Evaluare Națională

EVALUARE NAȚIONALĂ
2023
EXERCIȚII DE EXAMEN EXPLICATE PE ÎNȚELESUL
TUTUROR
TESTE DE EXAMEN PENTRU EXERCIȚIUL INDIVIDUAL
NOȚIUNI TEORETICE PREZENTATE ȘI APLICATE
GHID PENTRU SUPORTUL EMOȚIONAL
LIMBA ROMÂNĂ
MIRUNA-ALINA-MARIA CARANDA
EVALUARE NAȚIONALĂ
2023
EXERCIȚII DE EXAMEN EXPLICATE PE ÎNȚELESUL

TUTUROR
TESTE DE EXAMEN PENTRU EXERCIȚIUL INDIVIDUAL
NOȚIUNI TEORETICE PREZENTATE ȘI APLICATE
GHID PENTRU SUPORTUL EMOȚIONAL
LIMBA ROMÂNĂ
MIRUNA-ALINA-MARIA CARANDA
Acest material este destinat tuturor elevilor de gimnaziu care vor
susține examenul de Evaluare Națională. De asemenea, părinții copiilor
pot găsi utile informațiile din capitolul Ghid pentru părinți.
Informațiile teoretice și rezolvările respectă programa de studiu.
Cerințele sunt preluate de pe site-ul Ministerului Educației. Tabelele,
modelele pentru exerciții, explicațiile și ghidurile sunt realizate de mine.
Există multiple stiluri de învățare, dar am ales să abordez în
această carte cea mai eficientă metodă găsită de mine, inspirându-mă
din cărțile utilizate în alte țări, cu sisteme educaționale performante.
Metoda se bazează, în ordine, pe înțelegerea, exersarea, repetarea și
memorarea unei noțiuni. Concret, un concept trebuie judecat din mai
multe perspective. În primul rând, informația trebuie analizată înainte
să se acumuleze în cantitate semnificativă. Ulterior, noțiunea trebuie
înțeleasă atât teoretic, cât și practic. Următorul pas constă în repetarea
constantă a noului concept, iar partea de memorare va veni de la sine.
Dorința de a crea o perspectivă completă despre pregătirea
pentru Evaluarea Națională s-a concretizat cu zeci de ore de muncă,
pentru a vă oferi informația într-un mod ușor accesibil.
Vă rog să nu utilizați această carte în alt scop decât cel personal
educațional! Vă mulțumesc pentru susținere și sper să găsiți util
materialul!
Ce ar trebui să știți despre mine?
Numele meu este Miruna și am ales să scriu această carte, pentru

că am trecut prin diverse examene și știu exact ce înseamnă toată
pregătirea pentru Evaluarea Națională și cât de mult influențează
aceasta viitorul unui elev. Povestea nu este despre mine, ci despre
experiența pe care am avut-o eu în procesul de pregătire, iar eu cred că
este utilă pentru cineva care urmează să susțină acest examen, deci voi
vă puteți folosi de următoarele rânduri pentru a reține ceea ce
considerați că vă poate ajuta pe mai departe.
Eu am obținut 9.85 la Limba română și 9.80 la Matematică la
Evaluarea Națională. Ce vă pot spune cu sinceritate este că nu mi-am
planificat niciodată ce note să iau la acest examen, doar lucram ce
primeam ca temă și citeam lecțiile din caiet și din manual, pentru că
voiam să fac tot ce ține de mine în speranța că va fi suficient. Și chiar a
fost! Ba chiar îmi aduc aminte că văzusem la știri cu un an înainte de
examen ultimele medii de la fiecare liceu și mă gândeam atunci: “ce
note imense!”. Deci, nimic nu este imposibil! Nu lăsați pe nimeni să vă
spună că nu puteți face ceva! Ține doar de voi, de câte eforturi și de
câte sacrificii sunteți dispuși să faceți.
Totuși, nu sunt nici eu robot. Nu vreau să creez o idee greșită
despre perioada de pregătire pentru examen. Am avut și eu zile în care
m-am simțit obosită, nu am obținut doar note de zece la clasă, nu am
stat doar în casă să învăț, dar am găsit un echilibru în toate. De fapt,
psihic nu mi-am pierdut niciodată motivația, iar când vedeam că fizic nu
mai aveam putere, mă relaxam, iar a doua zi o luam de la capăt, având
forțe proaspete. Pauzele de odihnă sunt necesare, dar este important
ca timpul alocat învățatului să fie mai mare decât cel pentru recreere.
Toată călătoria aceasta nu este despre a lua zece cu orice preț sau
despre a vă compara cu alți copii, ci despre progresul vostru personal.
Toate cunoștințele pe care le acumulați acum vă vor fi de folos pe viitor
și vă vor ajuta să vă descurcați singuri la teme, la proiecte și, mai ales, în
viață, pentru că veți putea lua decizii cu propria voastră minte.
3
Eu am absolvit Colegiul Național “Sfântul Sava”. Am avut două
perioade de motivație care au dus la acest rezultat.
Prima a fost cea în care mi-am dorit mereu să fiu cea mai bună
variantă a mea și să transform greșelile în învățături, cu ajutorul cărora
am și evoluat. Această etapă nu poate fi limitată în timp, este modul
meu de gândire, după care m-am ghidat atât pentru Evaluarea
Națională, cât și pentru orice altă situație de viață. Nu știu dacă este
bine sau rău cum gândesc, vă povestesc doar felul meu de-a fi.
A doua parte din procesul de motivație a apărut după ce-am fost
la Ziua Porților Deschise la Sava. Povestesc mai multe despre această zi
în capitolul Ghid pentru elevi, dar pe scurt, am simțit încă de la primul
pas în acea clădire că vreau să învăț următorii ani acolo. Nu am simțit
acest lucru cu niciun alt liceu pe care l-am mai vizitat. Datorită acelei
zile, până la examen am prins și mai multă putere să fiu atentă la detalii
și să mă perfecționez la ambele materii.
Cine a avut un rol important în formarea mea?
Pe această cale, doresc să le mulțumesc părinților mei și bunicelor

mele, care m-au susținut din toate punctele de vedere și care au crezut
în mine atunci când eu nu am crezut. De asemenea, persoanele din
familia mea extinsă sunt foarte importante pentru mine și apreciez
foarte mult tot sprijinul lor.
Ce vă oferă această culegere?
Cartea are scopul de a vă ordona cunoștințele acumulate și de a

vă ajuta să vă lămuriți lacunele, toate acestea completându-se cu
indicații legate de cum ar trebui să rezolvați subiectele de la examen,
astfel încât să primiți punctajul maxim. Fiecare exercițiu conține un
exemplu de rezolvare, lucruri de care să țineți cont pentru a-l putea
soluționa și noțiuni de teorie. Corectarea la această materie poate fi
subiectivă, deci puteți obține punctajul maxim la un exercițiu, fără să fi
respectat tot ce v-am scris eu la indicații, dar cel mai bine este să
învățați de la început corect cum se rezolvă o cerință și să nu vă lăsați în
voia sorții.
4
CUPRINS
• Ghid pentru părinți – pag. 6

