Ghid Art 8-U1 PDF

Florentina Sâmihăian
Sofia Dobra
Monica Halaszi
Anca Davidoiu‑Roman
Horia Corcheș
Limba
și literatura română
I. Repere teoretice: Noutățile programei de gimnaziu actuale

Ghidul profesorului
Clasa a VIII‑a
(extras – Unitatea 1)
© Editura Art Klett, 2020
Repere metodologice
Planificare calendaristică pentru clasa a VIII-a (orientativ)
Manual utilizat: Limba și literatura română. Clasa a VIII-a, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș, Editura Art Klett
Conform Ordinului MEN Nr. 3125 din 29.01.2020, structura anului şcolar 2020 – 2021 pentru elevii clasei a VIII-a are 33 de săptămâni de cursuri.
Semestrul I: 17 săptămâni (cursuri: 14.09.2020 – 29.01.2021, cu vacanță intrasemestrială în perioada 23.12.2021 – 10.01.2021) x 4 ore /săptămână = 68 de ore
Vacanță intersemestrială: 30.01.2021 – 7.02.2021
Semestrul al II-lea: 16 săptămâni (cursuri: 8.02.2021 – 11.06. 2021 cu vacanțe intersemestriale în perioadele 2.04.2021 – 11.04.2021 și 30.04.2021 – 9.05.2021) x 4 ore /
săptămână = 64 de ore
Tezele vor fi planificate cu minimum trei săptămâni înainte de terminarea fiecărui semestru.
În această planificare, programul Școala altfel a fost planificat în semestrul al II-lea, dar fiecare școală va alege ce săptămână dorește, în perioada 5.10.2020 – 4.06.2021.
SEMESTRUL I
Unitatea Nr.
CS Conţinuturi Săptămâna Obs.
de învăţare de ore
Planificare calendaristică orientativă
Prezentarea manualului și anunțarea proiectului din Unitatea 1. 1 I (2 ore)

Recapitulare/evaluare inițială 1
2
1. Ce înseamnă 1.3 • Textul epic Platanos de Doina Ruști 6 I (2 ore)
prietenia? 1.4 • Firul narativ. Planurile narațiunii II (4 ore)
1.5 • Naratorul și personajele
2.1 • Structuri textuale combinate. Textul discontinuu
2.2 • Semnificațiile textului
2.4 • Text auxiliar: Narcis și Gură-de-Aur (fragmente) de Hermann Hesse
3.2 • Strategii de ascultare activă 1 III (1 oră)
3.4
• Proiect de grup. Cărțile noastre 1 III (1 oră)
4.2
4.3 • Categorii semantice (actualizare) 6 III (2 ore)
4.4 • Derivarea. Compunerea (actualizare) IV (4 ore)
• Conversiunea. Familia de cuvinte
• Împrumuturile
• Registrele limbii
• Fonetica
• Etapele scrierii. Integrarea feedbackului 2 V (2 ore)
• Importanța elementelor de grafică în prezentarea unui text scris
• Recapitulare 2 V (2 ore)
• Evaluare 1 VI (1 oră)
Unitatea Nr.
2. Cum sunt 1.4 • Textul dramatic Take, Ianke și Cadâr (fragmente) de Victor Ion Popa 6 VI (3 oră) V
ceilalți? 1.5 • Textul dramatic. Structuri textuale VII (3 ore)
2.1 • Timpul, spațiul, acțiunea, personajele
2.2 • Semnificaţiile textului
2.4 • Textul nonliterar. Cronica de spectacol Omenescul personajelor de Ștefan Popa
3.1 • Text auxiliar: Nathan Înțeleptul (fragmente) de Gotthold Ephraim Lessing
3.3 • Valori culturale românești în lume 1 VII (1 oră)
3.4
• Atitudini comunicative 1 VIII (1 oră)
4.1
4.2 • Construcțiile active. Construcțiile pasive cu verbul a fi 7 VIII (3 ore)
4.4 • Predicatul (actualizare) IX (4 ore)
4.5 • Construcțiile cu pronume reflexive
5.1 • Construcțiile impersonale
• Subiectul (actualizare)
• Construcțiile incidente
• Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale și
a anaforelor
3
• Cronica de film. Redactarea de mână și computerizată. Etica redactării: originalitatea 1 X (1 oră)
• Recapitulare 2 X (2 ore)
• Evaluare 1 X (1 oră)
3. Unde găsim 1.1 • Textul liric. Frumusețea naturii: Într-un lac de Tudor Arghezi 6 XI (4 ore)
frumusețea? 1.2 • Limbajul figurat. Aliterația XII (2 ore)
2.2 • Textul liric. Frumusețea umană: Izvorul nopții de Lucian Blaga
2.3 • Procedee artistice. Hiperbola
3.1 • Semnificaţiile textului
Teză pe semestrul I Pregătire pentru teză, susținerea tezei, discutarea tezei 4 XII (2 ore)
XIII (2 ore)
3. Unde găsim 3.3 • Textul liric. Frumusețea artei: Controverse de Nina Cassian 4 XIII (2 ore)
frumusețea? 4.3 • Semnificaţiile textului XIV (2 ore)
4.4 • Compararea textelor sub aspectul conținutului și al structurii
4.5 • Text auxiliar: O pasăre înaltă de Dan Coman
5.2 • Valori culturale românești în lume 1 XIV (1oră)
• Textul argumentativ 1 XIV (1oră)
Vacanța intrasemestrială
Repere metodologice
Repere metodologice
Unitatea Nr.
3. Unde găsim • Fraza. Coordonarea 4 XV (4 ore)
frumusețea? • Fraza. Subordonarea. Elipsa
• Atributul. Apoziția
• Atributiva
• Tipare textuale de structurare a ideilor: comparație, analogie 1 XVI (1 oră)
• Recapitulare 2 XVI (2 ore)
• Evaluare 1 XVI (1 oră)
Ore la dispoziția profesorului 4 XVII (4 ore)
TOTAL ORE PE SEMESTRUL I 68 17 săpt.
SEMESTRUL AL II-LEA
Unitatea Nr.
4
4. Ce este 1.3 • Textul epic. Iapa lui Vodă de Mihail Sadoveanu 6 XVIII (4 ore)
adevărul? 1.4 • Structuri textuale XIX (2 ore)
2.1 • Naratorii și personajele. Antiteza
2.4 • Textul nonliterar. Textul multimodal. Reclama
3.2 • Text auxiliar: Hainele cele noi ale împăratului (fragmente) de Hans Christian Andersen
3.3 • Proiect de grup: Reclama 1 XIX (1 oră)
4.1 • Comportamente nonverbale și paraverbale cu efect persuasiv 1 XIX (1 oră)
4.3
4.4 • L8. Complementul direct 6 XX (4 ore)
5.1 • L9. Completiva directă XXI (2 ore)
• L10. Complementul indirect
• L11. Completiva indirectă
• L12. Complementul prepozițional
• L13. Completiva prepozițională
• Tipare textuale de structurare a ideilor: pro-contra 1 XXI (1 oră)
• Recapitulare 2 XXI (1 oră)
XXII (1 oră)
• Evaluare 1 XXII (1 oră)
Unitatea Nr.
5. Încotro se 1.1 • Textul epic Fahrenheit 451 (fragmente) de Ray Bradbury 8 XXII (2 ore) 5 săpt.+ 3 ore
îndreaptă lumea? 1.2 • Textul epic de mare întindere XXIII (4 ore)
2.1 • Structuri textuale XXIV (2 oră)
2.3 • Personajele. Conflictul
3.4 • Textul nonliterar (textul de opinie): Când vei fi adult, e posibil să nu ai loc de muncă, după
4.1 Yuval Noah Harari
4.2 • Text auxiliar: Prima lecție de geometrie (fragmente) de Ov. S. Crohmălniceanu
4.5 • Modele comportamentale în textele literaturii universale: Prometeu înlănțuit (fragment) de 1 XXIV (1 ore)
5.2 Eschil
• Argumentare și persuasiune 1 XXIV (1 ore)
• Circumstanțialul de loc 4 XXV (4 ore)
• Circumstanțiala de loc
• Circumstanțialul de timp
• Circumstanțiala de timp
Teză pe semestrul al II-lea Pregătire pentru teză, susținerea tezei, discutarea tezei 4 XXVI (4 ore)
5
5. Încotro se • Circumstanțialul de mod 8 XXVII (4 ore)
îndreaptă lumea? • Circumstanțiala de mod XXVIII (4 ore)
• Circumstanțialul de cauză
• Circumstanțiala de cauză
• Circumstanțialul de scop
• Circumstanțiala de scop
• Construcții concesive
• Construcții condiționale
Săptămâna „Școala Altfel” 4 XXIX (4 ore)
5. Încotro se • Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor 1 XXX (1 oră)
îndreaptă lumea? • Recapitulare 2 XXX (2 ore)
• Evaluare 1 XXX (1 oră)
Recapitulare finală 2 XXXI (2 ore)
Ore la dispoziția profesorului 10 XXXI (2 ore)
XXXII (4 ore)
XXXIII (4 ore)
TOTAL ORE PE SEMESTRUL II 64 16 săpt.
Repere metodologice
Proiectarea unităților de învățare
Unitatea I
Manual utilizat: Limba și literatura română. Clasa a VIII-a, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi,
Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș, Editura Art Klett
UNITATEA I: CE ÎNSEAMNĂ PRIETENIA?

RESURSE ȘI
CONȚINUTURI COMPETENȚE NR.
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ORGANIZAREA EVALUARE
(detaliere) SPECIFICE ORE
CLASEI
Textul epic: 2.1 – Activități de prelectură Textul-suport Observarea 1
Platanos de Doina – Lectura textului-suport (manual, sistematică a
Ruști – Discuție privind impresiile pp. 10 – 14), elevilor
elevilor după prima lectură resurse digitale
– Explicarea cuvintelor Ghidul profesorului
necunoscute Activitate
individuală
Activitate pe grupe
Firul narativ. 2.1 Activități de lectură: Textul-suport, Observarea 1
Repere metodologice
Planurile 2.4 – Selectarea cuvintelor- manualul, sistematică a

narațiunii cheie ale textului (pp. 15 – 16), elevilor
– Exerciții de ordonare resurse digitale
cronologică a ideilor Caietul elevului, Bilete de ieșire
principale din textul-suport Ghidul profesorului
– Rezumarea orală a textului Activitate în grupe
– Identificarea secvențelor Activitate frontală
retrospective Activitate în
– Propunerea unor titluri perechi
LECTURĂ
pentru fiecare secvență

a textului și identificarea
etapelor acțiunii
– Identificarea și
comentarea circumstanțelor
în care se petrec
întâmplările
Naratorul și 2.1 Activități de lectură (lucrul Textul-suport, Observarea 1
personajele (1) 2.4 cu textul): manualul sistematică a
– Exerciții de identificare a (pp. 17 – 19), elevilor
naratorului și a personajelor resurse digitale
– Exerciții de identificare a Caietul elevului,
trăsăturilor fizice și morale Ghidul profesorului Fișe de identitate
ale unor personaje Activitate frontală a personajelor
Naratorul și 2.1 – Realizarea hărții Activitate pe grupe Investigație 1
personajele (2) 2.4 personajelor Joc de rol
– Abordarea personajelor Portofoliu:
din perspective diverse Caracterizarea
unui personaj
6
RESURSE ȘI
CLASEI
Structuri textuale 2.1 – Identificarea unor structuri Textul-suport, Observarea 1
combinate. Textul 2.2 textuale diverse (narativă, manualul sistematică a
discontinuu descriptivă, explicativă, (pp. 20 – 21), elevilor
dialogată, argumentativă) resurse digitale Realizarea unui
– lectura și analiza unui text Caietul elevului, desen
discontinuu Ghidul profesorului Dramatizarea
– realizarea unui text Activitate frontală unui fragment din
discontinuu Activitate pe grupe text
Semnificațiile 2.2 Activități de postlectură: Textul-suport, Transpunerea 1
textului 2.4 – Discuție privind manualul (p. 22), întâmplărilor din
semnificațiile textului-suport resurse digitale text în lumea lor
– Exerciții de formulare Caietul elevului, Eseu despre
a unei opinii cu privire la Ghidul profesorului prietenie
semnificația textului și la Activitate frontală Autoevaluare
atitudinile personajelor Activitate pe grupe Minitest
LECTURĂ
– Exerciții de formulare a
unor răspunsuri personale
– Exerciții de formulare a
unui răspuns creativ despre
mesajul textului
Text auxiliar: 2.4 Lectura fragmentului Textul-suport, Observarea 1
Repere metodologice
Narcis și – Discuție privind trăsăturile manualul sistematică a
Gură-de-Aur de personajelor și relațiile (pp. 23 – 24), elevilor
Hermann Hesse dintre personaje resurse digitale
– Exerciții de formulare a Ghidul profesorului
opiniei și de justificare a Activitate
unor puncte de vedere individuală
– Oferirea unor sugestii de
lectură
PROIECT: 2.4 – Prezentarea proiectelor Manualul (p. 25) Grila de evaluare
Cărțile noastre – Evaluarea proiectelor Activitate pe grupe
Strategii de 1.3 – Reamintirea, prin exerciții, Manualul Joc de rol 1
ascultare activă 1.4 a strategiilor de ascultare (pp. 26 – 27), Grilă de evaluare
1.5 activă învățate resurse digitale Autoevaluare
• Vizionarea unor Ghidul profesorului
filmulețe și analiza Activitate frontală
modului în care sunt
COMUNICARE ORALĂ
folosite strategiile de
ascultare activă
• Discuție în care elevii Activitate în grupe
exersează strategiile de
ascultare activă
• Evaluarea felului în care
au fost folosite strategiile
de ascultare activă
7
RESURSE ȘI
CLASEI
Categorii 4.2 – Actualizare, prin exerciții, Manualul, Observarea 1
semantice 4.3 a cunoștințelor despre pp. 28 – 30, sistematică a
(actualizare) 4.4 sinonime și antonime resurse digitale elevilor
– Exerciții de asociere a Caietul elevului,
unor sinonime Ghidul profesorului, Hartă
– Indicarea unor antonime Cartea mea de conceptuală
– Precizarea unor sinonime gramatică a categoriilor
contextuale Activitate frontală semantice
– Actualizarea, prin exerciții, Activitate în învățate
a cunoștințelor despre perechi
omonime și cuvintele
polisemantice
– Gruparea omonimelor în
funcție de tipul lor
– Exerciții de diferențiere între
omonime totale și parțiale
– Exerciții de diferențiere
între omografe și omofone
– Formularea de enunțuri
pentru a evidenția
polisemantismul unor
Repere metodologice
cuvinte
– Actualizarea, prin exerciții,
LIMBĂ ROMÂNĂ
a cunoștințelor despre
paronime
– Formularea de enunțuri cu
integrarea unor perechi de
paronime
– Compuneri gramaticale
cu categoriile semantice
actualizate
Derivarea. 4.2 – Actualizarea, prin exerciții, Manualul, Observarea 1
Compunerea 4.3 a cunoștințelor privind pp.136 – 137, sistematică a
(actualizare) 4.4 derivarea și compunerea resurse digitale elevilor
– Indicarea unor cuvinte
derivate de la un cuvânt dat Caietul elevului, Compunere
• Exerciții cu diferite tipuri Ghidul profesorului, gramaticală
de sufixe Cartea mea de
• Asocierea de prefixe cu gramatică
anumite cuvinte Activitate frontală
• Analiza modului în care
s-au format unele cuvinte
• Indicarea unei serii
derivative de la un cuvânt Activitate pe grupe
dat Activitate
• Exerciții de diferențiere individuală
între cuvintele compuse
prin diferite procedee
(alăturare, subordonare,
abreviere)
8
RESURSE ȘI
CLASEI
• Exerciții de identificare a
unor elemente savante de
compunere
• Exerciții de identificare
a variantei corecte a unor
cuvinte compuse
– Compunere gramaticală în
care vor fi integrate cuvinte
formate prin derivare și prin
compuse
Conversiunea. 4.3 – Exerciții de identificare a Manualul, Observarea 1
Familia de cuvinte 4.4 părților de vorbire diferite pp. 34 – 35, sistematică a
ale unui cuvânt resurse digitale elevilor
• Descoperirea modului Caietul elevului, Compunere
în care se realizează Ghidul profesorului, gramaticală
conversiunea Cartea mea de
• Alcătuirea unei familii de gramatică
cuvinte Activitate
• Analiza unor cuvinte individuală
formate prin conversiune Activitate pe grupe
• Formularea unor
Repere metodologice
enunțuri cu schimbarea
categoriei gramaticale a
LIMBĂ ROMÂNĂ
unor cuvinte
• Realizarea unei
compuneri gramaticale,
cu integrarea unor
termeni din familia
lexicală a unui cuvânt
Împrumuturile 4.3 • Identificarea limbilor din Manualul, Observarea 1
4.4 care provin diferite cuvinte pp. 36 – 37, sistematică a
în limba română resurse digitale elevilor
• Descoperirea tipurilor Caietul elevului,
de cuvinte ce alcătuiesc Ghidul profesorului,
vocabularul limbii române : Cartea mea de
cuvinte moștenite, cuvinte gramatică
formate în interiorul limbii, Activitate frontală
cuvinte împrumutate din alte Activitate în
limbi perechi
• Exerciții de identificare
a limbii din care au fost
împrumutate diferite cuvinte
în limba română
• Exerciții de diferențiere
între cuvintele moștenite și
cele împrumutate
• Exerciții de identificare a
neologismelor
9
RESURSE ȘI
CLASEI
• Exerciții de diferențiere
între împrumuturi vechi și
noi
• Identificarea formei
corecte a unor împrumuturi
neologice
Registrele limbii 4.2 • Observarea diferențelor de Manualul, Observarea 1
4.4 registru în enunțuri date pp. 38 – 39, sistematică a
• Descoperirea celor trei resurse digitale elevilor
registre ale limbii : solemn, Caietul elevului,
standard, familiar Ghidul profesorului,
• Identificarea tipului de Cartea mea de
registru folosint în enunțuri gramatică
date Activitate frontală
• Identificarea elementelor
LIMBĂ ROMÂNĂ
de argon și jargon Indicarea

sensului unor termeni de
argou
Fonetica 4.3 • Identificarea unor cuvinte Manualul, Observarea 1
4.4 ce conțin diftongi, triftongi și pp. 40 – 41, sistematică a
vocale în hiat resurse digitale elevilor
Repere metodologice
• Indicarea numărului Caietul elevului, Minitest

de litere și de sunete din Ghidul profesorului, Portofoliu:
cuvinte date Cartea mea de gruparea unor
• Observarea modului în gramatică cuvinte de
care se scriu și se pronunță Activitate frontală origine străină
unele cuvinte de origine în împrumuturi
străină adaptate și
• Exerciții de discriminare neadaptate
între împrumuturile adaptate Minitest
și cele neadaptate la limba
română
• Exerciții de scriere și de
pronunție a unor cuvinte de
origine străină
Etapele scrierii. 3.2 – Pregătire pentru Manualul Observarea 1
Integrarea 3.4 redactarea unui text ce (pp. 42 – 43), sistematică a
feedbackului conține diverse structuri resurse digitale elevilor
textuale (narativă, Caietul elevului, Grilă de evaluare
descriptivă, explicativă, Ghidul profesorului Portofoliu
dialogată) Activitate Autoevaluare
REDACTARE
• Scrierea ciornei individuală

