă. Mulţi din cei ce
intră pe propriile picioare ies de acolo sub formă de portrete. Autoportretul e o specie cu totul
necunoscută.
Măreţele cetăţi din lanţul celor şapte bijuterii nu sunt rodul arhitecţilor, ci al întâmplării.
Steiuri1 gigantice de stâncă au fost înfipte din loc în loc şi, unde s-a întâmplat să fie două alături,
zmeii au fost tentaţi să mai adauge, ca să fie grămada mai mare şi mai vizibilă. S-au format astfel
cercuri de menhire2, iar în interior şi-au clădit zmeii case, mai întâi tot din rocă necioplită, apoi
din pietre legate cu mortar. Zidăria e o achiziţie recentă, împrumutată de la oameni. Astfel, sunt
faimoase curţile zmeilor mioritici, cu zidurile lor ornate cu cristale şi pirită, cu melancolicele
foişoare3 din care prinţesele lasă să atârne în valuri părul lor de aur moale, cu cocoşi de tablă
şi flamuri4 de mătasă pe ţuguiele din vârfuri. Interioarele acestor construcţii sunt atât de
labirintice, încât uneori poţi găsi pe culoar mătăhălosul schelet al vreunui zmeu care n-a mai
ştiut să ajungă la bucătărie. La subsol, toate palatele aveau temniţe sinistre, mergând pe cel
puţin cinci etaje în subteran. Altădată acolo se petreceau orori, în epoca istorică însă celulele
umede și întunecoase au servit zmeilor ca dormitoare, partea de la suprafaţă fiind, de fapt,
rezervată oaspeţilor. „Să dormi ca pe masa de tortură” e, pentru zmei, echivalentul lui „Somn
uşor, vise plăcute”.
Muzica și coregrafia. Când zmeul cântă, nu-i a bună. Când dansează, e o nenorocire. Fiecare
cetate are un loc bine delimitat pentru astfel de activități, așa-numitul loc sacru Thisko – Tekk
(în traducere liberă: casa plăcerii). Cântarea o încep de obicei zmeoaicele, agitând un fel de
tamburine din piele umană și clopoței de aramă. [...] Serile de dans se termină cu dărâmături
masive ale clădirilor pe o rază de câteva sute de metri. Zmeul sur de văgăună mai dansează și
tarantela5 când este ciupit din greșeală de unul dintre păroșii săi locotenenți. Zmeul mioritic
are și el dansuri specifice ca sârba și bătuta, dar se abține să le joace ca să nu se bată prea des
munții-n capete. Dansul încremenit al Animicștiutorului, se zice, este chiar lumea în care trăim.
1
stei (s.n.) – colț (ascuțit) de stâncă.
2
menhir (s.n.) – monument funerar sau de cult (mai ales în Franța și Anglia), construit dintr-un bloc înalt de piatră
necioplită, așezat vertical, izolat sau în grup, aparținând epocii neolitice și începutului epocii bronzului.
3
foișor (s.n.) – terasă deschisă, ridicată deasupra pământului, cu acoperișul susținut de stâlpi sau de coloane;
construcție izolată în curtea sau grădina unei case; (aici) turn.
4
flamură (s.f.) – steag, drapel.
5
tarantelă (s.f.) – dans popular napolitan (Italia), executat într-un ritm viu.
Dintre toate artele, zmeii adoră însă

literatura. Încă de mici ei îi adorm pe părinți
și bunici spunându-le nenumărate basme,
legende și cântece tinerești (echivalentul
baladelor populare), cu care vin pe lume gata
știute. Le uită însă pe parcurs, astfel că adultul
obișnuit e avid să le asculte mereu și mereu.
Nu toți nou-născuții au această înzestrare în
aceeași măsură. Faimoși sunt pruncii zmeului
comun, care spun povești într-un fel de largi
amfiteatre, unde se intră cu plată: de obicei,
zece centimetri pătrați de scalp de persoană.
Folclorul zmeiesc vorbește despre o epocă
nedeterminată în care supereroi, ajutați de
cel mai bun prieten al zmeului, balaurul, merg să lupte contra unor monștri oribili numiți Roș
Împărat, Făt-Frumos sau Presley (în Carpați Prâslea) cel Voinic și să elibereze astfel femelele
umane sechestrate și neîmplinite.
Mircea Cărtărescu, Enciclopedia zmeilor
Textul 2
Poporul român are dansuri de o deosebită dreapta. Numele acestui dans popular, sârba,
bogăție și varietate, care se execută individual, nu are de-a face cu poporul sârb, după cum
sau în grup (perechi, linie, cerc), diferind menţionează unele dicţionare. Acesta este
de la regiune la regiune. Caracteristică este un dans popular românesc executat într-un
practica folosirii ca suport muzical a unor tempo foarte vioi, mai ales în cerc, dansatorii
melodii diverse pentru unul și același dans, ținându-se de umeri.
ca și executarea pe aceeași melodie a mai La dansurile de grup se întâlnesc ţinuta de
multor dansuri. „horă”, dansatorii prinzându-se de mâini cu
Cele mai răspândite sunt hora, sârba, braţele îndoite din cot și ridicate la înălţimea
învârtita, călușul și multe altele, cu tendință umerilor, ţinuta de „sârbă” cu braţele
de generalizare datorită activităților artistice sprijinite pe umerii partenerilor din dreapta
de amatori și, îndeosebi, a televiziunii. şi stânga, ţinuta de „brâu”, cu braţele prinse
În creația muzicală românească, în cingătoarele partenerilor din dreapta şi
dansurile populare au fost utilizate mai întâi stânga, ţinuta cu braţele încrucişate în față
în aranjamente, rapsodii instrumentale, apoi sau în spate, cu braţele formând un lanţ
au stat la baza unor prelucrări mai complexe, ridicat deasupra umerilor sau un lanţ de
mergând până la invenții melodico-ritmice braţe coborâte.
sugerate de structurile tipice. Sârba ca şi toate celelalte dansuri
Sârba este un dans popular românesc, cu desprinse din horă, precum brâul în cerc,
ritm foarte vioi, care se joacă, de obicei, cu se joacă întotdeauna de la stânga la dreapta.
dansatorii prinși în cerc. Acest lucru este o dovadă a caracterului ei
Interesant este faptul că sârba este un magic, deoarece astfel se încearcă o revenire
joc popular cu ritm binar, răspândit în toată la ordinea primordială. În Antichitatea
țara cu diverse variante și denumiri. Este europeană şi cea asiatică, exceptând
cunoscut și de bulgari și de sârbi, care îl Extremul Orient, există o semnificaţie
denumesc „joc românesc”. precisă a dreptei şi a stângii. La stânga este
Sârba este un dans mixt, executat de haosul, iadul în accepţia biblică, teluricul,
femei și de bărbați, cu o mișcare rapidă. femininul, răul, dezordinea.
Dansul se execută și în semicerc, în care se Partea dreaptă ţine de sacralitate, cea
mișcă simultan cu pași laterali, uneori și cu stângă de profan. Locul femeii la cununie
figuri de virtuozitate, dansatorii ținându-și este în stânga bărbatului. Fără să mai ştie
mâinile pe umerii celui din stânga și celui din de ce, femeia se prinde în horă şi în sârbă
200
după bărbat, adică în stânga lui şi înaintează

împreună în ritmul impus de joc. Mereu spre
dreapta, sacadat, cu mişcări ritmice spre
interiorul şi circumferinţa maximă a cercului
în căutarea magică a stabilităţii primordiale
pierdute.
Dan Bârsan, Dansul popular, poartă spre

identitatea națională,
https://www.voci.ro/dansul-popular-poarta-
spre-identitatea-nationala/
A.
otează două tipuri de texte din literatura zmeilor numite în textul 1.
1 N 2 puncte

textul 1. În cultura zmeilor, în piețele orașelor se înalță statui care înfățișează:
a. autoportrete vestite;
b. eroi împăiați;
c. soldați biruitori;
d. tineri îndrăgostiți.

3 S
textul 2. La sârbă, dansatorii își prind mâinile cu brațele:
a. încrucișate în față sau în spate;
b. îndoite din cot și ridicate la umeri;
c. prinse în cingătoarele partenerilor;
d. sprijinite pe umerii partenerilor.

textul 1. În fragmentul din Enciclopedia zmeilor de Mircea Cărtărescu, se evidențiază:
a. creativitatea arhitecților în construcția palatelor;
b. cruzimea zmeilor care au palate cu temnițe în subsol;
c. fericirea prințeselor blonde din palatele cu foișoare;
d. neliniștea zmeilor care dorm pe mesele de tortură.
5 N
Curțile palatelor zmeilor mioritici sunt înconjurate de ziduri

ornate cu cristale și pirită.
Zmeul mioritic dansează tarantela pe ritmul tamburinelor
agitate de zmeoaice.
Monștrii împotriva cărora luptă zmeii sunt Roș Împărat,

Făt‑Frumos sau Presley (în Carpați Prâslea) cel Voinic.
Sârba este un dans popular românesc, cu ritm foarte vioi, care se
joacă, de obicei, cu dansatorii prinși în perechi.
Sârba este un dans mixt, executat de femei și de bărbați, cu o
mișcare rapidă.
Brâul se joacă de la stânga la dreapta.

6 M
mai jos. 6 puncte
a. „Există, desigur, în pieţele oraşelor statui de eroi, înălţate în vârful unor măreţe columne.
Dacă urci însă până la ele, ai surpriza să afli nu o întruchipare în marmură, ci pe erou
însuşi, împăiat și cu ochi de sticlă.”
b. „Acest lucru este o dovadă a caracterului ei magic, deoarece astfel se încearcă o revenire
la ordinea primordială.”
7 P
are este rolul artei în viața cotidiană? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte,

8 C
202
sociază fragmentul din Enciclopedia zmeilor de Mircea Cărtărescu cu un alt text literar
9 A
studiat la clasă la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte,
o asemănare și o deosebire de conținut dintre acestea. 6 puncte
B.
1 S
Sunetul „i” este semivocală în ambele cuvinte din seria:
a. varietate, mai; c. variante, femei;
b. întâi, apoi; d. dicționare, pierdute.

2 S
Cuvântul simultan din enunțul „Dansul se execută și în semicerc, în care se mișcă simultan
cu pași laterali [...]” s-a format prin conversiune, fiind:
a. adjectiv provenit din adverb; c. adverb provenit din adjectiv;
b. adjectiv provenit din participiu; d. substantiv provenit din adverb.
lcătuiește câte un enunț cu două sensuri secundare ale cuvântului braț din fragmentul:
3 A
„dansatorii prinzându-se de mâini cu braţele îndoite din cot și ridicate la înălţimea
umerilor”. 4 puncte
electează, din fragmentul următor, trei pronume diferite, precizând felul acestora: „Le
4 S
uită însă pe parcurs, astfel că adultul obișnuit e avid să le asculte mereu și mereu. Nu toți
nou‑născuții au această înzestrare în aceeași măsură. Faimoși sunt pruncii zmeului comun,
care spun povești într-un fel de largi amfiteatre, unde se intră cu plată [...]” 6 puncte
ranscrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: „Astfel, sunt faimoase
5 T
curţile zmeilor mioritici, cu zidurile lor ornate cu cristale şi pirită, cu melancolicele foişoare
din care prinţesele lasă să atârne în valuri părul lor de aur moale, cu cocoşi de tablă şi
flamuri de mătasă pe ţuguiele din vârfuri.” 6 puncte
lcătuiește o frază din două propoziții, în care verbul a dansa să aibă funcția sintactică de
6 A
circumstanțial de scop și să fie termen regent pentru o circumstanțială de cauză. 6 puncte
escrie enunțul de mai jos, corectând greșelile de orice fel.

7 R
Am învățat la cercul de dans decât rock-ul dar totuși se merită să înveți atât sârba cât și
brâul. 6 puncte

Crezi că oamenii ar fi mai fericiți, dacă, pe măsură ce se maturizează, ar uita ce au învățat din
cărți? Scrie un text argumentativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să susții răspunsul la
această întrebare, valorificând textul 1 și experiența personală/experiența de lectură.

204
TESTUL 29

Textul 1
La început, Preşedintele crezuse că era o glumă proastă. O descoperise întâmplător în librăria
unde tocmai îşi lansa strategia de dezvoltare a ţării pe termen lung, o broşură de douăzeci de
pagini, cu tot cu poze. O luase şi o răsfoise năuc preţ de aproape un minut, după care, la fel de
uluit, o pusese la loc, pe raft.
— Cartea asta... o cumpără cineva? îl întrebase pe librar, un bătrânel chel, cam fonfăit, care
aștepta politicos în spatele său.
— Sigur că da. Se vinde foarte bine. E deja un bestseller1! îl informase acesta, fără să clipească.
— Tu ai... citit-o?
Bătrânelul a început să se bâlbâie. Fără motiv, se simţea vinovat, de parcă ar fi încălcat o
lege pe care n-o cunoştea.
— Recunosc, domnule Preşedinte... n-am citit-o! Dat fiind că eu vând cărţile, nu prea am
timp să le citesc... Bineînţeles că citesc scrierile importante... cum ar fi cea pe care tocmai aţi
publicat-o! Însă autoarea acestei cărţi este o zână, aşa că ar fi fost lipsit de sens să-mi bat capul
cu trucurile şi cu şaradele2 literare ale unei făpturi de basm... Îmi place să cred despre mine că
sunt un om serios, cu scaun la cap!
Preşedintele îl aprobă, oarecum lămurit. Totuşi, nu se putu abţine să nu-l roage pe librar
să-i împacheteze cartea şi să i-o trimită la Vila Prezidenţială. Era curios să se uite prin ea cu
mai multă atenţie și ceva îi spunea că necazurile lui vor începe de aici.
Apoi s-a întors spre micul său public adunat în librărie, ca să-şi ţină discursul şi să dea
autografe.
Un timp a uitat complet de carte, până când unul dintre miniştrii lui i-a semnalat o recenzie
pe două pagini într-unul dintre ziarele cele mai populare ale făpturilor de basm, Pe când plopul
făcea pere – un ziar pe care Preşedintele îl considera toxic şi îl dădea mai mereu drept exemplu
negativ în cercurile sale sus-puse. Acolo, cartea cu pricina era elogiată în cuvinte mari, pe
alocuri sforăitoare:
Este mai mult decât o simplă poveste, e o carte istorică, o carte-document care spune
lucrurilor pe nume și face lumină în cele mai tenebroase afaceri ale poveştilor noastre. Cu
obiectivitate şi acurateţe, cartea reconstituie acele fragmente ale Basmului Străvechi pe care
le-am crezut pierdute, irecuperabile, expune mărturii pline de orori ale Basmului Nou şi
dezvăluie mecanismele Basmului Comercial. După atâta amar de vreme în care am trăit în
poveşti otrăvite, născocite de personaje dubioase care au dus la distrugerea Lumii de Dincolo,
iată o scriitură care dă, în sfârşit, cărţile pe faţă!
Președintele rămăsese înmărmurit. Primul său imbold a fost să ia din nou cartea şi să se
holbeze neputincios la ea. Abia după aceea s-a uitat să vadă cine semnează cronica şi a avut o
tresărire nervoasă. Nimeni altcineva decât Pâca! [...]
1
bestseller (s.n.) – lucrare (literară) care deține recordul la vânzare.
2
șaradă (s.f.) – ghicitoare în versuri sau formată din cifre simbolice, desene, care propune aflarea unui cuvânt sau
a unui context cu ajutorul silabelor sau al părților lui componente, fiecare dintre acestea având o semnificație
proprie; lucru greu de înțeles, neclar.
După ce citise recenzia, Preşedintele sunase la sediul ziarului Pe când plopul făcea pere şi
întrebase de ea. Era acolo? Îşi redacta cu degetele ei subţiri şi ceţoase textele pe una dintre
arhaicele maşini de scris ale redacţiei? Le împuia din nou capul ziariştilor cu noi viziuni şi
predicţii? Va urma o altă campanie de presă în care toate vrăjitoarele îşi vor da importanţă,
dând pasienţe şi cercetând astrele?
— Nu. Doamna Pâca n-a drecut pe la noi. Ne-a drimiz ardicolul azi de diminează prin
intermediul unei Păzări Măiazdre, l-a informat la telefon glasul nazal al unui spiriduş care nu
părea deloc impresionat că stătea de vorbă cu şeful statului.
Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Au apărut şi alte cronici, în alte publicaţii. Toate scrise în
acelaşi stil – lăudau cartea şi le recomandau celor pe care scaunele încă nu-i dădeau afară din
casă să-i facă loc în bibliotecile personale. Erau semnate ba de un zmeu cărturar, ba de un
căpcăun literat, ba de o stafie intelectuală. Însă Preşedintele era deja convins că sub toate acele
pseudonime se ascundea, de fapt, condeiul Pâcăi.
După ce a trecut prin stări felurite, de la o curiozitate plină de nepăsare la furie şi neputinţă,
şeful statului a hotărât că sosise timpul să ia măsuri. Mai întâi i-a chemat pe specialişti şi
pe basmagii ca să examineze cartea. Prima lor bănuială a fost că fusese scrisă cu cerneală
simpatică. Sau cu suc din floare albă de ferigă. Cu apă vie diluată. Cu extract de mătrăgună. Cu
o infuzie de Iarba Fiarelor. Cu rădăcină de buruiană a vieţii. Niciuna dintre aceste supoziţii nu
s-a confirmat.
Au întors cartea pe toate feţele, s-au uitat la ea cu lupa şi cu ochelari de cal. Au scufundat-o
în Apa Sâmbetei, au lăsat-o trei zile acolo, apoi au pescuit-o cu năvodul. Au plimbat-o pe la
solomonari3 şi pe la iele. Au îngropat-o şapte zile într-un loc tainic unde jucau flăcările comorilor,
după care au dezgropat-o cu hârleţul. Au dus-o pe la sfinţi şi au stropit-o cu agheasmă. Au
frecat-o cu usturoi, i-au dat foc şi s-au uns cu cenuşa ei călduţă, doar de-or visa-o la noapte.
Au aruncat-o în văzduh şi după nouă zile şi nouă nopţi a căzut înapoi, arsă de soare, bătută de
vânturi, udată de ploaie, însă la fel de enigmatică şi de indescifrabilă. Apoi au lăsat-o în pace
şi au plecat.
— Nimic nu putem face! i-au spus ei Preşedintelui. Cartea asta nu se poate citi!
Atunci conducătorul ţării a pus din nou disperat mâna pe telefon şi a sunat-o chiar pe
autoare. I-a răspuns un robot, o voce feminină, într-un dialect vechi şi uitat al zânelor din
Valea Plângerii care suna ca un murmur de cântec fără cuvinte. Preşedintele pe de-o parte a
răsuflat uşurat, pe de alta s-a enervat şi mai tare. Trebuia să ia hotărârea cea mare, o decizie
care să-i şadă bine unui şef de stat.
— Asta e! O interzic! Să dispară din librării, din biblioteci, din şcoli, de peste tot! Să nu mai
aud de ea! i-a spus el soţiei sale, într-o seară, în pat, azvârlind cartea cât colo de pe noptieră,
după încercări zadarnice și istovitoare de a parcurge măcar primele pagini – simţea deja cum
îi plezneşte capul.
Adina Popescu, O istorie secretă a Ţării Vampirilor.
1. Cartea Pricoliciului
Textul 2
Reclamă, Editura Arthur

(vezi imaginea alăturată)
solomonar (s.m.) – înțelept sau magician, după credințele

3
populare, cu puteri supranaturale, care poate provoca sau

împiedica diverse fenomene naturale; vrăjitor.
206
A.
otează denumirea a două personaje pe care, în viziunea Președintelui, Pâca le folosește

1 N
pentru a-și semna cronicile. 2 puncte

2 S
textul 1. Librarul crede despre sine că este:
a. bătrân;
b. fonfăit;
c. politicos;
d. serios.

3 S
textul 1. Ziarul Pe când plopul făcea pere este considerat dăunător de către:
a. conducătorul țării;
b. făpturile de basm;
c. librarul cel bătrân;
d. specialiștii în basme.

textul 2. În reclamă se evidențiază:
a. atracția spre alte lumi;
b. creativitatea umană;
c. puterea lecturii;
d. tentația călătoriilor.
5 N
Lucrarea pe care Președintele o lansează este amplă.

Conform recenziei, cartea zânei este o lucrare despre basme.
Articolul semnat de Pâca a fost trimis prin intermediul unei
Păsări Măiastre.
Corabia din reclamă se află în spațiul închis al unei camere.
Cartea cumpărată de Președinte a fost scrisă cu cerneală
simpatică.
Președintele reușește să vorbească la telefon cu autoarea cărții.

6 M
mai jos. 6 puncte
a. „O descoperise întâmplător în librăria unde tocmai îşi lansa strategia de dezvoltare a
ţării pe termen lung, o broşură de douăzeci de pagini, cu tot cu poze. O luase şi o răsfoise
năuc preţ de aproape un minut, după care, la fel de uluit, o pusese la loc, pe raft.”
b. „— Cartea asta... o cumpără cineva? [...]

— Sigur că da. Se vinde foarte bine. E deja un bestseller! [...]
— Tu ai... citit-o?”
7 P
8 Crezi că există cărți care ar trebui interzise? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte,

9 Asociază fragmentul din O istorie secretă a Ţării Vampirilor. 1. Cartea Pricoliciului de Adina
Popescu cu un alt text literar studiat la clasă la clasă sau citit ca lectură suplimentară,
prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire de conținut dintre acestea.
6 puncte
208
B.
1 Transcrie, dintre cuvintele de mai jos, pe cele care conțin semivocale.

cartea • cenușa • dialect • stafie • usturoi 2 puncte

Cuvântul diluată din secvența apă vie diluată s-a format prin conversiune:
a. din adjectiv în adverb;
b. din adverb în adjectiv;
c. din verb la participiu în adjectiv;
d. din verb la participiu în adverb.
escrie enunțul de mai jos, înlocuind cuvintele abține și să împacheteze cu câte un sinonim
3 R
potrivit.
„Totuşi, nu se putu abţine să nu-l roage pe librar să-i împacheteze cartea şi să i-o trimită
la Vila Prezidenţială.” 4 puncte
enționează ce parte de vorbire sunt și ce funcție sintactică au cuvintele lucrurile, aici și alte.
4 M
„Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Au apărut şi alte cronici, în alte publicaţii.” 6 puncte
5 Transcrie propozițiile subordonate din fraza de mai jos, precizând felul acestora.
„După ce a trecut prin stări felurite, de la o curiozitate plină de nepăsare la furie şi neputinţă,
şeful statului a hotărât că sosise timpul să ia măsuri.” 6 puncte
lcătuiește un enunț imperativ, în care substantivul carte să aibă funcția sintactică de

6 A
complement direct și un enunț asertiv în care verbul a pescui să aibă funcția sintactică de
circumstanțial de scop. 6 puncte
escrie enunțul de mai jos, reprezentând o postare pe o rețea socială, despre reclame,
7 R
Reclamele influiențează comportamentul consumatorilor iar cercetările arată că fregvența
de difuzare a acestora nu generează neaparat cumpărarea produsului, m-ai importantă
fiind povestea, în special în cazul tineriilor. 6 puncte

Redactează un text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia privind ideea că
lectura poate fi asemănată cu o călătorie, valorificând reclama dată și experiența personală/
experiența de lectură.