• Ghid pentru elevi – pag. 9
• Teste de Evaluare Națională rezolvate și
explicate – pag. 16
• Teste de Evaluare Națională pentru exercițiul
individual – pag. 87
• Greșeli frecvente de scriere – pag. 151
5
GHID PENTRU PĂRINȚI
6
Probabil aveți emoții mai mari pentru copilul dumneavoastră
decât are chiar el. Este un examen important pentru viitorul acestuia,
deci grijile sunt pe măsură. Eu nu-mi permit să dau sfaturi, pentru că
fiecare părinte știe ce este mai bun pentru adolescentul său și ce relație
are cu acesta. Însă, vă pot spune ce a funcționat și ce nu a funcționat
atât la mine, cât și la alte persoane de vârsta mea în perioada
examenului.
1. Nevoia de a fi ascultat
De cele mai multe ori, un elev caută înțelegere. Un părinte ar
trebui să-l întrebe cât de des posibil ce simte legat de examen, care
materie i se pare mai grea, dacă se simte pregătit pe partea teoretică și
dacă se simte pregătit pe plan psihic. Mustrarea unui copil atunci când
acesta nu învață nu duce la rezolvarea problemei, ci la accentuarea ei.
Adolescentul va amâna tot mai des procesul de studiu, pentru că îi
aduce aminte de stânjenirea pe care a simțit-o în momentul în care a
fost certat, chit că-și exteriorizează această stare, chit că o ascunde. Cel
mai bine îl ascultați și vedeți ce vă spune.
Există motive pe care elevii le găsesc ca să nu învețe, care par a fi
scuze de copii leneși, dar care de fapt provin din modul lor de
funcționare. Cel mai ușor exemplu ar fi tendința unui adolescent de a
amâna în repetate rânduri începerea calitativă a studiului, spunându-vă
că "mai are timp". Acest fenomen se datorează unei personalități
perfecționiste, care așteaptă un moment ideal pentru a se apuca de
ceea ce vrea să facă. Lui trebuie să-i explicați că pregătirea pentru acest
examen este asemănătoare cu încercările pe care viața i le va scoate în
cale: câștigă cel care se adaptează rapid și căruia nu-i este frică de eșec.
Atunci când se va apuca să învețe, vor exista dificultăți, note mai mici,
note mai mari, bucurii, dar altfel nu se poate.
Deci, cel mai important este să-l ajutați să concretizeze procesul
de învățare, nu să se gândească visător cum va fi când va începe, dar
încercați să aveți foarte multă răbdare să-i explicați cu frumosul, nu cu
forța.
7
2. Nevoia de încurajări
Copiii care știu ce au de făcut și care suferă atunci când au o
săptămână mai slabă pe plan școlar au nevoie doar de o încurajare
pentru a depăși perioada dificilă. Dacă le veți spune că au scăzut la
învățătură sau că nu studiază suficient, îi veți face să se închidă în ei și
să sufere în tăcere, pentru că rezultatele neașteptate deja le-au produs
destulă suferință și nu-și doresc să retrăiască această stare prin
discuțiile cu cei din jur. Puteți să le ridicați moralul spunându-le că aveți
încredere că vor reuși sau ieșind la o plimbare, pentru a se mai relaxa.
3. Timpul liber
Indiferent de câtă materie mai are de recuperat sau de ce notă își
dorește, un copil are nevoie și de pauze în toată această pregătire
pentru examen. La sfârșit de săptămână, ar fi indicat să-și vadă prietenii
sau să meargă la un film, ca să prindă putere pentru săptămâna ce va
urma. Interzicerea unei excursii sau a unei ieșiri îl poate face să se simtă
nedreptățit și să se distanțeze de dumneavoastră, pentru că ratează
amintiri cu colegii săi. Toți elevii fac eforturi pentru acest examen, unii
mai puține, alții mai multe, dar absolut toți merită apreciere.
4. Comparațiile
Fiecare om este unic și, mai ales, un copil care se află în plin
proces de dezvoltare. Nu cunosc vreo persoană care să se fi simțit
motivată când a fost comparată cu altcineva. Din contră, punerea pe
piedestal a unui alt coleg va aduce în sufletul adolescentului
dumneavoastră multă frustrare și ură. În loc să ia exemplul celui cu care
l-ați comparat, își va dori ca acea persoană să nu fi existat și se va
întreba de ce el nu este suficient de bun pentru dumneavoastră. Deci,
cel mai bine este să discutați cu copilul despre bariera pe care a
întâmpinat-o cândva și să găsiți împreună o metodă de rezolvare, fără
să-i evidențiați că au existat alți copii care s-au descurcat mai bine.
“În spatele fiecărui copil care crede în el însuși se află un părinte care
a crezut mai întâi.” - Matthew Jacobson
8
GHID PENTRU ELEVI
9
Stres. Probabil acesta este cuvântul care definește cel mai bine
perioada pregătirii mele pentru examenul de la sfârșitul clasei a VIII-a.
Acum aproximativ nouă ani, nimeni nu vorbea despre fricile unui copil
care trebuie să susțină un examen atât de important pentru viitorul său.
Din păcate, nu s-a schimbat nimic. Școala se axează pe predarea
noțiunilor teoretice, iar discuțiile despre barierele pe care le întâmpină
un elev în procesul de învățare lipsesc cu desăvârșire. Singurul sfat pe
care l-am primit a fost: “să n-ai emoții!”, dar oamenii nu înțeleg că un
îndemn nu înseamnă rezolvarea problemei. Aceste “emoții” sunt, de
fapt, temeri pe care unii copii nu le pot exterioriza, iar alții nu le pot
conștientiza, pentru că nu înțeleg ce li se întâmplă, iar starea lor este
afectată involuntar.
Așadar, m-am gândit să împărtășesc cu voi experiența mea. Vă voi
spune ce dificultăți am întâmpinat eu și ce metode de rezolvare am
găsit.
A. Înainte de examen:
1. Frica de eșec.
Fiecare elev vede diferit eșecul. Câteva exemple de situații
nefavorabile ar fi: admiterea la un liceu nedorit, admiterea la un liceu
considerat slab, media de admitere sub 9 etc. Toate acestea pot fi
evitate dacă puneți pasiune în ceea ce faceți și dacă învățați constant.
De fiecare dată când vă întrebați dacă veți reuși, gândiți-vă concret la ce
puteți face pentru a obține rezultatul dorit. Eu, de exemplu, lucram un
test sau citeam teoria în astfel de momente.
2. Oboseala
Programul unui copil de clasa a VIII-a este foarte încărcat. Șase ore
pe zi la școală, două ore de pregătire pentru examen și aproximativ trei
ore pentru teme duc la epuizare, dacă nu există o rutină. Eu îmi
organizasem săptămâna astfel: în cele două zile cu pregătiri, mergeam
la ore, apoi la meditații și seara la aerobic (fiind foarte obosită după
vreo opt sau nouă ore solicitante, preferam să fac puțină mișcare,
pentru că nu mă mai puteam concentra la teme atunci).
10
În celelalte trei zile din timpul săptâmânii, ajungeam acasă la
prânz, dormeam câteva ore, după care mă apucam de învățat, având
mintea limpede. În weekend, încărcați-vă bateriile! Dormiți cât puteți,
plimbați-vă, găsiți-vă lucruri care să vă genereze o stare bună (o
mâncare, o activitate, un film, o ieșire), dar nu uitați de tot de învățat.
Puteți să vă faceți lecțiile ziua, iar după-amiaza să vă relaxați.
3. Alimentația
La finalul clasei a VIII-a se organizează banchetul. Știu că vă doriți
să arătați cât mai bine în pozele din album, dar vă rog să nu vă
înfometați pe parcursul anului. Creierul are nevoie de resurse pentru
energie, de aceea, nu ignorați semnele pe care vi le dă organismul
vostru! Consumați ceea ce vă place și încercați să găsiți un echilibru în
toate.
4. Sportul
Scopul principal este examenul. Sportul trebuie să fie benefic în
perioada pregătirii pentru examen, nu un stres în plus. Recomand
gimnastica aerobică și plimbările, pentru că oferă o doză de energie
într-un timp scurt. Competițiile sportive ar trebui puse pe un plan
secundar în clasa a VIII-a, deoarece consumă destul de mult timp și vă
pot distrage de la învățat. Bineînțeles, depinde de la caz la caz, aceasta
este strict opinia mea.
5. Odihna
Probabil ați auzit deja că somnul este foarte important în viața
unui copil. Pentru a da randament la școală, încercați să adormiți
înainte de miezul nopții și să aveți opt ore de somn. Setați-vă lumina de
la telefon să fie galbenă seara, pentru că cea albastră întârzie procesul
de odihnă. Dacă simțiți nevoia, dormiți la prânz, iar dacă nu vă este
somn, măcar stați întinși pe pat, în liniște, fără telefon.
6. Nevoia de a fi ascultat
Nimeni nu vă va înțelege mai bine decât o persoană care trece
prin același stres.
11
Discutați cu colegii de clasă mai apropiați despre ceea ce simțiți
legat de examen și ajutați-vă reciproc. Fie veți descoperi cum să
rezolvați ceea ce vă doreați, fie veți fi fericiți că ați fost ascultați. Pentru
mine, punctul în care am realizat că fricile mele nu sunt diferite de ale
celorlaltor colegi a reprezentat un moment de eliberare, pentru că am
văzut că este normal să-ți faci griji și să ai emoții.
6. Perseverența
Drumul spre succes este unul lung și presărat cu suișuri și
coborâșuri. Câștigă oamenii care se adaptează rapid, care nu renunță și
care găsesc mijloace prin care să depășească obstacolele. Vor exista zile
când veți simți că nu mai aveți răbdare să citiți sau putere să rezolvați
exerciții. Dacă aceste zile apar rar, odihniți-vă. Dacă aceste zile apar des,
încercați să trageți de voi să rezolvați chiar și un exercițiu sau să citiți
măcar o pagină, pentru că tot este mai bine decât să nu fi făcut nimic.
7. Motivația
De câte ori vreți să renunțați, gândiți-vă la scopul vostru. Vreți un
anumit liceu? Vreți o notă peste 8? Sau o notă aproape de 10? Oricare
ar fi idealul vostru, trebuie să luptați pentru el. Dacă doar vă gândiți
cum ar fi și ce mult v-ar plăcea, nu este suficient. Preocupați-vă doar de
evoluția voastră, nu vă comparați cu alți colegi și lucrați acolo unde
aveți cele mai mari lipsuri.
8. Concentrarea în timpul studiului