• Evaluare reciprocă Activitate frontală
pe baza grilei oferite în
manual
• Rescrierea textului, cu
integrarea feedbackului
primit de la colegi
• Revizia textului
• Prezentarea textului
10
Importanța 3.2 – Selectarea unor imagini Manualul Observarea 1
elementelor 3.3 potrivite pentru textul (pp. 44 – 45), sistematică a
de grafică în redactat în lecția anterioară resurse digitale elevilor
prezentarea unui – Analiza unei prezentări Caietul elevului, Evaluare
text scris care cuprinde și elemente Ghidul profesorului reciprocă
REDACTARE
de grafică Activitate Portofoliu

• Realizarea unui text cu individuală Autoevaluare
includerea unor elemente Activitate frontală
grafice
• Prezentarea textului
Evaluare reciprocă pe
baza grilei din manual
RECAPITULARE Toate Exerciții recapitulative Manualul 2
competențele (pp. 46 – 47),
specifice resurse digitale
vizate în Ghidul profesorului
unitate
EVALUARE 2.1 Test Manualul (p. 48) Evaluare 1
2.2 Ghidul profesorului sumativă
2.4
3.2
3.4
4.2
4.3
Repere metodologice
4.4
11
Sugestii de utilizare a manualului
Planurile de lecție pe care vi le propunem sunt doar variante pe care profesorul trebuie să le adapteze la caracte-
risticile clasei la care predă. Nu este nevoie ca toate exercițiile din carte să fie rezolvate, putându‑se face o selecție
în funcție de clasă și de felul în care elevii reacționează la ceea ce le propune profesorul. De asemenea, se pot folosi
în predare‑învățare și alte tipuri de exerciții.
Recomandăm ca la fiecare oră de curs să existe un dialog real cu elevii, care este bine să fie puși într‑o situație de
a descoperi singuri anumite conținuturi, evitându‑se tipul lecției tradiționale, în care profesorul expune un conținut și
elevul trebuie să reproducă ceea ce i s‑a predat. De altfel, acest material este gândit ca unul interactiv, creând situații
de învățare prin care elevii să înțeleagă conținuturile noi prin activități în care sunt direct implicați.
Ghidul cuprinde soluțiile exercițiilor propuse pentru fiecare lecție. De asemenea, se oferă profesorului informații
despre metodele folosite și despre dificultăți pe care le poate întâlni în predare, explicându‑se unele elemente de
noutate.
Sugestii de utilizare a manualului
III.
12
Unitatea I. Ce înseamnă prietenia?
13
III. Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I
Manual utilizat: Limba și literatura română. Clasa a VIII-a, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca
Davidoiu-Roman, Horia Corcheș, Editura Art Klett
Domenii Competențe specifice Conținuturi

2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de  Textul epic. Firul narativ. Planurile narațiu
comunicare din texte literare, nonlitera- nii. Naratorul și personajele. Structuri textu-
re, continue, discontinue și multimodale ale combinate
2.2. Compararea a cel puțin două texte sub  Textul discontinuu
aspectul temei, al ideilor și al structurii  Strategii de interpretare: interpretări mul-
Lectură
2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de tiple; argumentarea punctelor de vedere pe
corectare a comportamentelor și a ati- marginea textelor citite
tudinilor de lectură  Dezbateri pe marginea textelor citite
 Monitorizarea propriei lecturi: proiectul
„Cărțile noastre“
1.3. Realizarea unei prezentări orale mul-  Strategii de ascultare activă: înțelegerea
timodale în fața unui public, corelând în context a punctului de vedere exprimat
elementele verbale, paraverbale și de interlocutor și evaluarea celor spuse de
nonverbale în cadrul unor strategii de interlocutor, prin raportare la ceea ce știe
argumentare elevul sau în relație cu propriile opinii
1.4. Participarea activă la dezbateri simple,
Comunicare orală formulând puncte de vedere și/sau con-
tinuând ideile celorlalți, exprimând un
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I
punct de vedere față de opiniile expuse

de interlocutor(i)
1.5. Corectarea comportamentelor și a ati-
tudinilor comunicative ineficiente sau
inadecvate în activități de comunicare
4.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru  Categorii semantice (actualizare): sino-
înţelegerea şi producerea unor texte nime și antonime, omonime, cuvinte
diverse polisemantice
4.3. Analizarea elementelor de dinamică  Mijloace interne de îmbogățire a vocabula-
a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de rului: derivarea, compunerea, conversiunea
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi  Mijloace externe de îmbogățire a vocabula-
Limbă română
semantică prin raportare la limbile rului: împrumuturi lexicale
moderne  Scrierea și pronunția cuvintelor de origine
4.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, aba- străină, conținând foneme nespecifice limbii
tere şi uz în adecvarea strategiilor indi- române
viduale de comunicare  Variații de registru. Jargonul, argoul.
Limbaj colocvial, limbaj cultivat
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă,  Etapele scrierii. Evaluarea feedbackului pri-
a unor texte pentru a fi prezentate în faţa mit. Integrarea sugestiilor într-o nouă formă
unui public sau/și pentru a fi publicate a textului sau în textele viitoare
Redactare 3.4. Exersarea constantă în activităţile de  Prezentarea textului: grafica textului ca
redactare a strategiilor de corectare a modalitate de a capta atenția publicului
comportamentelor şi a atitudinilor ine-
ficiente sau inadecvate
14
Lecția 1. Textul epic (pp. 10 – 14)
A. Competențe specifice
2.1. E valuarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și
multimodale
B. Conținuturi
Textul epic
În ora anterioară primei lecții din Unitatea 1, oră dedicată prezentării manualului, profesorul le va oferi elevilor
informații privind proiectul de grup Cărțile noastre (p. 25 din manual), anunțându-i că acesta va fi evaluat după parcurge
rea celor șase lecții din domeniul „Lectură“ și a lecției de comunicare orală. Profesorul se va asigura că toți elevii au
înțeles ce au de făcut, îndrumându-i pe aceștia spre AMII-ul static din varianta digitală, unde este propus un model de
tabel pentru planul de lectură.
C. Scenariul didactic
EVOCARE – activități de prelectură
Ex. 1: Profesorul le propune elevilor să completeze un portret chinezesc. Exercițiul anticipează analogia copil –
plantă pe care elevii o vor descoperi ulterior în textul propus spre studiu. Profesorul îi va încuraja pe elevi să-și explice
opțiunile. În eventualitatea desfășurării orelor online, elevii își pot posta răspunsurile pentru a fi văzute de toți colegii.
Poate fi folosită și aplicația PADLET, în care elevii își pot posta răspunsurile pe „wall“.
!
III.
Portretul chinezesc este un joc literar ce presupune identificarea anumitor aspecte ale personalității cuiva
sau a unor gusturi ori preferințe, prin intermediul unui chestionar. De regulă, se completează enunțuri lacunare, sub
forma Dacă aș fi un/o ... (animal, plantă, formă de relief etc.), aș fi ...
Ex. 2: Următoarea activitate presupune lucrul în grupe de 4 – 5 elevi. Elevii vor alege dintr-un set de proverbe des-
pre prietenie mai întâi trei proverbe pe care le consideră apropiate de felul în care membrii grupei înțeleg prietenia, iar
apoi, unul singur, pe care, în urma negocierilor, îl acceptă toți ca fiind reprezentativ pentru ce înțeleg ei prin prietenie.
Poate fi folosită și aici aplicația PADLET care permite compararea rapidă a tuturor răspunsurilor.
15
CONSTITUIREA SENSULUI – lectura textului și primele impresii
Profesorul va face o prezentare succintă a scriitoarei Doina Ruști, putând apela și la AMII-ul animat din varianta
digitală a manualului, în care scriitoarea răspunde la câteva întrebări puse de autorii manualului.
Profesorul va anunța titlul textului și le va oferi elevilor lămuriri privitoare la substantivul platanos (pe baza
explicațiilor din nota 1 de la p. 11). Îi va provoca pe elevi să anticipeze despre ce ar putea fi vorba în text, pornind de
la titlu. Discuția poate fi dirijată ca în exemplul de mai jos.
 În ce limbă credeți că este cuvântul Platanos? Pe ce vă bazați? Li se poate oferi elevilor pronunția în limba
greacă, pentru a-i ajuta să răspundă: https://translate.google.com/#view=home&op=translate&sl=el&tl=en
&text=platanos
 Ce înseamnă în limba română?
 Despre ce credeți că va fi vorba într-un text cu acest titlu? Profesorul va încuraja elevii să răspundă și să-și
explice predicțiile.
Profesorul face lectura model a textului. Elevilor li se cere să-și noteze în caiete cuvintele pe care nu le cunosc.
După lectură, se clarifică sensul cuvintelor explicate în subsolul paginilor; se explică, dacă este nevoie, și semnificația
altor cuvinte/expresii notate de elevi.
Dacă timpul permite, elevii analizează ilustrațiile din manual prin raportare la text, identifică momentele pe care
acestea le surprind și discută despre eventuale detalii pe care nu le-au reținut la prima lectură sau care nu li se par
în concordanță cu textul.
REFLECȚIE – discutarea impresiilor după prima lectură

Profesorul va reveni la portretul chinezesc realizat de elevi la începutul orei, întrebându-i dacă au regăsit alegerea
lor între plantele menționate în text.
Ex. 1: Elevii lucrează individual, completând în caiet sau pe o fișă pregătită de profesor cele patru cadrane, apoi
profesorul propune o discuție frontală privind primele impresii referitoare la text.

Ex. 2: Elevii vor lucra în aceleași grupe în care au fost organizați la începutul orei și vor alege, de data aceasta, pro-
verbul care se potrivește cel mai bine cu finalul textului. Un reprezentant al fiecărei grupe va prezenta proverbul ales
întregii clasei și, astfel, își vor confrunta răspunsurile. Elevii vor fi, de asemenea, întrebați, dacă proverbul selectat
acum a fost și opțiunea lor inițială, când au ales proverbul cel mai apropiat de ceea ce consideră ei că este prietenia.
Ex. 3: Poate fi propus ca temă pentru acasă, presupunând lectura individuală a textului. Profesorul poate trimite,
pe adresa editurii, întrebările sau impresiile elevilor. Acestea vor ajunge la autoare.
Lecția 2. Firul narativ. Planurile narațiunii (pp. 15 – 16)
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și
multimodale
2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de lectură
B. Conținuturi
 Firul narativ. Planurile narațiunii.
 Strategii de interpretare: argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite
EVOCARE
Profesorul face o legătură cu lecția anterioară și anticipează tema lecției noi; ar fi utilă identificarea, între răspun-
surile adresate de elevi scriitoarei, câteva care vizează firul narativ, pentru a introduce lecția nouă.
CONSTITUIREA SENSULUI – relectura și explorarea textului

Explorare
Ex. 1: Elevii lucrează în grupe și selectează zece cuvinte-cheie ale textului Platanos, urmând să-și confrunte apoi
răspunsurile. Pot fi alese cuvinte-cheie precum: Platanos, tabără, transformare, ființă enigmatică, defect, Cati, Vio,
Năsosu, Sisinel, prietenie extremă.
16
Ex. 2: Pentru ordonarea cronologică a acțiunilor, profesorul poate alcătui o fișă de lucru sau poate folosi „timeline“
din aplicația PADLET. Va scrie acțiunile în formatul propus, iar elevii le vor aranja cronologic.
1 În tabără apare un nou-venit, care-i impresionează pe toți.
2 Platanos le povestește celor din tabără „lucruri neobișnuite“ din lumea de dincolo de râu, stârnindu-le
imaginația.
3 Cati le aduce prăjituri celor din tabără.
4 Sisinel îi cere lui Cati cartea Singur pe lume, despre care a aflat de la Platanos.
5 Sisinel este fascinat de Platanos și îi cere lui Cati să-l mute lângă acesta, dar Cati refuză.
6 După ce Platanos îl numește pe Sisinel „prietenul“ lui, acesta o roagă din nou pe Cati să-l mute lângă noul
venit.
7 Cati îl mută pe Sisinel lângă Platanos, avertizându-l că are dreptul la o singură opțiune și că nu se poate
întoarce la locul lui.
8 Mutarea îi face rău lui Sisinel, dar încet-încet își revine și se bucură de compania lui Platanos.
9 Atât Sisinel, cât și Platanos încep să se transforme, cei doi începând să comunice din ce în ce mai greu.
10 Sosește primăvara și Sisinel înflorește. El își regăsește vechii prieteni, pe Vio și pe Năsosu.
Ex. 3: Rezumatul oral al textului se poate realiza prin metoda ștafetei, astfel încât mai mulți elevi să fie implicați
în această activitate.
Ex. 4: Secvențele retrospective se află la p. 11 (paragraful care începe cu: „― Eram bine situat...“ și cel care începe
cu: „― Iar seara, continuă el să povestească, cânta orchestra...“), pp.12 – 13 (paragraful care începe cu: „― Știu sigur
că e un orar. Era un magazin...“ și secvențele în care Platanos povestește despre perioada când a fost mutat în bibli-
otecă și despre cărțile citite).

Profesorul definește firul narativ, pe baza Reperelor de la p. 15. Poate fi valorificat și AMII-ul static despre firul
narativ din varianta digitală a manualului.
Aplicații
Ex. 1 și 2: Elevii completează tabelul. Pentru a economisi timp, profesorul poate pregăti un hand out cu acest
tabel și cu fâșii corespunzătoare evenimentelor relatate în fiecare parte (cele de la ex. 2, p. 15), pe care elevii le vor
lipi în tabel. Dacă activitatea se va desfășura online, elevii vor completa tabelul în caiet și apoi vor posta propunerile
lor pentru fiecare parte a textului. Frontal, se vor compara propunerile de titluri pentru cele șase părți ale textului. Iată
o exemplificare a modului în care pot fi rezolvate cele două exerciții:
Etapele acțiunii Titlurile celor șase părți Evenimentele corespunzătoare fiecărei părți
ale textului
Situația inițială Acest moment nu este În tabără apare un nou-venit.
prezentat în text, de aceea
nu va fi propus un titlu
pentru el.
Desfășurarea Misteriosul Platanos Platanos le povestește celor din tabără „lucruri neobișnuite“ din
acțiunii lumea de dincolo de râu, stârnindu-le imaginația.
Ultimele prăjituri sau Cati le aduce prăjituri celor din tabără.
Intrarea în lumea adulților
Prietenie extremă Sisinel îi cere lui Cati cartea Singur pe lume, despre care a aflat de
la Platanos.
După ce Platanos îl numește pe Sisinel „prietenul“ lui, acesta o
roagă din nou pe Cati să-l mute lângă noul venit.
III.
O alegere riscantă Cati îl mută pe Sisinel lângă Platanos, avertizându-l că are dreptul
la o singură opțiune și că nu se poate întoarce la locul lui.
Transformarea Mutarea îi face rău lui Sisinel, dar încet-încet își revine și se
bucură de compania lui Platanos.
Atât Sisinel, cât și Platanos încep să se transforme, cei doi înce-
pând să comunice din ce în ce mai greu.
Situația finală Regăsirea vechilor prieteni Sosește primăvara și Sisinel înflorește. El își regăsește vechii pri-
eteni, pe Vio și pe Năsosu.
17
Ex. 3: Situația inițială (sosirea lui Platanos în tabără) nu este prezentată explicit în text, dar poate fi dedusă din
context. Textul începe direct cu reacțiile celorlalți locuitori ai taberei față de noul venit.
Ex. 4: Punctul culminant poate fi considerat momentul în care Sisinel este mutat lângă Platanos, ceea ce coincide
cu un moment de răscruce, căci viața lui Sisinel este pusă în pericol.
Ex. 5: Evenimentele asociate cu creșterea acțiunii: Sisinel descoperă, cu ajutorul lui Platanos, ce este prietenia
extremă și decide să intre într-o aventură pe viață și pe moarte pentru a experimenta și el acest tip de prietenie.
Evenimentele asociate cu descreșterea acțiunii: comunicarea dintre Sisinel și Platanos devine din ce în ce mai difi-
cilă, iar transformările pe care le suportă cei doi dovedesc incompatibilitatea dintre ei.
Ex. 6: Ajutoarele lui Sisinel sunt Cati, Vio și Năsosu, care îl ajută să redescopere adevărata prietenie, dar și
Platanos, care îl stimulează să-și depășească limitele.
Ex. 7: În secvențele retrospective, relatate din perspectiva lui Platanos, predomină timpul imperfect al modului
indicativ („Eram bine situat...“; „Seara cânta orchestra...“; „Stăteam la intrare...“; „Citeam orice...“), fiind totuși folosit și
timpul prezent al indicativului, pentru a aduce cât mai viu în fața ascultătorilor și a cititorilor orașul („Și n-aveți idee ce
gălăgie nebună e în oraș: mașini, sirene, scrâșnete...“; „Vara e atât de aglomerat, încât poți să simți în nas aburii cafe-
lei, mirosul de scorțișoară ori parfumurile femeilor. Pe timpul zilei se umple de elevi...“). În prim-planul acțiunii este
folosit cu precădere timpul perfect compus al modului indicativ („Am crezut inițial...“; „Într-o dimineață, Cati a venit...“;
„Câteva nopți mi-am imaginat...“; „Câteva zile, Cati a uitat de mine...“; „Mutarea mea s-a făcut cu multe precauții...“;
„Apoi a venit primăvara...“).
Ex. 8: „Tabăra“ nu pare a fi ceea ce putem crede la început: o tabără de vacanță, în care copiii se relaxează. Este
mai degrabă un loc ce poate fi asociat cu un „orfelinat“ (un loc al copiilor abandonați) sau un „sanatoriu“ (un loc în
care copiii „defecți“ sunt vindecați și îngrijiți).
Ex. 9: Elevii pot lucra individual sau în perechi pentru a răspunde. Răspunsuri posibile:
a. D
ouă tărâmuri se întâlnesc adesea în basme: primul este tărâmul cunoscut, familiar eroului și celălalt este
tărâmul necunoscut, în care protagonistul este supus unor probe pentru a ajunge la capătul călătoriei pe care
o întreprinde. În textul Platanos cele două tărâmuri sunt despărțite de un râu.
b. Plantele din „tabără“ (Vio, Năsosu și Sisinel) nu au acces la lumea de „dincolo de râu“, pentru că nu sunt pre-
gătite să-i facă față. „Tabăra“ este locul unde sunt îngrijiți și protejați, iar „dincolo de râu“ este orașul, tărâmul
necunoscut și interzis, o lume care îi atrage și care îi sperie în egală măsură. („Cred că știa că, dacă a ajuns
aici, n-o să mai vadă vreodată orașul.“)
c. P
latanos este cel care cunoaște ambele lumi și care le povestește și celorlalți despre oraș. Și Cati cunoaște
ambele lumi; ea le aduce, de „dincolo de râu“, prăjituri celor din tabără.
d. L umea de dincolo de râu ar putea reprezenta: lumea celor sănătoși („Ca și noi, și el se născuse defect“, semn că
nu se mai poate întoarce în oraș, printre cei sănătoși; „Dacă am fi putut, am fi trecut râul chiar atunci, dar niciu-
nul dintre noi nu-și putea părăsi locul“); lumea plăcerilor („Vara e atât de aglomerat, încât poți să simți în nas
aburii cafelei, mirosul de scorțișoară ori parfumurile femeilor. Pe timpul zilei se umple de elevi, care vin pentru
înghețată și prăjituri. [...] Iar seara, cânta orchestra. [...]“); lumea cunoașterii („Când se umplea sala, cineva îmi
aducea o tabletă plină de cărți și putea să cadă tavanul pe mine, că nu mă mișcam. Citeam orice, dar mai ales
romane.“); lumea necunoscută, misterul („Dincolo de râu se vedea, într-adevăr, o minge strălucitoare, era acolo
de dinainte de venirea noastră, mare și tot atât de misterioasă cum e Luna. Nu cred că cineva își pusese prea
multe întrebări despre ea. Era acolo și gata.“).
Ex. 10: Elevii vor lucra în perechi și apoi își vor confrunta răspunsurile.
Elementele decorului din tabără Elementele decorului din oraș