210
TESTUL 30

Textul 1
Am citit romanul grafic Persepolis de Marjane Satrapi într-o singură zi și mi-a plăcut la
nebunie. Este un roman grafic, tradus și publicat în limba română la Editura Art, în 2010.
Autoarea cărții s-a născut în Iran, unde a studiat grafica și artele vizuale. A absolvit Școala de
Arte Frumoase din Teheran, continuându-și studiile la Art Deco în Strasbourg, Franța.
Persepolis de Marjane Satrapi este, de fapt, un roman autobiografic povestit prin imagini.
Acesta tratează perioada din timpul și de după revoluția islamică din Iran care a avut loc în
anul 1979. Evenimentele care au urmat acestui moment au fost neașteptate, iar islamizarea
țării a fost inevitabilă. Trecerea de la monarhie la Republica Islamică a transformat Iranul, o
țară liberă și prosperă, într-un stat opresiv, caracterizat de fundamentalism religios. Multe alte
legi iraționale, care vor duce la discriminarea femeilor, vor fi introduse treptat. Acestea nu mai
au voie să iasă în public fără văl și îmbrăcăminte care să le acopere întreg corpul. Noul regim
a însemnat opresiune și discriminare, conflicte și arestări.
Marjane Satrapi scrie cu umor, talent și iscusință, iar romanul său este mai mult decât
o autobiografie. Prin ochii lui Marjane sunt relatate schimbări politice și culturale care vor
metamorfoza societatea iraniană din temelie. Prinsă în mijlocul acestor variații istorice cărora
nu li se poate împotrivi, Marjane se va face remarcată chiar și în mulțimea de fete obligate să
poarte același văl. Deși încă un copil, Marjane va înțelege modificările de la nivelul structurii
sociale care încep să se impună și își va forma propriile convingeri politice.
Marjane își spune povestea vieții prin ilustrații grăitoare. Autoarea reușește astfel să schițeze
o istorie a Iranului din interior, de care sunt sigură că nu mulți sunt conștienți. Și eu am aflat
multe despre această cultură, despre istorie și despre cum deciziile politice sunt capabile să
schimbe radical viețile indivizilor. Revoluția din 1979, devenită ulterior Revoluția islamică
înseamnă pentru Marjane și familia sa mari dificultăți. Părinții o vor trimite pe Marjane la
Viena, pentru a o proteja de persecuțiile noului regim. Aici este colegă de cameră, la un moment
dat, cu Lucia, o fată din Tirol.
Persepolis tratează momente diferite din viața autoarei, de la copilăria trăită în Teheran,
capitala Iranului, la adolescența petrecută în Viena și întoarcerea în Iran, până în momentul
când Marjane se stabilește în Franța, patrie adoptivă unde aceasta primește o nouă identitate,
Mary-Jane, fără să-și uite sau renege originea.
Romanul a fost transformat în lungmetraj în anul 2007, chiar sub regia lui Satrapi. Primit
de public cu mare entuziasm, lungmetrajul a obținut Premiul Juriului la Festivalul de Film de
la Cannes 2007 și a fost, de asemenea, nominalizat la premiile Oscar.
Persepolis impresionează prin claritatea povestirii, prin autenticitate și imagini schițate
simplu, dar sugestiv, încât să redea temerile, sentimentele și aspirațiile scriitoarei care
traversează granițele dintre culturi diferite cu luciditate și cu simțul umorului, în încercarea
de a-și găsi propria identitate.
Adaptare după recenzia „Persepolis”
de Marjane Satrapi – romanul grafic,
www.ceainic.ro
vorba de-asta. Unde?
Textul 2
Vineri, 22 decembrie 1984. Străzile erau pline. Se molipsiseră toţi de febra Crăciunului.
Nu prea pariTirlio,
Tirlia, ok. Ştiu,Tirl
e greu Mâine
Auzi, plec
dacăcuvii,mătuşa mea.
nu cumva În Tirol!
deU Crăciun Cred că mai e loc în maşină. Dacă vrei să nu te spun,
u u ! U u ufără
! familie. să zici ceva de Klaus. Tirol?
Dacă vrei, poţi să vii cu noi. nu mă mai trezi cu foenul
Crăciun? Nu, nu-i Klaus? ăla!
vorbaHA! HA! HA!
de-asta. Unde?
Prietenul Jawohl!
meu.
Aha.
Strada mea era pustie. Nu erau magazine.

Familia Luciei era catolică, erau
practicanţi fervenţi.
Ce mă fac singură
A douaTirlia, Tirlio,
zi, mătuşa LucieiTirl
a venit Auzi,
Şi-am plecat vii,două
dacăspre nu săptămâni?
cumva
sud-vestul Austriei.Dacă vrei să nu te spun,
U u ia.
să ne u! Uuu! să zici ceva dePână şi inter-
Klaus.
nu mă mai trezi cu foenul
Haideţi, copii!
natul o să
Klaus?
fie gol. ăla!
HA! HA! HA! Prietenul Jawohl!
meu.
Aha.
Când m-am întors în cameră, am datFamiliade Lucia.

Luciei era catolică, erau
era la datorie, fireşte. practicanţi fervenţi.
Ce faci?
A doua zi, mătuşa Luciei a venit Şi-am plecat spre sud-vestul Austriei.
să ne ia.
Părinţii Luciei erau complet ireali. Nu mai văzusem
aşa oameni. Taică-su, Dubă gină, mergem la
Haideţi, copii! din Tirolul austriac, avea
nişte pantaloni tradiţionali din piele. Maică-sa, bizerigă.
din Tirolul italian, avea mustaţă. Doar soră-sa
ce mai semăna cu Heidi.
Germana lor era greu de înţeles.
Şi, într-adevăr, am mers la biserică pentru slujba de la miezul nopţii.

212
Familia Luciei nu mai văzuse Germana mea era rudimentară,

niciodată un iranian. Aşa că în a lor era originală. Un verişor Zice că-i place tare
fiecare zi eram invitată ba de care trăise patru ani în partea mult Tirolul.
un unchi, ba de o mătuşă, să mă franceză a Elveţiei era încân-
cunoască. tat s-o facă pe traducătorul. Desertul!
E bună? Îţi place? Zice c-a mâncat
bine.
Da.
Zice că tirolezii sunt tare Ce grozav e să ai prieteni

simpatici. din străinătate!
Ei spun că şi lor
le place de tine.
Spre deosebire de subiectele preferate ale prietenilor mei de la

Vorbeam aşa, ba de una, ba de alta. liceu, aici nu vorbeam nici despre război, nici despre moarte.
A venit şi ziua plecării. ...Iar Lucia era sora mea.

Schatzi*, un măr tras în caramel
şi nişte fructe pentru drum.
Ştii, sunt tâmplar, fac mobilă.
Am făcut rama asta special
pentru tine.
După excursie, nu m-am mai

Aveam încă o pereche de părinţi... plâns niciodată de foenul ei.
* Draga mea.
Marjane Satrapi, Persepolis,

traducere din limba franceză de Mihaela Dobrescu
A.
otează anul în care se petrec întâmplările și regiunea din Austria în care călătoresc cele
1 N
două fete, Lucia și Marji. 2 puncte

2 S
textul 1. Romanul Persepolis a fost transformat, în 2007, în:
a. piesă de teatru;
b. lungmetraj;
c. operă rock;
d. documentar.
Răspunsul corect: 2 puncte
3 S
textul 2. Marjane se simte bine în familia Luciei, pentru că:
a. și musulmanii sărbătoresc Crăciunul;
b. îi place limba germană vorbită acolo;
c. uită de toate necazurile de acasă;
d. observă ciudățeniile părinților Luciei.

4 S
textul 2. Familia Luciei o tratează pe Marji:
a. cu simpatie;
b. cu dezinteres;
c. cu ostilitate;
d. cu aroganță.
5 N
Autoarea cărții a studiat grafica și artele vizuale în Iran și în

Franța.
Purtarea vălului de către femei a fost interzisă după Revoluția
islamică.
Marjane își petrece adolescența în Austria, în regiunea Tirol.
Marji primește o ramă și un măr tras în caramel de la părinții
Luciei.
Lui Marji i se pare că sora Luciei seamănă cu Heidi.
Familia Luciei nu se bucură să aibă prieteni din străinătate.
6 Menționează, în câte un enunț, două trăsături specifice textului multimodal prezente în

fragmentul reprodus din romanul grafic Persepolis. 6 puncte
214
între recenzia de pe blogul ceainicul.ro și fragmentul din romanul grafic Persepolis.
6 puncte
8 Crezi că diferențele culturale pot împiedica oamenii să devină prieteni și să se simtă bine
împreună? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând fragmentul din
Persepolis. 6 puncte
sociază fragmentul din romanul grafic Persepolis de Marjane Satrapi cu un alt text studiat
9 A
B.
ranscrie un cuvânt care conține hiat și unul care conține diftong din enunțul „A doua zi,
1 T
mătușa Luciei a venit să ne ia.” 2 puncte
2 Precizează mijlocul de formare a cuvintelor „lungmetraj” și „verișor”. 2 puncte
escrie enunțul „Germana mea era rudimentară, a lor era originală.”, înlocuind cuvintele
3 R
rudimentară și originală cu sinonime. 4 puncte
ranscrie verbele din enunțul „Părinții Luciei erau complet ireali. Nu mai văzusem așa
4 T
oameni.” Precizează tipul verbelor, modul și timpul acestora. 6 puncte
216
ranscrie propozițiile subordonate din fraza „Autoarea reușește astfel să schițeze o istorie
5 T
a Iranului din interior, de care sunt sigură că nu mulți sunt conștienți.” și precizează felul
acestora. 6 puncte
lcătuiește un enunț asertiv prin care să formulezi un motiv pentru care ți-ar plăcea să citești
6 A
romanul grafic Persepolis. Include în enunțul tău o completivă directă și o circumstanțială
de cauză. 6 puncte
7 Completează spațiile libere din enunțul de mai jos, reprezentând un fragment dintr-o
recenzie a romanului Persepolis din revista Time, cu formele potrivite ale cuvintelor precizate
între paranteze.
„Memoriile (substantivul maturizare, cazul genitiv, numărul singular,
articulat nehotărât) în Iranul revoluționar, Persepolis dezvăluie, fără egal, un mod de viață
aproape necunoscut și greu accesibil. Satrapi a ales să-și spună remarcabila poveste
într-o minunată carte de benzi desenate, unică și indispensabilă. Îți lasă o senzație
(adjectivul ciudat, cazul acuzativ, genul feminin, numărul singular), ca și
când (verbul a citi la modul condițional-optativ, timpul prezent, persoana
a II-a, numărul singular) un mesaj trimis într-o sticlă de un naufragiat.” 6 puncte

Redactează o scrisoare, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să îi prezinți unui prieten din
străinătate tradițiile legate de sărbătorile de iarnă pe care familia ta le prețuiește. Vei avea în
vedere ca în textul tău să respecți tema dată, să prezinți două tradiții și să incluzi elementele
specifice unei scrisori, să folosești persoana I pentru a prezenta tradițiile familiei și persoana
a II-a pentru adresarea către destinatar.


Bareme
de evaluare și de notare
218
model oficial 2021
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
Anul şcolar 2020 – 2021
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
• Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se
calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
• În cazul itemilor obiectivi, alegerea de către elev a două variante de răspuns duce la anularea
rezolvării exercițiului respectiv.
A.
1
câte 1 punct pentru notarea oricăror altor două specii de animale existente în manejul
Circului Struţki, pe lângă urşii-polari (de exemplu: „tigri”, „lei”). 2 x 1 punct = 2 puncte
2
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d. 2 puncte
3 scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c. 2 puncte
5 câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/incorectitudinii fiecăruia dintre enunţuri.

6 x 1 punct = 6 puncte
Toţi copiii din târgurile prin care trecuse Circul Struţki îşi
X
amintesc de Fram.
Mihai Stoican este convins că fiul său este un specialist în

X
expediţiile polare.
Hărţile din camera lui Petruş au fost desenate de el însuşi. X
Nepoata bătrânului profesor îl abordează direct pe bunicul său

X
în ceea ce priveşte dorinţa lui Petruş de a se informa.
Construirea navei Fram a fost finanţată şi de guvernul Norvegiei. X
Expoziţia Gjøa a fost găzduită de Muzeul Fram. X

219
model oficial 2021
6 – câte 2 puncte pentru menţionarea fiecărui tipar textual din fiecare dintre fragmentele
date: a. dialogat; b. descriptiv; 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru formularea fiecărui răspuns în câte un enunţ.
7 – precizarea unei legături, la nivelul conţinutului, care se poate stabili între cele două texte
date (de exemplu: menţionarea navei Fram etc.); 2 puncte
– prezentarea legăturii precizate: prezentare adecvată şi nuanţată – 3 puncte; schematică –
2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct; 3 puncte
– respectarea numărului minim de cuvinte. 1 punct
8 – menţionarea răspunsului la întrebarea dată; 1 punct

– motivarea răspunsului menţionat, valorificând textul dat: nuanţat şi adecvat, cu
valorificarea textului dat – 4 puncte; schematic, cu valorificarea textului dat – 2 puncte;
tendinţă de generalizare, încercare de motivare, lipsa de valorificare a textului – 1 punct;
4 puncte
– respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 greșeli/1 greșeală – 1 punct; 2 sau
mai multe greşeli – 0 puncte). 1 punct
9 – precizarea unui alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, asociat
fragmentului din Fram, ursul polar de Cezar Petrescu; 1 punct
– câte 2 puncte pentru prezentarea asemănării şi a deosebirii: adecvat – 2 puncte; simpla
precizare a asemănării/a deosebirii – 1 punct; 2 x 2 puncte = 4 puncte
– respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 greșeli/1 greșeală – 1 punct; 2 sau
mai multe greşeli – 0 puncte). 1 punct
B.
1 câte 1 punct pentru încercuirea silabei accentuate din cuvintele date (m ăca r ; oce a nu l ).
2 scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a. 2 puncte
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu: Exteriorul
original este neatins.). 2 x 2 puncte = 4 puncte
4 – câte 1 punct pentru transcrierea oricăror trei substantive (de exemplu: Petruș, la pol, tată,
însemnările, lui Nansen); 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărui caz (de exemplu: Petruș – vocativ, la pol – acuzativ,
tată – vocativ, însemnările – acuzativ, lui Nansen – genitiv). 3 x 1 punct = 3 puncte
5
transformarea enunţului, astfel încât să existe o construcţie activă (Colin Archer a construit
nava.). 6 puncte
6 – câte 2 puncte pentru alcătuirea unui enunţ asertiv, în care substantivul muzeu să aibă
funcţia sintactică de complement indirect (de exemplu: Guvernul acordă muzeului subvenţii.)
şi a unui enunţ interogativ în care pronumele interogativ cine să aibă funcţia sintactică
de nume predicativ (de exemplu: Cine ești tu?); 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru corectitudinea enunţului (logică şi gramaticală).
7 câte 2 puncte pentru completarea spaţiilor libere din textul dat cu forma corectă a cuvintelor
scrise între paranteze (ar plăcea, al, căror). 3 x 2 puncte = 6 puncte
220
model oficial 2021
Conținutul compunerii – 12 puncte
− adecvarea conţinutului la cerinţă, prin prezentarea unei călătorii la Polul Nord: în totalitate –
2 puncte; parţial, cu divagaţii – 1 punct; 2 puncte
− notarea datei; 1 punct
− utilizarea persoanei I în redactarea notei de jurnal; 1 punct
− prezentarea unei emoţii/a unui sentiment, resimţită/resimţit în timpul călătoriei: nuanţată –
2 puncte; schematică – 1 punct; 2 puncte
− câte 2 puncte pentru redactarea fiecăreia dintre secvenţele solicitate (narativă, descriptivă,
explicativă) cu respectarea tiparului textual: în totalitate – 2 puncte; parţial – 1 punct.
3 x 2 puncte = 6 puncte
Redactarea compunerii – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor: în totalitate – 1 punct; parţial – 0 puncte; 1 punct
– coerenţa textului: în totalitate – 1 punct; parţial – 0 puncte; 1 punct
– proprietatea termenilor folosiţi: în totalitate – 1 punct; parţial – 0 puncte; 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parţial – 0 puncte; 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parţial – 0 puncte; 1 punct
– proprietatea termenilor folosiţi: în totalitate – 1 punct; parţial – 0 puncte; 1 punct
– respectarea normelor de ortografie (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greşeli – 0 puncte);
1 punct
– lizibilitate. 1 punct
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 de cuvinte şi dezvoltă subiectul propus.
221
BAREM TESTUL 1
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

A.
1
1 punct pentru notarea unui indice spațial, de exemplu „păduri”, lângă isvor”; 1 punct
pentru notarea unui indice temporal, de exemplu: „nopți întregi”, „ades”.
1 punct + 1 punct = 2 puncte
2
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c. 2 puncte
3
4
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a. 2 puncte
5
câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/incorectitudinii fiecărui enunț; notarea a două
variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte. 6 x 1 punct = 6 puncte

Peisajul surprins în poezie este unul exclusiv cosmic. X
În poezie, elementele fantastice sunt proiectate în vis. X
Singura mișcare surprinsă în descrierea cadrului natural din poezie
X
este pasul cerbilor.
Faza lunii dintr-o anumită zi poate fi calculată și cu ajutorul unei
X
aplicații.
Astronomii folosesc un sistem special de măsurare a timpului,
X
numit Ziua iuliană.
Aplicația Java realizată împreună cu elevii are trei secțiuni, toate
X
fiind dedicate calculării fazelor lunii.
6
– câte 1 punct pentru menționarea oricăror două imagini care asigură sonoritatea
cadrului surprins în primele două strofe (de exemplu: susurul izvoarelor, cântecul buciu-
mului etc.); 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea imaginilor (de exemplu: „apa sună-ncetişor”, „Un bucium
cântă tainic cu dulceaţă” etc.); 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru formularea fiecărui răspuns într-un enunț. 2 x 1 punct = 2 puncte
7 – precizarea unei legături, la nivelul conținutului, care se poate stabili între cele două texte
date (de exemplu: ambele texte fac referire la lună, la cadrul nocturn în care aceasta se
ivește); 2 puncte
– prezentarea legăturii: adecvat – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct; lipsa
prezentării – 0 puncte; 2 puncte
222
T1 Barem Evaluarea națională 2022
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai

multe greșeli – 0 puncte); 1 punct
8 – menționarea răspunsului la întrebarea dată; 1 punct

– motivarea răspunsului menționat: nuanțat și adecvat, cu valorificarea textului indicat –
3 puncte; adecvat și schematic, cu valorificarea textului indicat – 2 puncte; tendință de
generalizare, încercare de motivare, lipsa de valorificare a textului indicat – 1 punct; lipsa
motivării – 0 puncte; 3 puncte
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat. 1 punct
Notă! Nu este necesară formularea unei concluzii sau utilizarea conectorilor de tipul „în
primul rând”, „în al doilea rând” etc.
9 – precizarea unui alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, asociat poeziei
Fiind băiet păduri cutreieram de Mihai Eminescu (de exemplu alte texte lirice care au ca
temă natura: Lacul sau La mijloc de codru de Mihai Eminescu, Pastel de Ana Blandiana;
texte care au ca temă amintirea copilăriei/adolescenței sau dorul: O, rămâi… de Mihai
Eminescu etc.); 1 punct
– câte 2 puncte pentru prezentarea unei asemănări și a unei deosebiri de conținut: adecvat
și nuanțat – 2 puncte; simpla precizare a unei asemănări/a unei deosebiri de conținut –
1 punct; lipsa precizării – 0 puncte; 2 x 2 puncte = 4 puncte
– respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 greșeli/1 greșeală – 1 punct; 2 sau
mai multe greșeli sau nerespectarea numărului de cuvinte – 0 puncte). 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru notarea corectă a cuvintelor care conțin hiat: fiind, studia.
2
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b (în seria a cer și lună aparțin unui
câmp semantic diferit de cel căruia îi aparțin ram și tei; în seria c lacrimi și miros aparțin
unui câmp semantic diferit de cel căruia îi aparțin frunte și păr; în seria d izvor nu aparține
câmpului semantic din care fac parte celelalte trei cuvinte). 2 puncte
3
2 puncte pentru menționarea sensului din text a cuvântului picior: sens propriu de bază;
1 punct pentru alcătuirea corectă a enunțurilor cu celelalte două sensuri și 1 punct pentru
precizarea corectă a sensurilor respective (de exemplu: Piciorul scaunului s-a rupt. – sens
propriu secundar; Legile sunt picioarele pe care se sprijină democrația. – sens figurat).
2 puncte + 1 punct + 1 punct = 4 puncte
4
– câte 1 punct pentru identificarea corectă a părților de vorbire: alături – adverb de loc;
vechi – adjectiv propriu-zis; mi – pronume personal, formă neaccentuată (clitic);
– câte 1 punct pentru precizarea corectă a funcțiilor sintactice: alături – circumstanțial de
loc, vechi – atribut adjectival; mi – complement indirect. 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții subordonate: „să afle”; „ce fază
corespunde unei date anume”; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții subordonate: „să afle” –
completivă prepozițională; „ce fază corespunde unei date anume” – completivă directă;
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire prin care se realizează
subordonarea: conjuncție subordonatoare „să”; adjectiv pronominal relativ „ce”.
Evaluarea națională 2022 Barem T1 223
6 a
lcătuirea unui enunț asertiv: 2 puncte; existența unei construcții pasive: 2 puncte;
existența unui adjectiv la gradul de comparație superlativ absolut: 2 puncte (de exemplu:
Sunt impresionat de sentimentele foarte puternice transmise de poezie.).
2 puncte + 2 puncte + 2 puncte = 6 puncte
7
rescrierea textului dat, corectând greșelile de orice natură:
Astăzi a fost, așa cum spun astronomii, Lună plină (adjectivul scris cu literă mică). Privind-o
mi-am amintit câte superstiții există (transcrierea sunetelor gz prin litera x) legate de ea.
Când colo, este doar un fenomen care merită admirat pentru splendoarea lui/sa (realizarea
corectă a acordului). Nu o dată (despărțirea celor două cuvinte) m-am lăsat fascinat de acest
fenomen. De fapt (despărțirea cuvintelor din locuțiunea adverbială), de fiecare dată când se
ivește, îi descopăr alte și alte proprietăți (scrierea corectă a cuvântului). 6 puncte
(0 greșeli – 6 puncte; 1 greșeală – 4 puncte; 2 greșeli – 2 puncte; 3 sau mai multe greșeli –
0 puncte).
Notă! În evaluarea răspunsului se va ține cont de scrierea corectă a textului dat, întrucât
în rescrierea acestuia elevul poate face și alte greșeli.

− relatarea la persoana I: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; 2 puncte
− povestirea întâmplării: povestire clară, nuanțată, cu respectarea ordinii logice a evenimentelor
– 4 puncte; povestire ezitantă, cu respectarea parțială a ordinii logice a evenimentelor –
2 puncte; încercare de povestire – 1 punct; 4 puncte
− prezența unui indice spațial și a unui indice temporal din întâmplarea relatată (prezența
ambilor indici – 2 puncte; prezența unui singur indice – 1 punct); 2 puncte
− utilizarea narativului și a dialogului ca tipare textuale. 2 x 2 puncte = 4 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte; 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte; 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte; 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte; 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte; 1 punct
– respectarea normelor de ortografie (0 greșeli/1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte); 1 punct
– respectarea normelor de punctuație (0 greșeli/1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
Subiectul I Subiectul al II-lea
A. B. Punctajul obținut:
Punctajul obținut: Punctajul obținut:
Cerințe pe care le-am rezolvat bine și cu ușurință:
Cerințe care mi-au pus probleme:
Ce îmi propun să recapitulez pentru a-mi îmbunătăți răspunsurile:
224
BAREM TESTUL 2

A.
1
câte 1 punct pentru notarea celor două personaje aflate în relație de rudenie (verișori):
Liviu; Bogdi. 2 x 1 punct = 2 puncte
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b.