Nu este atât de important câte ore stați cu cărțile în față, ci cât de
productivi sunteți. Încercați să vă verificați cunoștințele după ce citiți.
Fie vă puneți voi singuri întrebări (de exemplu, vă puteți gândi ce
înseamnă diftong și triftong după ce ați studiat definițiile), fie faceți
acest joc cu un coleg. Toate noțiunile au o logică în spate. Încercați s-o
găsiți, pentru că “toceala” nu este o soluție pe termen lung.
9. Influența celor din jur

Există persoane care vă vor susține în drumul vostru și persoane
care vă vor încurca. Din prima categorie face parte familia.
12
Familia este cea care luptă ca voi să aveți un viitor mai bun.
A doua categorie include oamenii care au un folos în a vă
descuraja. Printre aceștia se numără colegi care vă invidiază și profesori
cu diverse interese. Unii “prieteni” vor încerca să vă oprească evoluția,
pentru că ei nu vor să evolueze, deci în mod voit nu vă pot lăsa pe voi
s-o faceți. Este o discuție destul de lungă, dar ce vă pot spune este că
multe prietenii se vor destrăma după aflarea notelor, așa că nu încercați
să prioritizați pe altcineva în clasa a VIII-a, ci doar concentrați-vă pe voi.
Încercați mereu să fiți cea mai bună variantă a voastră. Legat de
profesorii care nu vor crede voi, cel mai bun sfat este să-i ignorați și să
vă vedeți de treabă, dovedindu-le la examen că n-au avut dreptate. Eu
am trecut prin ceva asemănător. Profesoara mea de limba română din
clasele V-VIII încerca cu orice preț să mă demoralizeze, deoarece
încerca să-și ridice copiii pe care-i pregătea personal (cred că acum
înțelegeți la ce interese mă refeream mai sus). La un moment dat,
ajunsese să-mi spună că-mi dă 7 la teste de încurajare, dar că la examen
nu voi lua nici măcar atât. Mă afectau aceste comentarii, pentru că
știam cât învăț și pentru că mi-ar fi fost mult mai ușor dacă aveam parte
de puțină susținere, dar cred că i-am demonstrat la Evaluarea Națională
că s-a înșelat, când am obținut 9.85 la limba română.
10. Și până la urmă, de ce atâta învățat?

Trăim într-o lume superficială, în care zilnic, pe diverse platforme,
apar tot felul de persoane care susțin că noțiunile din școală nu sunt
folositoare. Nu vă lăsați influențați! Cu cât știți mai multe lucruri, cu
atât vă veți descurca mai ușor în situațiile dificile. Exprimările și
corectitudinea mesajelor voastre reprezintă o carte de vizită pentru voi.
Aceasta poate fi una care să vă deschidă drumuri, dacă vă prezentați
clar ideile, sau care să vă limiteze accesul în diverse grupuri de
persoane, dacă faceți dezacorduri și nu utilizați corect punctuația.
Totodată, gândirea matematică vă poate ajuta să ieșiți dintr-un moment
critic, pentru că veți găsi o rezolvare pe care o persoană cu o minte
neantrenată nu ar putea s-o vadă. Biologia ne ajută să înțelegem de ce
ne doare într-un anumit loc și de ce alegem o anumită metodă pentru a
ne vindeca.
13
De asemenea, datele istorice și cele geografice ar trebui să vă arate că
tot ce avem astăzi nu este întâmplător, ci se datorează eforturilor celor
dinaintea noastră și avem măcar datoria de a păstra ce-am primit, dacă
nu putem să și îmbunătățim. Chimia și Fizica se găsesc peste tot în jurul
nostru, atât în obiecte, cât și în diferite fenomene și procese.
Deci, învățați tot ce puteți, pentru că nu știți când vă va folosi și, în
plus, încercați să analizați relațiile interumane din jurul vostru. Cei care
au subiecte de discuție și au răbdare să se asculte sunt mai puțini
violenți decât cei care comunică superficial și care se ceartă ușor din
orice. Pe termen lung, veți vedea că este foarte important acest aspect.
Voi alegeți din care categorie vreți să faceți parte.
Eu mi-am ales liceul pe acest criteriu. Mergând pe holurile sale
înainte de Evaluarea Națională, mi-a atras atenția liniștea. Toți elevii
discutau sau râdeau în câte un grup, dar fără să-i deranjeze pe ceilalți și
nimeni nu se lua de nimeni. Veneam dintr-o școală în care fenomenul
de bullying era la ordinea zilei, iar acum, pentru prima dată, vedeam că
există și pace. Adolescenții se distrau și vorbeau despre pasiuni
comune, respectându-se unul pe celălalt. Descopeream cu uimire că
acești liceeni nu sunt “tocilari”, așa cum îi numeau mulți, că nu au capul
mai mare de la cât învață și că, de fapt, sunt fix oamenii pe care mi-i
doream în jurul meu. Pentru că erau exact ca mine. Acea vizită a liceului
m-a motivat atât de tare să vreau să studiez acolo următorii patru ani,
încât am și reușit.
Astfel, dacă vă doriți să aveți un mediu plăcut la liceu și să fiți
înconjurați de oameni de calitate, continuați să învățați. Știu că este
greu, știu că înseamnă multe sacrificii, dar credeți-mă că tot efortul va fi
spre binele vostru.
B. În timpul examenului:
1. Este normal să aveți nevoie brusc la toaletă. Este o reacție a