 chioșcul  aleea  râul  mocirla/mâlul de lângă râu   Bila de Aur  cafenea  orchestră  cofetării 
buruieni mall  mașini  gălăgie  biblioteci  cărți  străzi 
magazine
Ex. 11: În ultima coloană a tabelului sunt notate anotimpurile în care se petrece acțiunea.
1 În tabără apare un nou-venit, care-i impresionează pe toți. Primăvara („în dimineața de
aprilie, mi-l amintesc...“).
2 Platanos le povestește celor din tabără „lucruri neobișnuite“ din lumea primăvara
de dincolo de râu, stârnindu-le imaginația.
18
3 Cati le aduce prăjituri celor din tabără. Probabil vara: trecuseră „câteva
săptămâni“ de când Platanos le
ținea atenția trează cu poveștile
lui.
4 Sisinel îi cere lui Cati cartea Singur pe lume, despre care a aflat de la Probabil vara; Sisinel simte „în
Platanos. nări curenții apei și căldurile
mâlului“.
5 Sisinel este fascinat de Platanos și îi cere lui Cati să-l mute lângă În apropierea toamnei; Platanos
acesta, dar Cati refuză. îi promite lui Sisinel că îi va ține
de urât „pe vreme de ploaie“.
6 După ce Platanos îl numește pe Sisinel „prietenul“ lui, acesta o roagă Toamna
din nou pe Cati să-l mute lângă noul venit.
7 Cati îl mută pe Sisinel lângă Platanos, avertizându-l că are dreptul la o Toamna
singură opțiune și că nu se poate întoarce la locul lui.
8 Mutarea îi face rău lui Sisinel, dar încet-încet își revine și se bucură de Toamna
compania lui Platanos.
9 Atât Sisinel, cât și Platanos încep să se transforme, cei doi începând Toamna
să comunice din ce în ce mai greu.
10 Sosește primăvara și Sisinel înflorește. El își regăsește vechii prieteni, Primăvara umătoare („Apoi a
pe Vio și pe Năsosu. venit primăvara“).
Ex. 12: Acțiunea se desfășoară pe durata aproximativă a unui an, începând de primăvara (din aprilie) până în pri-

măvara următoare.
Ex. 13: Asocierile pot fi următoarele: vara – bucurie, toamna – suferință, iarna – hibernare, primăvara – renaștere.
Pentru a veni în sprijinul elevilor, profesorul poate folosi și AMII-ul animat din varianta digitală a manualului.
REFLECȚIA
Profesorul îi va ruga pe elevi să scrie pe un post-it/ pe chat o idee pe care au reținut-o din discuția despre text sau
le poate solicita să prezinte oral ideea care i-a surprins cel mai mult în timpul discuțiilor. Profesorul va lipi post-iturile
pe o coală de flipchart și le va folosi la începutul lecției următoare.
! Biletele de ieșire pot fi folosite la finalul unei lecții. Elevii răspund la o întrebare pusă de profesor referitor
la lecția care tocmai s-a terminat, pentru a formula o întrebare de clarificare sau pentru a nota o idee pe care au
reținut-o din lecție. Aceste bilete vor fi citite de profesor, care le poate grupa în funcție de diverse criterii (cele mai
bune răspunsuri/întrebări, cele mai ciudate, cele mai sincere etc.). Pot fi folosite la începutul lecției următoare, pen-
tru a crea o continuitate a demersului didactic.
Sarcina de la rubrica Provocări poate fi propusă ca temă pentru acasă sau ca proiect pe care elevii îl prezintă în
ultima oră a discutării textului. Li se poate recomanda elevilor să plece de la evenimentele ordonate cronologic la
ex. 2, urmând să aleagă doar cinci, care li se par cele mai importante. Astfel, vor avea de creat cinci viniete pentru o
bandă desenată căreia îi pot da un titlu nou, diferit de titlul textului.
Lecția 3. Naratorul și personajele (1) (pp. 17 – 18)

III.
multimodale
B. Conținuturi
Naratorul. Personajele
19
EVOCARE
Profesorul comentează biletele de ieșire completate de elevi, pentru a le reaminti acestora ce au discutat în lecția
anterioară și pentru a-i pregăti, totodată, pentru lecția nouă.
CONSTITUIREA SENSULUI
Explorare
Ex. 1, 2: Întâmplările sunt narate din perspectiva lui Sisinel, la persoana I, singular.
Ex. 3: Răspunsurile elevilor pot evidenția personificarea personajului-plantă; vocea naratorului putea fi asociată
inițial unui copil.
Ex. 4: Naratorul deține și rolul de personaj.
Profesorul va actualiza definiția naratorului, având în vedere Reperele.
Ex. 5: Celelalte personaje sunt Platanos, Vio, Năsosu și Cati. Răspunsurile elevilor privitor la ce fel de plante sunt
Vio și Năsosu pot fi diverse, dar ele trebuie justificate prin raportare la text.
Ex. 6: Sisinel, Vio și Năsosu trăiesc în pământul umed de lângă râu, în mlaștină.
Ex. 7: Elevii confruntă răspunsurile lor cu mărturia autoarei și comentează ideea că aceste plante „se pot adapta
și pe pământ mai pietros“, care sugerează o adaptabilitate a acestor trei plante la diferite tipuri de sol.
Ex. 8: a – Năsosu, b – Platanos, c – Sisinel, d – Vio. Se poate propune și staticul din varianta digitală, din care
elevii pot afla mai multe informații despre cele patru plante.
Ex. 9: Cati este cea care îngrijește plantele din „tabără“. Poate fi considerată părintele sau profesorul celor patru
plante, pentru că o ajută pe fiecare să se dezvolte și să ajungă la maturitate.
Ex. 10: Trăsăturile fizice și morale ale lui Cati ce rezultă din cele patru fragmente sunt: o persoană veselă, care
știe să le facă daruri plantelor din „tabără“ (primul fragment); Cati are o față simpatică („de gogoașă“), este o per-
soană dedicată meseriei, asumându-și responsabilitatea pentru îngrijirea cât mai bună a fiecărei plante (al doilea
fragment); Cati este o persoană afectuoasă: ea este mirată de alegerea lui Sisinel de a fi mutat lângă Platanos, pen-
tru că îi pasă de acest dedițel, căruia îi oferă toată atenția ei; respectă alegerea lui Sisinel, avertizându-l însă că nu
poate reveni asupra deciziei, ceea ce sugerează că este o persoană empatică și atentă la nevoile plantelor pe care le
îngrijește (al treilea fragment); Cati este o persoană de încredere, cu o fizionomie plăcută, simpatică, ceea ce suge-
rează atât frumusețea fizică, cât și cea interioară a personajului (fragmentul al patrulea).
Ex. 11: Năsosu „împlinise deja 14 ani“; Sisinel, fiind „cel mai mic“ avea probabil 12 sau 13 ani, iar Vio, care stă între
ei, are probabil 13 ani sau 13 ani și jumătate.
Ex. 12: Având în vedere experiențele lui și poziția pe care o are față de ceilalți, este posibil ca Platanos să fie puțin
mai mare decât cele trei plante.
Ex. 13: Fișa de identitate a celor cinci personaje se realizează în grupe. (Anexa 7)
Platanos
Trăiește pe aleile grădinii.
platan
 distins („luminat de acea clemență interioară“),

 „destul de înalt pentru vârsta lui“ dar modest („nu era îngâmfat“);
 „voce încântătoare“ și „jovială“  misterios („mi se părea cea mai enigmatică ființă
 „avea un fel de luminiță în ochi“ din câte văzusem“);
 „din umerii lui creșteau crengi groase“  fascinant (captează atenția tuturor, prin poveștile
 „vocea, altădată catifelată, se făcuse o șoaptă“ despre experiențele lui din lumea de „dincolo de
 „el era acum falnic“ râu“ și prin cunoștințele lui);
 cititor pasionat
 disponibil pentru o „prietenie extremă“ („Dacă vii
aici, o să-ți țin de urât pe vreme de ploaie.“)
20
Sisinel
Trăiește în mlaștină.
dedițel alb
 este atent la tot ce se petrece în jurul lui;

 odată cu venirea lui Platanos, își pune probleme
de identitate („numele meu, care atâta vreme mi se
păruse frumos, începea să sune aiurea“);
 curios și dornic să afle mai multe („Îmi doream
să-l ascult, mai ales să-i pun acele întrebări pe care
nu îndrăzneam să le pun altcuiva“);
Are muguri „pe la gene“, iar după trasformare, îi
 nerecunoscător față de vechii prieteni („nu o mai
apar frunze pe tot corpul și este „plin de flori albe“.
putam suporta pe Vio, Năsosu mi se părea necio-
plit, iar de ceilalți mă răcisem, deși multă vreme
fuseseră singurii mei prieteni“);
 hotărât și dornic de a-și asuma alegerile („Dacă
nu mă muți lângă el, nu mai vreau să mănânc și
nici să vorbesc!“);
 devotat noului său prieten („Ore în șir l-am ascul-

tat cu emoție“).
Năsosu
crin/stânjenel de baltă
 necioplit („mi se părea necioplit“, „după obiceiul

lui detestabil, a scuipat într-o parte“);
 neîncrezător („rânjea, iar câteva priviri își arătau
După transformare, este descris ca „o tufă bogată“. neîncrederea“);
 influențabil („Dacă-l muți pe el, atunci va trebui să
mă muți și pe mine.“);
 prieten adevărat („Credeai c-o să te lăsăm
singur?“).
Vio
viorea de baltă
III.
 „plină de optimism“, uimită și entuziasmată de

poveștile lui Platanos
 avea „irisul ochilor foarte mic“  ciudată („era și cea mai stranie dintre noi“)
 „prinsese o culoare de sfeclă“  volubilă („pălăvrăgea mult“ și „era plină de teorii“)
 „îi răsăriseră două frunze înguste“  sensibilă („Doar nu vrei să ne părăsești?“)
 prietenă adevărată (se bucură de recâștigarea
prieteniei lui Sisinel, fără să-i facă acestuia vreun
reproș)
21
Cati Trăiește probabil în oraș, dar își petrece multă
„supraveghetoarea“ plantelor vreme în „tabără“.
 „fața ei de gogoașă“  generoasă („a venit încărcată de dulciuri“);

 „voce încântătoare“ și „jovială“  veselă („glasul ei ne îndemna să ne bucurăm“);
 „avea un fel de luminiță în ochi“  grijulie pentru evoluția fiecărei plante din „tabără“;
 cititor pasionat
 empatică (înțelege nevoile fiecăruia)
Ex. 14: Platanos se deosebește de celelalte plante prin înălțime, prin faptul că aparține unei specii diferite (este
un arbust), prin locul în care este de obicei plantat, prin numele savant (față de denumirile populare ale celorlalte
plante). De asemenea, experiențele în lumea „de dincolo de râu“ îl fac misterios în ochii celor care nu au pășit pe acel
tărâm. Limbajul pe care-l folosește este arată că este cultivat, știe limbi străine (Mais ça, cʼest inacceptable!).
Ex. 15: Citate din care reiese fascinația pe care Platanos o exercită asupra lui Sisinel:
 „El era un astfel de tip, luminat de acea clemență interioară, care te preface pe loc într-o pisică prinsă în ploaie.“
 „Și avea și ceva, un fel de luminiță în ochi, care te făcea să-l iubești.“
 „Platanos știa lucruri neobișnuite și câteva săptămâni l-am ascultat înghețați de uimire. [...] Îmi doream să-l
ascult, dacă s-ar fi putut ore în șir.“
 „Prietenie extremă! [...] Iar alături de mine, era mereu el, singurul lângă care mi-ar fi plăcut să trăiesc până la
capătul vieții.“
 „Când mi-am revenit am constatat că mă aflam lângă Platanos, iar această fericire nu se compara cu nimic.“
Profesorul definește personajele (Repere, p. 18). Îi va implica pe elevi în construirea definiției, pe baza exercițiilor
rezolvate anterior.
REFLECȚIE
Profesorul îi va împărți pe elevi în grupe de câte 4 – 5 și le va cere să sintetizeze ce au reținut din lecție în cinci
cuvinte. Profesorul va strânge răspunsurile și va începe lecția următoare cu comentarea acestora.
Lecția 3. Naratorul și personajele (2) (pp. 18 – 19)
multimodale
B. Conținuturi
Naratorul. Personajele
EVOCARE
Profesorul comentează cuvintele notate de fiecare grupă, pentru a le reaminti acestora ce au discutat în lecția
anterioară și pentru a-i pregăti, totodată, pentru lecția nouă.
22
Aplicații
Ex. 1: Trăsăturile umane ale personajelor-plante se referă la faptul că vorbesc, gândesc, au îndeletniciri umane
(învață, citesc), au sentimente. Elevii vor selecta citate relevante pentru fiecare aspect.
Ex. 2: Răspunsurile pot fi diverse, dar este de așteptat ca elevii să asocieze personajele cu niște copii de vârsta
lor.
Ex. 3: „Transformarea“ plantelor este echivalentă cu maturizarea.
Ex. 4: Harta personajului Sisinel
Platanos
admirație
erare, Sisinel afecțiu
, d es consid ne și re
ie
Vio și prieten unoștință cunoșt
ință
rec Cati
Năsosu