2 2 puncte
3
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b. 2 puncte
4
5

Simona caută în revistă o anumită scenă pe care i-o arată lui Mihai. X
Liviu îi consideră înapoiați pe prietenii săi, pentru că mai citesc
X
reviste de hârtie.
Curios, Mihai se duce primul să vadă ce are Liviu pe tabletă. X
Povestea eroului Daredevil este inspirată de realitățile societății
X
americane din anii ’80.
Volumul Daredevil Neînfricatul este tradus în limba română de Lex
X
Comics.
Daredevil este un erou justițiar născut din setea de răzbunare. X
6 – câte 2 puncte pentru menționarea fiecărei trăsături specifice textului epic din fragmentul
dat, de exemplu: prezența personajelor; existența unui narator ce relatează evenimentele
la persoana a III-a etc.; 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru menționarea în enunțuri distincte a fiecărei trăsături.
date (de exemplu: referirea la Daredevil, personajul de benzi desenate etc.); 2 puncte

9 – precizarea unui alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară asociat fragmentului
din Pumn de fier de Mircea Pricăjan (de exemplu: orice bandă desenată; texte care au ca
temă pasiunile comune, jocurile copilăriei, rivalitățile acesteia sau prietenia: Cireșarii de
Constantin Chiriță, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Hronicul și cântecul vârstelor de
Lucian Blaga etc.; texte în care apar tehnologia informatică sau gadgeturile etc.); 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru încercuirea unui cuvânt care conține un diftong și pentru sublinierea
unui cuvânt care conține hiat, din enunțul dat, de exemplu: scoase (diftong); seria (hiat).
2
Formularea corectă a două enunțuri prin care se ilustrează omonimia substantivului bandă,
de exemplu: Banda de catifea de pe pantaloni era neagră. Banda de răufăcători a fost prinsă.
3
câte 2 puncte pentru rescrierea secvenței cu înlocuirea corectă a cuvintelor indicate (de
exemplu: Dezvoltarea lui Matt în Daredevil este artificială.). 2 x 2 puncte = 4 puncte
4 – 3 puncte pentru transcrierea corectă a adjectivului naturală; 3 puncte

– 3 puncte pentru precizarea funcției sintactice a adjectivului – nume predicativ.
3 puncte
5 – 3 puncte pentru notarea construcției verbale impersonale: „îi păsa”; 3 puncte
– 3 puncte pentru menționarea părții de vorbire prin care se face referire la o persoană
în cadrul construcției verbale impersonale: pronume personal, formă neaccentuată, în
cazul dativ. 3 puncte
6 – alcătuirea unui enunț: 1 punct; conținutul enunțului este în conformitate cu cerința:

1 punct; existența în enunț a unei subordonate atributive: 2 puncte; subordonata atri
butivă este introdusă printr-un adjectiv relativ (de exemplu: Îmi pun întrebarea care erou
de bandă desenată îți este mai simpatic.) – 1 punct;
1 punct + 1 punct + 2 puncte + 1 punct = 5 puncte
– corectitudinea logică și gramaticală a enunțului. 1 punct
7
Cei de la Lex Comics au creat o extraordinară poveste adresată cui iubește benzile desenate.
6 puncte
0 puncte).
226

− indicarea locului personajului în text; 1 punct
− menționarea a două trăsături fizice ale personajului: câte 1 punct pentru două trăsături
diferite; 2 x 1 punct = 2 puncte
− ilustrarea trăsăturilor fizice cu exemple din text; 1 punct
− menționarea a două trăsături morale ale personajului: câte 1 punct pentru două trăsături
diferite; 2 x 1 punct = 2 puncte
− ilustrarea trăsăturilor morale cu exemple din text; 1 punct
− indicarea mijloacelor de caracterizare: câte 1 punct pentru două mijloace diferite de
caracterizare; 2 x 1 punct = 2 puncte
− compararea cu alte personaje, din același text sau din alte texte citite; 1 punct
− prezentarea semnificației personajului în cadrul fragmentului citat: prezentare clară,
convingătoare – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct. 2 puncte

0 puncte); 1 punct
– respectarea normelor de punctuație (0 greșeli/1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
227
BAREM TESTUL 3

A.
1
câte 1 punct pentru notarea fiecărei prăjituri pe care călătorii ar putea-o cumpăra în
Expresul de Hogwarts, de exemplu: delicatese cu dovleac, broscuțe de ciocolată, colțunași
de cazan. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
3
4
5

Rose observă că prăjiturile Vrăjitoarei cu căruciorul îi distrag atenția
X
lui Albus.
Albus crede că toată lumea va dori să se împrietenească cu ei. X
Tatăl lui Albus și părinții lui Rose au călătorit împreună cu Expresul
X
de Hogwarts.
Albus și Rose nu sunt încântați de faptul că trebuie să-și aleagă
X
prietenii pentru tot restul vieții.
Prima cale ferată transcontinentală a fost inaugurată în America. X
Rose dezvăluie faptul că Scorpius este fiul lui Voldemort. X
6 – câte 2 puncte pentru menționarea fiecărei trăsături specifice textului dramatic din
fragmentul dat, de exemplu: indicarea actului și a scenei; alcătuirea textului din replici,
care reprezintă partea literară și didascalii, care sunt nonliterare; precedarea replicii de
numele personajului scris cu majuscule etc.; 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru formularea fiecărui răspuns în enunț. 2 x 1 punct = 2 puncte
date (de exemplu: referirea la călătorii cu tren expres, faptul că trenul îi fascinează pe
scriitori, fiind perceput ca un spațiu misterios/fantastic potrivit pentru poveștile lor etc.);
2 puncte
228


fragmentului din Harry Potter și copilul blestemat de Jack Thorne (de exemplu: romanele
din seria J.K. Rowling, basmul Zâna Munților, cules de Petre Ispirescu sau orice alt basm
ori text care presupune elemente fantastice, D-l Goe... de I.L. Caragiale sau orice text care
are ca temă călătoria cu trenul, călătoria în general sau prietenia etc.); 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru indicarea corectă a numărului de sunete al fiecărui cuvânt (cărucior –
șapte sunete; lux – patru sunete). 2 x 1 punct = 2 puncte
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b (în seria a – cărucior nu aparține

2
câmpului lexical precizat; în seriile c și d – feroviar este altă parte de vorbire și nu poate
intra în câmpul lexical în care intră doar părți de vorbire de același fel). 2 puncte
3
câte 2 puncte pentru rescrierea secvenței cu înlocuirea corectă a fiecărei locuțiuni indicate;
de exemplu: „ROSE (observând că ALBUS privește pofticios la broscuțele de ciocolată)”.
4
– 3 puncte pentru transcrierea corectă a substantivelor: trenul, proiect, Europa; 3 puncte
– 3 puncte pentru precizarea funcției sintactice a fiecărui substantiv: trenul – subiect;
pentru ... proiect – circumstanțial de scop; în Europa – circumstanțial de loc. 3 puncte
5 câte 2 puncte pentru asocierea corectă a fiecărei construcții indicate:

• „nu putea” – construcție activă;
• „fi recreată” – construcție pasivă;
• „trenul circulă” – construcție activă. 3 x 2 puncte = 6 puncte
6 a
lcătuirea unui enunț: 1 punct; conținutul enunțului este în conformitate cu cerința:
1 punct; existența în enunț a unui complement indirect: 2 puncte; complementul indirect
este exprimat prin pronume demonstrativ de apropiere: 2 puncte. De exemplu: Mi-ar plăcea
să călătoresc cu trenul Orient Express, deoarece acestuia i s-a creat o imagine aproape legendară.
1 punct + 1 punct + 2 puncte + 2 puncte = 6 puncte
7
câte 2 puncte pentru completarea corectă a cuvintelor scrise între paranteze:
Este dificil să fii scriitor, pentru că acesta creează lumi imaginare din nimic. De aceea,
când eram mai mic, nu voiam să mă fac scriitor, ci călător. 3 x 2 puncte = 6 puncte

− formularea opiniei referitoare la problematica indicată (te poți referi la faptul că imaginația,
pornind de la realitate, este capabilă să transforme total realitatea, să o schimbe în așa măsură
încât să nu mai poată fi recunoscută sau să conțină elemente inexistente, fantastice, cum este
de exemplu instrumentul numit în text girotimp, cu ajutorul căruia se poate călători în timp);
2 puncte
− enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță
cu opinia formulată – 2 puncte; încercare de enunțare – 1 punct; 2 x 2 puncte = 4 puncte
− dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate;
− formularea unei concluzii potrivite; 2 puncte
− folosirea mijloacelor lingvistice potrivite în argumentare: conectori, cuvinte și expresii care
redau atitudinea subiectivă a emițătorului (în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct).
2 puncte
0 puncte); 1 punct
– respectarea normelor de punctuație (0 greșeli/1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli
– 0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
230
BAREM TESTUL 4

A.
1
1 punct pentru notarea numelui localității, Annonay; 1 punct pentru notarea a ceea ce
produce compania: hârtie. 1 punct + 1 punct = 2 puncte
2
3
5

Una dintre întrebările primite de purtătorul sacului se referă la o
X
entitate statală care a existat în Europa.
În poezie, este evidențiată tristețea cauzată de superficialitatea unor
X
oameni.
Cel căruia i se adresează vocea ficțională în ultimul vers ar putea fi
X
oricare cititor.
Étienne Montgolfier a făcut primul experiment cu balon cu aer cald
X
și l-a împărtășit fratelui său Joseph.
În prima demonstrație publică, balonul cu aer cald s-a ridicat de la
X
pământ, purtând în coș o oaie, un cocoș și o rață.
Primii oameni care au zburat cu balonul au fost doi angajați ai unui
X
fabricant de tapet.
6
– câte 1 punct pentru menționarea oricăror două trăsături ale textului nonliterar (de
exemplu: se referă la aspecte din realitate, are scopul de a informa etc.);
– câte 1 punct pentru ilustrarea trăsăturilor; 2 x 1 punct = 2 puncte
date (de exemplu: ambele texte fac referire la balonul Montgolfier); 2 puncte


9 – precizarea unui alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, asociat poeziei Ce
ai în sac? de Shel Silverstein (de exemplu alte texte care au ca temă prietenia sau empatia:
Prietenul meu de Ioana Pârvulescu, Un păianjen care se crede Spiderman de Adina Popescu,
Cum e lumea de Veronica D. Niculescu); 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru notarea corectă a cuvintelor care conțin diftong: avea, poate.
2
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a (în seria b îmbunătățit nu este cuvânt
compus; în seria c revenit nu este cuvânt compus; în seria d încălzit nu este cuvânt compus).
2 puncte
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea verbului au realizat cu sinonimul său și a adjectivului subțiri
cu antonimul său (de exemplu: „În 1783, aceștia au construit/creat/conceput/făcut/confecționat
un balon rotund din pânză de sac, cu trei straturi groase de hârtie.”).
2 puncte + 2 puncte = 4 puncte
4
– c
âte 1 punct pentru identificarea corectă a părților de vorbire: acesta – pronume
demonstrativ de apropiere; acolo – adverb de loc; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea corectă a funcțiilor sintactice: acesta – subiect; acolo –
circumstanțial de loc. 2 x 2 puncte = 4 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții subordonate: „Doar asta ... să știe”;
„care acoperea balonul”; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții subordonate: „Doar asta ... să
știe” – completivă directă; „care acoperea balonul”– atributivă; 2 x 1 punct = 2 puncte
subordonarea: conjuncție simplă subordonatoare „să”; pronume relativ „care”.
6 alcătuirea unui enunț interogativ: 1 punct; conținutul este în concordanță cu cerința:
1 punct; existența unui adjectiv pronominal interogativ: 2 puncte; existența unui adverb
de mod: 2 puncte (de exemplu: Care joc îți place mai mult?).
232
7 câte 2 puncte pentru completarea cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze:
Este greu să nu fii asemenea majorității oamenilor, care nu au aceleași aspirații înalte, dar
fiecăruia îi este dată libertatea de a încerca. 3 x 2 puncte = 6 puncte

− respectarea temei date; 2 puncte
− respectarea structurii unei descrieri (identificarea părților obiectului descris și a proprietăților
acestuia, folosirea structurilor nominale de tipul substantiv + adjectiv etc.): în totalitate –
2 puncte; parțial – 1 punct; 2 puncte
− prezentarea a trei elemente componente sau proprietăți ale obiectului: prezentare nuanțată:
2 puncte; prezentare schematică: 1 punct; 3 x 2 puncte = 6 puncte
− câte 1 punct pentru folosirea fiecăreia dintre figurile de stil solicitate. 2 x 1 punct = 2 puncte

0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
233
BAREM TESTUL 5

A.
1
câte 1 punct pentru notarea a două întrebuințări tehnice ale nucilor sau ale extraselor din
nuci: în pictură, la fabricarea cernelii tipografice, pentru fabricarea săpunului de lux etc.
2
3 scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d. 2 puncte
5

Culorile dealurilor variază în funcție de ceea ce se cultivă pe ele. X
Nucii pietroși au fructe puține și mari. X
În turmă, caprele sunt la fel de cuminți ca oile. X

Laptele muls în fiecare zi se împarte tuturor proprietarilor de
X
animale de la stână.
Conținutul scăzut de grăsimi al miezului de nucă îl face valoros
X
pentru consum.
Miezul de nucă proaspăt nu este folosit în prăjituri sau în torturi. X
6
– câte 1 punct pentru menționarea oricăror două trăsături ale textului discontinuu (de
exemplu: organizarea sub formă de tabel; absența propozițiilor și a paragrafelor; mod
specific de lectură etc.); 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea fiecărei trăsături menționate (de exemplu: tabelul inserat
care are două coloane și mai multe rânduri, în loc de propoziții și de paragrafe sunt
denumiri ale unor compuși, lectura presupune asocierea informației de pe o coloană cu
cea de pe cealaltă coloană etc.); 2 x 1 punct = 2 puncte
date (de exemplu: ambele texte fac referire la nuci, și într-un text și în celălalt se face
referire la proprietățile acestora); 2 puncte
234


9 – precizarea unui alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, asociat fragmentului
din romanul Kinderland de Liliana Corobca (de exemplu: textul Cum e lumea de Veronica
D. Niculescu, pentru că ilustrează aceeași problematică a dorinței de a explora și de a
cunoaște, dar și orice alt text care ilustrează aceeași tematică – romanul Toate pânzele sus
de Radu Tudoran, romanul Cireșarii de Constantin Chiriță; de asemenea, se pot stabili
legături cu texte care propun tematica inițierii, cea a descoperirii și explorării naturii:
Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Robinson Crusoe de Daniel Defoe etc.); 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru notarea corectă a cuvintelor monosilabice: deal, grâu (apă, nucii și viață
sunt bisilabice). 2 x 1 punct = 2 puncte
2
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b (în seria a: cenușă și orizont nu sunt
termeni științifici; în seria c: halva și substanță nu sunt termeni științifici; în seria d: linoleum
și rachiu nu sunt termeni științifici). 2 puncte
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a verbului indicat cu antonimul său, respectiv
a locuțiunii cu sinonimul său (de exemplu: Când te îndepărtezi/te distanțezi de orizont, nu
constați/nu percepi/nu observi cât de aproape ești de marginea lumii.).
4
– câte 1 punct pentru identificarea corectă a adverbelor: foarte greu, uneori;
– câte 2 puncte pentru precizarea felului adverbelor transcrise: foarte greu – adverb de mod,
uneori – adverb de timp. 2 x 2 puncte = 4 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții subordonate: „că dealurile au diferite
culori, din cauza semănăturilor, a plantelor”; „care cresc acolo”; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții subordonate: „că dealurile au
diferite culori, din cauza semănăturilor, a plantelor” – completivă directă; „care cresc
acolo” – atributivă; 2 x 1 punct = 2 puncte
subordonarea: conjuncție simplă subordonatoare „că”; pronume relativ „care”.
6 alcătuirea unui enunț exclamativ: 1 punct; existența unei propoziții completive directe:
2 puncte; termenul regent al completivei directe este o interjecție: 1 punct; existența unui
predicat exprimat prin verbul a scutura: 1 punct; predicatul este într-o construcție reflexivă:
1 punct. (Iată ce multe nuci s-au scuturat!)
1 punct + 2 puncte + 1 punct + 1 punct + 1 punct = 6 puncte
7 rescrierea textului dat, corectând greșelile de orice natură:
Dragi prieteni (inserarea semivocalei i în diftongul ie), (virgula)
În perioada 24 – 26 septembrie, (virgula) va avea loc întâia (scrierea cu î la început de cuvânt)
ediție a „Festivalului nucilor” (scrierea cu inițială mică a substantivului comun) la Breaza,
ocazie cu care intenționez să merg în excursie (litera x care transcrie sunetele cs) acolo. Cine
dorește să vină cu mine este rugat să-mi scrie un mesaj privat! 6 puncte
0 puncte).

− respectarea temei: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; 2 puncte
− respectarea convențiilor unui e-mail (existența unei formule de adresare și a unei formule
de încheiere); 2 x 1 punct = 2 puncte
− completarea rubricilor adresantului și destinatarului: 1 punct; completarea rubricii
subiectului: 1 punct; 1 punct + 1 punct = 2 puncte
− adresare adecvată comunicării cu un prieten (adresare la persoana a II-a singular: 1 punct,
limbaj colocvial: 1 punct); 1 punct + 1 punct = 2 puncte
− formularea a patru întrebări adresate specialistului (câte 1 punct pentru fiecare întrebare).
0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
236
BAREM TESTUL 6

A.
1
câte 1 punct pentru notarea numelui oricăror două specii de plante acvatice, prezente în
textul poetic: „nuferi”, „alge”, „mușchi”. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
4 scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b. 2 puncte
5

Lacul descris în textul poetic se află la marginea unei păduri străvechi. X
Sentimentul exprimat de vocea poetică ficțională este admirația
X
față de frumusețea lacului.
Pe malurile lacului, în afară de zâne, trăiesc pitici care, noaptea, își
X
aprind lampioanele.
O specie de narcise albe se numește Narcissus poeticus. X
O ipoteză credibilă despre originea numelui narciselor este că
X
acesta provine din termenul grecesc care denumește somnul.
Cel mai apreciat festival al narciselor are loc în luna martie. X
6
– câte 2 puncte pentru menționarea câte unei trăsături a textului nonliterar (de exemplu:
se referă la un aspect al realității: planta numită narcisă; are scop informativ: informează
despre familia din care face parte narcisa și despre anumite caracteristici – culoarea
florilor, utilizarea industrială etc.). 2 x 2 puncte = 4 puncte
– formularea răspunsului într-un enunț. 2 puncte
date (de exemplu: referirea la legenda lui Narcis); 2 puncte

Lacul de Magda Isanos (de exemplu: Lacul de Mihai Eminescu, Într-un lac de Tudor Arghezi,
Cum cântă marea de Dimitrie Anghel, orice text liric care abordează tema naturii etc.);
1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru încercuirea silabei accentuate din cuvintele date: narcisă, vizuale.
2
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b (cuvintele respective intră în
componența unor metafore: „lumina picură de sus”, „un hârb de cer”, dobândind sens
figurat). 2 puncte
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu: Există chiar
tradiții europene potrivit cărora/după care nu e bine să ții narcise în casă, fiindcă aduc
nenoroc/nenorocire/neșansă.). 2 x 2 puncte = 4 puncte
4
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărui caz al substantivelor (de exemplu: narcisei – cazul
dativ, o semnificație – cazul nominativ, o plantă – cazul nominativ);3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru menționarea fiecărei funcții sintactice a substantivelor (de exemplu:
narcisei – complement indirect, o semnificație – subiect, o plantă – nume predicativ).
5
câte 2 puncte pentru completarea corectă a fiecărui spațiu liber, astfel: a. zeița răzbunării;
b. subiect; c. de el – complement prepozițional. 3 x 2 puncte = 6 puncte
6 – alcătuirea unui enunț exclamativ – 1 punct; conținutul enunțului exclamativ este în

conformitate cu cerința – 1 punct; existența unui circumstanțial de scop – 1 punct;
circumstanțialul de scop este exprimat printr-o formă verbală nepersonală de infinitiv –
2 puncte (de exemplu: Mihai, te rog să-mi împrumuți cartea ta de poezii, pentru a citi mai
multe texte despre natură!); 1 punct + 1 punct + 1 punct + 2 puncte = 5 puncte
7
Lacul pe ale cărui ape plutesc nuferi (eliminarea virgulei) este descris prin epitetul „mândru”,
evidențiindu-i splendoarea. 6 puncte
0 puncte).
238

− adecvarea conținutului la cerință: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; 2 puncte
− prezentarea semnificației versurilor din secvența indicată, în relație cu întregul text:
prezentare clară, nuanțată – 4 puncte; prezentare ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare –
1 punct; 4 puncte
− precizarea sentimentului exprimat/sugerat de vocea ficțională: în totalitate – 2 puncte; parțial –
1 punct; 2 puncte
− comentarea a două mijloace artistice din secvența indicată (comentarea adecvată, nuanțată
a două mijloace artistice – 4 puncte; comentarea adecvată, nuanțată a unui mijloc artistic –
2 puncte; comentarea schematică, încercare de comentare – 1 punct). 2 x 2 puncte = 4 puncte

0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
239
BAREM TESTUL 7

A.
1
câte 1 punct pentru notarea articolelor vestimentare: pălărie și cravată.
2
5

Cei 13 și Misterul este prima parte a romanului Corabia timpului. X
Monica Pillat termină de scris romanul la 18 ani. X
Băiatul le propune tuturor să plece într-o aventură, a doua zi, seara,
X
cu ultimul tren de marfă.
De frica șarpelui, melcii se ascund după dulap. X
Băiatul are impresia că Invincibilul Ș și-a lustruit pielea cu cremă de
X
ghete.
Autoarea cărții primește flori și bomboane de la un cititor necunoscut. X
6 – câte 1 punct pentru menționarea structurilor textuale prezente în fragmentul dat:

structură narativă și structură explicativă; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru justificarea fiecărui răspuns cu câte o secvență semnificativă:
structură narativă (de exemplu: „M-am întors la foile de curs, dar, după cinci minute, vocea
din mintea mea a revenit cu aceeași stăruință.”; „După un ceas de sâcâieli, […], am dat
deoparte notițele, am luat caietul de pe masă și i-am făcut pe voie micului personaj”);
structură explicativă (de exemplu: „văzând că nu mai am scăpare”, „Așa am început, la
18 ani, Cei 13 și Misterul.”); 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru formularea fiecărui răspuns în câte un enunț.
date (de exemplu: în textul memorialistic, Monica Pillat povestește cum a luat naștere
cartea Cei 13 și Misterul, devenită, ulterior, prima parte a romanului Corabia timpului;
personajul Invincibilul Ș din roman apare în mod misterios în viața autoarei etc.);
2 puncte
240


fragmentului din Corabia timpului de Monica Pillat (de exemplu: Prietenul meu de Ioana
Pârvulescu, Cea mai mare dorință de Cornelia Funke, Aventurile lui Tom Sawyer de Mark
Twain, orice basm în care eroul pleacă la drum însoțit de animale năzdrăvane etc.);
1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru notarea numărului corect de silabe ale cuvintelor date: dicționar –
4 silabe (dic-ți-o-nar), glăscior – 2 silabe (glăs-cior). 2 x 1 punct = 2 puncte
2
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d (jocul de cuvinte se bazează pe cele
două sensuri ale cuvântului coadă: „parte posterioară a corpului unui animal, acoperită cu
păr sau pene” și „capăt, extremitate a unui lucru”). 2 puncte
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu: Băiatul
închise ușa și se trezi într-o sală intens/viu luminată de licurici […].).
4
– câte 1 punct pentru indicarea corectă a pronumelor și a felului acestora, de exemplu: -i –
pronume personal, formă clitică; (pe) toți – pronume nehotărât; (împotriva) lui – pronume
personal; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărui caz al pronumelor, de exemplu: -i – cazul acuzativ,
pe toți – cazul acuzativ, împotriva lui – cazul genitiv. 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – câte 2 puncte pentru completarea corectă a fiecărui spațiu liber, astfel: a. atribut adjectival;
b. completivă directă; c. atributivă. 3 x 2 puncte = 6 puncte
6
alcătuirea unui enunț interogativ – 1 punct; conținutul enunțului interogativ este în
conformitate cu cerința – 1 punct; existența unui pronume personal de politețe – 1 punct;
pronumele personal de politețe are funcția sintactică de atribut pronominal genitival –
2 puncte (de exemplu: Ați afirma că șoarecele Porthos este cel mai iubit personaj al
dumneavoastră?); 1 punct + 1 punct + 1 punct + 2 puncte = 5 puncte
7 câte 2 puncte pentru completarea spațiilor libere cu forma corectă solicitată:

„Fantezia și capacitatea de înțelegere a copiilor depășesc granițele pe care noi le stabilim
și le trasăm, riguros și previzibil. De fapt, să citești această carte este ca și cum/ca și când/
de parcă ai pătrunde în visul cuiva, poate al unui copil, de ce nu?, acceptând că nu mai
există limite și convenții, că totul este posibil și că fantezia poate fi sinonimă cu libertatea.”