organismului la stres. Mergeți la baie și apoi continuați-vă lucrarea.
2. Nu dați foaia mai devreme din cauza panicii! Duceți-vă până la

baie și dați-vă cu apă pe față!
14
Desenați ceva pe ciornă sau uitați-vă pe geam câteva minute, dar nu
predați lucrarea mai devreme de finalul celor două ore! Aveți suficient
timp să rezolvați exercițiile, chiar dacă ați avut o pauză.
3. Nu încercați metode pe care nu le-ați mai folosit înainte de

examen! Dacă acasă nu v-ați obișnuit să utilizați ciorna, nu începeți la
examen să faceți acest lucru, pentru că puteți pierde foarte mult timp.
4. Respectați ceea ce vă spun supraveghetorii. Nu scrieți cu

creionul! Tăiați ceea ce ați greșit doar cu o singură linie!
5. Folosiți-vă de resurse, în funcție de nevoi. Luați-vă la voi apă și

hidratați-vă. Să aveți și ceva dulce, pentru când vă scade puterea de
concentrare. De asemenea, nu uitați de medicamente, dacă urmați
vreun tratament, de exemplu: pentru diabet, pentru migrene, pentru
arsuri gastrice etc. Chiar dacă n-aveți vreo afecțiune care necesită
pastile, să vă luați măcar un antidiareic la voi, pentru că în timpul unei
situații solicitante puteți să vă stricați la stomac și este mai bine să aveți
la îndemănă toate mijloacele utile rezolvării problemei decât să ratați
examenul din cauza unui astfel de moment.
Spor la învățat și mult succes în tot ceea ce vă propuneți!
15
Teste de Evaluare
Națională rezolvate și
explicate
16
MODELUL PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ
DIN 2023
17
Două exemple de insecte extrase din primul text sunt “albine” și “fluturi”.
18
Pasajul cu care se rezolvă cerința 1 A este următorul:
“Mii de fluturi mici, albaștri, mii de roiuri de albine

Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul văratic de mireasmă și răcoare
A popoarelor de muște sărbători murmuitoare.”
Pentru a primi punctajul maxim:

➢ Puteau fi menționate oricare două insecte din cele îngroșate în
paragraful de mai sus.
➢ Pentru a arăta că știți să vă exprimați corect și că puteți transmite
clar o informație, ar fi indicat să construiți un enunț în care să
precizați cele două obiecte, nu să le “trântiți” doar pe acelea, deși în
baremul modelului din 2023 se menționează că nu este obligatoriu
pentru acest exercițiu să alcătuiți un enunț.
➢ Cuvintele alese vor fi puse între ghilimele, pentru că sunt preluate
întocmai din text.
➢ Enunțul va începe cu o exprimare proprie sau cu câteva cuvinte din
cerință, nu cu repetarea întregii cerințe, pentru a demonstra că
aveți un anumit vocabular. Exemplu de “așa nu”: “Denumirea a
două insecte identificate în textul 1 ... .“
➢ Respectați normele de punctuație și ortografie, altfel veți fi
depunctați.
Pentru a obține răspunsul cât mai rapid:

➢ Încercați să alegeți cuvinte-cheie din cerință, iar apoi să vă uitați în
text după informații care au legătură cu acestea.
➢ Cuvintele-cheie constituie “chei” sau “instrumente” în descifrarea
unei scrieri.
➢ În cazul exercițiului 1, cuvântul-cheie din enunț este “insecte”.
➢ Menționați doar două insecte, nu mai multe, pentru că nu vă
punctează nimeni în plus și consumați timp cu o cerință ușoară.
Dacă enumerați mai mulți termeni decât vă spune cerința, de
regulă, se punctează doar primii doi, indiferent care dintre aceștia
sunt corecți.
19
“De treci codrii de aramă, de departe vezi albind
d Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.”
d “Au fost șase zile de junglă.”
“ (…) stăteau la soare în vârful arborilor ca să-și usuce penele

d îmbibate peste noapte de sudoarea pădurii și a pământului."
X
X
X
X
X
X
În primele patru versuri ale poeziei, rima este împerecheată și măsura

versurilor este de șaisprezece silabe.
20
Pentru cerința 6 A sunt necesare următoarele noțiuni de teorie:
➢ Există următoarele tipuri de rimă:

• rimă împerecheată (rimează versurile 1 cu 2, 3 cu 4, 5 cu 6 și 7 cu 8)
• rimă încrucișată (rimează versurile 1 cu 3, 2 cu 4, 5 cu 7 și 6 cu 8)
• rimă îmbrățișată (rimează versurile 1 cu 4, 2 cu 3, 5 cu 8 și 6 cu 7)
• monorimă (aceeași rimă în toate versurile)
• rimă albă (nu există rimă)
• rimă imperfectă (rimează versurile 1 cu 2, 3 cu 6, 4 cu 5, fără să
respecte o regulă)
➢ Măsura unui vers se calculează despărțind toate cuvintele în silabe

din versul respectiv și numărând câte silabe sunt în total. De
exemplu, în versul: “Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa
sură” măsura este de 16 silabe (Su-ră-i sa-ra cea de toam-nă; de pe
la-curi a-pa su-ră).

➢ Respectați normele de punctuație și de ortografie, altfel veți fi
depunctați.
➢ Rima se stabilește cu ajutorul ultimelor silabe de la finalul fiecărui
vers.
➢ Aveți grijă la cuvintele cu cratimă! Cratima nu este același lucru cu
liniuța de despărțit în silabe. De exemplu, “Sură-i” are 2 silabe, nu 3,
deci cratima nu creează o silabă în plus.
➢ Dacă vi se cere măsura mai multor versuri și există mai multe valori,
veți face o medie. De exemplu, dacă primul și al treilea vers au 10
silabe, iar versul al doilea și cel de-al patrulea au 12, veți spune că
măsura celor patru versuri este de 10-12 silabe.
21
Tema naturii este elementul de conținut comun celor două texte.
Aceasta conturează imaginea vizuală a pădurii, scoțând în evidență și
trăsăturile elementelor componente ale codrului.
În strofele din “Călin (File din poveste)” de Mihai Eminescu, depresia
eului liric se reflectă în prezentarea artistică a naturii, fapt ce se remarcă în
secvența “Tristă-i firea, iară vântul sperios vo creangă farmă”.
În al doilea fragment, naratorul analizează Pădurea Amazoniană, fiind
uimit de tot ceea ce aude și vede în jurul său, atitudine ce reiese din
secvența “mă simțeam mic, dar viu, așa cum era totul în jurul meu”.
Consider că oamenii trebuie să protejeze natura și, implicit, copacii.