Ex. 5: Răspunsurile pot fi diverse. Poate fi vorba de inadaptare, de boală chiar.
Ex. 6: Răspunsurile elevilor vor fi subiective, dezvăluind modul în care a reacționat fiecare atunci când a citit
textul.
Ex. 7: Și aici răspunsurile vor fi diverse. Platanos îl poate vedea pe Sisinel ca pe cineva în căutare de modele și
poate fi flatat că l-a ales pe el. Poate vedea și naivitățile lui Sisinel, care nu cunoaște viața sau lumea „de dincolo de
râu“.
Ex. 8, 9: Se vor realiza în grupe. Profesorul va încuraja elevii să recitească textul pentru a-și susține cât mai bine
punctele de vedere specifice lentilei de interpretare a personajului pe care au primit-o.
! Discutarea personajului prin prisma unor lentile diferite este o metodă care încurajează deopotrivă gândirea
critică și gândirea creativă, laterală a elevilor. Schimbând perspectivele, elevii vor putea analiza personajul în profun-
zime și nuanțat. Profesorul poate alege lentilele în funcție de profilul personajului și de cunoștințele elevilor privind
diverse meserii.
Ex. 10: Răspunsurile vor fi diverse, profesorul va aprecia surprinderea cât mai nuanțată a relațiilor dintre perso-
naje, așa cum sunt ele sugerate în text.
Ex. 11: Răspunsurile vor fi diverse. Profesorul va insista pe raportarea elevilor la propriile valori în formularea
răspunsurilor.
REFLECȚIE
Se va realiza jocul de rol propus la Provocări.
Ca temă pentru acasă, se poate propune sarcina de la rubrica Portofoliu.
III.
Lecția 4. Structuri textuale combinate. Textul discontiuu (pp. 20 – 21)
multimodale
2.2. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii
23
B. Conținuturi
Structuri textuale combinate
Textul discontinuu
EVOCARE
Profesorul va solicita câtorva elevi să citească tema și va face comentarii privind caracterizările elaborate. Toate
caracterizările elevilor vor fi strânse, pentru a primi feedback de la profesor.
Pentru a face legătura cu lecția nouă, le va cere apoi elevilor să identifice, din caracterizările realizate, câte o
secvență în care este descris personajul și câte o secvență în care sunt explicate comportamentele personajului.
Structuri textuale combinate
Explorare
Ex. 1: De exemplu: structuri narative – primul și al doilea paragraf; structuri descriptive: „Cati era o femeie fără
ascunzișuri [...]. avea și-o mutricică simpatică.“; „Vio [...] avea irisul ochilor foarte mic. Când o priveai prima oară, îți
făcea impresia că se holbează la tine.“; structuri dialogate: „― Ar putea fi o scrisoare codată.“, „ ― Oh, nicidecum, a
zis Platanos. E doar un orar.“; structuri explicative: „Știu sigur că e un orar. Era un magazin la parterul mallului, o cio-
colaterie, iar pe ușă stătea agățat un orar exact cum e ăsta.“
Ex. 2. Structura narativă se referă la acțiuni; conține indici de timp și de spațiu; sunt prezente verbe de acțiune
(„l-am ascultat“, „a venit“); răspunde la întrebări precum „ce/unde/când/cum s-a întâmplat?“. Structura descriptivă
conține detalii privitoare la un obiect/personaj; grupul nominal este specific acestei structuri („mutricică simpatică“,
„irisul... foarte mic“); răspunde la întrebări precum „ce?“ obiect/personaj este descris?, „cum?“ este obiectul descris.
Structura dialogată redă replicile personajelor, introduse prin linie de dialog; poate fi alcătuită din propoziții afirma-
tive, interogative sau exclamative; răspunde la întrebările „cine/cu cine vorbește?“, „despre ce vorbește?“. Structura
explicativă conține o explicație oferită de narator sau de personaje; răspunde la întrebările „cum?“ și „de ce?“.
Pe baza exercițiilor 1 și 2, profesorul va deduce, împreună cu elevii trăsăturile structurilor textuale menționate în
Repere.
Textul discontinuu
Explorare
Ex. 1: Cei trei nu descifrează mesajul de pe cartonaș, pentru că nu știu ce reprezintă prescurtările folosite pentru
fiecare zi (L, M etc.) și nu sunt familiarizați cu texte de acest tip.
Ex. 2: Răspunsurile elevilor vor fi diferite.
Profesorul poate prezenta un orar al clasei, un dicționar și, pe baza observațiilor elevilor privind structura și
conținutul acestora, va defini textul discontinuu.
Aplicații
Ex. 1: Structuri narative în care sunt prezenți indici de timp: „Câteva nopți mi-am imaginat cum străbat și eu stră-
zile.“; „Câteva zile mai târziu mi-a adus cartea.“; „Nimic nu era mai greu, în condiția noastră decât atunci când înce-
peau ploile, toamna.“
Ex. 2: Structuri descriptive care conturează portretul lui Platanos: „El era un astfel de tip, luminat de acea clemență
interioară“; „Și avea și ceva, un fel de luminiță în ochi“. Structuri descriptive care conturează spațiul: „Ca să nu mai
vorbim de priveliște! Ce frumos se vede orașul și cât de lin curge râul!“; „În jurul lui, în afară de buruieni, nu se vedea
nimeni. Chioșcul, aleea, iar pe marginea ei, bine înfipți în marginea râului, stăteam noi.“
Ex. 3: a. Dialog între Platanos și Sisinel:
„― Ei? Cum ți se pare romanul?
― Suflețel mi se pare simpatic, am încercat eu.
― Asta-i tot ce-mi poți spune? Hai, prietene, poți mai mult.“
b. Dialog între Cati și Sisinel:
„― Cati, i-am cerut eu supraveghetoarei noastre, vreau să mă mut lângă Platanos! [...]
― Lângă Platanos! Ce vezi tu pe lângă Platanos, mă rog? Uită-te bine! [...]
― Tocmai de aceea, că nu e nimeni, mută-mă lângă el! [...]
― Nu e bine, a repetat Cati. Crede-mă: locul tău e aici!“
24
Ex. 4. Penultima parte a textului combină structura narativă cu cea explicativă pentru a evidenția transformările
prin care trece peste iarnă, până la înflorirea din primăvară, dedițelul alb, Sisinel. Structurile explicative sunt inserate
în structura mai amplă, cea narativă: „Eram prea aproape de el, mi se părea chiar mai înalt, deasupra lumii în care
trăiam.“; Și pe urmă nu l-am mai auzit nici așa. El era acum falnic și sus, iar eu aproape mă uscasem. Poate Cati avu-
sese dreptate, la umbra pomilor falnici nu cresc decât buruieni.“
Ex. 5: Replica lui Cati conține o structură argumentativă, în care supraveghetoarea încearcă să-l convingă pe
Sisinel că decizia lui nu este bună, oferindu-i un singur argument. Profesorul poate corela felul în care este introdus
argumentul și tonul pe care este rostit („Crede-mă: locul tău e aici!“) cu părerea lui Sisinel despre Cati („era o femeie
fără ascunzișuri, puteai să ai încredere în cuvintele ei“), pentru a evidenția modul în care se poate realiza persuasiu-
nea în structurile argumentative.
Ex. 6: b. Profesorul le poate propune elevilor și AMII-ul interactiv din varianta digitală, care propune verificarea
modului în care elevii au înțeles structurile textuale.
Ex. 7: Răspunsurile elevilor vor fi diferite, dar este important ca ele să evidențieze ideea de combinare a fire-
lor țesăturii/structurilor textuale, astfel încât să se creeze un continuum și nu o fragmentare a țesăturii/ a textului.
Profesorul le poate explica elevilor că în limba latină, cuvintele textus și textum au ca sens denotativ țesătură, întoc-
mire, iar ca sens conotativ, în cazul substantivului textum apare semnificația de țesătura stilului, compoziție stilistică
(cf. Gheorghe Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983, p.1221). Așadar, textul poate fi
considerat o țesătură de cuvinte, propoziții și fraze, o întrețesere de idei, percepții, personaje etc.
Ex. 8: Diagrama prezintă un calendar al vânzărilor pe care le fac firmele ce comercializează produse pentru gră-
dină. Astfel, sunt corelate lunile anului cu tipul de vânzări pe care le oferă aceste firme. Bulbii se pot cumpăra și
planta de la jumătatea lunii septembrie până la jumătatea lui octombrie, semințele – de la jumătatea lui februarie
până în aprilie, florile – între iunie și august , iar arborii și arbuștii se pot achiziționa și planta în două perioade: fie în

aprilie – mai, fie în octombrie – noiembrie.
Ex. 9: În ghidul lor, elevii se vor referi la modul în care se citește o diagramă (identificarea elementelor compo-
nente, lectura legendei, pentru identificarea codurilor de culori sau/și a simbolurilor folosite, modul în care trebuie
corelate informațiile din diagramă etc.).
Ex. 10, 11: Elevii vor construi o diagramă, având în vedere structura paragrafelor din a doua parte a textului.
Pentru ca activitatea să poată fi realizată în timpul avut la dispoziție, profesorul poate împărți clasa în șase grupe,
fiecare primind câte șase paragrafe din cele douăzeci și patru câte conține această parte a textului.
Dacă nivelul clasei este foarte ridicat, elevii pot construi o diagramă în care să evidențieze și modul în care se
combină structurile textuale în fiecare paragraf. După rezolvarea sarcinii, fiecare grupă își prezintă rezultatele, iar
profesorul face adăugirile sau corecturile necesare.
În exemplul de mai jos, numărul paragrafelor este notat pe axa orizontală, iar ponderea fiecărei structuri textuale
într-un paragraf este indicată pe axa verticală. Pentru fiecare tip de structură textuală este alocată o culoare (albas-
tru, pentru structura narativă, roșu pentru cea descriptivă, verde pentru structura dialogată și mov pentru structura
explicativă).
Astfel, pentru primul paragraf, am indicat predominanța secvenței narative, în care sunt inserate și explicații
(„Dacă am fi putut, am fi trecut râul chiar atunci, dar niciunul dintre noi nu-și putea părăsi locul“; „considerându-l pri-
vilegiat ori în tot cazul mai bun decât noi“).
Al doilea paragraf este și el predominant narativ, adăugându-se două scurte secvențe descriptive („niște prăjituri
pufoase cu trei straturi de cremă“; „Cati era veselă“).
Al treilea paragraf este o structură dialogată (adresarea lui Cati către locuitorii din „tabără“), care conține și o
explicație a gestului pe care îl face Cati („În curând o să treceți în rândul adulților.“).
Al patrulea paragraf are la început o structură narativă și continuă cu o structură descriptivă („Cati era o femeie
fără ascunzișuri...“).
III.
Al cincilea paragraf este o structură narativă.

Al șaselea paragraf conține o structură descriptivă privitoare la așezarea în spațiu a plantelor, în funcție de vârsta
lor.
Al șaptelea paragraf este constituit dintr-o structură narativă inițială („Un timp s-a auzit doar zgomotul lingurițelor.
Apoi am văzut cartonașul.“), continuă cu o descriere a cartonașului („Era de un gri-alburiu...“) și se încheie cu o struc-
tură combinată – narativă și explicativă – privitor la felul în care au dobândit anumite cunoștințe cei din tabără.Textul
discontinuu a fost considerat parte a acestui paragraf.
Al optulea paragraf conține o structură narativă (referitoare la reacția lui Vio) și o structură descriptivă privitoare
la Vio („Era și cea mai stranie dintre noi...“).
25
Al nouălea paragraf este o replică ce aparține unei structuri dialogate. La fel, paragrafele 11, 13, 15, 18, 20, 21,
22 și 24.
Al zecelea paragraf conține o explicație oferită din perspectiva lui Năsosu („Năsosu credea că este un fel de
parolă, pe care Cati o folosea ca să poată plăti pe la magazine.“).
Al doisprezecelea paragraf conține o structură narativă.
Al paisprezecelea paragraf conține o structură combinată: narativă (reacția lui Năsosu) și explicativă (precizarea
motivului pentru care Năsosu era supărat).
Al cincisprezecelea paragraf combină secvența dialogată cu o explicație („Probabil l-a luat din greșeală de la
cofetărie.“).
Al șaisprezecelea paragraf este o structură ce descrie comportamentul lui Platanos.
Al șaptesprezecelea paragraf conține o structură narativă.
Al optsprezecelea paragraf combină secvența dialogată cu una explicativă („Știu sigur că e un orar. Era un maga-
zin..., iar pe ușă stătea agățat un orar exact cum e ăsta.“).
Al nouăsprezecelea paragraf conține o structură narativă, combinată cu o structură descriptivă („mi-l imaginam
înalt, întinzând gâtul“).
Al douăzeci și unulea paragraf combină structura dialogată cu o structură narativă („A fost o perioadă, când m-au
mutat în bibliotecă. Stăteam la intrare...“).
Al douăzeci și treilea paragraf conține o structură narativă combinată cu una descriptivă („Ochii lui Platanos
străluceau.“).
Ultimul paragraf conține, pe lângă structura dialogată, o structură narativă (relatarea lui Platanos despre acțiunea
din cartea Singur pe lume), combinată cu o structură descriptivă („E o carte despre prietenie extremă...“).
REFLECȚIE
Profesorul discută frontal cu elevii. Îi întreabă care dintre structurile textuale învățate li se pare cel mai dificil de
identificat și care dintre ele li se pare cel mai simplu de identificat.
Dacă nu este timp pentru a realiza ex. 2 de la rubrica Provocări, profesorul îi roagă pe elevi să formuleze totuși o
opinie privitor la structurile textuale ce pot fi valorificate cu ușurință sau mai greu într-o dramatizare.
Ca temă pentru acasă, elevii vor realiza ex.1 de la rubrica Provocări.
26
Lecția 5. Semnificațiile textului (p. 22)
multimodale
B. Conținuturi
Strategii de interpretare: interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite;
dezbateri pe marginea textelor citite.
EVOCARE
Profesorul va ruga elevii să realizeze un tur al galeriei cu desenele realizate ca temă pentru acasă. Elevii vor vota
desenul/desenele care ilustrează cel mai bine conținutul și atmosfera textului.
Plecând de la desenele elevilor, profesorul va lansa o dezbatere despre semnificațiile textului. Îi va întreba pe
elevi dacă decizia lui Sisinel de a fi mutat lângă Platanos li se pare bună. Dezbaterea poate fi realizată prin metoda
Linia valorică.
! Linia valorică este un exercițiu de exprimare a opiniilor elevilor și de investigație independentă a unei pro-
bleme, a cărui aplicare presupune respectarea următorilor pași:
a. Profesorul pune o întrebare care permite răspunsuri diferite.

b. Elevii se aliniază, alegând poziția care reflectă cel mai bine punctul lor de vedere. Este important să discute cu
alți elevi pentru a vedea care este poziția acestora.
c. Elevii continuă să discute despre problema pusă în discuție cu colegii din stânga și din dreapta.
Ex. 1: Alegerile elevilor pot fi diferite. Este important ca profesorul să-i încurajeze să își motiveze răspunsul.
Ex. 2: Mutarea lui Sisinel implică o schimbare a tipului de sol în care trăise până atunci. De aceea, adaptarea este
dificilă. La fel ca Sisinel, oamenii „dezrădăcinați“ sunt cei care aleg sau sunt nevoiți să se mute în alte regiuni/țări.
Ex. 3, 4, 5: Profesorul va încuraja răspunsul personal al elevilor prin aceste exerciții și va observa că fiecare poate
avea o altă perspectivă. Va aprecia și modul în care elevii au înțeles personajele și în care se raportează la ele.
Ex. 6: Cărțile simbolizează cunoașterea; de aceea elevii pot trage concluzia că Platanos îi deschide lui Sisinel inte-
resul pentru cunoaștere și autocunoaștere.
Ex. 7: Răspunsurile elevilor vor fi diferite. Ei pot discuta în grupe de câte 4 – 5 pe marginea întrebării. Pentru a
le oferi și perspectiva autoarei asupra cărților menționate în textul Platanos, profesorul poate recurge și la AMII-ul
interactiv din varianta digitală a manualului.
Ex. 8: Răspunsurile pot fi diferite. Este important ca elevii să-și justifice opțiunea. Probabil că vor fi mai multe
răspunsuri ce vor înclina spre un răspuns afirmativ, pentru că Sisinel pare dispus să sacrifice totul pentru prietenia
lui Platanos.
Ex. 9: Alegerile elevilor vor fi diferite. Citatele care sunt cele mai potrivite pentru textul studiat sunt cel al lui Cicero
(Sisinel mărturisește: „Îmi doream să-l ascult, dacă s-ar fi putut ore în șir, mai ales să-i pun acele întrebări pe care nu
îndrăzneam să le pun altcuiva.“) și cel al lui Gabriel Garcia Marquez (în sprijinul acestei alegeri poate fi citat din nou
Sisinel: „Eram fâstâcit. Mă numise pe mine, care tremuram lângă Vio [...], el, marele Platanos, mă numise prietenul
lui.“; Când mi-am revenit am constatat că mă aflam lângă Platanos, iar această fericire nu se compara cu nimic.“).
III.
Ex. 10: Sisinel află, la finalul drumului, ce înseamnă prietenia adevărată. Ea poate avea culori și nuanțe diferite,
în funcție de prietenii pe care ni-i alegem. Există și aspecte comune (sinceritatea, solidaritatea, acceptarea celui-
lalt) care sunt evidențiate atât în cazul prieteniei lui Sisinel cu Platanos, cât și al prieteniei cu plantele asemănătoare
lui, cu Vio și cu Năsosu. Față de Platanos, Sisinel se situează în poziția unui novice, a unui învățăcel, fiind fascinat
de prietenul său sosit din altă lume, de la care are numai de învățat. În schimb, între Sisinel, Vio și Năsosu există o
relație de camaraderie, toți trei făcând parte din aceeași lume și având același tip de experiențe. Dar ambele situații
dezvăluie fațete ale prieteniei.
27
Ex. 11: „La umbra pomilor falnici nu cresc decât buruieni“ poate fi înțeles, în plan uman, ca un avertisment pentru
aceia care se lasă influențați de cei cu o personalitate puternică, nereușind să-și dezvolte o personalitate proprie și
să se afirme.
Ex. 12: Replica lui Năsosu sugerează că prieten adevărat este cel care înțelege „rătăcirile“ celuilalt și care îl
acceptă fără a-i reproșa vreodată ceva.
Ex. 13: Răspunsurile elevilor vor fi diferite și vor ilustra felul/gradul de profunzime în care au înțeles textul.
Profesorul va încuraja elevii să realizeze sarcina de la rubrica Provocări, pentru că în acest fel aceștia pot demon-
stra măsura în care pot duce povestea în lumea lor.
REFLECȚIE
Elevii vor rezolva Minitestul din varianta digitală a manualului (vezi Anexa 1; pentru barem, vezi Anexa 2).
• Timp de lucru: 10 minute
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
Ca temă pentru acasă, vor realiza sarcina de la rubrica Portofoliu.
Lecția 6. Noi pagini – alte idei (pp. 23 – 24)
multimodale
2.2. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii
B. Conținuturi
Strategii de interpretare: interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite
Având în vedere timpul limitat și faptul că am alocat o oră în plus pentru textul Platanos (lecția 3 va avea două ore),
recomandăm ca lectura textului și sarcinile propuse pentru această lecție să fie realizate de elevi, individual, acasă.
Răspunsurile pot fi consemnate într-un jurnal de lectură, pentru care profesorul poate oferi feedback la finalul unității de
învățare.
Răspunsuri posibile:
Ex. 1: Rolul abatelui Daniel este oarecum similar cu rolul pe care îl are Platanos pentru Sisinel, pentru că abatele îi des-
chide tânărului Narcis perspective noi în domeniul cunoașterii lumii și a sinelui. Abatele Daniel îl provoacă să reflecteze
asupra propriilor însușiri și asupra viitorului său.
Ex. 2: Gură-de-Aur este fascinat de tinerețea, frumusețea, distincția și seriozitatea lui Narcis. Primul simțea „admirație,
dragoste și respect“ față de Narcis. La rândul său, Narcis cel singuratic este atras de Gură-de-Aur tocmai pentru că era
atât de diferit de el.
Ex. 3: Fragmentul care ilustrează sensibilitatea lui Gură-de-Aur pentru natură este cel în care băiatul observă castanul
din curtea mânăstirii: „Un astfel de copac, zise el, n-am mai văzut până acum. Un copac frumos și ciudat.“
Ex. 4: Narcis este tipul cărturarului prin aplecarea sa spre studiu, prin faptul că era un „gânditor și un analist“. Gură-de-
Aur este tipul artistului, fiind un „visător și un suflet copilăresc“, care are un interes deosebit pentru natură.
Ex. 5: Răspunsurile elevilor vor fi subiective, putând opta pentru un răspuns afirmativ sau negativ privitor la posibilita-
tea ca o prietenie să se înfiripeze între persoane de vârste diferite.
Ex. 6: Răspunsurile elevilor vor fi subiective, putând opta pentru un răspuns afirmativ sau negativ privitor la trăinicia
prieteniei dintre cei doi.
Ex. 7, 8: Răspunsurile elevilor vor fi subiective, fiind raportate la experiențele și pasiunile individuale.
28
Proiect de grup. Cărțile noastre (p. 25)
B. Conținuturi
Monitorizarea propriilor lecturi
Proiectul a fost anunțat anterior (în prima oră a semestrului), pentru a le oferi elevilor timpul necesar pentru realizarea lui.
Profesorul va discuta cu elevii pe parcurs despre stadiul în care se află proiectul lor, despre modul în care lucrează în
echipă, oferindu-le sprijin sau sugestii dacă acestea sunt solicitate.
Prezentarea proiectului se poate face, așa cum am recomandat și în planificare, după ora de comunicare orală, fiind o
ocazie potrivită de a exersa și aprofunda achizițiile privind ascultarea activă.
Lecția 7. Strategii de ascultare activă (pp. 26 – 27)
1.3. Realizarea unei prezentări orale multimodale în fața unui public, corelând elementele verbale, paraverbale și
nonverbale în cadrul unor strategii de argumentare
1.4. Participarea activă la dezbateri simple, formulând puncte de vedere și/sau continuând ideile celorlalți, expri-