− relatarea la persoana I: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; 2 puncte
− povestirea întâmplării: povestire clară, nuanțată, cu respectarea ordinii logice a evenimentelor
– 4 puncte; povestire ezitantă, cu respectarea parțială a ordinii logice a evenimentelor –
2 puncte; încercare de povestire – 1 punct; 4 puncte
− prezența unui indice spațial și a unui indice temporal al întâmplării (prezența ambilor indici
– 2 puncte; prezența unui singur indice – 1 punct); 2 puncte
− utilizarea narativului și a dialogului ca tipare textuale. 2 x 2 puncte = 4 puncte

0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
242
BAREM TESTUL 8

A.
1
câte 1 punct pentru notarea locului unde se petrece acțiunea și a numelui personajului
căutat: redacția ziarului „Deșteptarea” și Andronic. 2 x 1 punct = 2 puncte
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d.
2 2 puncte
5

Andronic face parte din echipa de redactori a ziarului Deșteptarea. X
Deșteptarea are opt pagini și costă trei lei. X
Ștefănescu crede că într-un ziar trebuie prezentate fapte precise și actuale. X
Alexandru cel Mare și-a așezat tabăra între fluviile Tigru și Eufrat. X
Bătălia de la Gaugamela a fost precedată de o eclipsă de lună. X
În luptă, aproape toată armata lui Darius a fost distrusă. X
6
– câte 1 punct pentru menționarea oricăror două trăsături ale textului discontinuu (de
exemplu: organizarea sub formă de tabel; absența propozițiilor și a paragrafelor; mod
specific de lectură etc.); 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea fiecărei trăsături menționate (de exemplu: tabelul inserat care
are două coloane și mai multe rânduri, împărțite în secțiuni: „comandanți”, „efective” etc.;
în loc de propoziții și de paragrafe sunt date istorice și cifre: locuri, denumirile
combatanților, numărul soldaților, originea lor etc.; lectura presupune asocierea
informației de pe o coloană cu informația de pe cealaltă coloană, conform secțiunii
specifice în care apar etc.); 2 x 1 punct = 2 puncte
date (de exemplu: în textul lui Mihail Sebastian, Andronic este autorul unui articol despre
Alexandru cel Mare, iar fragmentul on-line se referă la o bătălie importantă a lui Alexandru
cel Mare; unul dintre generalii lui Alexandru cel Mare, Parmenion, apare în ambele texte:
în textul 1, articolul din ziar sugerează că împăratul ar fi ordonat asasinarea acestuia, iar
în textul 2, este reprodus un dialog al împăratului cu generalul etc.); 2 puncte

9 – precizarea unui alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, asociat textului
Ultima oră de Mihail Sebastian (de exemplu: un alt text dramatic studiat – Vrem să vă dăruim
câte o fereastră de Matei Vișniec, Take, Ianke și Cadâr de Victor Ion Popa; texte literare pentru
copii cu tematică istorică, precum Alexandru cel Mare din Colecția „Mici eroi”; orice text
literar în care este vorba despre munca într-o redacție de ziar sau de revistă, despre emoția
provocată de un articol sau de o carte, despre personaje pasionate de istorie etc.); 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru transcrierea corectă a cuvintelor care conțin hiat din seria dată: câmpie,
proviziile (restul cuvintelor conțin diftongi). 2 x 1 punct = 2 puncte
2
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c (în seria a, bătălie și luptă sunt
sinonime; în seria b, lună și soare nu sunt aspecte diametral opuse/contradictorii ale
aceleiași realități; în seria d, sinonimele nu aparțin aceleiași părți de vorbire). 2 puncte
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă cu câte un sinonim a fiecărui cuvânt indicat (de
exemplu: „Puțin speriată/timorată/fâstâcită/zăpăcită de bruschețea răspunsului, șovăie/se
codește/pregetă, parcă ar vrea să plece, face un pas spre ușa boxei, se oprește.”
4
– câte 1 punct pentru transcrierea verbelor la moduri diferite din enunțul dat: a răspuns,
aș face/aș fi; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea modului fiecărui verb transcris: a răspuns – modul indicativ,
aș face/aș fi – modul condițional-optativ; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru menționarea timpului fiecărui verb transcris: a răspuns – timpul
perfect compus, aș face/aș fi – timpul prezent. 2 x 1 punct = 2 puncte
Notă! În cazul în care elevul scrie mai multe cuvinte, se iau în considerare primele
două răspunsuri date. Nu este necesară transcrierea prepozițiilor. Nu se depunctează
transcrierea acestora.
5 – câte 1 punct pentru identificarea corectă a valorii de adevăr a enunțurilor date: a. F;
b. F; c. A; d. A.; 4 x 1 punct = 4 puncte
– câte 1 punct pentru reformularea celor două enunțuri false:
a. Adjectivele din enunțul dat nu au grad de comparație.
b. Î n propoziția dată, substantivele ziarul și numele sunt articulate cu articol hotărât, iar
substantivul un articol este articulat cu articol nehotărât. 2 x 1 punct = 2 puncte
244
6 alcătuirea unui enunț interogativ – 1 punct; conținutul enunțului interogativ este în

conformitate cu cerința – 1 punct; subiectul este exprimat printr-un pronume interogativ –
2 puncte; în enunț există un predicat verbal exprimat printr-o construcție pasivă – 2 puncte
(de exemplu: Cine a scris articolul despre voluntariat care a fost publicat ieri?).
Dragă jurnalule, (virgulă)
Azi am învățat la istorie (literă mică) despre Alexandru cel Mare și campania (alegerea
paronimului potrivit) lui de cucerire a Imperiului Persan. A fost o lecție foarte frumoasă!
6 puncte
0 puncte).

− adecvarea conținutului la cerință: în totalitate – 2 puncte; parțial, cu divagații – 1 punct;
2 puncte
− utilizarea persoanei I singular în redactarea notei de jurnal; 1 punct
− prezentarea unei emoții/a unui sentiment provocat de vizionarea filmului: în mod clar,
nuanțat – 4 puncte; ezitant: 2 puncte; schematic – 1 punct; 4 puncte
– utilizarea termenilor care redau o stare de spirit/o atitudine afectivă: în totalitate – 2 puncte;
parțial – 1 punct; 2 puncte
− includerea secvenței descriptive solicitate, cu respectarea tiparului textual: în totalitate –
2 puncte; parțial – 1 punct. 2 puncte
0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
245
BAREM TESTUL 9

A.
1 câte 1 punct pentru notarea locului și a anotimpului: lacul din Cișmigiu, vara.
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a.
2 2 puncte
5

Problema de stat discutată de senatori este sosul cu care să gătească
X
peștele.
La masa lebedei s-au servit feluri de pește și raci. X
Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” se află în partea de sud-vest a
X
grădinii Cișmigiu.
Peisagistul care a conceput parcul fusese director al Grădinii
X
Imperiale din Moscova.
O parte a lacului din Cișmigiu a secat la doi ani după inaugurarea
X
parcului.
În parc, există un monument în onoarea soldaților francezi din
X
Primul Război Mondial.
6
– câte 2 puncte pentru menționarea și exemplificarea fiecărei trăsături specifice narativului
literar din fragmentul dat, de exemplu: textul relatează o întâmplare măruntă care are
loc în lumea animalelor (păsările amână să ia o hotărâre în privința sosului cu care să
gătească peștele la o masă oficială, astfel că peștele se strică), prezența personajelor
(lișița, rața, gâsca, lebăda) care întruchipează trăsături omenești; existența unui narator
ce relatează evenimentele la persoana a III-a etc.; 2 x 2 puncte = 4 puncte
– 2 puncte pentru formularea răspunsului în enunțuri. 2 puncte
7 – precizarea unei legături, la nivelul conținutului, care se poate stabili între cele două
texte date (de exemplu: în textul lui Grigore Alexandrescu, dezbaterile au loc pe lacul din
Cișmigiu, iar articolul enciclopedic on-line are ca subiect Grădina Cișmigiu; lebedele,
precizează articolul, fac parte din fauna parcului, iar lebăda „gâtoasă” este un personaj
amintit în fabulă); 2 puncte
246


textului Lișeța, rața și gâsca de Grigore Alexandrescu (de exemplu: o fabulă cu o morală
asemănătoare, care ironizează realități politice și sociale: Vulpea liberală, Dreptatea leului,
Boul și vițelul, Câinele și cățelul de Grigore Alexandrescu, Leul deghizat de G. Topîrceanu,
Lupul și mielul, Stejarul și trestia de Jean de La Fontaine etc.; orice fabulă studiată sau citită
sau orice text în care apar animale personificate, ca Alice în Țara Minunilor de Lewis Carroll,
Pânza Charlottei de E.B. White); 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru notarea corectă a grupurilor de sunete care transcriu pronunțarea
sunetului x din cuvintele date: expune – [cs], exemplare – [gz]. 2 x 1 punct = 2 puncte

2 2 puncte
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă cu câte un sinonim a fiecărui cuvânt indicat (de
exemplu: Adică prin dezbateri profund/serios/temeinic să cumpănească/să judece/să reflecteze/
să se gândească […] etc.). 2 x 2 puncte = 4 puncte
4 – câte 1 punct pentru transcrierea fiecărui numeral cardinal: 1883, 20 de, patru;
– câte 1 punct pentru menționarea valorii morfologice a fiecăruia: 1883 – valoare
substantivală, 20 de – valoare adjectivală, patru – valoare adjectivală.
5 – câte 1 punct pentru transcrierea corectă a predicatelor din enunțul dat (s-a făcut, este);
– câte 1 punct pentru precizarea corectă a felului predicatelor din enunțul dat (s-a făcut –
predicat verbal, este – predicat verbal); 2 x 1 punct = 2 puncte
– 1 punct pentru transcrierea corectă a propoziției subordonate din enunțul dat (unde este
astăzi grădina dinspre strada Știrbei-Vodă); 1 punct
– 1 punct pentru menționarea corectă a felului propoziției subordonate identificate:
atributivă. 1 punct
6 alcătuirea unui enunț asertiv – 1 punct; conținutul enunțului asertiv este în conformitate
cu cerința – 1 punct; existența a două circumstanțiale de loc – 2 x 1 punct = 2 puncte;
circumstanțialele de loc sunt exprimate prin părți de vorbire diferite – 2 puncte (de
exemplu: O luați înainte, treceți pe lângă arborele secular, apoi traversați podul și ați ajuns.).
7 câte 2 puncte pentru completarea corectă a fiecărui spațiu liber: celor, acestora, atașează.

− formularea opiniei referitoare la problematica indicată; 2 puncte
− enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță
cu opinia formulată – 2 puncte; încercare de enunțare – 1 punct;
− dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate, cu câte un
exemplu din textul-suport și din experiența personală sau de lectură;
− formularea unei concluzii potrivite; 2 puncte
− folosirea mijloacelor lingvistice potrivite în argumentare: conectori, cuvinte și expresii care
redau atitudinea subiectivă a emițătorului (în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct). 2 puncte

0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
248
BAREM TESTUL 10

A.
1
câte 1 punct pentru notarea obiectelor: armele și hainele (din tinerețe). 2 x 1 punct = 2 puncte
2
5

Regele este încrezător că fiul cel mic va trece cu bine încercarea. X
O trăsătură comună între calul din basm, Pegas, Sleipnir și inorog
X
este culoarea albă.
Singurul cal care vine să mănânce jăratic de la prinț este o mârțoagă. X
Inorogul i-a împărtășit unui împărat chinez secretele magiei. X
Caii năzdrăvani pot avea două, patru, șase sau douăsprezece aripi. X
Făt-Frumos poate obține un cal năzdrăvan de la un zmeu ucis în
X
luptă.
6
– câte 1 punct pentru menționarea oricăror două trăsături ale textului multimodal (de
exemplu: se combină două sau mai multe limbaje; mod de organizare complex; mod
specific de lectură); 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea fiecărei trăsături menționate (de exemplu: în banda
desenată, se îmbină limbajul verbal și limbajul vizual/grafic/pictural, fiindcă mesajul
textului se transmite cu ajutorul cuvintelor și al imaginilor desenate; banda desenată are
o structură complexă, conținând viniete sau imagini, bulele de dialog ale personajelor și
recitativele naratorului); 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru formularea fiecărui răspuns într-un enunț. 2 puncte
texte date (de exemplu: calul năzdrăvan, tratat din punct vedere științific în textul de tip
enciclopedic și implicat în acțiune ca personaj fabulos în textul multimodal; în ambele
texte este prezentă ideea metamorfozei calului prăpădit într-un armăsar nemaivăzut,
după ce consumă jăratic.); 2 puncte

din revista HAC! (de exemplu: din perspectiva conținutului, orice basm care povestește
aventura unui erou ajutat de personaje fabuloase: Zâna Munților, Greuceanu, Făt-Frumos
cu părul de aur etc., orice text literar care are ca personaje cai cu însușiri umane sau nu:
Iapa lui Vodă de Mihail Sadoveanu, Black Beauty de Anna Sewell, Și v-am spus povestea așa.
Aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei înșiși de Florin Bican; din perspectiva formei,
orice bandă desenată sau roman grafic: Asterix, viteazul gal de René Goscinny și Albert
Uderzo. Un exemplu potrivit pentru conținut și formă deopotrivă este Prâslea cel Voinic și
merele de aur, roman grafic de Maria Surducan); 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru notarea corectă a cuvintelor care conțin diftongi cu structura cerută:
erou, voinic (celelalte cuvinte conțin diftongi cu structura semivocală + vocală: cotoroanță,
două, trăia). 2 x 1 punct = 2 puncte
2
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b (în seria a, răstoarnă este cuvânt
derivat; în seria c, metamorfoză este un cuvânt împrumutat, iar înaripat este obținut prin
conversiune; în seria d, unicorn este un cuvânt împrumutat). 2 puncte
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a fiecărui cuvânt indicat cu sinonimul său (de
exemplu: În vremea/perioada/epoca/era potopului, el ar fi salvat Arca lui Noe, legând-o și apoi
trăgând-o cu cornul său, apărând/păzind/protejând astfel oamenii, animalele și plantele de
la o distrugere totală.). 2 x 2 puncte = 4 puncte
4
– câte 1 punct pentru identificarea corectă a trei adjective propriu-zise, de exemplu: tot
atât de deasă, înalt, adâncă, foarte lată; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea gradelor de comparație ale adjectivelor transcrise, de
exemplu: tot atât de deasă – comparativ de egalitate, înalt – pozitiv, adâncă – pozitiv, foarte
lată – superlativ absolut. 3 x 1 punct = 3 puncte
Notă! În cazul în care elevul scrie mai multe cuvinte, se iau în considerare primele
trei răspunsuri date. Nu este necesară transcrierea prepozițiilor. Nu se depunctează
transcrierea acestora
5
câte 2 puncte pentru menționarea corectă a celor două construcții verbale impersonale:
este imposibil, se credea. 2 x 3 puncte = 6 puncte
6
– câte 1 punct pentru alcătuirea celor două enunțuri de tip întrebare – răspuns;
– conținutul enunțurilor este în conformitate cu cerința; 1 punct
250
– substantivul mitologie are funcția sintactică de atribut pronominal prepozițional –

1 punct; substantivul cal are funcția sintactică de complement prepozițional – 1 punct
(de exemplu: — Domnule bibliotecar, aveți o carte de mitologie greacă? — Desigur, din ea
vei afla mai multe despre calul înaripat!); 2 x 1 punct = 2 puncte
– corectitudinea logică și gramaticală a enunțurilor. 1 punct
7
– câte 2 puncte pentru corectitudinea punctuației adăugate în vederea obținerii a două
enunțuri diferite (de exemplu: a. Pegas cucerește orașul.; b. Pegas, cucerește orașul!);
– 2 puncte pentru menționarea unui aspect gramatical care deosebește enunțurile
obținute (de exemplu: un enunț este asertiv, celălalt este exclamativ; în enunțul asertiv,
substantivul Pegas are funcția sintactică de subiect, iar verbul cucerește este la modul
indicativ, persoana a III-a, în timp ce în enunțul exclamativ substantivul Pegas nu are
funcție sintactică, iar verbul cucerește este la modul imperativ, persoana a II-a). 2 puncte

− respectarea structurii unei descrieri (prezentarea părților obiectului descris și a proprietăților
acestuia, compararea acestuia cu alte obiecte de același fel, pentru a evidenția asemănări sau
deosebiri, folosirea structurilor nominale de tipul substantiv + adjectiv etc.): în totalitate –
2 puncte; parțial – 1 punct; 2 puncte
− prezentarea a trei trăsături ale ființei descrise (câte 2 puncte pentru fiecare trăsătură);
− evidențierea unui simbol sau a unei semnificații morale asociate ființei descrise – 2 puncte;
simpla numire a unui simbol sau a unei semnificații – 1 punct. 2 puncte

0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
251
BAREM TESTUL 11

A.
1
câte 1 punct pentru notarea celor două fenomene meteorologice din textul 1: gerul și
crivățul.
2 2 puncte
5

Bentley a făcut fotografii cu fulgii de nea pentru a demonstra
X
structura lor asemănătoare.
În poezie, fulgii de zăpadă de pe câmpii par un lan de diamante. X
Monografia cu cele mai reușite fotografii cu fulgi de zăpadă a fost
X
publicată de Wilson Bentley cu mult înainte de moartea sa.
Peisajul surprins în poezie este unul diurn. X
Singura mișcare din peisajul descris în ultima strofă a poeziei este
X
reprezentată de apariția lupului.
Wilson Bentley a văzut primul fulg de zăpadă la microscop în
X
19 februarie 1880.
6
– câte 1 punct pentru menționarea fiecărui element de versificație din fragmentul dat și
câte 1 punct pentru ilustrarea fiecărui element de versificație din fragmentul dat; de
exemplu: prezența rimei, care în strofa dată este împerecheată, fiindcă rimează primul
vers cu al doilea și al treilea cu al patrulea (a a b b); existența măsurii versului care este
lungă, de 15 silabe în primele două versuri și de 16 silabe în ultimele două versuri;
organizarea în strofe, care sunt catrene; existența versului, adică a unui rând sfârșit cu
un spațiu gol; 1 punct + 1 punct + 1 punct +1 punct = 4 puncte
– 2 puncte pentru formularea răspunsului în enunțuri. 1 punct +1 punct = 2 puncte
date (de exemplu: admirația față de frumusețea fenomenelor hibernale, existența temei
iernii în ambele texte, menționarea fulgilor de zăpadă, încrederea că frumusețea naturii
poate fi făcută să dureze prin artă – literatură, fotografie, film etc.); 2 puncte
252

9 – precizarea unui alt text literar asociat cu poezia Mezul iernei de Vasile Alecsandri, de
exemplu: Iarna de Vasile Alecsandri, Într-un lac de Tudor Arghezi, Iarna pe uliță de George
Coșbuc, Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele de Matei Vișniec, Ninge de Ion
Agârbiceanu etc.; 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru indicarea corectă a numărului de sunete al fiecărui cuvânt (gheață –
patru sunete; regiunea – opt sunete). 2 x 1 punct = 2 puncte
2 s crierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d (în seria a – maiestos este cuvânt
împrumutat; în seria b – armonios este cuvânt împrumutat; în seria c – tehnologie este cuvânt
împrumutat). 2 puncte
3
1 punct pentru precizarea sensului din text al cuvântului polisemantic înghețat (de exemplu:
„împietrit”, „încremenit”); câte 1 punct pentru fiecare alt sens precizat al cuvântului
polisemantic înghețat; de exemplu: „întărit” (despre lichide) – apă înghețată; „congelat” –
pui înghețat; „degerat”, „înțepenit”, „amorțit” – deget înghețat; înmărmurit (de emoție) –
copil înghețat (de frică); „fix”, „inexpresiv” – privire înghețată; „nemodificat”, „neschimbat” –
preț înghețat. 1 punct + 3 puncte = 4 puncte
4
– 3 puncte pentru indicarea părții de vorbire: un lup – substantiv; ce – pronume relativ; i –
pronume personal; 3 x 1 punct = 3 puncte
– 3 puncte pentru precizarea funcției sintactice a cuvintelor: un lup – nume predicativ; ce –
subiect; i – atribut pronominal în dativ fără prepoziție. 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții subordonate din fraza dată:
a. „ca să nu se irosească atâta frumusețe”;
b. „pe care o putea vedea atunci doar el la microscop”;
c. „să deseneze formele fulgilor de nea”. 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte un punct pentru precizarea felului propozițiilor subordonate:
a. „ca să nu se irosească atâta frumusețe” – propoziție circumstanțială de scop;
b. „pe care o putea vedea atunci doar el la microscop” – propoziție atributivă;
c. „să deseneze formele fulgilor de nea” – propoziție completivă directă.
6 – câte 1 punct pentru respectarea tipului de enunțuri din care este alcătuit dialogul (de
exemplu: — Ce vârstă avea Wilson Bentley când a publicat prima sa carte? — Bentley avea
66 de ani când a apărut cartea în care au fost fotografiați de el fulgii de zăpadă.);
– câte 1 punct pentru îndeplinirea funcției sintactice; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru corectitudinea logică și gramaticală a enunțurilor.
7 câte 2 puncte pentru fiecare completare corectă:
Wilson Bentley a avut aceeași pasiune întreaga viață: fotografierea fulgilor de zăpadă. Aceia
care au fost cei mai frumoși au fost incluși în cartea sa Snow Crystals (Cristale de zăpadă),
aceasta fiind publicată cu ajutorul unor fonduri strânse de câțiva oameni de știință.

1 punct; 4 puncte
− precizarea sentimentelor exprimate/sugerate de vocea ficțională: în totalitate – 2 puncte;
parțial 1 punct; 2 puncte
− comentarea a două figuri de stil sau a altor mijloace de expresie din secvența indicată
(comentarea adecvată, nuanțată a două figuri de stil sau a altor mijloace de expresie –
2 puncte; comentarea schematică, încercare de comentare a două figuri de stil sau a altor
mijloace de expresie – 1 punct). 2 x 2 puncte = 4 puncte

0 puncte); 1 punct
– respectarea normelor de punctuație – (0 greșeli/1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
254
BAREM TESTUL 12

A.
1
câte 1 punct pentru notarea numelui unei vietăți din regnul animal peste care a dat
personajul din textul 1 pe Tâmpa; două vietăți dintre: veverițe, șerpi, fluturi, păsări, șopârle.
2
5

Copiii au constatat că peștera găsită de ei era locuită, fiindcă
X
au descoperit o pătură zdrențuită în interiorul acesteia.
Naratoarea nu poate să se țină după grupul care urcă pe
X
munte, rămânând mereu în urmă.
Fetiței nu i-a fost frică deloc de necunoscutul întâlnit pe
X
munte.
Muntele Tâmpa aparține masivului Postăvaru și orașul Brașov
X
este așezat în sudul acestuia.
Restaurantul amenajat pe Tâmpa a fost distrus de un incendiu
X
în 1977.
Telecabina care duce turiștii pe coama muntelui se ia de la
X
restaurantul Panoramic.
6
– câte 1 punct pentru menționarea oricăror două trăsături specifice textului narativ din
fragmentul dat; de exemplu: prezența întâmplărilor (fetița scutură clopoțeii, dar nu
pierde timpul, ci urcă în urma celorlalți, care merg mai repede ca ea); existența unui
narator implicat, fiindcă participă la acțiune (totul este prezentat prin ochii ei, gândurile
și sentimentele celorlalte personaje rămânându-i necunoscute, pentru că spune doar ce
gândește ea, adică faptul că nu poate să își permită să piardă timpul cu florile și că trebuie
să țină pasul cu cei din grup); relatarea la persoana întâi, singular, așa cum dovedesc
verbele utilizate, „scuturam”, „permiteam”, „să pierd”, „să urc”; prezența personajelor
(fetița naratoare este un personaj din fragment și „ceilalți” sunt personajele Dina, Doru
și Matei); 1 punct +1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru exemplificarea fiecărei trăsături menționate;

1 punct +1 punct = 2 puncte
texte date (de exemplu: prezența muntelui Tâmpa și a orașului Brașov, amintirea cetății
Brașovia, prezentarea florei și a faunei, amintirea dominației turcești, prezența cabanei
de pe Tâmpa etc.); 2 puncte

9 – precizarea unui alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, asociat cu
fragmentul Inocenții de Ioana Pârvulescu; de exemplu: Cum e lumea de Veronica D.
Niculescu, Platanos de Doina Ruști, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Cartea cu Apolodor
de Gellu Naum, Fiind băiet păduri cutreieram... de Mihai Eminescu, Vrăjitorul din Oz de Frank
Baum, În pădurea Petrișorului de Mihail Sadoveanu, Copii eram noi amândoi... de Mihai
Eminescu, O, rămâi... de Mihai Eminescu etc.; 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru indicarea corectă a unui diftong/triftong (sculau – au, diftong descendent;
eu și ei – în ambele cuvinte sunt triftongi, ieu și iei, fiindcă înaintea lui e se pronunță un i
semivocalic). 2 x 1 punct = 2 puncte
3
câte 1 punct pentru fiecare identificare corectă a valorii de adevăr a enunțurilor date; a. A;
b. F (sinonime sunt a se avânta, a se precipita, a se repezi, a se năpusti, a alerga, a fugi); c. A; d. A.
1 punct + 1 punct +1 punct + 1 punct = 4 puncte
4
– câte 1 punct pentru identificarea fiecărei forme verbale nepersonale: de făcut, pierzându,
vedea; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului formelor verbale nepersonale identificate; de făcut –
supin; pierzându – gerunziu; vedea – infinitiv. 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei propoziții subordonate; „ca tunelul să
plece de undeva, din apropiere”; „să căutați”; 2 x 1 punct = 2 puncte
256
– câte 1 punct pentru precizarea felului propozițiilor subordonate; „ca tunelul să plece de
undeva, din apropiere” – atributivă; „să căutați” – completivă prepozițională;
– câte 1 punct pentru indicarea elementului introductiv și pentru precizarea felului
acestuia: „ca tunelul să plece de undeva, din apropiere” – atributivă, introdusă prin
conjuncția compusă subordonatoare „ca ... să”; „să căutați” – completivă prepozițională,
introdusă prin conjuncția simplă subordonatoare „să”. 2 x 1 punct = 2 puncte
6 – 2 puncte pentru respectarea tipului de enunț cerut (de exemplu: Andrei, ia telecabina ca
să ajungi în doar trei minute pe Tâmpa!); 2 puncte
– câte 1 punct pentru îndeplinirea funcției sintactice și pentru exprimarea prin partea
de vorbire indicată (de exemplu: Andrei, ia telecabina ca să ajungi în doar trei minute pe
Tâmpa!); 2 x 1 punct = 2 puncte
– 2 puncte pentru corectitudinea logică și gramaticală a enunțului. 2 puncte
7 câte 2 puncte pentru fiecare completare corectă:

Ca să ajungi în vârful Tâmpei, mașina degajă multe gaze de eșapament, fiindcă drumul
este în pantă. Nimeni nu bănuiește cât de mare este consumul de benzină! De aceea, tata
așază, cu grijă, mașina în parcare și ne invită să luăm telecabina sau să mergem pe jos.