În primul rând, fiecare persoană are datoria morală de a păstra
moștenirea de la generațiile precedente și de a o da mai departe. De exemplu,
îngrijirea copacilor este o responsabilitate, având în vedere producția lor de
oxigen necesară vieții.
În al doilea rând, natura necesită atenție, răul putând fi făcut foarte
ușor. De exemplu, în al doilea text, naratorul este oprit înainte de a ciopli
copacul, Roberto conștientizând rolul acestuia pentru viețuitoarele pădurii.
În concluzie, fiecare pom are nevoie de interes din partea oamenilor,
pentru beneficiile pe care le aduce.
22
➢ Elementul de conținut comun celor două texte trebuie să fie o

informație care se află atât în primul fragment, cât și în cel de-al
doilea.
➢ Elementul de conținut se va găsi în ideile scrierii, nu în forma
textului (genurile literare – epic, liric, dramatic - nu sunt elemente
de conținut).
➢ Exemple de elemente de conținut:
• o temă (exemple: natura)

• un loc (exemplu: pădurea)
• o activitate (exemple: a petrece timp în natură)
• o relație (exemplu: relația om-natură)

➢ Trebuie respectată limita exercițiului (nu scrieți mai puțin de 30 de
cuvinte, altfel veți fi depunctați).
➢ Trebuie precizat un element de conținut comun celor două texte,
alături de explicații și de citate din fiecare fragment.
➢ Ansamblul (element de conținut – explicație – citat) trebuie detaliat
în enunțuri concise. Dacă propoziția devine prea complicată, sensul
ei nefiind clar, puneți punct după o parte din ea și alcătuiți încă una,
respectând limita de cuvinte.
➢ Pentru a arăta că aveți un anumit vocabular, folosiți cât mai multe
sinonime în enunțurile alcătuite (exemplu: pădure = codru) și
încercați să nu repetați un cuvânt sau o sintagmă de prea multe ori
(de exemplu, folosiți într-o propoziție “pădure”, în următoarea
“codru” și apoi alternați-le).
depunctați.
23
➢ Identificați cel mai convenabil element de conținut: fie îl alegeți pe
cel mai evident din ambele texte, fie pe cel care se află în pasaje
ofertante. A doua variantă vă permite să demonstrați că înțelegeți
un text în profunzime și că puteți să vă adaptați limbajul în funcție
de complexitatea unui exercițiu.
➢ Încercați să nu pierdeți prea mult timp cu ciorna. Ar fi bine să vă
notați acolo doar elementul de conținut și citatele alese, iar cu ele în
față să vă gândiți la o rezolvare pe care să o scrieți direct pe foaia de
examen.
➢ Alegeți citate cât mai scurte, pentru a nu pierde timp cu transcrierea
lor și pentru a vă încadra în spațiul alocat.

TEXTUL ARGUMENTATIV
INTRODUCEREA Consider că ... (de explicat acordul sau dezacordul
(IPOTEZA) pentru interogația din cerință; încercați să înlocuiți
cuvintele din întrebare cu sinonime, astfel încât să se
păstreze sensul ei, dar răspunsul să fie exprimat cu alți
termeni).
CUPRINSUL În primul rând, ... (de precizat și de detaliat un

(DEMONSTRAȚIA) argument pentru răspunsul la întrebarea din cerință).
De exemplu, ... (de prezentat un exemplu inspirat din
viața reală, care să susțină argumentul și care să fie
exprimat obligatoriu la persoana a III-a).
În al doilea rând, ... (de precizat și de detaliat un alt
argument pentru răspunsul la întrebarea din cerință).
De pildă, ... (de prezentat un exemplu din textul suport,
care să susțină argumentul și care să fie exprimat
obligatoriu la persoana a III-a).
ÎNCHEIEREA În concluzie, ... (de reformulat ideea descrisă în

(CONCLUZIA) introducere).
24
cuvinte și nici mai mult de 100 de cuvinte, pentru că veți fi
depunctați – este greșită afirmația: “cu cât mai mult, cu atât mai
bine”).
➢ Nu puteți folosi persoana I sau a II-a (stilul textului argumentativ
este unul obiectiv, permițând doar persoana a III-a).
➢ Dacă propoziția devine prea complicată, sensul ei nefiind clar,
puneți punct după o parte din ea și alcătuiți încă una, respectând
limita de cuvinte.
sinonime contextuale pentru cuvintele-cheie din compunere
(exemplu: grijă = interes = atenție).
➢ Deși în baremul modelului pentru 2023 se menționează că nu este
obligatoriu să folosiți conectorii specifici (“consider că”, în primul
rând”, “în al doilea rând”, “de exemplu”, “în concluzie”), utilizarea
lor îi poate demonstra corectorului că aveți cunoștințe despre textul
argumentativ.
➢ Vizual, introducerea și încheierea trebuie să fie aproximativ egale
(nu poate exista o diferență mare între numărul de rânduri al celor
două). Se aplică și pentru primul argument și al doilea argument.
depunctați.

➢ Gândiți-vă la argumentul al doilea, cel pe care puteți să-l extrageți
din text, pentru că în acest fel eliminați o idee pentru primul
argument (de exemplu, dacă al doilea argument se bazează pe grija
pentru natură, primul argument poate fi oricare, dar nu acesta,
pentru că altfel nu ați mai avea ce detalia în argumentul din textul
suport).
faceți acolo doar o schiță pentru cele două argumente, iar cu ea în
examen.
25
Curajul este valoarea morală identificată atât în fragmentul din
“Călătorie în jurul omului” de Alexandru Stermin, cât și în povestea “Dumbrava
minunată” de Mihail Sadoveanu.
În fragmentul din “Călătorie în jurul omului”, naratorul dorește să
străbată Pădurea Amazoniană, o secvență relevantă fiind cea în care ghidul
nu-i susține ideea, dar aventurierul este hotărât să caute papagalii cu orice
preț.
În povestea “Dumbrava minunată”, Lizuca pleacă spre casa bunicilor
împreună cu Patrocle, fiind expusă la diverse pericole, o secvență relevantă
constând în curajul pe care-l are fetița când traversează Dumbrava
Buciumenilor.
c): Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o

vocală şi o semivocală pronunţate în aceeaşi silabă (răs-
toa-ce, ie-le – scrierea fonetică a lui “ele”).
c Hiatul apare între două vocale alăturate, pronunţate în
silabe diferite (flu-izi).
Derivarea este procedeul prin care se formează cuvinte noi cu

ajutorul sufixelor (grupuri de sunete adăugate după rădăcină) şi
b al prefixelor (grupuri de sunete adăugate în fața rădăcinii).
b): cuibar = cuib + -ar, sclipitoare = sclipi + -toare
26
➢ Valorile culturale se referă la credințele, tradițiile și obiceiurile unei

comunități (exemple: religia, limbajul, mentalitatea și obiectivele
turistice reprezentative pentru un grup de oameni).
➢ Valorile morale constau în trăsăturile de caracter ale unui om,
acestea putând fi justificate prin experiența sa de viață sau prin
influența pe care o au persoanele din jur asupra sa (exemple:
bunătatea, sinceritatea, loialitatea, curajul, dragostea,
responsabilitatea, onoarea).

bine”).
➢ Trebuie precizată o valoare morală sau culturală comună celor două
texte, alături de explicații și de secvențe din fiecare text.
➢ Ansamblul (valoare – explicație – secvență) trebuie detaliat în
enunțuri concise. Dacă propoziția devine prea complicată, sensul ei
nefiind clar, puneți punct după o parte din ea și alcătuiți încă una,
depunctați.