mând un punct de vedere față de opiniile expuse de interlocutor(i)
1.5. Corectarea comportamentelor și a atitudinilor comunicative ineficiente sau inadecvate în activități de
comunicare
B. Conținuturi
Strategii de ascultare activă: înțelegerea în context a punctului de vedere exprimat de interlocutor și evaluarea celor
spuse de interlocutor, prin raportare la ceea ce știe elevul sau în relație cu propriile opinii
EVOCARE
Ex. 1: Două perechi de prieteni fac testul prieteniei în fața colegilor. În funcție de cât de bine cunoaște elevii, profe-
sorul poate numi cele două perechi. În caz contrar, colegii vor numi perechile de prieteni care vor face testul. Pentru
a le da câteva sugestii elevilor, profesorul poate prezenta AMII-ul animat din varianta digitală a manualului.
Ex. 2: Colegii vor vota cel mai bun prieten, cel care a răspuns corect la cele mai bune întrebări.
Ex. 3: În grupe, elevii discută despre utilitatea testului prieteniei. Înainte de a începe discuția în grupe, profesorul
le reamintește câteva strategii ale ascultării active și le atrage atenția elevilor să le respecte.
Explorare
Ex. 1, 2: Fiecare elev va reformula punctele de vedere ale colegilor din grupa lor, pentru a constata dacă au înțeles
bine ce au spus aceștia.
Ex. 3: Fiecare elev își prezintă opinia privitor la ideile colegilor despre testul prieteniei.
Pe baza activităților anterioare și a Reperelor, profesorul prezintă ascultarea activă. Poate fi folosit și un scurt
III.
video animat despre ascultarea activă, dacă elevii știu limba engleză (de exemplu, https://www.youtube.com/
watch?v=rzsVh8YwZEQ)
Aplicații
Ex. 1: În grupe, elevii aleg una dintre temele de discuție propuse, apoi își prezintă opiniile privitor la tema aleasă.
Profesorul va trece pe la fiecare grupă pentru a vedea dacă elevii respectă recomandările din manual referitoare la
desfășurarea activității. Dacă este timp, profesorul poate pune, înainte de activitatea pe grupe, un video cu o discuție
între copii (o secvență dintr-un film, de exemplu) sau un video, pe baza căruia elevii să comenteze în ce măsură sunt
29
respectate strategiile ascultării active. Dacă elevii știu limba engleză, poate fi folosit filmulețul de la adresa https://
www.youtube.com/watch?v=3_dAkDsBQyk.
Ex. 2: Evaluatorul fiecărei grupe prezintă concluziile privind punctele tari și punctele slabe ale comportamentului
de ascultător activ, pe baza explicațiilor din grila de la p. 27.
Ex. 3: Colegii din celelalte grupe vor oferi soluții pentru îmbunătățirea unor aspecte ale comportamentului de
ascultător activ semnalate de evaluatori.
REFLECȚIE
Provocări: Elevii sunt rugați să-și evalueze comportamentul de ascultător activ și să schițeze, ca temă pentru
acasă, un plan de îmbunătățire a acestuia.
Lecția 8. Categorii semantice (actualizare) (pp. 28 – 30)
4.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse
4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi
semantică prin raportare la limbile moderne
4.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare
B. Conținuturi
Categorii semantice: sinonimele și antonimele, omonimele, cuvintele polisemantice
EVOCARE
Elevii vor rezolva rebusul propus. Acolo unde apar greșeli, profesorul va solicita răspunsul altor elevi din clasă
până ce obține răspunsul corect.
A
1 P A R O N I M E
2 O M O N I M E
3 A N T O N I M E
4 P O L I S E M A N T I C E
5 S I N O N I M E
B
Sinonimele și antonimele
Explorare
Ex. 1: Perechile de sinonime sunt următoarele: abătut – supărat, autor – scriitor, bizar – ciudat, cale – drum,
competent – priceput, drăguț – frumușel, imprevizibil – neașteptat, intimidat – timorat, murmura – șopti, publica
– tipări.
Ex. 2: Adjectivele antonime potrivite imaginilor: vesel – trist sau bucuros – supărat. Profesorul poate propune și
rezolvarea AMII-ului interactiv din varianta digitală, ce presupune un exercițiu de tip asociere a unor antonime date.
Ex. 3: Antonime formate de la cuvintele date: nearticulat, neclar, descoase, necredință, descompune, descoji,
nemărginit, nesigur, neștiințific, a devirusa, nevrednic.
Ex. 4: Sinonime pentru sensurile adjectivului deschis: ușă deschisă – neîncuiată, crăpată; băiat deschis – sincer,
franc; păr deschis – luminos, blond; rană deschisă – sângerândă, nevindecată.
Profesorul definește, cu ajutorul elevilor și pe baza Reperelor de la p. 28, sinonimele și antonimele. Poate folosi
și AMII-ul static din varianta digitală a manualului.
30
Omonimele. Cuvintele polisemantice
Explorare
Ex. 1: În imagini apar două perechi de omonime: liliac – „mamifer“ și „arbore“ sau „arbust“; coș – „bubiță“, „horn“,
„obiect în care se pun provizii“. Elevii vor preciza că omonimele au aceeași formă și sensuri complet diferite.
Ex. 2: a – omonime lexico-gramaticale (substantiv și verb); b – gramaticale (forme identice ale verbului „a mânca“
pentru persoana a III-a singular și plural, modul indicativ, timpul prezent); c – lexicale (banc – „grup mare de pești“,
„tejghea de lucru“, „îngrămădire de nisip“ și „anecdotă“; d – gramaticale (forme identice pentru cazurile genitiv și
dativ al substantivului „fată“); e – lexico-gramaticale (substantiv și adverb); f – lexicale (leu – „mamifer carnivor“ și
„unitate monetară“).
Ex. 3: exemplele de la punctele a, c – omonime parțiale; exemplele de la punctele b, d – omonime totale.
Ex. 4: Exemplele de la punctul b nu sunt omonime, deoarece se pronunță diferit; în primul caz accentul este pus
pe prima silabă (tór-turi), iar în al doilea caz accentul este pus pe a doua silabă (tor-túri).
Profesorul va actualiza definiția omonimelor și a polisemiei. Pentru polisemie, poate folosi și staticul din varianta
digitală a manualului, care prezintă, pe baza unor exemple, diferența dintre omonimie și polisemie.
Paronimele
Explorare
Ex. 1: Răspunsuri posibile:
Am verificat în atlas unde este situată țara despre care mi-ai povestit. Mama a cumpărat o față de plapumă nouă,
din atlaz.
Ana și-a uitat geanta în cabina de probă. Am intrat cu bicicleta într-o bordură și a trebuit să-i schimb janta.
În fiecare sâmbătă avem o reuniune familială. A folosit o exprimare familiară, nepotrivită într-o lucrare academică.

Elevii au făcut fișe de lectură pentru romanul citit în vacanță. Nu am fise de 50 de bani pentru căruciorul de la
supermarket.
Narațiunea Platanos este o operă literară. A făcut o traducere literală, din care nu se înțelege mare lucru.
A fost învestit director de școală. În perioada crizei, mulți oameni au investit în imobiliare.
Ai mei sunt originari din Ardeal. Prietenii lui sunt originali în tot ce fac.
Exercițiul de reflecție m-a ajutat să înțeleg mai bine ce am învățat astăzi. Fenomenul de reflexie apare atunci
când lumina, sunetul sau radiațiile se reîntorc parțial în mediul din care au venit atunci când întâlnesc o suprafață de
separare a două medii.
Când era mic, frățiorul meu era sașiu. Am aflat că șasiul mașinii a fost deteriorat în accident.
Mi-ar plăcea să fiu un virtuoz al pianului. Prietenul meu își dorește să fie un om virtuos.
Profesorul va defini paronimele, cu ajutorul elevilor și pe baza Reperelor de la p. 30.
Aplicații
Ex. 1: distins – deosebit, ales, fin, nobil; mult – frecvent; mare – vast, încăpător.
Ex. 2: schimbare, modificare – folosite în vorbirea curentă; prefacere, metamorfozare, înnoire, transfigurare –
folosite mai ales în scris.
Ex. 3: În compunerea lor, elevii pot folosi antonime precum: alb – negru, (ochi) închiși – deschiși, (poziție) așezată
– ridicată, (atitudine) relaxată – încordată etc.
Au reușit să descifreze codul. Au gătit codul la cuptor, cu roșii și cu legume.
Mi-aș dori o casă lângă lac. Dușumelele au fost date cu lac.
Părul nostru are multe roade anul acesta. Părul ei este ondulat.
III.
Am fost la chioșc să-mi cumpăr ceva. În parcul Cișmigiu este un chioșc unde cântă orchestra. Este un cuvânt
polisemantic, pentru că există o anumită legătură semantică între ele („construcție“).
Irișii au înflorit și arată minunat. Irișii ei au culori ușor diferite: unul e verzui, iar altul mai degrabă albastru. Relația
este de omonimie, pentru că, deși forma cuvintelor este identică, sensul lor este total diferit („floare, stânjenel“ și
„membrană a ochiului“).
Acest artist este modest, în ciuda faimei sale. Prietena mea este modestă, nu are atâtea pretenții ca sora ei. Are
o casă modestă, plasată în mijlocul naturii. Lucrarea ta este modestă. Apariția vedetei a fost modestă de această
dată. Această familie are un venit modest.
31
Ex. 7: De exemplu: Un șoricel a atacat șoarecele calculatorului meu și mi-a stricat documentul la care lucram.
Profesorul poate folosi și AMII-ul animat din varianta digitală, pentru a le oferi elevilor mai multe exemple de acest tip.
Ex. 8: Paronim pentru orar – oral. Exemplu: Prefer evaluarea orală, pentru că profesorul te poate ajuta să te
corectezi.
Ex. 9: a. remunerat, b. arbitrar, c. dentar, d. indiciile. Profesorul dă ca temă pentru acasă AMII-ul interactiv din vari-
anta digitală, care solicită alegerea variantei corecte a unor paronime în funcție de context.
REFLECȚIE
Profesorul le va cere elevilor să facă o schemă cu toate categoriile semantice învățate, incluzând câte un exem-
plu pentru fiecare. Dacă activitatea se desfășoară on-line, elevii pot folosi aplicațiile Bubble.us sau Coggle. Elevii pot
lucra în perechi sau în grupe de câte patru. Profesorul le va oferi feedback, corectând sau făcând adăugirile necesare.
Lecția 9. Derivarea. Compunerea (actualizare) (pp. 31 – 33)
B. Conținuturi
Derivarea. Compunerea
EVOCARE
Profesorul le poate prezenta elevilor câteva exemple de cuvinte formate prin derivare și prin compunere, selec-
tate din textul Platanos de Doina Ruști. Le va solicita elevilor să le grupeze în funcție de mijlocul intern de îmbogățire
a vocabularului pe care îl identifică.
De exemplu, câteva cuvinte din primul paragraf al textului: sus-pus, străvechi, a călători, luxos, îngăduitor, astfel,
preface. În situația în care cursurile se vor desfășura on-line, profesorul poate folosi aplicația Kahoot pentru acest
exercițiu.
Derivarea
Explorare
Ex. 1: florar, florărie, florăreasă, înflori, reînflori, floricea, floricică, florișoară. Diminutivele au fost obținute din
ultima serie de rotițe. Din prima serie, au fost obținute substantive, iar din a doua serie, au fost obținute verbe, atât
cu ajutorul unor sufixe, cât și cu ajutorul unor prefixe.
Ex. 2: Rădăcina cuvintelor obținute la ex. 1 este flor-.
Serii derivative: floare → florar → florărie
→
florăreasă
floare → înflori → reînflori
Ex. 3: cuvânt format cu ajutorul unor sufixe gramaticale (sufixul se pentru timpul mai-mult-ca-perfectul și sufixul
m care indică persoana și numărul): vorbisem.
Ex. 4: îngrijire – substantiv format de la verbul a îngriji; vorbi – verb format de la substantivul vorbă; lucrat – adjec-
tiv participial format de la verbul a lucra.
Ex. 5: fierar, gornist, judecător, luntraș, pietrar (substantive); auriu, fricos, fugar, mâncăcios, iubitor (adjective);
aluniș, brădet, frunziș, prostime, stejăriș, țărănime (substantive); alfabetar, schimbător, spărgător, storcător (sub-
stantive); agerime, cerință, îndoială, onestitate, prietenie, seninătate (substantive); bărbătește, fățiș, furiș, vitejește
(adverbe); benzinărie, frizerie (substantive); african, moldovean (substantive); coșuleț, jucărioară, lănțișor (substan-
tive), ușurel (adjectiv); băiețandru, furcoi, linguroi (substantive), lungan (adjectiv).
32
Ex. 6: a reapărea, a reaprinde, a reașeza, a descalifica, a răsciti, a decodifica, a răscumpăra, a desfereca, a
desăra (verbe), incorectitudine, nepotrivire, neadevăr (substantive), nepriceput (adjectiv), nefiresc (adjectiv), negreșit
(adverb).
Ex. 7: a împăduri este format din prefixul în- + pădure + sufixul -i; a înnoda este format din prefixul în- + nod + sufi-
xul -a; a închipui este format din prefixul în- + chip + sufixul -ui; a întineri este format din prefixul în- + tânăr + sufixul -i.
Ex. 8: Serii derivative alcătuită pe baza substantivului grădină:
grădină → grădinar → grădinărie
grădină → grădinar → grădinăreasă/grădinăriță
grădină → grădinar → a grădinări
grădină → grădinar → grădinăresc
Profesorul prezintă Reperele, putând oferi și alte serii derivative, incluse în AMII-ul static din varianta digitală a
manualului.
Compunerea
Explorare
Ex. 1: dinainte – compus prin alăturare; Bila de Aur – compus prin subordonare
Ex. 2: Completarea tabelului
Cuvinte compuse prin alăturare Cuvinte compuse prin subordonare Cuvinte compuse prin abreviere
anglo-american, câteșipatru, alb-ivoriu, Albă-ca-Zăpada, astfel, BCR, Rompetrol
dedesubt, încât, Lacul Tei, bine-crescut, a binevoi,
orișicine, oriunde, pește-ciocan bună-credință, bunăstare,