− relatarea la persoana întâi – 2 puncte; 2 puncte
− prezentarea întâmplării: prezentare clară, nuanțată – 4 puncte; prezentare ezitantă –
− existența secvenței descriptive; 2 puncte
− utilizarea a patru informații din cele două texte și din imagini. 4 x 1 punct = 4 puncte
0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
257
BAREM TESTUL 13

A.
1
câte 1 punct pentru notarea numelui profesiei lui Chirică și a numelui profesiei pe care i-o
recomandă Nichita (arhivar – profesia lui Chirică; avocat – profesia pe care i-o recomandă
Nichita). 2 x 1 punct = 2 puncte
2
5

Ana, soția lui Chirică, apreciază că au scăpat de griji prin
X
cumpărarea unui cal de curse.
Cursele de cai au început să fie organizate după un
X
regulament bine stabilit în secolul al XVI-lea.
Cursele de galop au început încă din Grecia antică și din
X
Imperiul Roman.
În cursele de galop, caii sunt conduși de jochei. X
Jockey Club Român a fost al treilea din lume și a construit
X
primul hipodrom din România.
Nichita consideră că, prin cumpărarea lui Faraon, Chirică a
X
făcut o afacere strălucită.
6
– câte 2 puncte pentru menționarea informațiilor oferite de indicațiile scenice, de exemplu:
La punctul a, este o didascalie (externă) care descrie decorul casei lui Chirică, având rolul
de a evidenția sărăcia proprietarului, fiindcă mobila este obișnuită și canapeaua este
stricată, dar și preocupările intelectuale, pentru că în birou sunt multe cărți. La punctul
b, este prezentă o didascalie (internă) care indică ieșirea Anei din scenă; trântirea ușii
sugerează starea personajului, faptul că este supărată; tot aici apare numele personajului
scris cu majuscule care este o didascalie (internă) prin care se indică personajul care
rostește replica; 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru formularea răspunsurilor în enunțuri. 2 x 1 punct = 2 puncte
texte date (de exemplu: existența temei comune a calului de curse, speranța câștigului
la cursele de cai, prezența hipodromului etc.); 2 puncte
258

9 – precizarea unui alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, asociat cu
fragmentul din Omul cu mârțoaga de Gh. Ciprian; de exemplu: Iapa lui Vodă de Mihail
Sadoveanu, Popa Tanda de Ioan Slavici, Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă sau orice
basm studiat în care este prezent un cal, Florin scrie un roman de Mircea Cărtărescu etc.;
1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru indicarea corectă a unui diftong (calului – conține diftongul ui, să-i –
conține diftongul ăi, dai – conține diftongul ai, mii – conține diftongul ii, lei – conține diftongul
ei, numai – conține diftongul ai, mârțoaga – conține diftongul oa) și a unui triftong (eu – conține
triftongul ieu, fiindcă se scrie cu e, dar se pronunță ieu, i-ai – conține triftongul iai).
2
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b (sunt îmbinări libere de cuvinte a
avea patalama, a stârni râsul, a da mii de lei). 2 puncte
3
câte 1 punct pentru indicarea altor două sensuri ale omonimului mină și câte 1 punct pentru
construirea enunțului (în fragmentul dat, sensul cuvântului mină este figurat, adică „izvor
nesecat de bogăție”, care este un sens al cuvântului polisemantic ce înseamnă „loc subteran
cu zăcăminte având substanțe minerale utile”; sensuri ale omonimului: bucată de grafit
folosită la creioane – Am pus o mină nouă în creionul mecanic.; expresie a feței – Andrei
avea o mină fericită.; armă – La muzeu, am văzut o mină din al Doilea Război Mondial.; veche
monedă grecească – O mină din Grecia antică era făcută din argint sau aur.).
4
– câte 1 punct pentru indicarea părții de vorbire: ți – pronume personal; mila – substantiv;
(de) el – pronume personal; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea cazului: ți – cazul dativ; mila – cazul nominativ; de el – cazul
acuzativ. 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – 2 puncte pentru transcrierea corectă a predicatelor: a. „a fost ursit”; b. „să fie arhivar”;
– 2 puncte pentru precizarea felului predicatelor: a. „a fost ursit” – predicat verbal; b. „să
fie arhivar” – predicat nominal; 2 x 1 punct = 2 puncte
– 2 puncte pentru precizarea tipului de construcție în care intră predicatul: a. „a fost ursit” –
construcție pasivă; b. „să fie arhivar” – construcție activă. 2 x 1 punct = 2 puncte
6
– 2 puncte pentru alcătuirea frazei cu două subordonate (de exemplu: Am aflat că primele curse
de galop care s-au organizat după un regulament bine stabilit s-au ținut în Anglia.); 2 puncte
– câte 1 punct pentru transcrierea și indicarea propozițiilor cerute (de exemplu: „că primele
curse de galop ... s-au ținut în Anglia.“ – completivă directă; „care s-au organizat după un
regulament bine stabilit“ – atributivă); 2 x 1 punct = 2 puncte
În România, nu a existat înainte de secolul al XIX-lea nicio (scrierea adjectivului pronominal
negativ) dată despre cursele de galop ale (acordul articolului genitival) căror rezultate erau
urmărite pe singurul hipodrom de atunci, (virgula prin care se separă apoziția „Hipodromul
Băneasa”) Hipodromul Băneasa. 6 puncte
0 puncte).

− prezentarea a patru date de identitate ale personajului (nume, profesie, stare civilă, origine etc.);
1 punct
− indicarea și exemplificarea a patru trăsături morale: prezentare clară, nuanțată – 8 puncte;
prezentare ezitantă – 4 puncte; încercare de prezentare – 2 puncte; 8 puncte
− menționarea a două mijloace de caracterizare diferite și corelarea mijloacelor de caracterizare
cu exemple din fragmentul dat; 2 x 1 punct = 2 puncte
− precizarea locului în care au fost folosite mijloacele de caracterizare (în replici sau în
didascalii). 1 punct
0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
260
BAREM TESTUL 14

A.
1
câte 1 punct pentru notarea fiecărui lucru: o cravată și o portocală. 2 x 1 punct = 2 puncte

2 2 puncte
5

Din clopoței și zurgălăi, se pot face o floare, un coșuleț sau o
X
figurină (cum ar fi un ren sau o veveriță).
Dorința de a remarca un cadou la momentul potrivit i-a făcut
X
pe oameni să-și dorească ambalaje deosebite.
Hârtia maro, paginile de calendar, pungile de cumpărături și
foile de reviste desenate de copii pot fi folosite ca ambalaje X
pentru cadourile de Crăciun.
Materialele naturale folosite la împachetat cadouri îi aduc
X
aminte autorului de copilăria petrecută la bunici.
Trebuie să renunțăm să dăruim, dacă unii ne refuză cadourile. X
Obiectele mai blajine care pot fi dăruite de ziua cuiva sunt o
X
zebră din material plastic, o măsură de vals, un abajur.
6
– 2 puncte pentru menționarea ipostazei vocii ficționale (se acceptă orice răspuns corect,
de exemplu: vocea ficțională reprezintă un om căruia îi place să prețuiască viața, fiindcă
îi place să-și facă daruri sau să ofere cadouri altora); 2 puncte
– 2 puncte pentru menționarea unui mijloc lingvistic prin care se transmite părerea sa
despre daruri (se acceptă orice răspuns corect, de exemplu: se folosește persoana I, plural
la verbe precum „să facem”, „să memorăm”, la pronumele reflexiv „ne” și la adjectivul
pronominal posesiv „a noastră”, pentru a evidenția legătura omului cu semenii din
comunitatea în care trăiește.); 2 puncte
– 2 puncte pentru formularea răspunsurilor în enunțuri. 2 puncte
date (de exemplu: darurile ca expresie a iubirii față de ceilalți, bucuria de a face cadouri,
nevoia de a transforma orice dar într-un simbol al apropierii dintre oameni, ingeniozitatea
de a găsi un dar deosebit sau un ambalaj de cadou surprinzător etc.); 2 puncte


9 – precizarea unui text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, asociat cu poezia
Să ne facem daruri de Nina Cassian; de exemplu: Poveste sentimentală de Nichita Stănescu, Vrem
să vă dăruim câte o fereastră de Matei Vișniec, Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupéry etc.;
1 punct
B.
1
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a (mănunchi – consoană notată de
grupul de litere chi; k’; panglici – consoană notată de grupul de litere ci; c̆ ). 2 puncte
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d (în seria a – a încerca nu este derivat;
2
în seria b – siguranță nu este împrumut; în seria c – crenguță exprimă o micșorare). 2 puncte
3
câte 1 punct pentru construirea enunțului și câte 1 punct pentru folosirea cuvântului cu
sens propriu secundar; de exemplu: Mama mi-a cumpărat un pian cu coadă. – prelungire
a carcasei de lemn; Rochia avea o coadă lungă. – trenă; Zmeul fratelui meu avea o coadă
roșie. – fâșie atârnată în partea din spate a unui zmeu; Am văzut coada cometei. – prelungire
luminoasă a cometei; Am apucat tigaia de coadă. – mâner; Mătura avea coadă de lemn. –
mâner; Fata avea o coadă lungă. – cosiță; Ana își tot ștergea coada ochiului. – unghiul extern
al ochiului; Dan s-a așezat la coadă ca să cumpere cartea. – șir de oameni, de obiecte etc.;
Floarea avea o coadă subțire. – tulpină; Unchiul meu are un frac cu coadă. – partea din spate
a unui obiect de îmbrăcăminte. 1 punct + 1 punct +1 punct + 1 punct = 4 puncte
4
– câte 1 punct pentru indicarea fiecărei părți de vorbire: suficient – adverb de mod; să ne gândim –
verb predicativ; măi – interjecție; aceste – adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere;
așa – adverb de mod; cadouri – substantiv comun, simplu. 6 x 1 punct = 6 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea corectă: a. „trebuie”; b. „s-a întâmplat”; c. „ar fi fost mai
bine”; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului acestora: a. „trebuie” – verb activ impersonal
(inerent); b. „s-a întâmplat” – verb reflexiv impersonal (inerent); c. „ar fi fost mai bine” –
expresie verbală impersonală. 3 x 1 punct = 3 puncte
262
6 – 2 puncte pentru alcătuirea frazei cu două subordonate (de exemplu: De ziua prietenului
meu, mă gândesc să desenez o inimă mare pe hârtia maro folosită pentru a ambala cadoul
pe care i l-am pregătit de mult timp.); 2 puncte
– câte 1 punct pentru transcrierea și indicarea propozițiilor cerute (de exemplu: „să
desenez o inimă mare pe hârtia maro folosită pentru a ambala cadoul“ – completivă
prepozițională; „pe care i l-am pregătit de mult timp“ – atributivă); 2 x 1 punct = 2 puncte
Fetele mi-au împachetat cadoul pentru ziua mea, nemaidorind să aibă un ambalaj conven
țional. 6 puncte
0 puncte).

− formularea adecvată a ipotezei/opiniei: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; 2 puncte
− formularea a două argumente: formulare clară, nuanțată – 4 puncte; formulare ezitantă –
2 puncte; încercare de formulare – 1 punct; 4 puncte
− existența exemplului din cele două texte la ambele argumente (1 punct + 1 punct); existența
în ambele argumente a unor exemple din experiența personală sau de lectură (1 punct +
1 punct); 2 puncte + 2 puncte = 4 puncte
− formularea unei concluzii care să reia ipoteza/opinia de la început (formulare adecvată –
2 puncte; încercare de formulare – 1 punct). 2 puncte
0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
263
BAREM TESTUL 15

A.
1
câte 1 punct pentru notarea numărului de copii ai bunicii Safta și notarea numărului de
copii din curtea ei în unele zile de vară; bunica Safta are cinci copii și în unele zile de vară
sunt douăzeci și trei de copii în curtea ei. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
5

Bunica Safta avea grijă doar de nepoții ei. X
Soțul bunicii Eleonora fusese preot și locuise în Blăgești. X
În timpul zilei, bunica Safta nu-i lăsa pe copii să iasă la portiță. X
Bunica Eleonora a rămas două ore în poiana cu ciuperci să se
X
odihnească, fiindcă nu putea merge repede.
În 1963, bunica Eleonora era văduvă de 46 de ani. X
Uitarea, încurcarea numelor copiilor și greșitul la numărat
X
sunt semnele de bătrânețe ale bunicii Safta.
6
– câte 2 puncte pentru menționarea fiecărui tipar textual în fiecare dintre fragmentele date;
de exemplu: la punctul a, tiparul textual este dialogul, iar la punctul b, tiparul textual este
descrierea (la punctul a, sunt patru replici succesive, legate logic între ele; este o discuție
între mai multe personaje; replicile personajelor sunt anunțate de liniile de dialog; la
punctul b, se prezintă bunica autoarei, indicându-se prin substantive trăsăturile și prin
adjective însușirile acesteia); 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru formularea răspunsului în enunțuri. 2 x 1 punct = 2 puncte
date (de exemplu: existența temei comune a vieții unei bunici, prezentarea felului în
care bunicile își susțin familiile, puterea de muncă a bunicilor, priceperea de a se îngriji
de copii, dragostea față de nepoți, situația socială de văduvă, generozitatea de care dau
dovadă, păstrarea forței fizice etc.); 2 puncte
264


9 – precizarea unui alt text literar, asociat cu fragmentul din Bunica Safta de Ion Agârbiceanu;
de exemplu: Prietenul meu de Ioana Pârvulescu, D-l Goe... de I.L. Caragiale, Popa Tanda de
Ioan Slavici, Bunica de Barbu Ștefănescu, Heidi de Johanna Spyri etc.; 1 punct
B.
1 s crierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d (treia – conține diftongul ia, restul
cuvintelor conținând hiat). 2 puncte
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d (de la, douăzeci și trei).

2 2 puncte
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu: „Apoi, când
soarele începe a răsări/a apărea/a se arăta/a se ivi/ a se ridica şi umbra casei bătrâne umple
întreaga curte, când unul, când altul iese la portiţă”). 2 x 2 puncte = 4 puncte
4
– 3 puncte pentru precizarea părții de vorbire: Safta – substantiv propriu; ce – adjectiv
pronominal relativ; părinții – substantiv comun; 3 x 1 punct = 3 puncte
– 3 puncte pentru indicarea funcției sintactice: Safta – atribut substantival în nominativ;
ce – atribut adjectival; părinții – subiect. 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea corectă a trei propoziții subordonate:

a. „să fie mai uitucă”;
b. „când trecea de zece”;
c. „căruia i-a dat de mâncare”;
d. „şi căruia nu”; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului celor trei propoziții subordonate transcrise:
a. „să fie mai uitucă”– propoziție completivă directă;
b. „când trecea de zece”– propoziție circumstanțială de timp;
c. „căruia i-a dat de mâncare” – propoziție completivă directă;
d. „şi căruia nu” – propoziție completivă directă. 3 x 1 punct = 3 puncte
6 – 2 puncte pentru alcătuirea tipului de enunț cerut (de exemplu: Bunica Eleonora, care a
învățat-o pe nepoata ei numele ciupercilor, a fost văduvă de la 34 de ani.); 2 puncte
– câte 1 punct pentru îndeplinirea funcțiilor sintactice indicate (de exemplu: care – subiect;
văduvă – nume predicativ); 2 x 1 punct = 2 puncte
Bunica Eleonora i-a demonstrat nepoatei sale iubite cât de important a fost mediul familial
pentru copiii pe care i-a crescut. 6 puncte
0 puncte).

− prezentarea a patru date de identitate ale personajului (nume, vârstă, stare civilă, origine etc.);
1 punct
− indicarea și exemplificarea a două trăsături fizice și a două trăsături morale: prezentare clară,
nuanțată – 8 puncte; prezentare ezitantă – 4 puncte; încercare de prezentare – 2 puncte;
8 puncte
− menționarea a două mijloace de caracterizare diferite; 2 x 1 punct = 2 puncte
− corelarea mijloacelor de caracterizare cu exemple din fragmentul dat. 1 punct

0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
266
BAREM TESTUL 16

A.
1
câte 1 punct pentru notarea oricăror două însușiri ale aranjamentelor florale de care sunt
atrase Alexa și Georgiana, de exemplu: diafane, romantice, naturale, simple.
2
s crierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b. 2 puncte
5

Alexei îi era frică de florile naturale. X
Georgiana se simte în elementul ei creând. X
Georgiana crede că frumusețea florilor iese în evidență în
X
aranjamentele bogate.
În absența macilor, câmpul pare pustiu. X
Tulpinile macilor sunt fragile. X
Egoismul ființei umane se desprinde din a doua strofă a
X
poeziei Macii de Magda Isanos.
6
– câte 1 punct pentru menționarea câte unei figuri de stil identificate în fiecare dintre
versurile date; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru transcrierea figurii de stil identificate:
a. personificare („râzând”), metaforă („obrazul roșu”), epitet („zglobii”); se va puncta
oricare dintre răspunsuri;
b. epitet („avare”);
c. comparație („Ca niște lacrimi”). 3 x 1 punct = 3 puncte
date (de exemplu: prezența florilor, relația om-flori, fragilitatea florilor etc.); 2 puncte

9 – precizarea unui text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, asociat cu poezia
Macii de Magda Isanos (de exemplu: Lacul de Mihai Eminescu, Platanos de Doina Ruști,
Balul pomilor de Dimitrie Anghel, Rapsodii de toamnă de G. Topîrceanu, Trandafirii din
Mexic de Pam Muñoz Ryan, Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupéry, Hoțul de cărți de
Markus Zusak, orice alt text în care este valorificat motivul florilor sau al fragilității ființei
umane etc.); 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru transcrierea cuvintelor alcătuite dintr-o singură silabă, din seria dată:
brand, rang. 2 x 1 punct = 2 puncte
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c. (În seria a au omonime doar

2
cuvintele avar și tablou; în seria b, doar cuvintele carieră și dar; în seria d, doar element.)
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu: Așa că la
sfârșitul/finalul lui 2018 am îndrăznit/mi-am făcut curaj și am renunțat la tot).
4
– câte 1 punct pentru transcrierea fiecăruia dintre numeralele din enunțurile date: lui 2018;
primul; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărui numeral transcris (lui 2018 – numeral
cardinal; primul – numeral ordinal); 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea valorii morfologice a fiecărui numeral transcris (lui 2018 –
valoare substantivală; primul – valoare adjectivală). 2 x 1 punct = 2 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții: „să ne bucurăm de flori”; „de ceea
ce facem în orice moment al nostru”; „cu care să ne jucăm”; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții: „să ne bucurăm de flori”
– completivă directă; „de ceea ce facem în orice moment al nostru” – completivă
prepozițională; „cu care să ne jucăm” – atributivă. 3 x 1 punct = 3 puncte
6 alcătuirea unui enunț asertiv: 2 puncte; existența unui predicat verbal în care verbul a
culege să aibă formă verbală pasivă: 2 puncte; existența unui nume predicativ exprimat
prin substantivul floare: 2 puncte. (Acelea sunt florile care au fost culese de Maria.)
Poezia „Macii” (eliminarea virgulei) de Magda Isanos mi-a plăcut, fiindcă (inserarea unui „i”)
surprinde frumusețea florilor (eliminarea unui „i”) de mac, acestora evidențiindu-li-se
268
(inserarea unui „i”, folosirea cratimei care leagă gerunziul de pronumele personal „li”) culoarea,
(utilizarea virgulei) dar și fragilitatea. 6 puncte
0 puncte).

1 punct; 4 puncte
− precizarea sentimentelor exprimate/sugerate de vocea ficțională: în totalitate – 2 puncte;
parțial – 1 punct; 2 puncte
− comentarea a două figuri de stil sau a altor mijloace de expresie din secvența indicată
(comentarea adecvată, nuanțată a două figuri de stil sau a altor mijloace de expresie –
2 puncte; comentarea schematică, încercare de comentare a două figuri de stil sau a altor
mijloace de expresie – 1 punct). 2 x 2 puncte = 4 puncte

0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
269
BAREM TESTUL 17
• S e punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

A.
âte 1 punct pentru notarea fiecărei reacții a lui Mihu care sugerează bucuria sa atunci când
1 c
află că în acea noapte va sta de veghe pe punte: „sare într-un picior”; „chiuie (ca haiducii)”.
âte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/incorectitudinii fiecărui enunț; notarea a două

5 c

Gherasim se îndoiește de capacitatea musului de a sta de
X
veghe în timpul nopții.
În timpul nopții, Mihu trebuie să stea nemișcat pe punte. X
Mihu este convins că stelele căzătoare reprezintă sufletele
X
tuturor ființelor care au murit.
Între corăbii și vapoare nu există nicio diferență. X
Meteoriții iau foc din cauza vitezei mari și a contactului cu
X
aerul.
Dispariția dinozaurilor este pusă pe seama ciocnirii de
X
Pământ a unui meteorit.
6 – câte 2 puncte pentru menționarea tiparului textual din fiecare fragment dat:
a. descriptiv; b. explicativ; 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru formularea fiecărui răspuns în câte un enunț. 2 x 1 punct = 2 puncte
date (de exemplu: referirea la meteoriți etc.); 2 puncte
270

9 – precizarea unui personaj dintr-un alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară
asociat unui personaj din fragmentul din Toate pânzele sus! de Radu Tudoran; 1 punct
B.
âte 1 punct pentru transcrierea oricărui cuvânt care conține un diftong și a cuvântului
1 c
care conține un triftong, din enunțul dat, de exemplu: mai, albăstrea, mișcătoare, teamă, calea
(diftong); fereau (triftong). 2 x 1 punct = 2 puncte
âte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu: Mare parte
3 c
dintre cei peste 22 000 de meteoriţi descoperiți/depistați pe Pământ sunt rămășițe/fragmente
din centura de asteroizi.). 2 x 2 puncte = 4 puncte
4 – câte 1 punct pentru transcrierea celor trei verbe: ar putea; să provină; nu s-au găsit;
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărui mod (de exemplu: ar putea – condițional-optativ;
să provină – conjunctiv; nu s-au găsit – indicativ). 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – câte 2 puncte pentru notarea felului propozițiilor subordonate din fraza: „Era o stea care
căzuse în mare şi nu voia să se stingă?” și a tipului de construcție din fraza: „Dacă ţi se
face urât, mai vino încoace.”
a. „care căzuse în mare” – propoziție subordonată atributivă;
b. „să se stingă” – propoziție subordonată completivă directă;
c. „Dacă ți se face urât” – construcție condițională. 3 x 2 puncte = 6 puncte
6 – enunțul alcătuit este un enunț interogativ: 1 punct; conținutul enunțului interogativ

este în conformitate cu cerința: 1 punct; enunțul cuprinde un atribut adjectival: 1 punct;
atributul adjectival este exprimat printr-un adjectiv pronominal demonstrativ – 2 puncte;
1 punct + 1 punct + 1 punct + 2 puncte = 5 puncte
7 r escrierea textului dat, corectând greșelile de orice natură:

„Mi-a plăcut că am aflat mai multe despre craterele pe care le-au produs meteoriții cu
milioane de ani în urmă.” 6 puncte
0 puncte).