➢ Scopul acestei compuneri este să arătați că ați înțeles cele două
texte și că le puteți compara, de aceea nu este atât de important
pentru ce carte optați, ci cum o prezentați.
➢ Fie alegeți o lectură pe care o stăpâniți și pe care o puteți folosi
pentru a vă evidenția vocabularul, fie alegeți una simplă pentru a
finaliza rapid cerința.
27
c): Sensul propriu este sensul obișnuit al unui cuvânt
(fluturi=insecte), iar sensul figurat este cel cu valoare
c expresivă pentru un cuvânt (râuri=mulțimi).
Te simțeai atât de bine și de bucuros că ești acolo, încât parcă uitaseși

complet de noaptea prin care abia trecuseși.
Animalele junglei nu sunt pașnice.
Tricoul său este albastru.
„când am vrut” este o propoziție subordonată circumstanțială de timp,

„să lovesc trunchiul – un copac subțire într-o junglă” este o propoziție
subordonată completivă directă, iar „în care există miliarde de alți copaci” este
o propoziție subordonată atributivă.
28
Pentru cerința 6 B sunt necesare următoarele noțiuni de teorie:
TIPURI DE PROPOZIȚII
CLASIFICARE DUPĂ SCOPUL COMUNICĂRII
PROPOZIȚIA • comunică o informație despre un obiect, o ființă
ENUNȚIATIVĂ sau un fenomen
(ASERTIVĂ) • are întotdeauna la final punct (.)
• exemplu: George locuiește în Suedia.
PROPOZIȚIA • cere informații despre un obiect, o ființă sau un
INTEROGATIVĂ fenomen, punând o întrebare
• are întotdeauna la final semnul întrebării (?)
• exemplu: Unde locuiește George?
PROPOZIȚIA • exprimă o stare sufletească de admirație,
EXCLAMATIVĂ mirare, indignare sau regret
• are întotdeauna la final semnul exclamării (!)
• exemplu: George a intrat la liceu!
Pentru a primi punctajul maxim și pentru a obține răspunsul cât
mai rapid:
➢ Respectați tipul de enunț cerut, cazul și funcția sintactică.
➢ Utilizați cuvântul cu care vi s-a spus să alcătuiți enunțul.
➢ Alcătuiți enunțuri exprimate clar.
➢ Propoziția principală are înțeles de sine stătător, nedepinzând de

alte propoziții, iar dacă este desprinsă din frază, poate exprima
singură comunicarea (exemplu: „M-a oprit”).
➢ Propoziția secundară (subordonată) nu are înțeles de sine stătător,
prin urmare depinde de altă propoziție din frază (exemplu: „când
am vrut” depinde de propoziția principală, mai exact de verbul “a
oprit” și răspunde la întrebarea “când a oprit?”, deci este o
propoziție subordonată circumstanțială de timp; „să lovesc trunchiul
– un copac subțire într-o junglă” răspunde la întrebarea “ce am
vrut?”, deci este o propoziție subordonată completivă directă; „în
care există miliarde de alți copaci” răspunde la întrebarea “care
junglă?”, deci este o propoziție subordonată atributivă).
29
au uitat aceea
zimbri
ai căror copiii
Textul suport din “Călin (File din poveste)” de Mihai Eminescu surprinde
aspectul naturii la finalul toamnei și trecera gradată spre iarnă. Starea de
solitudine a eului liric se observă în descrierea izvoarelor: “Singuratece
izvoare fac cu valurile larmă”.
Fragmentul conturează tema naturii în viziunea eminesciană. Codrul și
copacii, două elemente componente ale peisajului, trec printr-o perioadă
a schimbărilor, aceasta fiind relevantă pentru evidențierea mesajului poetic.
Epitetul “pădure de argint” creează o imagine vizuală, ce sugerează că
30
transformările pot fi benefice, iar asemănarea zăpezii cu argintul, un metal
valoros, arată prețiozitatea anotimpului alb. Metafora “trunchii vecinici poartă
suflete sub coajă” reliefează viața în profunzime, dincolo de ambalaj.
Mesajul textului poetic scoate în evidență semnificația esenței și efemeritatea
exteriorului. Versurile prezintă schimbările aduse de anotimpul rece, în care
fiecare componentă a naturii trece printr-o etapă firească. Fragmentul
surprinde o comparație indirectă între viața oamenilor și modificările mediului
înconjurător. Indiferent de cât de vătămat este învelișul, mereu va ieși la
suprafață sufletul unei ființe. Ambalajul nu durează la nesfârșit, esența fiind
cea care rămâne.
Astfel, textul supus analizei din “Călin (File din poveste)” de Mihai
Eminescu transmite admirația eului liric pentru elementele naturii, completată
cu pasaje deprimante. Consider că eul poetic are o legătură strânsă cu
componentele mediului și că își asociază stările cu modificările din jurul său, de
aceea descrie cu atenție, dar și cu tristețe ceea ce-l înconjoară.
31
Pentru subiectul al II-lea sunt necesare următoarele noțiuni de
teorie:
➢ Mesajul poetic reprezintă totalitatea ideilor, sentimentelor şi stărilor
pe care poetul dorește să le transmită cititorului.
➢ Instanța comunicării este eul liric, adică vocea autorului prezentă în
poezie, care exprimă trăirile și gândurile poetului. Verbele și
pronumele sunt, predominant, la persoana I și a II-a.
➢ Semnificația operei este conturată cu ajutorul imaginilor artistice, al
figurilor de stil și al sentimentelor sugestive.

➢ Trebuie respectată limita minimă a compunerii pentru comentarea
mesajului poetic (scrieți cel puțin 150 de cuvinte).
➢ Trebuie precizate tema textului, două elemente componente ale
peisajului, două figuri de stil diferite și un sentiment dominant.
Trebuie să le detaliați pe fiecare în parte, nu doar să le menționați.
depunctați.

➢ Puteți urma pașii de mai jos pentru a reuși să creați o compunere
despre mesajul unei opere, într-un timp cât mai scurt:
1. Citiți textul cu atenție o dată, iar dacă nu ați înțeles o parte din el,
citiți încă o dată doar acea parte și apoi recitiți încă o dată totul. Nu
este competiție de viteză, deci nu trebuie să vă grăbiți să treceți
prin text, ci să vă alocați suficient timp pentru a-l înțelege.
2. Notați-vă pe ciornă aspectul cel mai general al operei. Concret,
identificați despre ce se vorbește în fragment. De exemplu, natură,
iubire, viață, istorie etc. Aceasta este tema textului și este bine s-o
discutați la orice compunere pe care o aveți de făcut despre o
operă literară.
3. Identificați atmosfera din operă. Analizați cum își exteriorizează eul
liric trăirile, în raport cu celelalte elemente. De exemplu, starea
dominantă poate fi de tristețe, depresie, iubire etc.
32
4. Alegeți două componente ale peisajului și descrieți-le pe scurt.
5. Organizați-vă compunerea cu introducere, cuprins, încheiere.
Introducerea și încheierea trebuie să fie aproximativ egale, iar
cuprinsul să fie cât cele două la un loc.
6. În introducere, puneți accent pe o idee generală din operă și pe
sentimentul dominant. În cuprins, încercați să evidențiați tema,
figurile de stil, imaginile artistice, elementele de peisaj și mesajul
textului. În încheiere, prezentați concluziile comentariului și opinia
voastră.
33
SUBIECTUL DAT LA EVALUAREA NAȚIONALĂ
DIN 2022
34
Două obiecte existente în magazia vasului sunt reprezentate de
“șuruburi” și de “cuie”.
35
“În afară de cheresteaua de pe punte, în magazia vasului fuseseră

înghesuite până sus fel de fel de materiale, în lăzi, în baloturi, în cutii
de tablă, în bidoane şi-n saci. Ieremia le cumpărase după listă şi le
orânduise sârguincios. Erau cabluri de oţel şi parâme de felurite
grosimi, făcute colaci, erau bare de fier, şuruburi, cuie, butoiaşe cu ulei
de in, cutii de vopsea, pânză groasă de vele, cu urzeală de cânepă şi
bătătura de bumbac și încă multe altele pe care nu le puteai descurca
decât dacă aveai lista lor în cap. […]”

➢ Puteau fi menționate oricare două obiecte din cele îngroșate în
întocmai din text.
aveți un anumit vocabular. Exemplu de “așa nu”: “Denumirea a
două obiecte din magazia vasului ... .“
depunctați.