Câmpulung, coate-goale, dumneaei,
floarea-reginei, Izvorul Mureșului,
Mihai Viteazul, nouăzeci și nouă,
papă-lapte, răufăcător, Ursa-Mare
Ex. 3: BRD = Banca Română de Dezvoltare, MNAR = Muzeul Național de Artă a României, Rompres = Rom,
prescurtare pentru „română“ + pres, prescurtare pentru „presă“ (agenție română de presă), Romgaz = Rom + gaz
(Societatea Națională de Gaze Naturale), Rom + Silva, cuvânt în limba latină care înseamnă „pădure“ (Regia Națională
a Pădurilor).
Ex. 4: alb-ivoriu – adjectiv, Albă-ca-Zăpada – substantiv, anglo-american – adjectiv, astfel – adverb, bine-crescut
– adjectiv, BCR – substantiv, a binevoi – verb, bună-credință – substantiv, bunăstare – substantiv, Câmpulung – sub-
stantiv, câteșipatru – pronume nehotărât, coate-goale – substantiv, dedesubt – prepoziție, dumneaei – pronume,
floarea-reginei – substantiv, încât – conjuncție, Izvorul Mureșului – substantiv, Lacul Tei – substantiv, Mihai Viteazul
– substantiv, nouăzeci și nouă – numeral, orișicine – pronume nehotărât, oriunde – adverb, papă-lapte – substantiv,
pește-ciocan – substantiv, răufăcător – adjectiv, Ursa-Mare – substantiv.
Ex. 5: hidrobicicletă, intracarpatic, microclimă, teleconferință, biocurent, intradental, filofrancez, multifuncțional,
aerogară, pseudoliterat.
Ex. 6: claustrofob – persoană care se simte inconfortabil în spații închise; cinefil – iubitor de film; democrație –
formă de guvernare bazată pe supremația poporului; insecticid – substanță ce ucide insectele dăunătoare; politolog
– specialist în politologie.
Profesorul va prezenta Reperele privind compunerea, p. 33 din manual. Poate folosi AMII-ul animat din varianta
digitală a manualului, care oferă mai multe exemple de compunere prin subordonare. De asemenea, pentru ilustrarea
unui element de compunere savantă care apare atât ca prefixoid, cât și ca sufixoid poate fi folosit AMII-ul static din
varianta digitală a manualului.
III.
Aplicații
Ex. 1: a. totuși (adverb), oarecum (adverb), auriu-violet (adjectiv), cineva (pronume nehotărât);
b. niciunul (pronume negativ), dintre (prepoziție), de la (prepoziție), rareori (adverb), altcineva (pronume nehotărât).
Ex. 2: germanofil („iubitor al culturii/poporului german“), autobiografie („biografie privitoare la propria persoană“),
biotehnologie („utilizarea în tehnică a microorganismelor“), hidromasaj („masaj realizat cu ajutorul apei“), microor-
ganism („organism vegetal sau animal microscopic“), pluridisciplinar („transfer de metodologie și de concepte din
33
diferite discipline“), pseudoartist („fals artist“), vicepreședinte („locțiitor de președinte“), zoofob („persoană care se
teme de animale“).
Ex. 3: bine-crescut, bine-cunoscut, bine-venit, binedispus.
REFLECȚIE
Elevii vor lucra în grupe de câte patru, timp de 2 – 3 minute. Vor redacta un test cu două întrebări privitor la ele-
mentele pe care le consideră mai dificile/mai de detaliu privind derivarea și compunerea, pentru a vedea dacă au fost
reținute de colegii lor. Elevii din celelalte grupe vor rezolva testele propuse.
Sarcina de la rubrica Portofoliu se poate propune ca temă pentru acasă.
Lecția 10. Conversiunea. Familia de cuvinte (pp. 34 – 35)
B. Conținuturi
Conversiunea
Familia de cuvinte
EVOCARE
Ex. 1: De exemplu: Adi este un băiat cinstit. (adjectiv) → Cinstitului (substantiv) i se cuvin laude.
Am priceput (verb la participiu) repede. → Luca este un pianist priceput (adjectiv).
Dimineața de ieri a fost minunată. → Pisicuța mea e agitată dimineața.
Conversiunea
Explorare
Ex. 2: – a. negru – adjectiv, un negru – substantiv;
b. grație – substantiv, grație – prepoziție.
Ex. 3: – a. Nu își modifică forma.
b . Cuvintele formate prin derivare și compunere își schimbă forma față de cuvintele de bază, adăugându-se
ceva, un sufix sau un alt cuvânt.
Ex. 4, 5: – Răspunsuri:
înalt – adjectiv; substantivul înaltul are funcția sintactică de complement prepozițional;
rătăcit – verb la participiu; substantivul rătăciții are funcția sintactică de subiect;
de cântat – verb la supin; substantivul cântatul are funcția sintactică de subiect;
suferind – verb la gerunziu; substantivul suferindul are funcția sintactică de subiect;
aproape – adverb; substantivul aproapelui are funcția sintactică de complement indirect;
nimeni – pronume negativ; substantivul un nimeni are funcția sintactică de nume predicativ;
of – interjecție; substantivul un of are funcția sintactică de complement direct.
Ex. 6: Adjectivele strecurat și liniștit provin din verbe la participiu; adjectivul surâzând provine din verb la gerunziu;
adjectivul asemenea provine din adverb.
Ex. 7: adverb.
Ex. 8: strecurat – atribut adjectival; liniștită – nume predicativ; surâzânde – atribut adjectival; asemenea – atribut adjectival.
Ex. 9: frumos – adjectiv, șoptit – verb la participiu, seara – substantiv.
Ex. 10: frumos – circumstanțial de mod; șoptit – circumstanțial de mod; seara – circumstanțial de timp.
Ex. 11: împrejur – adverb; grație – substantiv; mulțumit – verb la participiu.
Ex. 12: Grație și mulțumită provin din părți de vorbire flexibile (substantiv și verb).
34
Profesorul prezintă Reperele de la p. 35 și se asigură că elevii au înțeles felul în care se realizează conversiu-
nea. Profesorul poate da ca temă pentru acasă AMII-ul interactiv din varianta digitală a manualului, unde este un alt
exercițiu ce le solicită elevilor răspunsuri corecte privind conversiunea.
Familia de cuvinte
Explorare
Familia de cuvinte a substantivului frunză cuprinde:
substantive comune și proprii obținute prin derivare de la cuvântul de bază frunză: frunziș, frunzică, frunzuliță,
frunzișoară, frunzoi, frunzăraie; Frunzescu, Frunzilă, Frunzoiu etc.;
adjective obținute prin derivare de la cuvântul de bază frunză: înfrunzit, desfrunzit, reînfrunzit, frunzărit;
verbe obținute prin derivare de la cuvântul de bază frunză: înfrunzi, desfrunzi, reînfrunzi, frunzări etc.;
substantive compuse: legumă-frunză, frunza-cerei, frunză-lată, frunză-de-potcă, frunza-voinicului etc.
adjective obținute prin conversiune de la participiul unor verbe: înfrunzit, desfrunzit, reînfrunzit, frunzărit
Pe baza răspunsurilor la exercițiul anterior, profesorul prezintă Reperele și definește familia de cuvinte. Poate fi folosit
și AMII-ul static din varianta digitală a manualului, unde se oferă un exemplu pentru familia lexicală a cuvântului piatră.
Aplicații
Ex. 1: a. (lucru) vopsit, adjectiv obținut din verb la participiu; (îl vopsea) periodic, adverb obținut din adjectiv; (noul)
venit, substantiv obținut din verb la participiu; (gura) căscată, adjectiv, obținut din verb la participiu;
b. (el), singurul, substantiv obținut din adjectiv; (pălăvrăgea) mult, adverb obținut din adjectiv;
c. înfiorată, adjectiv obținut din verb la participiu.

Movul rochiei s-a decolorat la spălat. Galbenul este culoarea mea preferată. M-am plictisit de atâta alb, aș vrea
să văd și altceva decât zăpadă.
Deocamdată e un nimeni, dar are tot timpul să se afirme.
Necioplitul ăsta m-a jignit.
S-a obișnuit să învețe noaptea, ceea ce nu e bine.
A surâs enigmatic când am întrebat-o despre prietena ei.
Ex. 3: substantive formate prin derivare de la cuvântul de bază pădure: pădurar, pădurăriță, pădurean, pădurice,
păduriște, pădurărit, Pădureanu, Păduraru, Păduroiu etc.
Adjective formate prin derivare de la cuvântul de bază pădure: pădureț, păduros, pădurăresc.
Verbe formate prin derivare de la cuvântul de bază pădure: împăduri, despăduri, reîmpăduri etc.
Compuse formate de la cuvântul de bază pădure: crin-de-pădure, ghebe-de-pădure, Pădurea Neagră, Pădurea
Letea etc.
REFLECȚIE
Profesorul le cere elevilor să spună ce au învățat în această lecție, ce fel de exerciții au rezolvat, ce neclarități au
în privința conversiunii sau a familiei de cuvinte. Dacă apar întrebări, profesorul va oferi explicațiile necesare sau va
apela la ceilalți elevi ai clasei să răspundă.
Ca temă pentru acasă, elevii pot primi sarcina de lucru de la rubrica Portofoliu.
Lecția 11. Împrumuturile (pp. 36 – 37)

III.
B. Conținuturi
 Împrumuturile
 Tipuri de împrumuturi
 Neologismele
35
EVOCARE
Ex. 1: Fiecare elev va scrie, în caiet, un cuvânt precum weekend, feedback, smartphone, computer etc., pe care îl
consideră preluat dintr-una dintre limbile studiate de el. Toți elevii citesc ce au scris, profesorul, evidențiind din ce
limbă sunt luate cuvintele și subliniind dacă dacă ele sunt sau nu adaptate la limba română.
Profesorul anunță titlul lecției și îl scrie pe tablă, arătând că împrumuturile sunt astfel de cuvinte preluate din alte
limbi.
Explorare – Ce sunt împrumuturile
Ex. 2: Răspunsuri așteptate:

Seria a cuprinde cuvinte moștenite din limba latină.
Seria b cuprinde cuvinte împrumutate din alte limbi.
Seria c cuprinde cuvinte formate în limba română. Profesorul poate să le ceară elevilor să explice oral cum sunt
formate cuvintele:
„astfel“ – adjectiv obținut prin conversiune din adverbul „astfel“, format prin compunere prin subordonare din
adjectivul demonstrativ „ăsta“ + substantivul „fel“;
„luminat“ – adjectiv obținut prin conversiune din participiul verbului „a lumina“;
„preface“ – format prin derivare cu prefixul „pre-“ de la verbul „a face“;
„pisică“ – format prin derivare cu sufixul „-ică“ de la interjecția „pis“;
„prinsă“ – adjectiv obținut prin conversiune din participiul verbului „a prinde“.
Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exerciții. De asemenea, pot fi
folosite informațiile din staticul din varianta digitală a manualului.
Explorare – Tipuri de împrumuturi. Neologismele

În desenul A apar obiecte denumite de cuvintele: baston, catifea, ciorap, pantof, sacou, vizitiu.
În desenul B apar obiecte denumite de cuvintele: blugi, buzunar, ceas, sneakers, șofer, tricou.

Împrumuturi vechi sunt cele din slavă, turcă, maghiară, greacă.
Împrumuturi noi sunt cele din franceză, engleză, italiană, germană.
Ex. 3: Răspuns așteptat:

Adjectivul drept este moștenit, având o formă mai îndepărtată de cuvântul latinesc din care este obținut, pe când
adjectivul direct este împrumut nou, fiind mai apropiat de cuvântul din latină.

Seria care conține numai împrumuturi noi este a.

În seria b este format în interiorul limbii cuvântul prietenos, care este derivat cu sufixul adjectival „-os“ de la sub-
stantivul „prieten“.
În seria c este format în interiorul limbii cuvântul niciunul, care este obținut prin compunere prin alăturare din
adverbul „nici“ + pronumele nehotărât „unul“.

apă oxigenată – format prin compunere prin subordonare din substantivul apă și adjectivul oxigenată (obținut
prin conversiune de la verbul a oxigena care este un împrumut nou);
electric – împrumut din franceză;
nefavorabil – format prin derivare cu prefixul ne- de la adjectivul favorabil, împrumut nou din franceză și din latină;
36
neogrecesc – format prin compunere prin alăturare din elementul savant (prefixoid) neo- + adjectivul grecesc,
format la rândul lui prin derivare cu sufixul -esc de la substantivul grec;
sămănătorism – format prin derivare cu sufixul nou -ism de la substantivul Sămănătorul (revistă literară româ-
nească de la începutul secolului XX) al cărei nume vine de la substantivul semănător, format prin derivare cu sufixul
-tor de la verbul a semăna.
Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exerciții. De asemenea, pot fi
folosite informațiile din animația din varianta digitală a manualului.
Aplicații
Împrumuturi vechi: arvună, baclava, belșug, chioşc, cojoc, dovleac, halva, plug, veac, vreme.
Împrumuturi noi: altitudine, cocs, computer, contabil, important, interviu, opinie, paradis, succes, supermarket.
Ex. 2: Răspuns așteptat: extremă, am imaginat, străzile, magazine, biblioteci.
Ex. 3: Răspuns așteptat: b, c. Profesorul poate explica sensul verbului a servi: „a aduce mâncarea la masă“. Este
corect ultimul enunț, construit după modelul limbii franceze, pentru că pronumele reflexiv arată că persoana însăși
face acțiunea de servire. În enunțul b, verbul a servi este folosit greșit în locul verbelor luăm (masa), prânzim, cinăm,
mâncăm. În enunțul c, trebuie folosit verbul a bea.
Ex. 4: Răspuns așteptat: asterisc, bleumarin, casierie, erbivor, genuflexiune, itinerar, inopinat, jurisconsult, prerie,
președinție, repercusiune, tangou.

REFLECȚIE
Elevii vor da răspuns la problema ridicată la rubrica Provocări. Ei trebuie să observe diferența de formă a cuvinte-
lor, trăgând concluzia că substantivul paltin este moștenit, având și o variantă populară palten, pe când substantivul
platan este un împrumut neologic pe filieră franceză. Profesorul poate explica și fenomenul care duce la apariția în
limba română a două cuvinte care își au originea în același cuvânt latin, pentru că unul este moștenit și are, de obicei,
o formă mai îndepărtată de cuvântul latinesc, și unul este împrumutat pe cale savantă, având forma mai apropiată
de cuvântul latinesc.
Profesorul le poate cere elevilor să scrie fiecare în caiet câte o întrebare pe care și-au pus-o cu privire la ceea ce
au învățat în această lecție. Va nota apoi pe un poster sau pe tablă întrebările, încercând ca în lecția următoare să
răspundă la nelămuririle elevilor.
TEMĂ
Se pot da exercițiile 1 și 7 de la paginile 28 – 29 din Caietul elevului.
Lecția 12. Registrele limbii (pp. 38 – 39)
III.
B. Conținuturi
 Variații de registru
 Limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare)
 Argoul
 Jargonul
37
EVOCARE
Profesorul poate folosi un ghid de învățare pentru a orienta elevii spre tema abordată în lecție. Elevii trebuie să
rezolve individual fișa din Anexa 3 în 3 – 4 minute. Apoi, vor forma grupe de 4 – 6 membri pentru a stabili răspunsuri
finale la întrebările formulate în fișă. Un raportor va prezenta în fața clasei concluziile grupei.
Soluțiile posibile la prima întrebare din fișă sunt următoarele:

 caiet, condică, sistem de fișe sau de foi volante în care se înregistrează diferite date și acte cu caracter admi-
nistrativ, comercial etc.;
 condică ce se ține obligatoriu de fiecare casierie și în care se înscriu zilnic, în ordine cronologică, încasările și
plățile făcute de aceasta;
 condică în care sunt transcrise unele acte de stare civilă referitoare la naștere, căsătorie, deces etc.;
 instituție care se ocupă cu înregistrarea firmelor comerciale;
 întindere a scării muzicale a unui instrument sau a unei voci, cuprinsă între nota cea mai de jos și nota cea mai
de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă fără schimbarea timbrului.
Pentru a dinamiza metoda și a scurta timpul de lucru, profesorul poate stabili ca raportorul unei grupe să răs-
pundă numai la un punct dintre cele cinci din fișă, ajutându-i pe elevi să stabilească exact sensul cuvântului în fie-
care exemplu.
La a doua întrebare răspunsurile vor fi deschise, elevii putând observa că limba se adaptează în folosire la per-
soanele care participă la comunicare, la locul sau la timpul în care se face comunicarea. Deci poate avea, ca
registrul muzical, varietăți care se adaptează la situații solemne, situate în partea de sus a relațiilor sociale sau la
situații obișnuite, situate în partea de jos a relațiilor sociale. De asemenea, înregistrează, ca într-o condică, mai multe
varietăți.
La a treia întrebare, pot fi date exemple diferite. Cum se cere cu împrumut unui coleg o carte și cum se cere unei
bibliotecare același lucru.
Profesorul anunță titlul lecției și îl scrie pe tablă, făcând legătura cu exercițiul de dezgheț.
! Ghidurile de învățare constituie o metodă de învățare semidirijată. Aceasta presupune ghidarea atenției elevi-
lor spre o anumită problemă. Pentru a dezvolta gândirea critică a elevilor, ghidurile sunt mai eficiente dacă:
presupun efectuarea unor operații de gândire, precum analiză, comparare, evaluare;
ajută la sesizarea unor legături mai subtile între diferite aspecte, pe care altfel le-ar observa mai greu;
sunt un punct de plecare pentru discuțiile legate de tema ce trebuie tratată.
Întrebările trebuie să solicite atât informații concrete (de exemplu, ce sunt cuvintele polisemantice), cât și operații
de gândire (compararea sensurilor cuvântului și sesizarea asemănărilor cu un alt sens), de reflecție asupra subiec-
tului (cum trebuie folosite registrele limbii în diferite situații de comunicare).
Pentru că elevii pot avea puncte de vedere diferite, pot face confuzii sau pot interpreta greșit anumite aspecte
este nevoie ca aceste ghiduri de învățare să fie revizuite, încât profesorul să ofere soluțiile corecte.
Metoda poate fi folosită și în orele de lectură, comunicare sau redactare și poate să apară și în secvența de con-
stituire a sensului unei lecții.
Explorare – Variații de registru
Ex. 1: Răspuns așteptat: Prima asemănare dintre enunțurile din cele trei desene este aceea că toate aparțin lim-
bii vorbite. A doua asemănare se poate observa la nivelul vocabularului. Sunt folosite cuvinte cu sensurile lor din
dicționare, putându-se considera că vocabularul aparține limbii standard. A treia asemănare este cea privitoare la
regulile gramaticale, care sunt respectate în toate cele trei enunțuri din desene.
Diferențele sunt mai multe. În privința vocabularului, se poate observa că în primul desen se folosesc multe
cuvinte care exprimă respectul: dumneavoastră, stimate domnule ministru, domnilor parlamentari și o formulă
38
respectuoasă, vă rog, pentru că este vorba de o situație oficială în care se folosește un limbaj mai pretențios. În al
doilea desen, apare un singur cuvânt care exprimă respectul, doamnă și formula respectuoasă vă rog. În al treilea
desen, cuvântul domne nu exprimă respectul, ci are o valoare afectivă și devine prin conversiune interjecție. Apare o
interjecție, sst!, care are valoare imperativă.
Există, de asemenea, deosebiri morfo-sintactice între enunțurile din cele trei desene. În primul desen, se folosește
persoana a II-a, plural la un verb în adresarea către o singură persoană pentru a exprima un grad înalt de respect. În
al doilea desen, verbul este la persoana a II-a, singular, pentru că respectul este la un grad mai scăzut. În al treilea
desen, apare doar persoana a II-a, singular. De asemenea, se folosește forma de adjectiv pronominal demonstrativ
de apropiere specializată pentru limbă vorbită.
La nivel fonetic, deosebirile sunt evidente. În primul desen, pronunția este foarte îngrijită, neexistând căderi de
sunete. În al doilea desen, de asemenea, pronunția este îngrijită, fără căderi de sunete. În al treilea desen, pronunția
este neîngrijită. Cuvântul domne are o formă prescurtată. Cade vocala ă de la finala conjuncției să. În substantivul
comunicatul nu se pronunță articolul hotărât.
Ex. 2: Răspuns așteptat: Primul enunț apare în limbaj familiar, pentru că folosește forma de limbă vorbită de
indicativ, viitor (am să iau) și forma de limbă vorbită a adjectivului pronominal demonstrativ de apropiere (asta). În
frază s-a selectat conjuncția că, folosită mai ales în vorbire ca sinonimă pentru fiindcă, deoarece, căci, întrucât. Se
observă, de asemenea, căderi de sunete: acu’, n-am. În al doilea enunț, se folosește un limbaj standard în care se
selectează forme de limbă specifice scrisului sau limbajului solemn și nu există căderi de sunete.
Ex. 3: Răspuns așteptat: Limbajul cultivat (literar) poate să apară atât în comunicarea scrisă, cât și în cea orală,
în cea scrisă fiind obligatoriu. De asemenea, este obligatoriu în situații oficiale, pe când în comunicarea curentă pot

să apară elemente care se îndepărtează de la limba standard. Informațiile pot fi completate cu cele din staticul de la
acest exercițiu care se referă la limbajul familiar, popular și regional.
Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exerciții.
Explorare – Argoul. Jargonul
Ex. 1: Răspuns așteptat: diriga – diriginta; bestial – formidabil, excelent, grozav; epic – tare, grozav; beton – solid,
formidabil; nașpa – urât, neplăcut, rău.