Conținutul rezumatului – 12 puncte
− utilizarea informațiilor esențiale: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; 2 puncte
− utilizarea persoanei a III-a în redactarea rezumatului; 1 punct
− respectarea succesiunii faptelor: în totalitate – 3 puncte; parțial – 1 punct; 3 puncte
− folosirea consecventă a timpurilor verbale: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct;
2 puncte
− transformarea dialogului în vorbire indirectă; 1 punct
− respectarea precizării referitoare la limita maximă de cuvinte. 1 punct
Redactarea rezumatului – 8 puncte

0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
272
BAREM TESTUL 18

A.
1
câte 1 punct pentru notarea oricăror două elemente de decor aflate în stânga scenei, de
exemplu: o aripă a castelului din Suceava, ferestre cu gratii de fier, o terasă [...] de piatră.
2 2 puncte
5

Lupta de la Codrii Cosminului a avut loc în primăvara anului 1497. X
Medicii încearcă să ardă rănile domnitorului pentru a-i salva
X
acestuia viața.
Oana seamănă cu Ștefan cel Mare. X
Ștefan cel Mare a fost rănit la Chilia la piciorul drept. X
Ștefan cel Mare a fost tratat de medicii moldoveni. X
Ștefan cel Mare a scăpat intenționat sabia din mână în timp ce
X
discuta cu Oana.
6 – câte 2 puncte pentru menționarea rolului fiecăreia dintre indicațiile scenice:

a. oferă informații despre trăsăturile fizice ale personajului, sugerând și vârsta înaintată
a acestuia;
b. indică gestul personajului. 2 x 2 puncte = 4 puncte
7 – precizarea a două legături, la nivelul conținutului, care se pot stabili între cele două texte
date (de exemplu: referirea la Ștefan cel Mare, la rănile acestuia etc.);

9 – precizarea unui personaj dintr-un alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară
asociat unui personaj din fragmentul extras din textul dramatic Apus de soare de Barbu
Delavrancea; 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru încercuirea fiecărei litere care transcrie o semivocală: „i” din rămâi;
„u” din meu. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu: Alta care a
căzut acum.). 2 x 2 puncte = 4 puncte
4
– câte 1 punct pentru transcrierea fiecăruia dintre pronumele din enunțul dat: unii; -l;
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărui pronume transcris (unii – pronume
nehotărât; -l – pronume personal); 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea cazului fiecărui pronume transcris (unii – nominativ; -l –
acuzativ). 2 x 1 punct = 2 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții subordonate din frazele date:
a. „care se afla la Suceava în anul 1468”;
b. „să-l vindece pe domn”, „să stopeze avansul rapid al bolii”. 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru notarea felului fiecărei propoziții subordonate transcrise:
a. „care se afla la Suceava în anul 1468” – atributivă;
b. „să-l vindece pe domn”, „să stopeze avansul rapid al bolii” – completivă directă.
6 –
a lcătuirea unui enunț asertiv: 1 punct; conținutul enunțului asertiv este în conformitate
cu cerința: 1 punct; existența unui circumstanțial de loc: 1 punct; circumstanțialul de
loc este exprimat printr-un substantiv propriu – 2 puncte (Ștefan cel Mare a fost rănit la
Chilia.); 1 punct + 1 punct + 1 punct + 2 puncte = 5 puncte
7
câte 2 puncte pentru completarea spațiilor libere cu forma corectă a cuvintelor:
„Tăcerea fetelor îl face pe Ștefan cel Mare să se adreseze acestora, iar apoi le binecuvântează.
Replica Oanei demonstrează iubirea pe care fata i-o poartă domnitorului.”
274

− respectarea temei; 1 punct
− respectarea structurii unei text descriptiv (identificare de elemente componente și de
proprietăți): în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; 2 puncte
− prezentarea a trei detalii semnificative ale portretului: prezentare nuanțată: 2 puncte;
prezentare schematică: 1 punct; 3 x 2 puncte = 6 puncte
− utilizarea a două figuri de stil diferite: personificare, comparație; 2 x 1 punct = 2 puncte
− respectarea precizării referitoare la limita minimă de cuvinte. 1 punct

0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
275
BAREM TESTUL 19
• S e punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

A.
âte 1 punct pentru notarea oricăror două acțiuni care nu sunt caracteristice prezentului,
1 c
de exemplu: nu cântăm, nu zâmbim, nu sărutăm, nu dorim. 2 x 1 punct = 2 puncte
âte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/incorectitudinii fiecărui enunț; notarea a două

5 c

Arhipelagul este o grupare de insule. X
Catoche și Yucatan sunt două peninsule. X
Cei care se iubesc rămân aproape în ciuda separării. X
Culmea și vârful reprezintă aceeași realitate geografică. X
Despărțirea dintre cei doi îndrăgostiți este nefirească. X
Percepția celorlalți asupra celor doi îndrăgostiți este că, după
X
despărțire, au devenit dușmani.
6 – câte 3 puncte pentru precizarea semnificației fiecărei culori (albastru – apa/marea/

oceanul, verde – pământul/uscatul). 2 x 3 puncte = 6 puncte
date (de exemplu: referirea la relația uscat-apă, la țărm – discursul liric folosește termeni
geografici pentru a descrie „relieful” noii realități care se naște după despărțire etc.);
2 puncte
276

9 – precizarea unui text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, asociat cu poezia Astăzi
ne despărțim de Ștefan Aug. Doinaș (de exemplu: Cum e lumea de Veronica D. Niculescu,
Take, Ianke și Cadâr de Victor Ion Popa, Un păianjen care se crede Spiderman de Adina Popescu,
Zâna Munților, Steaua fără nume de Mihai Sebastian, Căprioara de Emil Gârleanu, O, rămâi
de Mihai Eminescu, Noaptea despărțirii de Jennifer A. Nielsen, Romeo și Julieta de William
Shakespeare sau orice alt text în care este valorificată tema iubirii sau a despărțirii etc.);
1 punct
B.
âte 1 punct pentru transcrierea sunetelor transcrise prin literele o și i din cuvântul noi:
1 c
o – vocală; i – semivocală. 2 x 1 punct = 2 puncte
2 s crierea literei corespunzătoare răspunsului corect: a. (În seria b, cuvântul sedimentar nu

denumește o formă de relief; în seria c, cuvântul oceanic este altă parte de vorbire; în seria
d, mare nu este formă de relief.) 2 puncte
âte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu: Între noi,
3 c
lumea va sta încremenită. și Prin ce se diferențiază/disting dealurile de podișuri?).
4 – câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire (alături – adverb de loc; umbra –
substantiv comun; albastră – adjectiv propriu-zis); 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (alături – circumstanțial de loc;
umbra – subiect; albastră – atribut adjectival). 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții subordonate: „prin care se asigură
trecerea dintre două depresiuni sau două văi situate în apropiere”; „unde sunt localizate”;
„cum se numesc principalele câmpii și podișuri din Europa, Asia, America de Nord și
America de Sud”; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții subordonate: „prin care se
asigură trecerea dintre două depresiuni sau două văi situate în apropiere” – atributivă;
„unde sunt localizate” – completivă directă; „cum se numesc principalele câmpii și
podișuri din Europa, Asia, America de Nord și America de Sud” – completivă directă.
6 – a
. alcătuirea unui enunț interogativ: 1 punct; conținutul este în concordanță cu cerința:
1 punct; substantivul portofoliu are funcția sintactică de subiect: 1 punct (Al cui este
portofoliul?); 3 x 1 punct = 3 puncte
– b. alcătuirea unui enunț asertiv: 1 punct; conținutul este în concordanță cu cerința:
1 punct; existența unui pronume posesiv cu funcția de nume predicativ (Portofoliul este
al meu.). 3 x 1 punct = 3 puncte
âte 2 puncte pentru completarea fiecărui spațiu liber, conform indicațiilor dintre paranteze:
7 c
Temă. De căutat informații despre formele majore de relief ale continentelor. De realizat o
fișă cu aceste informații, cărora le voi asocia imagini. 3 x 2 puncte = 6 puncte

2 puncte
− prezentarea unei emoții/a unui sentiment provocat de despărțirea de unul dintre colegii de
clasă: în mod clar, nuanțat – 4 puncte; ezitant: 2 puncte; schematic – 1 punct; 4 puncte
− câte 2 puncte pentru redactarea fiecăreia dintre secvențele solicitate (narativă, descriptivă)
cu respectarea tiparului textual: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct.
0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
propus.
AUTOEVALUARE
278
BAREM TESTUL 20

A.
1
câte 1 punct pentru notarea oricăror două orașe în care Radu Cinta anunță că se va opri,
de exemplu: Singapore, Atena, Berlin. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
5

Copilul preia doar aspectele pozitive din comportamentul
X
adulților.
Curțile lui Moscuna și ale domnului Moldoveanu se întâlnesc
X
lângă un soc.
În povestirea Ensio sau Fotografie cu oameni mici de Mircea Horia
X
Simionescu, acțiunea are loc vara.
Jean Băilă îl anunță pe personajul-narator că Silvia s-a supărat
X
pe el.
Prietenia dintre cei cinci băieți se destramă din cauza Silviei. X
Tendința de a-i imita pe adulți condiționează supraviețuirea

X
ființei umane.
6 – câte 2 puncte pentru menționarea tiparului textual prezent în fiecare dintre fragmentele
date:
a. dialogat;
b. explicativ. 2 x 2 puncte = 4 puncte
7 – p
recizarea unei legături, la nivelul conținutului, care se poate stabili între cele două texte
date (de exemplu: mimetismul copiilor, jocul în copilărie etc.); 2 puncte


9 – precizarea unui text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, asociat cu povestirea
Ensio sau Fotografie cu oameni mici de Mircea Horia Simionescu (de exemplu: Vizită... de
I.L. Caragiale, Domnul Goe... de I.L. Caragiale, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, La
Medeleni de Ionel Teodoreanu, orice alt text în care este valorificat mimetismul copiilor
sau tema jocului etc.); 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru transcrierea cuvintelor al căror număr de litere este diferit de numărul
de sunete: „el”, „experimentează” (el se pronunță cu semivocala i la inițială, deci este alcătuit
din trei sunete, iar litera x transcrie sunetele cs, cuvântul experimentează fiind alcătuit din
15 sunete). 2 x 1 punct = 2 puncte
2
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b. (În seria a toate cuvintele sunt
monosemantice, în seria c manșă este monosemantic, în seria d sunt monosemantice
ornitorinc și petrol.) 2 puncte
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu: „Existență
nefericită.”). 2 x 2 puncte = 4 puncte
4
– câte 1 punct pentru transcrierea fiecăruia dintre adjectivele din enunțul dat: propriei;
permanent; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărui adjectiv transcris (propriei – adjectiv
propriu-zis; permanent – adjectiv propriu-zis); 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea cazului fiecărui adjectiv transcris (propriei – genitiv;
permanent nominativ). 2 x 1 punct = 2 puncte
5 – câte 2 puncte pentru precizarea felului fiecărei construcții sintactice marcate:

a. construcție pasivă;
b. construcție reflexivă;
c. construcție activă. 3 x 2 puncte = 6 puncte
280
6 – alcătuirea unui enunț imperativ: 1 punct; existența unui atribut adverbial exprimat
prin adverbul atunci: 2 puncte (Amintește-ți vremurile de atunci!); alcătuirea unui
enunț interogativ: 1 punct; existența subiectului exprimat prin verbul a imita la forma
nepersonală de infinitiv: 2 puncte (A imita este o acțiune firească?).
1 punct + 2 puncte + 1 punct + 2 puncte = 6 puncte
7 câte 2 puncte pentru completarea spațiilor libere cu forma corectă a cuvintelor:
Îmi amintesc de mine însumi, mic fiind, încercând să îl imit pe tatăl meu căruia îi luam
mereu trusa de scule, până îmi spunea: „Nu fi nerăbdător să crești!”

− precizarea denumirii jocului; 1 punct
− prezentarea modului în care se desfășoară jocul – în totalitate: 4 puncte; parțial: 2 puncte;
încercare de prezentare: 1 punct; 4 puncte
− evidențierea succesiunii de etape: în mod clar, nuanțat: 3 puncte; parțial nuanțat, schematism:
1 punct; 3 puncte
− utilizarea explicativului ca tipar textual – oferire de informații despre pașii care trebuie
parcurși în cadrul jocului: 2 puncte; utilizarea unor structuri lexicale specifice: mai întâi,
apoi etc.: 2 puncte. 2 x 2 puncte = 4 puncte

0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
281
BAREM TESTUL 21

A.
1
câte 1 punct pentru notarea unui indice temporal și a unui indice spațial din secvența dată:
de exemplu, indice temporal – treptat, Tot mai des, tot mai rar; indice spațial – în preajmă,
peste case. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
5

Poezia descrie un peisaj marin. X
În textul poetic, se spune că ploaia se oprește când răsare
X
luna.
Vocea poetică se adresează direct persoanei iubite. X
În perioada 12.01. – 13.01.2021, a nins la Sinaia. X
Prognoza este făcută pentru 48 de ore. X
Orașul menționat pe hartă în apropierea munților Parâng este
X
Brașov.
6
– menționarea figurii de stil referitoare la streșini: personificare; 2 puncte
– precizarea aspectului evidențiat prin personificare: sonoritatea specifică ploii; 2 puncte
texte date (de exemplu: tema naturii, referirea la fenomene meteorologice – ploaia/
precipitații etc.); 2 puncte
282

Noapte de toamnă de G. Topîrceanu (de exemplu: alte texte lirice care au ca temă natura –
Lacul, La mijloc de codru sau Sara pe deal de Mihai Eminescu, Pastel de Ana Blandiana; texte
care descriu ploaia sau toamna etc.); 1 punct
B.
1
notarea cuvintelor monosilabice din secvența dată: dormi; eu (iu-bi-re, în-târ-ziu – trei silabe;
dul-ce, nu-mai – două silabe). 2 puncte
2
câte 1 punct pentru explicarea modului de formare a cuvintelor date: închisă – adjectiv
format prin conversiune de la participiul verbului a închide; normalul – substantiv format
prin conversiune de la adjectivul normal. 2 x 1 punct = 2 puncte
3
câte 2 puncte pentru rescrierea secvenței cu înlocuirea corectă a cuvintelor indicate: de
exemplu, Pericol/primejdie redus(ă)/nesemnificativ(ă)/neînsemnat(ă) de avalanșe în Carpații
Meridionali. 2 x 2 puncte = 4 puncte
4 – câte punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire: temporar – adverb de timp; ceață –
substantiv comun; asociată – adjectiv provenit din participiu; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice: temporar – circumstanțial de
timp; ceață – subiect; asociată – atribut adjectival. 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – câte 1 punct pentru notarea integrală a propozițiilor din fraza dată:

a. „Vântul va sufla slab și moderat cu intensificări izolate de 40 – 50 km/h sub 1 500 metri”;
b. „iar în zona înaltă, va prezenta intensificări”;
c. „ce vor depăși local 70 – 80 km/h, viscolind și spulberând zăpada”.
– câte 1 punct pentru precizarea corectă a felului propozițiilor transcrise:
a. propoziție principală;
b. propoziție principală;
c. propoziție subordonată atributivă. 3 x 1 punct = 3 puncte
6 – alcătuirea unui enunț în conformitate cu cerința: 1 punct; în enunț există un verb la modul
imperativ – 2 puncte; în enunț există o construcție impersonală – 2 puncte (de exemplu:
Vezi că s-a anunțat la știri că există risc mare de avalanșe la munte!);
1 punct + 2 puncte + 2 puncte = 5 puncte

Mi-a (cratimă) plăcut foarte mult cum se creează (doi „e”) în text imaginea ploii. O să mai
caut texte a căror (acordul se face cu substantivul „temă”) temă este natura. 6 puncte
0 puncte).

− ilustrarea structurii unei descrieri (indicarea elementelor componente ale peisajului;
surprinderea unor trăsături ale acestor elemente și ale întregului peisaj; prezența unor indici
spațiali, temporali; transmiterea emoțiilor pe care le generează contemplarea peisajului etc.):
prezentare complexă a peisajului montan – 6 puncte/prezentare schematică, superficială –
3 puncte/încercare de prezentare – 1 punct; 6 puncte
− câte 2 puncte pentru folosirea fiecăreia dintre figurile de stil indicate.
0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
propus.
AUTOEVALUARE
284
BAREM TESTUL 22

A.
1
câte 1 punct pentru notarea locului unde se află cele două personaje și a proviziei epuizate:
deșert/pustiu; apa. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
5

Micul prinț nu simte niciodată setea. X
Naratorul a descoperit o comoară în casa familiei. X
Prietena micului prinț, vulpea, este convinsă că adevărata
X
frumusețe nu se observă de la început.
Astronomia presupune observarea atentă a cerului. X
Dorințele oamenilor sunt încredințate, de multe ori, unor
X
sateliți artificiali.
Oamenii percep corect distanța dintre ei și stele. X
6
– câte 2 puncte pentru menționarea a două trăsături ale textului dialogat, prezente în al
doilea text: textul reproduce comunicarea între două persoane; interlocutorii schimbă
informații, idei, opinii; textul este construit pe baza schimbului de replici succesive,
legate logic între ele etc.; 2 x 2 puncte = 4 puncte
date (de exemplu: referirea la stele, atenția acordată analizei realității, convingerea că
lumea are multe mistere ce pot fi descifrate, influența pe care o are atitudinea celui care
privește asupra a ceea ce descoperă/înțelege etc.); 2 puncte

fragmentului din Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupéry: de exemplu, orice text ce
presupune o călătorie pe parcursul căreia personajele descoperă și înțeleg lumea și se
maturizează, orice text care prezintă modul inocent al copiilor de a vedea lumea, orice
text despre prietenie etc. (Platanos de Doina Ruști, Prietenul meu de Ioana Pârvulescu etc.);
1 punct
B.
1
scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c (în seria a, împrietenit este despărțit
greșit; în seria b, pustiu și înduioșează sunt despărțite greșit; în seria d, toate cuvintele sunt
despărțite greșit). 2 puncte
2
construirea unui enunț în care este folosit corect omonimul lexico-gramatical al cuvântului
cer, de exemplu: Cer câteva cărți de la biblioteca școlii. 2 puncte
3
câte 2 puncte pentru rescrierea secvenței cu înlocuirea corectă a cuvintelor indicate (de
exemplu: Trebuie să îngrijești/supraveghezi bine lămpile: o simplă undă/adiere/suflare/boare
de vânt le poate stinge...). 2 x 2 puncte = 4 puncte
4 – câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părți de vorbire: ziua – adverb de timp; cerul –
substantiv comun, simplu; plictisitor – adjectiv propriu-zis; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice: ziua – circumstanțial de timp;
cerul – subiect; plictisitor – nume predicativ. 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – câte 1 punct pentru identificarea corectă a valorii de adevăr a enunțurilor date: a. F;

b. F; c. A; d. A; 4 x 1 punct = 4 puncte
Substantivul din enunțul „Pentru că o să murim de sete.” are funcția sintactică de
circumstanțial de cauză.
Substantivul deșertul din enunțul „Mi-a plăcut întotdeauna deșertul.” este în cazul
nominativ. 2 x 1 punct = 2 puncte
6 – alcătuirea unui enunț: 1 punct; conținutul enunțului este în conformitate cu cerința: 1

punct; existența în enunț a unei subordonate completive directe: 2 puncte; subordonata
completivă directă este introdusă prin pronume relativ: 1 punct (de exemplu: Domnule
Adrian Șonka, știți care este numele tuturor stelelor?);
286

Am citit pe site-ul unui observator astronomic că vom putea vedea o eclipsă în seara aceea.
6 puncte
0 puncte).

prezentare complexă a peisajului nocturn – 6 puncte; prezentare schematică, superficială –
− câte 1 punct pentru folosirea fiecăreia dintre figurile de stil.
– marcarea corectă a paragrafelor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
0 puncte) 1 punct
0 puncte) 1 punct
– lizibilitate 1 punct
propus.
AUTOEVALUARE
287
BAREM TESTUL 23

A.
1
câte 1 punct pentru notarea premiului primit de Malala și a țării din care provine: Premiul
Nobel pentru Pace, Pakistan. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
5

Gena este singura susținătoare a lui Spirache. X
Spirache vrea să se mute într-un oraș mare. X
Protagonistul falsifică un testament pentru a menține liniștea
X
familiei.
Personajul Chiriachița este soacra lui Spirache. X
Tatăl Malalei o încurajează să zboare cu avionul. X
Malala luptă pentru drepturile fraților săi. X
6
– menționarea aspectelor solicitate: secvența este o notație a autorului/o indicație scenică;
aceasta anunță intrarea în scenă a unui alt personaj, oferă informații despre starea și
comportamentul personajului; 2 x 2 puncte = 4 puncte
– formularea răspunsului în câte un enunț. 2 x 1 punct = 2 puncte
date (de exemplu: referirea la un discurs în primul text, în timp ce al doilea text este extras
dintr-un discurs; referirea la familie; susținerea unei concepții despre viață; nevoia de a
face bine semenilor etc.); 2 puncte
288

fragmentului din Titanic-Vals de Tudor Mușatescu (de exemplu: Take, Ianke și Cadâr de
Victor Ion Popa, orice text care vorbește despre diferențele privind opțiunile de viață
dintre membrii unei familii; texte care tratează tema alegerilor – O scrisoare pierdută de
I.L. Caragiale etc.); 1 punct
B.
1
încercuirea cuvintelor bisilabice din seria dată: os-tili; i-nimi (a-cor-da, pre-ți-os – trei silabe;
mici – monosilabic; me-se-ri-e – patru silabe). 2 puncte
2 1 punct pentru notarea sensului cu care este folosit cuvântul visuri în primul text: „dorințe”,
„aspirații”, „idealuri”; 1 punct pentru alcătuirea unui enunț corect cu altă formă de plural
a cuvântului vis decât cea folosită în text: Am avut un somn agitat, cu vise înfricoșătoare.
3 câte 2 puncte pentru rescrierea secvenței cu înlocuirea corectă a cuvintelor indicate (de
exemplu: Și iată rezultatul eforturilor mele...; Eu așa consider/cred...).
4 – câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărui pronume: ce – pronume interogativ; ne –
pronume personal; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărui caz: ce – acuzativ; ne – dativ;
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice: ce – complement direct; ne –
complement indirect. 2 x 1 punct = 2 puncte
5 – câte 1 punct pentru notarea integrală a propozițiilor din fraza dată:

a. „Sunt destul de sigură”;
b. „că sunt, de asemenea, primul laureat al Premiului Nobel pentru Pace”;
c. „care încă se bate cu frații ei mai mici”. 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea corectă a felului propozițiilor transcrise:
a. propoziție principală;
b. propoziție subordonată completivă prepozițională;
c. propoziție subordonată atributivă. 3 x 1 punct = 3 puncte
6 – alcătuirea unui enunț în conformitate cu cerința: 1 punct; în enunț există un adjectiv

pronominal interogativ – 2 puncte; în enunț există un substantiv cu funcția sintactică de
complement de agent – 2 puncte (de exemplu: Ce cărți v-au fost trimise de admiratori?);

Hai să-ți (cratimă) zic una faină! (semnul exclamării) M-a întrebat profa cine a scris
„Titanic‑Vals”. (ghilimele) Mihai, (virgulă) tu știi? (forma verbală, semnul întrebării) 6 puncte
0 puncte).