➢ Încercați să alegeți unul sau mai multe cuvinte-cheie din cerință, iar
apoi să vă uitați în text doar după acestea.
unei scrieri.
➢ În cazul exercițiului 1, cuvântul-cheie din enunț este “magazia”.
36
“― Ismaile! strigă Anton Lupan. De azi înainte ai
de hrănit două guri mai mult: pe Mihu şi pe
a Negrilă, îi vezi? Ai grijă să nu ne facem de râs!”
“Era o speţă rară de câine de vânătoare, brac

b din Dalmaţia, tata i-a pus numele „Şmil”.”
a “În anul 1908, locuiam în fața Grădinii Icoanei.”
X
X
X
X
X
X
Una dintre trăsăturile lui Mihu este neîncrederea. Secvența “sfios și

poate neîncrezător; nu prea era obișnuit, se vede, cu bunătatea semenilor
săi” constituie o caracterizare directă, realizată de către narator, sugerând că
băiatul tratează cu scepticism acțiunile oamenilor.
37
MIJLOACELE DE CARACTERIZARE ALE UNUI PERSONAJ

CARACTERIZAREA DIRECTĂ CARACTERIZAREA INDIRECTĂ
1. de către narator 1. prin gândurile și sentimentele
2. de către alte personaje protagonistului
3. prin autocaracterizare 2. prin limbajul protagonistului
(protagonistul însuși se descrie) 3. prin vestimentația și prin aspectul
4. prin tehnica oglinzilor paralele protagonistului
(personajul este caracterizat diferit 4. prin numele protagonistului
de mai multe instanțe narative: 5. prin faptele și prin atitudinea
personaje, narator) protagonistului
6. prin mediul în care trăiește
protagonistul
7. prin tehnica basoreliefului
(trăsăturile protagonistului sunt “în
relief”, de unde și denumirea
tehnicii, adică ies în evidență pe
parcursul întregului text)
Naratorul, personajele sau protagonistul Cititorul trebuie să deducă trăsătura din
afirmă în mod explicit o trăsătură. text.
Pasajul cu care se rezolvă cerința 6 este următorul:
„Băiatul sări în picioare, sfios şi poate neîncrezător; nu prea era

obişnuit, se vede, cu bunătatea semenilor săi. […] În schimb, în ochii
băiatului, negri, cu sclipiri albăstrii, cum e uneori cerul în clipa când
amurgul s-a stins, dar noaptea încă nu s-a statornicit, deşi zâmbitori, se
citea o tristeţe domoală, din cele care, odată ce s-au ivit în priviri, ai
zice că niciodată nu mai pot pieri.”.
Mihu prezintă următoarele trăsături:
• sfiala (timiditatea) – reiese direct din spusele naratorului: “Băiatul

sări în picioare, sfios (...)”
38
• neîncrederea (scepticismul) – reiese direct din spusele naratorului:
“poate neîncrezător; nu prea era obişnuit, se vede, cu bunătatea
semenilor săi.”
• tristețea (depresia) – reiese direct din spusele naratorului: “se citea
o tristețe domoală, din cele care, odată ce s-au ivit în priviri, ai zice
că niciodată nu mai pot pieri.”

➢ Trebuie respectată limita exercițiului (nu scrieți mai puțin de un
enunț și nici mai mult de trei enunțuri, pentru că veți fi depunctați –
este greșită afirmația: “cu cât mai mult, cu atât mai bine”).
➢ Trebuie precizată una dintre trăsăturile prezentate mai sus, alături
de mijlocul său de caracterizare și de un citat corespunzător.
➢ Ansamblul (trăsătură – mijloc de caracterizare – citat) trebuie
explicat în enunțuri concise. Dacă o propoziția devine prea
complicată, sensul ei nefiind clar, puneți punct după o parte din ea
și alcătuiți încă una, respectând limita de maxim trei enunțuri.
➢ Pentru a arăta că aveți un anumit vocabular, folosiți cel puțin un
sinonim pentru trăsătura identificată (exemplu: neîncredere =
scepticism).
depunctați.

➢ Identificați cea mai convenabilă trăsătură de descris: fie o alegeți pe
cea mai evidentă din text, fie pe cea care se află într-o secvență
sofisticată. A doua variantă vă permite să demonstrați că înțelegeți
notați acolo doar trăsătura și citatul ales, iar cu ele în față să vă
gândiți la o rezolvare pe care să o scrieți direct pe foaia de examen.
39
Relația om-câine este surprinsă în conținutul ambelor texte și
evidențiază sentimentele pure ale celor două ființe.
În primul fragment, devotamentul lui Mihu față de Negrilă rezultă din
secvența: “― Fireşte! Altfel nici nu mă gândesc.”, constituind răspunsul
băiatului la condițiile de conviețuire ale lui Anton Lupan.
În al doilea fragment, loialitatea lui Șmil reiese din pasajul: “nu se lăsa
până nu-l găsea”, arătând grija animalului pentru siguranța stăpânului său.
Consider că un loc vizitat des nu este plictisitor dacă are multe de oferit.
În primul rând, o persoană poate vedea un oraș cu ocazia unui festival
organizat periodic. De exemplu, carnavalul de la Rio constituie o oportunitate
pentru turiștii care vor să descopere activități noi anual.
În al doilea rând, un om dorește să revadă un spațiu cu care are o
legătură. În al doilea text, de pildă, Delavrancea “pleca cu vaporul la
Constantinopol și la Atena”, deoarece călătoria îi genera o stare pozitivă.
În concluzie, o persoană nu se poate plictisi de un loc deosebit.
40

doilea.
de conținut).
• o temă (exemple: iubirea, călătoria)

• un personaj (exemplu: câinele)
• un loc (exemplu: mediul maritim)
• o activitate (exemple: a găti, a mânca, a călători)
• o relație (exemplu: relația om-câine)
• un sentiment (exemple: grija, loialitatea)

cuvinte și nici mai mult de 70 de cuvinte, pentru că veți fi depunctați
– este greșită afirmația: “cu cât mai mult, cu atât mai bine”).
➢ Pentru a arăta că aveți un anumit vocabular, folosiți sinonime pentru
elementul de conținut identificat (exemplu: devotament =
loialitate).
depunctați.
41
examen.
lor și pentru a nu depăși limita de cuvinte.

TEXTUL ARGUMENTATIV
termeni).


42
bine”).
limita de cuvinte.
(exemplu: benefic = oportun = ofertant).
➢ Trebuie folosiți conectorii specifici (“consider că”, în primul rând”,
“în al doilea rând”, “de exemplu”, “în concluzie”).
depunctați.

argument (de exemplu, dacă al doilea argument se bazează pe
emoția generată de călătorie, primul argument poate fi oricare, dar
nu acesta, pentru că altfel nu ați mai avea ce detalia în argumentul
din textul suport).
examen.
43
Responsabilitatea este valoarea morală identificată atât în fragmentul
din “Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran, cât și în romanul “Ocolul
Pământului în 80 de zile” de Jules Verne.
În fragmentul din “Toate pânzele sus!”, Anton Lupan preia
răspunderea pentru viețile lui Mihu și a lui Negrilă, fapt evidențiat în
secvența “De azi înainte ai de hrănit două guri mai mult”.
În romanul “Ocolul Pământului în 80 de zile”, Phileas Fogg are grijă de
Passepartout pe tot parcursul călătoriei, inclusiv în momentele critice,
precum cel din scena atacului asupra trenului în care se aflau.
a): Când prima consoană este b, c, d, f, g, h, p, t, v, iar a doua este

l sau r, amândouă consoanele trec la silaba următoare: bă-trâni.
Dintre două vocale succesive (în hiat), prima merge la silaba de
a dinainte, iar a doua la silaba următoare: pri-e-te-nos.
Compunerea reprezintă unirea a două sau mai multe

cuvinte într-o unitate lexicală cu un sens nou.
c c): întotdeauna = în + totdeauna, niciodată = nici + odată
44


bine”).
depunctați.