Cuvintele care vin din altă limbă: bestial vine din engleză de la best (foarte bun), epic vine tot din engleză cu sen-
sul strong.
Cuvântul obținut printr-o metaforă este beton, trimițând la ideea solidității acestui material de construcție.
Cuvântul obținut prin îndepărtarea unei părți din cuvânt este diriga.
Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la argou.
Ex. 3: Răspuns posibil: desktop – imagine care apare la deschiderea calculatorului și pe care se văd simbolurile
programelor ce pot fi activate; fereastră – zonă dreptunghiulară care delimitează o aplicație și dispune de elemente
specifice pentru executarea unor operații și pentru manipularea ei, precum bara de titlu, butonul de închidere, butonul
de maximizare, butonul de minimizare; click – apăsare scurtă a unuia dintre butoanele mouse-ului; mouse – dispo-
zitiv periferic de intrare care permite utilizatorului introducerea de informații în calculator prin acționarea butoanelor
de pe carcasa lui; scurtătură (shortcut) – aducerea unui fișier sau director pe desktop; tastatură – dispozitiv periferic
de intrare ce permite utilizatorului să introducă informații în calculator prin acționarea tastelor.
III.
Ex. 4: Răspuns așteptat: parol (franceză) – pe cuvânt de onoare.

Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la jargon.
Aplicații
Ex. 1: Răspuns așteptat: a – registrul standard; b – registrul familiar; c – registrul solemn; d – argou.
39
Registru solemn Registru standard Registru familiar
extenuat obosit frânt
epuizat trudit rupt
vlăguit prăpădit
sfârșit
sleit
stors
zdrobit
Ex. 3: Răspuns așteptat: curcan – polițist; șobolan – persoană care trebuie disprețuită; papagal – om naiv, credul.
Ex. 4: Răspuns așteptat: haios – amuzant, nostim; mișto – frumos, bun, bine; caft – bătaie, încăierare; a căpăci –
a lovi; gioale – picioare, glezne; a se prinde – a-și da seama, a înțelege; sanchi – aiurea; aschimodie – persoană urâtă
prin slăbiciune exagerată, de statură mică; a trăsni – a lovi puternic; flit – gură; felinar – ochi; nasol – rău, caraghios,
ridicol; a gini – a vedea, a privi, a se uita (la); moacă – cap, figură; a avea cărămidă – a fi bogat; a se lăsa de cioace
– a deveni serios, a fi sobru.
REFLECȚIE
Să noteze două cunoștințe dobândite în lecție și pe care le va folosi în comunicarea viitoare cu ceilalți. Profesorul
poate să le noteze pe un poster sau pe tablă. În sistem on-line se poate folosi aplicația PADLET.
TEMĂ
Se pot da exercițiile 1, 2 și 8 de la paginile 30 – 31 din Caietul elevului.
Lecția 13. Fonetica (pp. 40 – 41)
B. Conținuturi
 Sunetele și literele limbii române
 Scrierea și pronunțarea cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii române
EVOCARE
Li se poate propune elevilor un joc. Profesorul împarte o fișă cu enunțul de mai jos (Anexa nr. 4), cerându-le ele-
vilor să încercuiască literele care transcriu vocale și să indice apoi, pe foaie, numărul de vocale. Câștigă elevul care
termină primul corect. Acesta va citi în fața clasei enunțul care are dificultăți de pronunție, profesorul explicând cât
de importantă este dicția pentru înțelegerea a ceea ce transmite cineva.
Uite-n iarbă rouă

Și-o găină nouă
Ouă nouă ouă
Dintre care două
Vi le dau chiar vouă.
În enunț sunt 30 de vocale, scrise cu bold. Literele i și u transcriu semivocale. Profesorul poate cere elevilor să
indice și câteva consoane, anunțând apoi că subiectul lecției sunt aspectele de fonetică. Scrie apoi pe tablă titlul
lecției.
40
Explorare – Sunetele și literele limbii române

stăteau – triftong;
noul – două vocale în hiat;
părea – diftong ascedent;
mai – diftong descedent;
ființă – două vocale în hiat;
părea – diftong ascedent;
iar – diftong ascedent;
Vio – două vocale în hiat;
uluire – două vocale în hiat;
uitau – diftong descedent;
el care se citește iel – diftong ascedent;
admirație – două vocale în hiat.

Cuvintele terminate în „i“ șoptit sunt: toți, ceilalți, nimeni.

ochii – cinci litere, trei sunete;
cea – trei litere, două sunete;
ceilalți – opt litere, șapte sunete.
Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exercițiile de mai sus.
Explorare – Scrierea și pronunțarea cuvintelor de origine străină
Ex. 1: Răspuns așteptat: Accentul pe antepenultima silabă a numelui Platanos este accentul din limba greacă, de
unde a fost împrumutat de limba latină. Această pronunție sugerează dorința personajului de a sublinia originea sa
nobilă, cu o genealogie cu vechime.
Ex. 2: Răspuns așteptat: Substantivul se pronunță mol. Cuvântul este un neologism neadaptat la limba română și
se scrie ca în limba engleză, de unde a fost împrumutat.

Împrumuturi adaptate la limba română Împrumuturi neadaptate la limba română
aisberg country
apropo lied
fotbal look
lider make-up
miting marketing
vizavi play-back
III.

alură se pronunță alüră; u transcrie sunetul ü;
business se pronunță biznis; u transcrie sunetul i;
chewing-gum se pronunță čuingam; u transcrie sunetul a;
ketchup se pronunță chečap; u transcrie sunetul a.
Ex. 5: Răspuns așteptat: Cuvântul loess se pronunță lös.
41
Ex. 6: Răspuns așteptat: În toate cele patru situații vocalele sau consoanele duble se pronunță ca vocale sau con-
soane simple. Se pronunță: Achăn, Aron, Brüsel, Otaua.
Ex. 7: Răspuns așteptat: Cuvintele se citesc intermețo, pianisimo, pița, wat. Dublu zz se citește ț în cuvintele de
origine italiană.
Ex. 8: Răspuns așteptat: În cuvintele date nu se citește litera h, pronunțându-se: ganez, om, tailandez.

bleu-ul;
clickul;
gadgetul;
party-ul;
trendul;
show-ul.
Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere, paralel cu rezolvarea exercițiilor și folosește și staticul din varianta
digitală.
Aplicații
Sunetele corespunzătoare literelor scrise colorat sunt
v în cuvântul watt (pronunțat vat);
ŭ în cuvântul westeern (pronunțat ŭestern);
u în cuvântul weekend (pronunțat uikend);

c în cuvântul kosovar (pronunțat cosovar);
che în cuvântul ketchup (pronunțat chec̆ap).

Împrumuturile neadaptate sugerate de imaginea din manual sunt: smartphone, skateboard, jeans, sneakers, selfie.
Aceste substantive se pronunță astfel:
smartphone – smartfon;
skateboard – scheitbord;
jeans – gins;
sneakers – snicărs;
selfie – selfi.

Intrușii din cele trei serii sunt
a. șezlong;
b. ofsaid;
c. meci.
Acestea sunt împrumuturi adaptate la limba română spre deosebire de restul împrumuturilor din serie care sunt
împrumuturi neadaptate.

Împrumutul neadaptat de la exercițiul precedent căruia i se atașează articolul hotărât cu ajutorul cratimei este:
ciné-vérité-ul.
Ex. 5: Răspuns așteptat: a – B; b – A; c – D; d – C.

putea – diftong ascedent;
prieten – două vocale în hiat;
noastră – diftong ascedent;
42
era care se citește iera – diftog ascedent;
băiat – diftong ascedent;
foarte – diftong ascedent;
roșie – două vocale în hiat;
seara – diftong ascedent;
târziu – diftong descedent;
nimereau – triftong;
suiau – triftong;
clasei – diftong descedent;
strângeau – diftong descedent.

Cuvintele terminate în „i“ șoptit în textul de la exercițiul precedent sunt: își, gajuri.

pereche – șapte litere, șase sunete;
strângeau – nouă litere, opt sunete;
gingășia – opt litere, opt sunete;
inexistente – 11 litere, 12 sunete.
Provocări
Contele de Monte Cristo este un roman scris de Alexandre Dumas-père (tatăl) și publicat în 1844. Numele auto-

rului, care este francez, se pronunță Alecsandr Düma-per.
Comoara din insulă este un roman scris de Robert Louis Stevenson și publicat în 1883. Numele autorului, care
este englez, se pronunță Robert Luis Stivănsăn.
Singur pe lume este un roman scris de Hector Malot și publicat în 1878. Numele autorului, care este francez, se
pronunță Ector Malo.
Mihail, câine de circ este un roman scris de Jack London și este publicat în 1917. Numele autorului, care este
englez, se pronunță Gec Landăn.
REFLECȚIE
Numește două pronunții de cuvinte de origine străină pe care le-ai învățat în această lecție. Profesorul poate face,
pe un poster, o listă de cuvinte spuse de fiecare elev care poate fi afișată în clasă și completată de elevi pe măsură
ce consideră că au mai aflat o pronunție nouă.
Elevii rezolvă minitestul din varianta digitală a manualului (vezi Anexa 5 și, pentru barem, Anexa 6).
TEMĂ
Se rezolvă sarcina de la rubrica Portofoliu. Fiecare elev se poate consulta cu alte persoane și poate îmbogăți
această listă.
Lecția 14. Etapele scrierii. Integrarea feedbackului (pp. 42 – 43)
III.
3.2 Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unor texte pentru a fi prezentate în faţa unui public sau/și pentru a fi
publicate
3.4 Exersarea constantă în activităţile de redactare a strategiilor de corectare a comportamentelor şi a atitudinilor
ineficiente sau inadecvate
B. Conținuturi
Etapele scrierii. Evaluarea feedbackului primit. Integrarea sugestiilor într-o nouă formă a textului sau în textele
viitoare.
43
EVOCARE
Se desfășoară exercițiul propus la rubrica Pentru început, folosind metoda Exploziei stelare.
Pentru a-și putea expune răspunsurile, elevii pot folosi o coală A4 sau aplicația Padlet.
Explorare
Ex. 1: Elevii vor scrie cele patru pasaje, iar profesorul va acorda sprijin elevilor care nu se descurcă singuri.
Ex. 2, 3: Elevii ordonează cele patru pasaje pentru a obține un text narativ și vor propune un titlu.
Ex. 4: Colegii de bancă își vor da feedback reciproc, pe baza grilei de evaluare de la pp. 42 – 43.
Profesorul prezintă Reperele de la p. 43.
Aplicații
Ex. 1, 2: Elevii realizează revizia și editarea textului.
Ex. 3: Câțiva elevi își citesc textul în fața clasei. Profesorul le oferă feedback. Celelalte texte vor fi strânse sau
postate pe grupul clasei, iar profesorul va oferi feedback scris. În acest fel, pot și ceilalți elevi să vadă ce au scris
colegii lor, dar și feedbackul profesorului, din care pot deduce punctele tari și pe cele slabe ale unui text de acest tip.
REFLECȚIE Profesorul va iniția o discuție, pe baza următoarelor întrebări: Care au fost etapele pe care le-ați urmat
pentru redactarea textului vostru? Cum ați procedat când ați primit feedbackul? În ce măsură feedbackul oferit de
coleg/profesor a fost util? Cum ați procedat pentru a integra feedbackul colegilor? Cum v-ați simțit când ați citit tex-
tul în fața colegilor?
Ca temă pentru acasă, elevii își vor include textele în portofoliu și vor completa apoi o fișă de autoevaluare, pe
baza aceleiași grile utilizate în clasă.
Lecția 15. Importanța elementelor de grafică în prezentarea unui text scris (pp. 44 – 45)
3.2 Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unor texte pentru a fi prezentate în faţa unui public sau/și pentru a fi
publicate
3.4 Exersarea constantă în activităţile de redactare a strategiilor de corectare a comportamentelor şi a atitudinilor
ineficiente sau inadecvate
B. Conținuturi
Prezentarea textului: grafica textului ca modalitate de a capta atenția publicului
EVOCARE
Ex. 1, 2 și 3: se realizează oral. Ex. 2 se realizează cu ajutorul metodei Gândiți – lucrați în perechi – comunicați.
! Gândiți – lucrați în perechi – comunicați este o metodă ce presupune participarea activă a elevilor la propria
învățare. După ce profesorul lansează o întrebare privitoare la tema lecției, elevii se gândesc pentru câteva minute
la un răspuns, apoi se grupează în perechi sau în echipe de 4 – 5 pentru a-și împărtăși răspunsurile și a ajunge la o
concluzie comună. În final, fiecare grupă își prezintă concluziile în fața clasei, printr-un raportor.
Ex. 4: Elevii lucrează în perechi pentru a analiza prezentarea romanului Avioane de hârtie de Dawn OʼPorter.
Elevii vor putea observa că fiecare slide conține deopotrivă text și imagini.
Astfel, textul din primul slide indică tipul prezentării (prezentare de carte) și numele celei care a realizat-o, iar
imaginea reprezintă coperta cărții, anunțând astfel de la început tipul și tema prezentării. Al doilea slide conține
informații despre autoare și o fotografie a acesteia. Următoarele slide-uri prezintă temele cărții (adolescența, familia,
conflictul dintre generații, prietenia, prima iubire, grupul), toate fiind însoțite de imagini sau de citate relevante. De
44
remarcat că majoritatea slide-urilor conțin doar cuvinte-cheie, nu propoziții sau fraze, ideile urmând să fie dezvoltate
oral în momentul prezentării. Excepție fac slide-urile care includ informații despre autoare și despre tema principală
a cărții. Ultimul slide conține întrebările asupra cărora este invitat să reflecteze cititorul pe parcurs sau după ce a
citit romanul.
Imaginile folosite sunt: fotografii, grafică (slide-urile 3 și 7), reproduceri de artă (ultimul slide).
Există o legătură logică între slide-uri, prezentarea având câteva puncte clare: autoarea cărții, temele cărții,
impactul asupra cititorului.
Prezentarea este atractivă, tocmai pentru că textul și imaginea sunt combinate în cadrul fiecărui slide.
Ex. 2: Punctele tari: varietatea imaginilor și adecvarea lor la temă; puncte slabe: un text prea amplu (cum este cel
de pe slide-ul 3) îngreunează receptarea.
Profesorul prezintă Reperele de la p. 45.
Aplicații
Ex. 1: Elevii vor schița harta pentru „țara prieteniei“ și vor scrie un text în care vor explica elementele pe care le-au
inclus.
Ex. 2: Își vor prezenta hărțile în Turul galeriei.
Ex. 3: Elevii vor primi feedback de la colegi și de la profesor, pe baza grilei de la p. 45.
Este recomandabil ca prezentarea să se facă într-o oră ulterioară, dintre cele aflate la dispoziția profesorului în
planificare, pentru a le lăsa elevilor timp suficient să-și elaboreze hărțile și textul și pentru a avea, de asemenea, timp
pentru fiecare prezentare și pentru oferirea feedbackului.
REFLECȚIE

Profesorul le va cere elevilor să spună ce au reținut ei din această experiență și ce înseamnă pentru ei o prezen-
tare bună.
Ca temă pentru acasă, elevii vor realiza o fișă de autoevaluare, pe baza aceleiași grile. Vor include harta și textul
lor în portofoliu.
Recapitulare (pp. 46 – 47)
Ex. 1: Elevii citesc textul.