− prezentarea semnificației secvenței indicate, în relație cu întregul text: prezentare clară,
nuanțată – 6 puncte; prezentare ezitantă – 3 puncte; încercare de prezentare – 1 punct;
6 puncte
− prezentarea atitudinii fiecăruia dintre personaje: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct;
2 puncte
− evidențierea unei trăsături a fiecărui personaj. 2 x 2 puncte = 4 puncte

0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
290
BAREM TESTUL 24

A.
1
câte 1 punct pentru notarea a două trăsături ale coloanelor văzute de Ionel pe mare:
înclinate, arcuite la capătul de sus. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
5

Aventura lui Ionel se petrece ziua. X
Ochii ustură atunci când se mișcă de la stânga la dreapta. X
Prietenul lui Victor experimentează o iluzie optică. X
Filmul se montează în camera foto după ce a fost scos dintr-un
X
cilindru de plastic.
Developarea este procesul prin care se inversează culorile
X
stocate pe film.
Filmul foto se developează doar după ce au fost făcute toate
X
fotografiile disponibile pe acesta.
6
– câte 2 puncte pentru identificarea tiparului textual prezent în fiecare dintre secvențele
date: a. narativ; b. explicativ; 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru formularea răspunsului într-un enunț. 2 x 1 punct = 2 puncte
texte date (de exemplu: referirea la fotografie, atenția acordată explicațiilor științifice
ale procesului pe care-l presupune fotografia, informații științifice aplicate de oameni
în viața cotidiană etc.); 2 puncte

din Drum bun, cireșari! de Constantin Chiriță (de exemplu: George și cheia secretă a universului
de Lucy și Stephen Hawking, Inocenții de Ioana Pârvulescu, Căpitan la cincisprezece ani,
Castelul din Carpați de Jules Verne, Povestiri de pe Calea Moșilor de Adina Popescu, orice text
care tratatează tema cunoașterii sau a aventurii bazate pe nevoia de cunoaștere a copiilor/
adolescenților etc.); 1 punct
B.
1
notarea cuvintelor a căror despărțire în silabe respectă aceeași regulă: cor-ti-nă; noap-te (la
despărțirea în silabe, două consoane aflate între două vocale trec: prima la silaba dinainte
și a doua la silaba următoare). 2 puncte
2 câte 1 punct pentru menționarea relației semantice în care se află cuvintele din fiecare
pereche: (întunericul) dens – (întunericul) gros, sinonimie; negativ – pozitiv, antonimie.
exemplu: Majoritatea oamenilor au constatat/au descoperit că risipesc/consumă fotografii [...].).
4 – câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărui pronume: fiecare – pronume nehotărât;
se – pronume reflexiv; cealaltă – pronume demonstrativ de diferențiere;
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărui caz: fiecare – nominativ; se – acuzativ; cealaltă –
acuzativ. 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – câte 1 punct pentru identificarea corectă a valorii de adevăr a enunțurilor date: a. A;

b. F; c. A; d. F; 4 x 1 punct = 4 puncte
Propoziția subordonată din fraza „în clipa când ţi-ai întors privirile spre alt loc, fotografia
fixată în priviri s-a proiectat pe întuneric inversând culorile.” este atributivă.
Forma verbală nepersonală din enunțul „să-l duci la un centru foto pentru a-l developa”
are funcția de circumstanțial de scop. 2 x 1 punct = 2 puncte
6 – alcătuirea unui enunț: 1 punct; conținutul enunțului este în conformitate cu cerința:

1 punct; existența în enunț a două subordonate completive directe: 1 punct + 1 punct;
subordonatele completive directe se află în raport de coordonare prin joncțiune – 1 punct
(de exemplu: Zici că fotografiile se făceau altfel decât cu telefonul și că erau developate
pe hârtie?); 1 punct + 1 punct + 2 puncte + 1 punct = 5 puncte
292

Mi-a plăcut la copiii aceștia (eliminarea virgulei) că vor să înțeleagă cum se creează unele
fenomene optice. 6 puncte
0 puncte).

− respectarea ideilor comunicate de personaje: integral – 4 puncte; parțial – 2 puncte;
4 puncte
− aplicarea regulilor transformării vorbirii directe în vorbire indirectă: eliminarea liniei
de dialog – 1 punct; folosirea verbelor de declarație – 2 puncte (integral 2 puncte/parțial
1 punct); plasarea, după verbele de declarație, a unor cuvinte de legătură – 1 punct; eliminarea
enunțurilor imperative, exclamative, interogative – 1 punct; trecerea verbelor de la persoana I
sau a II-a la persoana a III-a – 2 puncte (integral 2 puncte/parțial 1 punct); trecerea
substantivelor în cazul vocativ la acuzativ sau dativ – 1 punct. 8 puncte

0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
293
BAREM TESTUL 25

A.
1
câte 1 punct pentru notarea a două întrebuințări ale apei, de care omul s-a folosit de-a
lungul timpului, acolo unde forța liberă a acesteia permitea, de exemplu: prelucrarea
mecanică; efortul mecanic de ridicare; efortul mecanic de transport.
2
5

În poezia În zori de George Coșbuc, satul este așezat pe marginea
X
unui lac.
Vocea ficțională din poezia În zori de George Coșbuc descrie un
X
cadru citadin.
În textul poetic, decorul este alcătuit din elemente ale planului
X
terestru și ale planului cosmic.
Roata morii învârtită de apă pune în mișcare un mecanism
X
complex.
Pe întreg teritoriul României mai funcționează astăzi 22 de mori
X
de apă.
Cel mai mare parc mulinologic din România este situat în satul
X
Eftimie Murgu.
6 – menționarea figurii de stil identificate (de exemplu: personificarea); 1 punct

– interpretarea figurii de stil identificate: interpretare adecvată și nuanțată – 3 puncte;
schematică – 2 puncte; încercare de interpretare – 1 punct; lipsa interpretării – 0 puncte;
3 puncte
mai multe greșeli – 0 puncte); 1 punct
294
T25 Barem
texte date (de exemplu: referirea la morile de apă, surprinderea unor caracteristici ale
mediului rural etc.); 2 puncte

9 – precizarea unui alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară asociat poeziei În
zori de George Coșbuc (de exemplu: Lacul de Mihai Eminescu; orice text care abordează
spațiul rural, natura sau care evocă un moment al nopții ori al dimineții etc.); 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru transcrierea cuvintelor care conțin hiat: căutare, financiară.
2
3 câte 2 puncte pentru rescrierea enunțului cu înlocuirea corectă a cuvintelor indicate (de
exemplu: Tradiţia utilizării morilor în zonă debutează cu anul 1772.).
4 – câte 1 punct pentru identificarea corectă a părților de vorbire: inițial – adverb de timp;
din lemn – substantiv comun, precedat de prepoziție; întreg – adjectiv propriu-zis;
– câte 1 punct pentru precizarea corectă a funcțiilor sintactice: inițial – circumstanțial de
timp; din lemn – complement prepozițional; întreg – atribut adjectival.
5 – câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții subordonate din fraza dată („care
ţin de rezistenţa în timp”; „după ce fierul a fost disponibil pe scară largă”; „care ajung în
contact cu apa”); 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții transcrise („care ţin de rezistenţa
în timp” – propoziție subordonată atributivă; „după ce fierul a fost disponibil pe scară
largă” – propoziție subordonată circumstanțială de timp; „care ajung în contact cu apa”
– propoziție subordonată atributivă). 3 x 1 punct = 3 puncte
6 – alcătuirea unui enunț despre morile de apă; 1 punct

– propoziția principală conține o construcție reflexivă cu verbul a construi, de exemplu:
Morile de apă se construiesc unde apa are debit mare.; 2 puncte
– alcătuirea propoziției subordonate circumstanțiale de timp (de exemplu: Morile de apă

se construiesc unde apa are debit mare.); 2 puncte
– corectitudinea logică și gramaticală a frazei. 1 punct

Mi s-a (despărțirea prin cratimă a pronumelui reflexiv de auxiliarul verbului) părut că poezia
exprimă o stare de calm, fără vreo (scrierea într-un singur cuvânt a adjectivului pronominal
nehotărât) neliniște, provocându-l (despărțirea prin cratimă a pronumelui personal de verbul la
gerunziu) pe cititor la visare. 6 puncte
0 puncte).

2 puncte
− prezentarea unei tradiții/a unui obicei: în mod clar, nuanțat – 4 puncte; ezitant, schematic: 2
puncte; 4 puncte
− includerea secvenței narative solicitate, cu respectarea tiparului textual: în totalitate – 2
puncte; parțial – 1 punct; 2 puncte
− includerea secvenței descriptive solicitate, cu respectarea tiparului textual: în totalitate – 2
puncte; parțial – 1 punct. 2 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor; 1 punct
– respectarea normelor de ortografie: 0 greșeli/1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0
puncte; 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 greșeli/1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte; 1 punct
AUTOEVALUARE
296
BAREM TESTUL 26

A.
1
câte 1 punct pentru notarea unui indice spațial și a unui indice temporal din secvența dată:
de exemplu, indice spațial: Pe [...] margine de șanț; indice temporal: (vântul) serii, -ntr-o zi.
2
5

Vântul se joacă cu florile măceșilor de pe marginea drumului. X
În textul poetic, momentul surprins este dimineața. X
Puterea vântului descris în poezie este din ce în ce mai mare. X
Vânturile din emisfera sudică se deplasează în direcție antiorară. X
Toate cupele anemometrului trebuie orientate în aceeași direcție. X
Viteza vântului este indicată de numărul de rotații ale brațelor
X
aparatului pe parcursul unui minut.
6 – câte 2 puncte pentru identificarea tiparului textual prezent în fiecare dintre secvențele
date: a. descriptiv; b. explicativ; 2 x 2 puncte = 4 puncte
– formularea răspunsului în câte un enunț. 2 x 1 punct = 2 puncte
date (de exemplu: descrierea unor fenomene ale naturii – vântul etc.); 2 puncte


Valțul rozelor de Alexandru Macedonski (de exemplu, alte texte lirice care au ca temă
natura: Lacul, La mijloc de codru sau Sara pe deal de Mihai Eminescu, Pastel de Ana Blandiana,
Noapte de toamnă de G. Topîrceanu; texte care descriu vântul sau primăvara etc.); 1 punct
B.
1
notarea cuvintelor bisilabice din secvența dată: ver-dea; creș-tea (pe, de, șanț – monosilabice;
mar-gi-ne; mă-ce-șul – trei silabe; sin-gu-ra-tic – patru silabe). 2 puncte
2
câte 1 punct pentru explicarea modului de formare a cuvintelor date: albeața – format
prin derivare cu sufixul -eață de la cuvântul de bază alb; scăldate – adjectiv format prin
conversiune de la verb la participiu. 2 x 1 punct = 2 puncte
exemplu: Întâi pătrunse printre frunze,/Și le vorbi cu voce blândă/calmă/liniștită.).
4 – câte 1 punct pentru precizarea cazului fiecărui pronume: le – dativ; le – acuzativ; pe fiecare –
acuzativ; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice: le – complement indirect; le –
anticiparea complementului direct; pe fiecare – complement direct.
5 –
c âte 1 punct pentru notarea integrală a oricăror două propoziții subordonate din fraza
dată, de exemplu:
a. „Dacă observi”;
b. „că nu se rotește”;
c. „ca să faci o gaură ceva mai mare”;
d. „până când crucea se învârte mai ușor.”; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea corectă a felului celor două propoziții transcrise;
a. propoziție subordonată circumstanțială condițională;
b. propoziție subordonată completivă directă;
c. propoziție subordonată circumstanțială finală/de scop;
d. propoziție subordonată circumstanțială de timp. 2 x 2 puncte = 4 puncte
6 – alcătuirea unui enunț în conformitate cu cerința: 1 punct; în enunț există o construcție

impersonală – 2 puncte; în enunț există un numeral ordinal cu valoare adjectivală –
2 puncte (de exemplu: Cum se măsoară viteza vântului cu al doilea aparat descris?);
298
7
Ce interesant e experimentul pe care l-am făcut weekendul acesta, să-l faci și tu! Ai să vezi
ce multe înveți din experiența aceea! 6 puncte
0 puncte).

prezentare complexă a peisajului – 6 puncte/prezentare schematică, superficială – 3 puncte/
încercare de prezentare – 1 punct; 6 puncte
− câte 1 punct pentru folosirea fiecăreia dintre figurile de stil indicate.
0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
299
BAREM TESTUL 27

A.
1
câte 1 punct pentru notarea numelui familiei descrise în textul 1 și a numărului membrilor
acesteia: Textoris, patru membri. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
5

Lipsa viselor din timpul nopții o face pe Luiza fragilă și neajutorată. X
Regine, mama Luizei, crede că fiica ei a ajuns la o vârstă dificilă. X
Fata putea să tacă zile întregi, apoi să vorbească fără încetare. X
Prin intermediul viselor din timpul somnului, ne conectăm la noi
X
înșine.
Visele trebuie descifrate cu ajutorul unui mentor sau al unui coach. X
Otto Loewi a primit Premiul Nobel pentru o teorie despre vise. X
6 – câte 2 puncte pentru menționarea fiecărui tipar textual din fiecare dintre fragmentele
date: a. descriptiv; b. explicativ; 2 x 2 puncte = 4 puncte
date (de exemplu: referirea la vis, ca activitate ce sporește creativitatea și imaginația);
2 puncte

300

fragmentului din Luiza Textoris de Corin Braga (de exemplu: Punțile sau Mendebilul de
Mircea Cărtărescu; orice text care abordează visul sau copilăria etc.); 1 punct
B.
1
2
3
câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă, în enunț, a fiecărui cuvânt indicat (de exemplu:
Visele sunt o eternă/permanentă/continuă invitație la a avea încredere în intuiție […] și ne
arată că de aici vine creativitatea autentică/veritabilă/reală.) 2 x 2 puncte = 4 puncte
4 – câte 2 puncte pentru selectarea fiecărui pronume dintre cele două solicitate (de exemplu:
se, nimeni, ei); 2 x 2 puncte = 4 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărui pronume selectat (se – pronume reflexiv;
nimeni – pronume negativ; ei – pronume personal). 2 x 1 punct = 2 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții din fraza dată („Îi trebuiau clipe
interminabile”, „până să‑și aducă aminte”, „unde se află”); 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții transcrise („Îi trebuiau
clipe interminabile” – propoziție principală; „până să-și aducă aminte” – propoziție
subordonată circumstanțială de timp; „unde se află” – propoziție subordonată completivă
prepozițională). 3 x 1 punct = 3 puncte
6 – alcătuirea unei fraze din două propoziții; 1 punct

– alcătuirea propoziției regente în care verbul a visa să îndeplinească funcția sintactică de
atribut verbal (de exemplu: Pe fetiță o caracteriza dorința de a visa.); 2 puncte
– alcătuirea propoziției subordonate circumstanțiale de mod, care să aibă ca termen regent
verbul a visa (de exemplu: Pe fetiță o caracteriza dorința de a visa fără să fie deranjată.);
2 puncte
Notă! Nu se acordă punctajul dacă fraza obținută are mai mult de două propoziții.

Merită să lupți ca să-ți urmezi visurile, fiindcă rămâi conectat la tine însuți. 6 puncte
0 puncte).

− menționarea a două trăsături ale personajului; 4 puncte
− ilustrarea a două modalități de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
6 puncte
− corelarea unei valori transmise prin acest personaj cu una personală, justificând răspunsul.
2 puncte
– respectarea normelor de ortografie: 0 greșeli /1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte; 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 greșeli /1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte; 1 punct
AUTOEVALUARE
302
BAREM TESTUL 28

A.
1
câte 1 punct pentru notarea fiecărui tip de text din literatura zmeilor: basme, legende,
cântece tinerești/balade populare, povești. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
5

Curțile palatelor zmeilor mioritici sunt înconjurate de ziduri
X
ornate cu cristale și pirită.
Zmeul mioritic dansează tarantela pe ritmul tamburinelor
X
agitate de zmeoaice.
Monștrii împotriva cărora luptă zmeii sunt Roș Împărat, Făt-
X
Frumos sau Presley (în Carpați Prâslea) cel Voinic.
Sârba este un dans popular românesc, cu ritm foarte vioi, care
X
se joacă, de obicei, cu dansatorii prinși în perechi.
Sârba este un dans mixt, executat de femei și de bărbați, cu o
X
mișcare rapidă.
Brâul se joacă de la stânga la dreapta. X
6 – câte 2 puncte pentru menționarea fiecărui tipar textual; a. tipar descriptiv; b. tipar
explicativ; 2 x 2 puncte = 4 puncte
date (de exemplu: prezența dansurilor sârba și brâul, existența dansurilor mixte etc.);
2 puncte

9 – precizarea unui alt text literar, asociat cu fragmentul Enciclopedia zmeilor de Mircea
Cărtărescu (orice basm, Tezeu și Minotaurul de Florin Bican, Moara lui Călifar de Gala
Galaction, Școala frumuseții de Geo Dumitrescu etc.); 1 punct
B.
1
2
3
câte 2 puncte pentru alcătuirea corectă a celor două enunțuri prin care să se ilustreze
sensul secundar al cuvântului braț (de exemplu: Brațul macaralei se mișcă încet. Fotoliul
are două brațe sculptate. Dunărea se varsă în Marea Neagră prin trei brațe. Imaginea justiției
este o balanță cu două brațe. Candelabrul avea patru brațe. Cumpăna unei fântâni are un
braț cu o găleată la capăt. Bariera de la intrarea în parcare avea un braț lung. Ana i-a dat oii
un braț de fân.). 2 x 2 puncte = 4 puncte
4 – câte 1 punct pentru selectarea oricăror trei pronume diferite (le, le, care, se);
– câte 1 punct pentru precizarea felului pronumelor (le – pronume personal, care – pronume
relativ, se – pronume reflexiv). 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea corectă a fiecărei propoziții din fraza dată (a. „Astfel,
sunt faimoase curţile zmeilor mioritici, cu zidurile lor ornate cu cristale şi pirită, cu
melancolicele foişoare ..., cu cocoşi de tablă şi flamuri de mătasă pe ţuguiele din vârfuri”;
b. „ din care prinţesele lasă”; c. „ să atârne în valuri părul lor de aur moale”);
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții din fraza dată (a. „Astfel,
sunt faimoase curţile zmeilor mioritici, cu zidurile lor ornate cu cristale şi pirită, cu
melancolicele foişoare ..., cu cocoşi de tablă şi flamuri de mătasă pe ţuguiele din vârfuri” –
propoziție principală; b. „din care prinţesele lasă” – propoziție subordonată atributivă;
c. „să atârne în valuri părul lor de aur moale” – propoziție subordonată completivă
directă). 3 x 1 punct = 3 puncte
6 – alcătuirea unei fraze din două propoziții (Merg la un club pentru a dansa sârba și brâul,
fiindcă îndrăgesc tradițiile noastre.); 1 punct
– alcătuirea propoziției regente în care verbul a dansa să îndeplinească funcția sintactică
de circumstanțial de scop (Merg la un club pentru a dansa sârba și brâul); 2 puncte
304
– alcătuirea propoziției circumstanțiale de cauză (fiindcă îndrăgesc tradițiile noastre);

2 puncte
7
Am învățat la cercul de dans doar/numai (N-am învățat la cercul de dans decât) rockul (nu
se folosește cratima pentru a atașa articolul), (virgula) dar/totuși (pleonasm „dar totuși”) merită
(fără pronume reflexiv) să înveți atât sârba, (virgula) cât și brâul. 6 puncte
0 puncte).

− formularea opiniei; 2 puncte
− câte 3 puncte pentru prezentarea a două argumente care să susțină opinia formulată;
• câte 1 punct pentru enunțarea fiecărui argument;
• câte 1 punct pentru dezvoltarea fiecărui argument;
• câte 1 punct pentru valorificarea textului 1 și a unei experiențe personale/experiențe de
de lectură;
− enunțarea unei concluzii adecvate; 2 puncte
− utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct;
lipsa conectorilor – 0 puncte. 2 puncte
0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
305
BAREM TESTUL 29

A.
1
câte 1 punct pentru notarea fiecărei denumiri a două personaje pe care, în viziunea
Președintelui, Pâca le folosește pentru a-și semna cronicile, de exemplu: zmeu cărturar,
căpcăun literar, stafie intelectuală. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
5

Lucrarea pe care Președintele o lansează este amplă. X
Conform recenziei, cartea zânei este o lucrare despre basme. X
Articolul semnat de Pâca a fost trimis prin intermediul unei
X
Păsări Măiastre.
Corabia din reclamă se află în spațiul închis al unei camere. X
Cartea cumpărată de Președinte a fost scrisă cu cerneală
X
simpatică.
Președintele reușește să vorbească la telefon cu autoarea cărții. X
6 – câte 3 puncte pentru menționarea într-un enunț a fiecărui tipar textual identificat:
a. narativ; b. dialogat. 3 x 2 puncte = 6 puncte
date (de exemplu: tema cărții etc.); 2 puncte

306

fragmentului din O istorie secretă a Ţării Vampirilor. 1. Cartea Pricoliciului de Adina Popescu
(de exemplu: Sânge de cerneală de Cornelia Funke; Povestea fără sfârșit de Michael Ende;
orice text care abordează tema lecturii, a cărții; orice basm etc.); 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru transcrierea cuvintelor care conțin semivocale: cartea, usturoi.
2
3
câte 2 puncte pentru rescrierea enunțului cu înlocuirea corectă a cuvintelor indicate (de
exemplu: Totuşi, nu se putu stăpâni să nu-l roage pe librar să-i ambaleze cartea şi să i-o
trimită la Vila Prezidenţială.) 2 x 2 puncte = 4 puncte
4 – câte 1 punct pentru identificarea corectă a părților de vorbire: lucrurile – substantiv

comun; aici – adverb de loc; alte – adjectiv pronominal nehotărât;
– câte 1 punct pentru precizarea corectă a funcțiilor sintactice: lucrurile – subiect; aici –
circumstanțial de loc; alte – atribut adjectival. 3 x 1 punct = 3 puncte
5 – câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții subordonate din fraza dată (a. „După
ce a trecut prin stări felurite, de la o curiozitate plină de nepăsare la furie şi neputinţă”;
b. „că sosise timpul”; c. „să ia măsuri.” 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții transcrise („După ce a trecut prin
stări felurite, de la o curiozitate plină de nepăsare la furie şi neputinţă” – circumstanțială
de timp; „că sosise timpul” – completivă directă; „să ia măsuri” – atributivă).
6 – câte 1 punct pentru respectarea tipului de enunț cerut: enunț imperativ (de exemplu:
Adu-mi cartea!); enunț asertiv (de exemplu: Pentru a pescui e nevoie de echipament
special.); 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărei propoziții cu respectarea cerințelor date:
substantivul carte să aibă funcție sintactică de complement direct (de exemplu: Adu-mi
cartea!); verbul a pescui să aibă funcția sintactică de circumstanțial de scop (de exemplu:
Pentru a pescui e nevoie de echipament special.); 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru corectitudinea logică și gramaticală a propoziției.
7 rescrierea enunțului dat, corectând greșelile de orice natură, de exemplu:
Reclamele influențează comportamentul consumatorilor, iar cercetările arată că frecvența
de difuzare a acestora nu generează neapărat cumpărarea produsului, mai importantă
fiind povestea, în special în cazul tinerilor. 6 puncte
0 puncte).