Ex. 2: Elevii rezumă oral textul, prin metoda ștafetei.
Ex. 3: Structura textuală care predomină este cea narativă, pentru că este prezentat un șir de evenimente: întâlnirea
micului prinț cu vulpea, discuția lor, reacția micului prinț față de cele aflate de la vulpe, concretizată în discuția dintre micul
prinț și trandafiri, reîntâlnirea cu vulpea, în care vulpea îi destăinuie taina ei, despărțirea celor doi.
Ex. 4: Vulpea nu se poate juca cu micul prinț, pentru că nu este „îmblânzită.
Ex. 5: „Îmblânzirea“ înseamnă crearea unei legături bazate pe cunoașterea celuilalt și pe nevoia de a fi împreună, de a
se înțelege și de a se ajuta reciproc. Această explicație apare în paragraful care începe cu „― Desigur, zise vulpea.“
Ex. 6: Micul prinț caută prieteni și este doritor să cunoască mai mult despre lumea în care se află.
Ex. 7: „Am de căutat prieteni și o mulțime de lucruri de cunoscut.“ Vulpea îl învață ce este prietenia adevărată, care se
bazează pe afecțiune. Câteva dintre vorbele vulpii relevante în acest sens sunt: „Limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu
pot să pătrundă-n miezul lucrurilor.“; „Devii răspunzător de-a pururi pentru ce ai îmblânzit.“
Ex. 8: Vulpea dobândește un prieten.
Ex. 9: Micul prinț a înțeles că floarea lui este unică, pentru că a reușit să vadă în ea ceea ce nu văd ceilalți. Grija și
III.
afecțiunea pe care i le-a dăruit florii, l-au făcut pe micul prinț să înțeleagă de ce are nevoie aceasta și cât de frumoasă
poate să fie. Paragraful în care micul prinț își dezvăluie aceste gânduri începe cu replica adresată florilor de trandafir:
„― Sunteți frumoase, dar sunteți deșarte.“ Structura textuală este explicativă; micul prinț oferă o explicație despre cum și-a
apropiat floarea, cum și-a făcut-o prietenă.
Ex. 10: Pasajul reprezintă o secvență retrospectivă, pentru că se referă la evenimente anterioare momentului în care se
desfășoară acțiunea din prim-planul narațiunii.
Ex.11: Cele trei sfaturi sunt: să privească tot ce îl înconjoară cu inima, nu doar cu ochii; să le dăruiască prietenilor tim-
pul și afecțiunea lui; să fie conștient că este răspunzător pentru prietenii săi.
45
Ex. 12: Cei doi sunt ascultători activi, pentru că se urmăresc cu atenție și reflectează fiecare la ceea ce spune celălalt.
În finalul pasajului, micul prinț chiar repetă vorbele vulpii, pentru a le reține și a le înțelege mai bine.
Ex. 13: Sinonimul este, în acest context, „a se împrieteni“. În alte contexte, verbul „a îmblânzi“ poate fi sinonim cu „a
domestici“, „a supune“ sau cu „a domoli“, „a calma“, „a liniști“, „a potoli“.
Ex. 14: a dobândi – a câștiga; frământat – neliniștit; taină – secret; veșnicie – eternitate.
Ex. 15: adevăr – neadevăr, cuviincios – necuviincios, îmblânzit – neîmblânzit.
Ex. 16: „Pas“ are, în contextul dat, sensul de „mișcare făcută de cineva care pune un picior înaintea celuilalt, pentru a
se deplasa“.
Exemple cu omonimele substantivului „pas“: În pasul Tihuța se află complexul Dracula. („trecătoare“). Când i-a venit
rândul, a spus „pas“, pentru că nu avea ce carte să dea jos. („cuvânt rostit de un jucător pentru a arăta că nu vrea sau că
nu poate să deschidă sau să continue jocul“).
Ex. 17: Sensul din text al substantivului „inimă“ este „suflet“. Alte sensuri ale acestuia sunt: „cupă, semn la cărțile de
joc“ (A scăpat de popa de inimă roșie.); „stomac, burtă“ (popular: Nu poți lucra pe inima goală.); „partea din interior a unui
fruct, a unei legume“ (Inima pepenelui era roșie ca focul.); „partea cea mai importantă a unui lucru“ (Am ajuns, în fine, la
inima problemei.) etc.
Ex. 18: Relația pe care se bazează titlul Micul print este paronimia între print (tipăritură) și prinț și face trimitere la titlul
cărții lui Antoine de Saint-Exupéry.
Ex. 19: Cuvinte formate prin derivare: auriu (aur + -iu), băiețaș (băiat + -aș), bucuros (bucura + -os), a îmblânzi (în- +
blând + i), a prețui (preț + -ui), răspunzător (răspunde + -ător), stropitoare (stropi + -toare); cuvinte formate prin compunere:
câteodată (câte + o + dată), dânsa (de + însa), desigur (de + sigur), laolaltă (la + o + alta), nicidecum (nici + de + cum),
undeva (unde + va); cuvinte formate prin conversiune: îmblânzită (adjectiv provenit din participiul verbului a îmblânzi), lim-
pede (adverb provenit din adjectiv), un trecător (substantiv provenit din adjectiv).
Ex. 20: a. cuvintele glas, prieten, a pofti provin din slavă; cuvintele a plictisi și trandafir provin din greacă.
b. Substantivul melodie provine are etimologie multiplă, adică provine din mai multe limbi: din neogreacă, din
italiană și din franceză, iar substantivul prinț provine din franceză și din germană. Ambele sunt împrumuturi
recente.
c. CD – compact disc, DJ – disc jockey, IT – information technology, SF – science fiction, SOS – save our souls.
Ex. 21: Personajele folosesc registrul standard.
Ex. 22: Pentru pronunția numelui autorului se poate accesa linkul https://ro.forvo.com/word/antoine_de_saint_exu-
pery/ Sunetul e (din de) și sunetul u din Exupéry sunt specifice limbii franceze.
Ex. 23: Răspunsurile vor fi diferite.
Ex. 24: Elevii își oferă feedback, pe baza grilei de la p. 47.
EVALUARE (p. 48)
Barem de corectare și notare a testului

A. 60 de puncte
1. Exemple de sinonime contextuale: a grămădi – „a strânge“, strășnicie – „asprime“, „severitate“, a mâhni – „a întrista“
(3 x 2 p.) 6 puncte
2. Abu-Hasan, compus prin alăturare („Abu“ + „Hasan“); altfel, compus prin subordonare („alt“ + „fel“); avuție, format prin
derivare („avut“ + sufixul „-ie“); nerecunoștință, format prin derivare (previxul „ne-“ + „recunoștință“); sunător, format prin
derivare („a suna“ + sufixul „-ător“); treizeci, compus prin subordonare („trei“ + „zeci“) (6 x 1 p.) 6 puncte
3. Toate cuvintele menționate sunt obținute prin conversiune: strălucitului – adjectiv provenit din participiul verbului a
străluci; suferite – adjectiv provenit din participiul verbului a suferi; împrejur – prepoziție provenită din adverb.
(3 x 2 p.) 6 puncte
4. a. 6 puncte
5. c. 6 puncte
6. De exemplu: Un neguțător bogat din Bagdad își crește fiul, pe Abu-Hasan, în austeritate și cu severitate. După moar-
tea neguțătorului, Abu-Hasan moștenește averea tatălui său și decide să ducă o altfel de viață decât până atunci. Își cum-
pără cu o parte din bani cele trebuitoare pentru un trai îndestulat, iar cu banii rămași se pune pe petreceri, la care invită
tineri de vârsta lui. După un an de huzur, Abu-Hasan rămâne fără bani și, ca urmare, așa-zișii prieteni îl părăsesc. Întristat
de nerecunoștința acestora, el le cere ajutorul, dar niciunul dintre ei nu îi oferă sprijin. (Rezumat clar, cu inserarea tuturor
46
ideilor principale și a unor idei secundare și cu evidențierea legăturilor dintre ele, – 6 p.; rezumat ce cuprinde ideile princi-
pale și unele idei secundare, fără a marca de fiecare dată legăturile dintre ele – 3 p.; rezumat ce cuprinde exclusiv ideile
principale, fără indicarea unor legături clare între ele – 1 p.) 6 puncte
7. Narator omniscient, care relatează la persoana a III-a; cunoaște totul despre personaj (experiențele prin care a tre-
cut, gândurile și sentimentele acestuia). Exemple: „Abu-Hasan, crescut până la vreo treizeci de ani strâns de aproape în
toate privințele.“; „Acum a pus de gând să cheltuiască potrivit cu mijloacele pe care i le adusese soarta.“; „S-a întors acasă,
amărât până în fundul sufletului.“ 6 puncte
8. Secvența este explicativă, menționând cum a procedat Abu-Hasan pentru a-și petrece vremea în mod plăcut.
6 puncte
9. Abu-Hasan hotărăște să-și ducă viața altfel decât tatăl său, pentru că restricțiile impuse de acesta i s-au părut prea
aspre și dorește să se bucure de privilegiile oferite de bogăție petrecând cu prietenii. Explicație clară, nuanțată– 6 puncte;
explicație ezitantă – 3 p., încercare de prezentare – 1 p. 6 puncte
10. c. 6 puncte
B. 30 de puncte
• existența introducerii, a cuprinsului și a încheierii (2 p. + 2 p. + 2 p. ) 6 puncte
• organizarea logică a ideilor (organizare logică, cu argumente pertinente – 6 p.; organizare logică, cu unele argumente
nerelevante – 3 p.; organizare nesigură a ideilor – 1 p.) 6 puncte
• prezentarea unor exemple din text (prezentarea unor exemple în totalitate relevante – 6 p.; prezentarea unor exemple
parțial relevante – 3 p.; este prezentat un singur exemplu: 1 p.) 6 puncte
• respectarea normelor ortografice și de punctuație (în totalitate: 6 puncte; parțial: 3 puncte) 6 puncte
• așezarea în pagină și lizibilitate (3 p. + 3 p.) 6 puncte

Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.
III.
47
Anexe
Anexa 1. MINITEST – LECTURĂ (p. 22)
Timp de lucru: 10 minute

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Citește fragmentul de mai jos. Răspunde apoi la cerințele date.
De când, într-o nefericită împrejurare, părinții lui Matei Iliescu părăsiseră Bucureștii, așezându-se în N., obscur orășel
de provincie, Tudor nu îl mai văzuse pe vărul său, de care îl legau amintiri de neuitat și sentimente adânci. Fu deci grozav
de bucuros când tatăl său avu niște treburi în N. și, cunoscându-i sufletul, îl invită să-l însoțească. Dar ce surpriză când,
împingând poarta de lemn și intrând pe o alee de trandafiri mărginită de tei groși în scoarța cărora vântul mișca ușor
mătănii de praf, se află față în față cu un băiat ca de vreo paisprezece ani, slab, cu ochii întunecați și răi, cu picioarele prea
subțiri ieșind din pantaloni rămași scurți și care ședea pe vine, cu capul pe jumătate ascuns în pledul cu desene pătrate de
pe spate, și lovea cu nuiaua în flori, azvârlind în sus petalele lor albe, roșii, zdrobite și sfâșiate, în timp ce striga cu o voce
subțire și particular neplăcută. Așa! Când îi zări se făcu alb la față, le întoarse spatele și porni în sus pe alee.
— Strigă-l, șopti tatăl lui Tudor, ciupindu-l violent de brațul drept pe care i-l ținea. Acesta e Matei.
Anexa 1. MINITEST – LECTURĂ (p. 22)
Alergă după vărul său și îl cuprinse pe la spate în brațe, mai degrabă speriat de a nu fi recunoscut în el niciuna dintre
trăsăturile iubite, decât emoționat de această întâlnire atât de dorită.
Radu Petrescu, Matei Iliescu
I. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect. 40 de puncte

1. Locul în care se petrece acțiunea este:
a. Bucureștiul;
b. orașul în care locuiește Tudor;
c. orașul în care locuiește Matei.
2. Cei doi copii sunt:
a. frați;
b. verișori;
c. colegi.
3. Tudor este surprins, descoperind că Matei:
a. a crescut mult de când nu s-au văzut;
b. nu se bucură de sosirea lui;
c. este schimbat, are un comportament ciudat.
4. Naratorul relatează întâmplările:
a. la persoana I, fiind unul dintre personaje;
b. la persoana a III-a, nefiind implicat în acțiune;
c. la persoana a III-a, fiind în același timp și personaj.
III.
II. Numește structura textuală prezentă în exemplul următor: „intrând pe o alee de trandafiri mărginită de tei groși în
scoarța cărora vântul mișca ușor mătănii de praf“. 20 de puncte
III. Explică de ce este Tudor atât de surprins atunci când vede cum arată și cum se poartă Matei. Precizează ce i se
pare lui Tudor neplăcut în comportamentul și înfățișarea lui Matei. 30 de puncte
48
Anexa 2. Răspunsuri și sugestii de răspuns pentru minitest (p. 22)
I. 40 de puncte (4 x 10 p.)
1. c. 10 puncte
2. b. 10 puncte
3. c. 10 puncte
4. b. 10 puncte
II. Structura textuală selectată este descriptivă. 20 de puncte
III. Tudor este surprins, pentru că și-l amintea pe Matei foarte diferit de băiatul pe care îl descoperă acum, care i se pare un
străin. Tudor observă la Matei mai multe lucruri care i se par neplăcute: are „ochii întunecați și răi”, are picioarele subțiri și este
îmbrăcat neglijent, cu niște pantaloni care i-au rămas scurți, lovește florile cu nuiaua, are o voce subțire, le întoarce spatele.
(15 p. + 15 p.) 30 de puncte
Elevii vor completa, de asemenea, fișa de autoevaluare (p. 22).

Ca temă pentru acasă, vor realiza sarcina de la rubrica Portofoliu.

III.
49
Anexa 3. Fișă - sensul cuvântului registru
1. Ce sens are cuvântul polisemantic registru în enunțurile de mai jos?
a. Secretara mi-a dat numărul cererii mele din registrul de documente al școlii.
..............................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................
b. Contabila completează zilnic registrul de casă.

..............................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................
c. Căsătoria a fost trecută în registrul de stare civilă.

..............................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................
d. Firma a fost înregistrată la Registrul Comerțului.

..............................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................
e. Registrul cântăreței era amplu.

..............................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................
Anexa 3. Fișă
2. La ce crezi că se referă registrele limbii, plecând de la sensurile stabilite mai sus?

..............................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................
3. Sunt situații în care folosești limba în mod diferit pentru a transmite același lucru? Explică.
..............................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................
III.
50
Anexa 4. Fișă – fonetică
Încercuiește vocalele din textul de mai jos.
Uite-n iarbă rouă

Și-o găină nouă
Ouă nouă ouă
Dintre care două
În enunț sunt de vocale.
Uite-n iarbă rouă

Și-o găină nouă
Anexa 4. Fișă
Ouă nouă ouă
Dintre care două
Uite-n iarbă rouă

Și-o găină nouă
III.
Ouă nouă ouă

Dintre care două
51
Anexa 5. MINITEST – LIMBĂ ROMÂNĂ (p. 41)
Timp de lucru: 10 minute

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Citește fragmentul de mai jos. Răspunde apoi la cerințele date.
Era o liniște și o pace, cât lui Ioniță îi părea că aude fâșâitul fulgilor de nea, care cădeau tot mai deși și se roteau uneori
ca un potop de fluturi.
Se silea să-și amintească prin câte hudițe trebuia să treacă până la prăvălie. Prin vro patru, ba parcă prin vro cinci, căci
în vana satului ulițele erau scurte și se încrucișau mereu. Dar încă nu ajunsese până acolo. Mai avea, ulița lor era tare
lungă.
Înaintea unei portițe văzu un câne mare, ciobănesc, unul alb, mițos, și își strânse bine bâta în mână. Dar cânele nu-i
avu grija, părea că nici nu-l văzuse. Ședea liniștit în coadă și se uita și el cum ninge. Părea că pacea și liniștea din văzduh
intrase și în el.
Ion Agârbiceanu, Întâiul drum
I. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor date. 10 puncte
a. se silea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ;
Anexa 5. MINITEST – LIMBĂ ROMÂNĂ (p. 41)
b. văzduh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ;
II. Identifică două cuvinte antonime din al doilea alineat al textului dat. 10 puncte
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .................................
III. Bifează caseta corespunzătoare mijlocului de îmbogățire a vocabularului prin care au fost obținute cuvintele
de mai jos, extrase din textul dat. 30 de puncte
Derivare Compunere
a. uneori ❏ ❏
b. portiță ❏ ❏
c. ciobănesc ❏ ❏
IV. Menționează mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele înaintea și liniștit, preci-
zând ce parte de vorbire sunt în textul dat. 20 de puncte
a. uneori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
...........................................................................................
b. portiță . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
...........................................................................................
V. Subliniază împrumuturile noi din enunțul de mai jos. 10 puncte

Fulgii parcă valsau în atmosfera rece.
III.
VI. Notează termenii argotici din enunțul de mai jos. 10 puncte

Barosanul a dat un tun și a plecat apoi în străinătate.
.............................................................................................
52
I. a. a se sili – a se strădui; b. văzduh – aer, atmosferă, cer; 2 x 5 p. = 10 p.

II. scurte – lung; 2 x 5 p. = 10 p.
III. a. compunere; b. derivare; c. derivare; 3 x 10 p. = 30 p.
IV. înaintea – prepoziție obținută prin conversiune; liniștit – adjectiv obținut prin conversiune; 2 x 10 p. = 20 p.
V. valsau; atmosferă; 2 x 5 p. = 10 p.
VI. barosanul; tun. 2 x 5 p. = 10 p.
Notă: 10 puncte se oferă din oficiu.

III.
53
Anexa 7. Fișe de lucru – naratorul și personajele (1) (Unitatea I)
54
55
56

Ghid Art 8-U1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Art 8-U1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Florentina Sâmihăian

I. Repere teoretice: Noutățile programei de gimnaziu actuale

Planificare calendaristică pentru clasa a VIII-a (orientativ)

Prezentarea manualului și anunțarea proiectului din Unitatea 1. 1 I (2 ore)

UNITATEA I: CE ÎNSEAMNĂ PRIETENIA?

Planurile 2.4 – Selectarea cuvintelor- manualul, sistematică a

pentru fiecare secvență

de argon și jargon Indicarea

• Indicarea numărului Caietul elevului, Minitest

• Scrierea ciornei individuală

de grafică Activitate Portofoliu

Domenii Competențe specifice Conținuturi

punct de vedere față de opiniile expuse

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

REFLECȚIE – discutarea impresiilor după prima lectură

profesorul propune o discuție frontală privind primele impresii referitoare la text.

Lecția 2. Firul narativ. Planurile narațiunii (pp. 15 – 16)

CONSTITUIREA SENSULUI – relectura și explorarea textului

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Elementele decorului din tabără Elementele decorului din oraș

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Lecția 3. Naratorul și personajele (1) (pp. 17 – 18)

 distins („luminat de acea clemență interioară“),

 este atent la tot ce se petrece în jurul lui;

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

 necioplit („mi se părea necioplit“, „după obiceiul

 „plină de optimism“, uimită și entuziasmată de

 „fața ei de gogoașă“  generoasă („a venit încărcată de dulciuri“);

Lecția 3. Naratorul și personajele (2) (pp. 18 – 19)

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Lecția 4. Structuri textuale combinate. Textul discontiuu (pp. 20 – 21)

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Al cincilea paragraf este o structură narativă.

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Ca temă pentru acasă, vor realiza sarcina de la rubrica Portofoliu.

Lecția 6. Noi pagini – alte idei (pp. 23 – 24)

Lecția 7. Strategii de ascultare activă (pp. 26 – 27)

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Lecția 8. Categorii semantice (actualizare) (pp. 28 – 30)

Categorii semantice: sinonimele și antonimele, omonimele, cuvintele polisemantice

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Lecția 9. Derivarea. Compunerea (actualizare) (pp. 31 – 33)

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Lecția 10. Conversiunea. Familia de cuvinte (pp. 34 – 35)

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Lecția 11. Împrumuturile (pp. 36 – 37)

Ex. 2: Răspunsuri așteptate:

folosite informațiile din staticul din varianta digitală a manualului.

Explorare – Tipuri de împrumuturi. Neologismele

Ex. 1: Răspunsuri așteptate:

Ex. 2: Răspunsuri așteptate:

Ex. 3: Răspuns așteptat:

Ex. 4: Răspuns așteptat:

Ex. 5: Răspunsuri așteptate:

Ex. 6: Răspunsuri așteptate:

Ex. 2: Răspuns așteptat: extremă, am imaginat, străzile, magazine, biblioteci.

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Lecția 12. Registrele limbii (pp. 38 – 39)

Soluțiile posibile la prima întrebare din fișă sunt următoarele:

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Explorare – Argoul. Jargonul

Ex. 2: Răspunsuri așteptate:

Ex. 4: Răspuns așteptat: parol (franceză) – pe cuvânt de onoare.