− formularea opiniei; 2 puncte
− câte 3 puncte pentru prezentarea a două argumente care să susțină opinia formulată;
• câte 1 punct pentru enunțarea fiecărui argument;
• câte 1 punct pentru dezvoltarea fiecărui argument;
• câte 1 punct pentru valorificarea reclamei și a unei experiențe personale/experiențe
de lectură; 3 x 2 puncte = 6 puncte
− enunțarea unei concluzii adecvate; 2 puncte
− utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct;
lipsa conectorilor – 0 puncte. 2 puncte

– respectarea normelor de ortografie: 0 greșeli /1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte; 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 greșeli /1 greșeală – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte; 1 punct
AUTOEVALUARE
308
BAREM TESTUL 30

A.
1
câte 1 punct pentru notarea anului în care se petrec întâmplările și a regiunii din Austria
unde călătoresc cele două fete: 1984, Tirol. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
5

Autoarea cărții a studiat grafica și artele vizuale în Iran și în
X
Franța.
Purtarea vălului de către femei a fost interzisă după Revoluția
X
islamică.
Marjane își petrece adolescența în Austria, în regiunea Tirol. X
Marji primește o ramă și un măr tras în caramel de la părinții
X
Luciei.
Lui Marji i se pare că sora Luciei seamănă cu Heidi. X
Familia Luciei nu se bucură să aibă prieteni din străinătate. X
6 – câte 1 punct pentru menționarea oricăror două trăsături ale textului multimodal (de
exemplu: se combină două sau mai multe limbaje; mod de organizare complex; mod
specific de lectură); 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea fiecărei trăsături menționate (de exemplu: în romanul
grafic, se îmbină limbajul verbal și limbajul vizual/grafic/pictural, fiindcă mesajul
textului se transmite cu ajutorul cuvintelor și al imaginilor desenate; romanul grafic are
o structură complexă, conținând viniete sau imagini, bulele de dialog ale personajelor
și recitativele naratorului; cititorul trebuie să facă legătura dintre text și imagini și să
înțeleagă rolul elementelor specifice textului grafic); 2 x 1 punct = 2 puncte
date (de exemplu: ambele texte au legătură cu romanul Persepolis de Marjane Satrapi; în
cele două texte există referiri la perioada petrecută de Marjane în Austria); 2 puncte

9 – precizarea unui alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, asociat romanului
grafic Persepolis de Marjane Satrapi (de exemplu: un alt text multimodal – benzi desenate
sau romane grafice; texte literare despre lumea musulmană: Vânătorii de zmeie de Khaled
Hosseini; orice text literar în care este vorba despre formarea și maturizarea unui
personaj care trece prin experiențe dificile: Războiul care mi-a salvat viața de Kimberly
Brubaker Bradley, Platanos de Doina Ruști; texte literare despre relațiile între oameni
care provin din culturi diferite: Take, Ianke și Cadâr de Victor Ion Popa etc.); 1 punct
B.
1
câte 1 punct pentru transcrierea unui cuvânt ce conține hiat (Luciei) și a unui cuvânt ce
conține diftong (ia, doua, Luciei); în substantivul propriu Luciei, grupul de litere ci transcrie
două sunete, consoana č + vocala i, fiind urmat de diftongul descendent eĭ, ceea ce duce
la apariția hiatului între vocalele i și e; în cuvântul doua, între vocala o și semivocala ŭ din
diftongul ascendent ŭa nu apare hiat. 2 x 1 punct = 2 puncte
2
câte 1 punct pentru precizarea corectă a mijlocului de formare a cuvintelor date:
„lungmetraj” – compunere prin subordonare; „verișor” – derivare cu sufix diminutival de
la substantivul „văr”. 2 x 1 punct = 2 puncte
3 câte 2 puncte pentru înlocuirea corectă cu câte un sinonim a fiecărui cuvânt indicat (de
exemplu: „Germana mea era elementară/simplistă, a lor era ciudată/bizară/aparte/diferită.”).
4 – câte 1 punct pentru transcrierea verbelor din enunțul dat: erau, văzusem;
– câte 1 punct pentru menționarea tipului fiecărui verb transcris: erau – verb copulativ,
văzusem – verb predicativ; 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea modului și timpului fiecărui verb transcris: erau – modul
indicativ, timpul imperfect; văzusem – modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect.
310
5 – câte 1 punct pentru transcrierea corectă a subordonatelor: „să schițeze o istorie a Iranului din
interior”; „de care sunt sigură”; „că nu mulți sunt conștienți”; 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea corectă a felului subordonatelor: „să schițeze o istorie a
Iranului din interior” – completivă directă; „de care sunt sigură” – atributivă; „că nu mulți
sunt conștienți” – completivă prepozițională. 3 x 1 punct = 3 puncte
6 – alcătuirea unui enunț asertiv – 1 punct; conținutul enunțului asertiv este în conformitate
cu cerința – 1 punct; în enunț există o subordonată completivă directă – 2 puncte (de
exemplu: Aș vrea să citesc romanul „Persepolis”, pentru că sunt pasionat de benzile desenate);
în enunț există o subordonată circumstanțială de cauză – 2 puncte (de exemplu: Aș vrea
să citesc romanul „Persepolis”, pentru că sunt pasionat de benzile desenate.).
7 câte 2 puncte pentru completarea corectă a fiecărui spațiu liber din enunț: „Memoriile
unei maturizări în Iranul revoluționar, Persepolis dezvăluie, fără egal, un mod de viață
aproape necunoscut și greu accesibil. Satrapi a ales să-și spună remarcabila poveste într-o
minunată carte de benzi desenate, unică și indispensabilă. Îți lasă o senzație ciudată, ca și
când ai citi un mesaj trimis într-o sticlă de un naufragiat.” 3 x 2 puncte = 6 puncte

− respectarea structurii unei scrisori (menționarea datei și a locului, adresarea către destinatar,
conținutul scrisorii, semnătura autorului): în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct; 4 puncte
– prezentarea a două tradiții legate de sărbătorile de iarnă: prezentare clară, nuanțată –
4 puncte; prezentare schematică – 2 puncte, încercare de prezentare – 1 punct; 4 puncte
– folosirea persoanei I pentru prezentarea tradițiilor familiei și a persoanei a II-a, singular,
pentru adresarea către destinatar. 2 puncte
0 puncte); 1 punct
0 puncte); 1 punct
AUTOEVALUARE
311
anexa 1
PROGRAMA
pentru
EVALUAREA NAŢIONALĂ
PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a
Bucureşti, 2020
Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa şcolară pentru
disciplina Limba şi literatura română, clasele aV-a-a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.
Limba şi literatura română are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării naţionale
pentru absolvenţii clasei a VIII-a.
Subiectele de limba şi literatura română de la Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei
a VIII-a evaluează competenţele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri
diverse, de exprimare scrisă şi de utilizare corectă, adecvată şi eficientă a limbii române în
producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum şi
exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional.
Etapele intermediare ale formării competenţelor specifice pe care le conţine programa de
evaluare şi detalierea conţinuturilor sunt prezentate în programa şcolară în vigoare.
Structura subiectului are în vedere o nouă viziune, care valorifică procesele cognitive
evaluate prin testările PIRLS şi PISA, vizează modelul dezvoltării personale în receptarea
textului literar şi caracterul funcţional al componentei lingvistice, în conformitate cu profilul
de formare a absolventului de gimnaziu şi cu programa şcolară sus-menţionată.
În evaluarea competenţelor şi a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative
ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicţionarul ortografic,
ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), Dicţionarul explicativ al limbii române şi alte tipuri
de dicţionare şi îndreptare.
Competenţe generale şi competenţe specifice

1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
1.1. Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte
literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare şi nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
1.3. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare şi
nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte
diverse
1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
1.6. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii
1.7. Evaluarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte literare, nonliterare,
continue, discontinue şi multimodale
1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse
tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple
312
anexa 1
2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele
procesului de scriere şi structurile specifice, pentru a comunica idei şi informaţii sau
pentru a relata experienţe trăite sau imaginate
2.2. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe
diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
2.3. Adecvarea textului scris la situaţia şi scopul de comunicare
2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al
corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii
2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale
3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise
3.1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă,
morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne
3.2. Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române
literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative
3.3. A plicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse
3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o
comunicare corectă
3.5. V alorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale
de comunicare
3.6. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă
morfosintactică, fonotică şi lexicală
3.7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi analogică (analiză, sinteză,
generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în
limba română literară
4. Exprimarea identităţii lingvistice şi culturale proprii în context naţional şi internaţional
4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite
perioade istorice
4.2. Asocierea unor experienţe proprii de viaţă şi de lectură cu acelea provenind din alte culturi
4.3. C ompararea unor elemonto comune identificate în cultura proprie şi în cultura altor
popoare sau a unor tradiţii româneşti cu tradiţii din alte culturi
4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice
ale culturii naţionale şi ale culturii altor popoare
Conţinuturi
Teme generale
– Eu şi universul meu familiar
– Eu şi lumea din jurul meu
– Orizonturile lumii şi ale cunoaşterii
– Reflecţii asupra lumii
Lectură
– Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă
– Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei
– Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ
• Textul narativ:
• Narativul literar – în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative:
autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; naraţiunea la persoana a III-a şi
la persoana I; acţiune, momentele subiectului/etapele acţiunii.
• Narativul nonliterar. Acţiune, participanţi, timp, spaţiu
• Narativul în texte multimodale (text şi imagine - banda desenată)
313
anexa 1
• Textul descriptiv: literar-în proză, în versuri; nonliterar
• Versificaţie: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv)
• Textul dialogat: dialogul în textul literar; dialogul în textul scris şi în spectacol; dialogul
în textul nonliterar (interviul)
• Textul explicativ
• Textul argumentativ
– Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoţiilor şi a sentimentelor), textul
dramatic şi arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicaţiilor scenice; rolul
dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică)
– Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat,
argumentativ)
– Strategii de comprehensiune: inferenţe simple (relaţii cauză-efect, problemă-soluţie etc.);
predicţii; împărtăşirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informa
ţiilor textului în propriul univers cognitiv şi afectiv; reflecţii asupra limbajului şi a structurii
textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul
conținutului și al structurii
– Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea
limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul, enumeraţia, repetiţia, metafora,
aliterația, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere
pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite
Redactare
– Etapele scrierii: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da
coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile; corectarea greşelilor
– Prezentarea textului: scrisul de mână, aşezarea în pagină
– Părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe
– Planul simplu de idei. Planul dezvoltat de idei. Rezumatul
– Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă
– Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, narativ-descriptiv (prezentarea
unui proces ca succesiune de etape), dialogat; explicativ, definiţie, clasificare, exemplificare;
argumentativ (ordinea argumentelor în textul argumentativ); comparaţie, analogie,
pro‑contra; „întrebările jurnalistului” (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părţilor.
– Prezentarea textului: organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare
– Adecvarea la temă
– Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică);
caracterizarea personajului
– Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor
– Etica redactării: originalitate
– Stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe,
eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor
ortografice şi de punctuaţie
Elemente de construcţie a comunicării

– Gramatică
• Enunţul. Enunţuri asertive, interogative, exclamative, imperative. Enunţuri eliptice.
Norme de punctuaţie
• Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată
• Propoziţia afirmativă. Propoziţia negativă
• Fraza: coordonarea prin juxtapunere şi prin joncţiune. Conjuncţii coordonatoare.
Subordonarea prin conjuncţii subordonatoare, prin pronume şi adverbe relative. Norme
de punctuaţie (virgula, punctul şi virgula)
314
anexa 1
• Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii
impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcţii
concesive şi condiţionale
• Predicatul verbal. Predicatul nominal. Numele predicativ. Acordul numelui predicativ
• Subiectul exprimat (simplu şi multiplu). Subiectul neexprimat (inclus, subînţeles).
Acordul predicatului cu subiectul
• Atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb)
• Apoziţia. Norme de punctuaţie
• Complementul: complementul direct, complementul indirect în dativ şi complementul
prepoziţional; circumstanţialul de mod, circumstanţialul de timp, circumstanţialul de
loc, circumstanţialul de cauză, circumstanţialul de scop. Topica în propoziţie. Norme de
punctuaţie (virgula)
• Realizări prepoziţionale ale unor funcţii sintactice: atributiva, completiva directă,
completiva indirectă şi prepoziţională, circumstanţiala de loc, de timp, de mod, cauzala,
finala
• Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul şi timpul):
• Moduri verbale (indicativul şi imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ)
şi timpurile lor. Timpuri simple şi compuse. Structura timpurilor compuse: verbe
auxiliare (a fi, a avea, a vrea)
• Verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieşi, a se face, a părea, a rămâne, a însemna)
• Forme verbale nepersonale. Utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale:
infinitivul, gerunziul, participiul, supinul
• Posibilităţi combinatorii ale verbului
• Prepoziţia
• Substantivul: genul, numărul, cazul. Tipuri de substantive: comun, propriu; substantive
colective, substantive defective. Articolul genitival. Punctuaţia vocativului. Corelarea
funcției sintactice cu cazul morfologic. Posibilităţi combinatorii ale substantivului.
Categoria determinării: articolul (hotărât, nehotărât). Posibilităţi combinatorii ale
substantivului (substantiv + atribut)
• Pronumele. Tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politeţe (flexiunea
pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală).
Pronumele reflexiv (diferenţa dintre pronumele reflexiv şi pronumele personal).
Posibilităţi combinatorii ale pronumelui. Anticiparea şi reluarea prin clitice pronominale
în cazul unor complemente. Aspecte ortografice. Pronumele posesiv şi adjectivul
pronominal posesiv. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ.
Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi
nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire. Pronumele şi adjectivul pronominal
negativ şi negaţia în propoziţie. Posibilităţi combinatorii ale pronumelor şi ale adjectivelor
pronominale
• Adjectivul. Gradele de comparaţie. Articolul demonstrativ. Acordul adjectivului cu
substantivul. Topica adjectivului. Adjectivul participial. Posibilităţi combinatorii ale
adjectivului
• Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc). Gradele de comparaţie
• Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal). Aspecte normative. Posibilităţi
combinatorii ale numeralului
• Interjecţia. Onomatopeele. Interjecţia predicativă
– Ortoepie şi ortografie
• Alfabetul limbii române. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicţionarul.
Articolul de dicţionar
• Tipuri de sunete: Vocală. Consoană. Semivocală. Corespondenţa sunet-literă. Structura
fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat
• Silaba. Despărţirea în silabe (principiul fonetic)
315
anexa 1
• Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuale admise/neadmise de normă
• Scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii
române
– Vocabular
• Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază şi sensul
secundar; sensul propriu, sensul figurat). Rolul contextului în crearea sensului
• Categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice
• Câmpul lexical
• Mijloace de îmbogăţire a vocabularului:
• interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat.
Familia lexicală
• externe: împrumuturi lexicale
• Îmbinări libere de cuvinte, locuţiuni, cuvinte compuse
• Confuzii paronimice. Pleonasmul
– Variaţie stilistică
• Limba standard. Normă şi abatere. Limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală,
construcţia frazei)
• I storia cuvintelor - variaţii ale formei şi ale sensului în timp
•L imbaj popular. Variaţie regională a limbii. Variaţii de registru. Jargonul, argoul. Limbaj
colocvial, limbaj cultivat (familiarizare). Termeni ştiinţifici
•V alori stilistice ale diminutivelor
• Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale
şi a anaforelor
Elemente de interculturalitate
– Identitate personală - identitate naţională - diversitate culturală şi lingvistică
– Carte românească de învăţătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală
– Elemente de mitologie românească
– Modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale
– Valori ale culturii populare în spaţiul românesc.
– Valori etice în legendele popoarelor
– Relaţii culturale constructive. Noi şi ceilalţi
– Valori culturale româneşti în lume
– Despre limba şi cultura ţărilor din vecinătatea României. Limba română în Europa;
comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni
– Contacte culturale
Textele-suport pot fi alese dintre următoarele texte literare (din literatura română şi
universală) şi nonliterare/ficţionale şi nonficţionale (text integral sau fragment), fără definirea
conceptelor:
a) texte continue (alcătuite din enunţuri organizate în paragrafe): poezii lirice şi epice, proză
clasică şi contemporană, romane, romane grafice, piese de teatru; jurnale, jurnale de
călătorie, memorii, scrisori, texte autobiografice; articole de opinie, eseuri, maxime şi
proverbe; instrucţiuni; e-mailuri, postări on-line; reportaje, ştiri; recenzii pe web ale unei
cărţi/cronici de film; regulamente; articole de popularizare a ştiinţei, instrucţiuni pentru
derularea unui experiment;
b) texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, grafice, diagrame, tabele, calendare,
articole din DEX; scheme; anunţuri, indexuri, glosare, cataloage;
c) texte multimodale: manualul, benzile desenate, texte din enciclopedii ilustrate, reclame.
316
anexa 1
Tipuri de texte posibile pentru sarcinile de redactare:
(a) scrisoarea, e-mailul, jurnalul
(b) texte narative persoana l/a lll-a, marcând momentele subiectului şi circumstanţele:
relatarea unor experienţe personale, naraţiuni ficţionale
(c) texte descriptive: portretul, autoportretul, descrierea unui loc, a unei fiinţe reale şi/sau
imaginare, a unui obiect real/imaginar, a unui fenomen, a unei emoţii
(d) texte descriptive-narative: procese (de exemplu: un joc, un experiment ştiinţific simplu)
(e) texte explicative: definiţii, scheme
(f) interpretarea unor secvenţe din texte citite, caracterizări ale personajelor, text de opinie,
text argumentativ, jurnalul de călătorie/de activităţi zilnice, cererea
(g) interviul
317
anexa 2
Corelarea competențelor specifice din programa de examen
cu cerințele vizate de test
Competențele specifice din programa de examen vizate prin punctul A al

subiectului I sunt cele care corespund competenței generale 1. Receptarea
textului scris de diverse tipuri:
1.1. Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/

secundare din texte literare şi nonliterare, continue, discontinue şi
multimodale (itemii 1, 2, 3)
1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare şi nonliterare,
continue, discontinue şi multimodale (itemii 4, 5)
1.3. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte
literare şi nonliterare, continue, discontinue şi multimodale (itemul 6)
1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea
unor texte diverse (itemul 9)
1.6. Compararea a cel puţin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al
structurii (itemul 7)
1.7. Evaluarea informaţiilor şi a intenţiilor de comunicare din texte literare,
nonliterare, continue, discontinue şi multimodale (itemul 8)
Competențele specifice din programa de examen vizate prin punctul B al

subiectului I sunt cele care corespund competenței generale 3. Utilizarea
corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise:
3.1. Folosirea achiziţiilor privind structuri morfosintactice complexe ale

limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată
a intenţiilor comunicative (itemii 4, 5 și 6)
3.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor
texte diverse (itemii 2, 3)
3.3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice
pentru o comunicare corectă (itemii 1 și 7)
318
anexa 2
Competențele specifice din programa de examen avute în vedere pentru

subiectul al II-lea aparțin atât competenței generale 2. Redactarea textului
scris de diverse tipuri, cât și competenței generale 3. Utilizarea corectă,
adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise:
2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având
în vedere etapele procesului de scriere şi structurile specifice, pentru
a comunica idei şi informaţii sau pentru a relata experienţe trăite sau
imaginate
2.2. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere
argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
2.3. Adecvarea textului scris la situaţia şi scopul de comunicare
2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul
de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii
2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea
unor texte originale
3.7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică şi analogică (analiză,
sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de
comunicare corectă în limba română literară
notițe
notițe

Culegere Capacitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere Capacitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Florentina Sâmihăian

TESTE PENTRU SUCCES

Redactor: Roxana Jeler

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Teste pentru succes: limba şi literatura română: evaluarea naţională

Pentru comenzi vă puteți adresa

© Editura Art Klett SRL, 2021

Volumul de față se adresează elevilor clasei a VIII-a care se pregătesc

RECOMANDĂRI PENTRU ELEVI

TESTE DE ANTRENAMENT BAREME DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

Testul 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88 Barem Testul 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248

RECOMANDĂRI PENTRU ELEVI

Citiți/recitiți, cu atenție, textele-suport. În funcție de ritmul propriu de lectură, este

RECOMANDĂRI PRIVIND SUBIECTUL I

1. Identificarea unor informații explicite din text

2. Realizarea de inferențe sau deducții

3. Interpretarea și integrarea ideilor și a informațiilor

4. Examinarea și evaluarea conținutului, a limbajului și a structurilor textuale

Vă oferim câteva recomandări concrete privind rezolvarea cerințelor 6 – 9.

Cerința 6 – f ormularea unui enunț în care să precizați tiparul textual/secvența textuală

Cerința 8 – exprimarea și justificarea unei opinii referitoare la ideile textului

Formularea unei concluzii

Menționarea textului asociat cu

Precizarea elementului de Un text care poate fi asociat cu fragmentul din ...

Cerințele 2 și 3 presupun evaluarea cunoștințelor voastre de lexic. Astfel, vi se poate

Cerințele 4 și 5 au în vedere cunoștințele voastre de morfosintaxă, putând presupune:

• identificarea unor construcții active, pasive, impersonale sau cu pronume reflexive;

Cerința 6 are în vedere integrarea cunoștințelor voastre de morfosintaxă într-un enunț

Cerința 7 presupune evaluarea cunoștințelor voastre legate de normele limbii române și

RECOMANDĂRI PRIVIND SUBIECTUL al II-lea

Conform programei, vi se poate solicita să redactați următoarele tipuri de text:

Vă oferim, în cele ce urmează, câteva modele de organizatori grafici și recomandări care să

MODELE DE ORGANIZATORI GRAFICI ȘI SUGESTII

Care sunt întâmplările

În cazul în care textul/fragmentul-suport are mai multe secvențe narative, numerotați

Ideea principală a textului: unde, când, cine, ce se întâmplă?

Idee principală .......................................................................................................................................

Idei secundare .......................................................................................................................................

Idee principală .......................................................................................................................................

Idei secundare .......................................................................................................................................

CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ

Trăsăturile fizice ale Trăsături morale ale

Gândiți-vă apoi la succesiunea de întâmplări, pentru a construi un fir logic al acțiunii.

La început, … Deodată, … În final, …

identitatea fiecărui vorbitor

câteva trăsături ale fiecărui

Precizarea temei: o definiție a organizatorilor grafici.

De ce este util să folosim organizatorii grafici în redactare?

Concluzie sau evaluare:

Cum folosim organizatorii grafici?

Concluzie sau evaluare:

Se poate afirma că …, dar punctul slab al

Exprimați cât mai clar opinia pe care vreți să o susțineți.

Precizați un motiv pentru care credeți că opinia voastră este corectă.

Dați un exemplu care să susțină motivul menționat anterior.

Dați un exemplu care să susțină motivul menționat anterior.

Reformulați cât mai convingător opinia exprimată inițial.

Data și localitatea ……….....

Adresarea către destinatar (Dragă/Stimate …,)

Paragraf introductiv ………………………………………………………..………….............…………

Două sau trei paragrafe în care îi comunicați destinatarului ceea ce vi se indică în

Formulă de încheiere (Cu drag,/Pe curând etc.) ……………………………….................….

Semnătura autorului ………..………

Cerința 6 – f ormularea unui enunț în care să precizați tiparul textual/secvența textuală

• identificarea unor construcții active, pasive, impersonale sau cu pronume reflexive;

ă recomadăm să alcătuiți un portofoliu cu toate aceste tipuri de text, în care să

Cerința presupune să deduceți, 3 Exploratorii au călătorit cu nava Fram:

otează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili

rezi că prin lectură Petruş participă indirect la

• un text care are un personaj

• un text care se referă la situații/

ac parte din acelaşi câmp lexical toate cuvintele din

ranscrie din fragmentul de mai jos trei substantive

• forma pasivă a verbului din enunțul

• subiectul din construcția pasivă

• ce ați putea vedea la Polul Nord

• cum v-ați simți în clima de acolo

• ce ați gândi despre faptul că v-ați

crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

ubliniază cuvintele care conțin hiat din seria de mai jos.

crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

lcătuiește un enunț asertiv în care să formulezi o impresie despre emoțiile pe care ți

Subiectul al II-lea 20 de puncte

crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din

enționează, în enunțuri, două trăsături specifice textului epic prezente în fragmentul de

Subiectul al II-lea 20 de puncte

crie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din