45
d
Omonimele sunt cuvinte cu

formă identică și înțeles total
diferit.
d d): mare (1: „apă stătătoare”,
2: “spațioasă”).
“ar fi vrut” modul condițional-optativ

“să întrebe” modul conjunctiv
“socoti” modul indicativ
Maria a ales culoarea lămpii.
Te-ai gândit la el astăzi?
„Mânca zilnic acel pește cu carnea rumenie și miros puternic iodat” este
o propoziție principală, iar „care trăiește mai ales în Bosfor” este o propoziție
subordonată atributivă.
46
MODURILE ȘI TIMPURILE VERBALE

CONJUGAREA VERBULUI “A MERGE” LA PERSOANA I, SINGULAR
MODURILE PERSONALE
MODUL INDICATIV a) timpul prezent: merg
b) timpul imperfect: mergeam
c) timpul perfect compus: am mers
d) timpul perfect simplu: mersei
e) timpul mai mult ca perfectul: mersesem
f) timpul viitor: voi merge/o să merg
g) timpul viitor anterior: voi fi mers
MODUL CONJUNCTIV a) timpul prezent: să merg
b) timpul perfect: să fi mers
MODUL a) timpul prezent: aș merge
CONDIȚIONAL-OPTATIV b) timpul perfect: aș fi mers
MODURILE NEPERSONALE
MODUL PARTICIPIU mers
MODUL INFINITIV a merge
MODUL SUPIN de mers, la mers, pentru mers
MODUL GERUNZIU mergând

mai rapid:
➢ Alegeți verbe cărora știți să le precizați modul, dar aveți grijă ca
modurile verbale să fie diferite, pentru că așa cere enunțul.
➢ Cel mai ușor se recunosc: modul conjunctiv (începe mereu cu “să”),
modul condițional-optativ (începe cu: “aș”- persoana I, numărul
singular; “ai”- persoana a II-a, numărul singular; “ar” - persoana a
III-a, numărul singular sau plural, “am”- persoana I, numărul plural;
“ați” - persoana a II-a, numărul plural) și modul gerunziu (se termină
mereu în “-ând” sau în “-ind”).
47

mai rapid:

singură comunicarea (exemplu: „Mânca zilnic acel pește cu carnea
rumenie și miros puternic iodat”).
prin urmare depinde de altă propoziție din frază (exemplu: „care
trăiește mai ales în Bosfor” depinde de propoziția principală, mai
exact de substantivul “pește”, și răspunde la întrebarea “care
pește?”, deci este o propoziție subordonată atributivă).
48
aș vrea
să fii
străzii a
căror mândri
Pe la sfârșitul lunii august, am ieșit la plimbare împreună cu părinții

mei. Era sâmbătă seara, așa că am mers în parc, profitând că amândoi erau
mai odihniți, fiind o zi nelucrătoare.
Prima dată am văzut leagănele. Nu am stat foarte mult aici, pentru că
mă plictiseam singură, așa că m-am îndreptat spre parcul de distracții, în
speranța că voi găsi măcar un coleg de joacă. Ai mei probabil au rămas mai în
spate, mergând mai încet. Lângă roată, am văzut-o pe Mălina, prietena mea
de la grădiniță. Am alergat una spre cealaltă și ne-am bucurat de revedere.
N-o mai văzusem de trei ani. Acum, Mălina avea un păr castaniu, lung
până la jumătatea spatelui și era aproape la fel de înaltă ca mine. Rămăsese
la fel de zâmbitoare, la fel de dornică să se distreze și avea acea sclipire în
ochi, specifică unei persoane care iubește viața. Ne-am dat în balansoar și pe
tobogan, iar când ne-am așezat pe o bancă, Mălina mi-a spus:
- Nu pot să cred că te-am găsit aici! Mi-a fost dor de tine!
- Și mie de tine! Vrei acum să ne dăm în mașinuțele care se ciocnesc?
- Da! Mi-ar plăcea! Mă duc să le cer bani alor mei.
49
- Dar părinții mei unde sunt? Erau mai în spate și acum nu-i mai văd.
- Hai să-i căutăm pe ai tăi atunci!
A urmat o perioadă de aproximativ o jumătate de oră în care am fugit
prin tot parcul. Voiam doar să-i găsesc pe ai mei. La un moment dat, aud că mă
strigă cineva. Era tata. Ne căutam în același timp. După ce mi-au spus să nu mă
mai îndepărtez de ei niciodată fără să-i anunț, mama și tata ne-au dus pe mine
și pe Mălina la mașinuțe. Cât noi ne-am bucurat de cursă, părinții noștri au
făcut schimb de numere de telefon și au stabilit o următoare ieșire.
A fost o seară deosebită! M-am bucurat că mi-am revăzut prietena și că
am petrecut timp cu ea. De-abia aștept săptămâna viitoare să ieșim cu
bicicletele!
50
teorie:
➢ Narațiunea este sinonimul povestirii. Atunci când aveți de alcătuit
un text narativ și nu știți de unde să începeți, gândiți-vă la trăsăturile
unei povestiri:
• are un povestitor (narator);
• are personaje;
• are acțiune;
• narațiunea se îmbină cu descrierea și dialogul.
➢ Narațiunea este structurată pe momentele subiectului:

1. Expozițiunea: partea introductivă a operei, în care sunt prezentate
cadrul acțiunii și personajele
2. Intriga: situația care perturbă echilibrul și determină cursul acțiunii
3. Desfășurarea acțiunii: prezentarea întâmplărilor declanșate de
intrigă
4. Punctul culminant: cel mai tensionat moment din desfășurarea
acțiunii
5. Deznodământul: rezolvarea punctului culminant

mai rapid:
➢ Trebuie respectată limita minimă a textului narativ (scrieți cel puțin
150 de cuvinte).
➢ Trebuie respectată limita minimă a secvenței descriptive (scrieți un
pasaj de cel puțin 30 de cuvinte, în care să descrieți o persoană, un
obiect, un animal, un peisaj etc).
➢ Trebuie respectată limita minimă a secvenței dialogate (scrieți cel
puțin patru replici de dialog).
➢ Toată povestirea trebuie organizată pe momentele subiectului.
Exemplu: expozițiunea – plimbarea în parc, intriga – revederea
Mălinei, desfășurarea acțiunii – joaca, punctul culminant – lipsa
părinților, deznodământul – găsirea părinților și reluarea activităților
depunctați.
51
SUBIECTUL DE REZERVĂ PENTRU
EVALUAREA NAȚIONALĂ DIN 2022
52
“Brașov” Și “Sibiu” reprezintă două localități din itinerarul celei de-a
doua excursii.
“— Dac-am fi plecat într-o simplă excursie, ar fi fost altceva.

Nu ştiu dacă v-a spus Lucia... noi ne-am pregătit pentru o
c expediţie ştiinţifică, nu pentru o simplă excursie...”
53
“A doua excursie a avut în itinerar litoralul, dar nu plaja, ci

Adamclisi, mănăstirile, Delta Dunării cu vaporaşul, sudul Moldovei,
Podișul Transilvaniei, cu Brașov, Sibiu, Sighișoara, Cluj, dar şi
Hunedoara, Haţeg cu zimbrii, cu muzeele, bisericile, locurile
importante care existau, păstrând proporțiile, în orice oraș; toate erau
în ghiduri şi pe hărţi, era simplu şi era frumos să cauţi locuri care
trebuiau văzute.”

➢ Puteau fi menționate oricare două localități din cele îngroșate în
întocmai din text.
aveți un anumit vocabular.
depunctați.

➢ Încercați să alegeți unul sau mai multe cuvinte-cheie din cerință, iar
apoi să vă uitați în text doar după acestea.
unei scrieri.
➢ În cazul exercițiului 1, cuvintele-cheie din enunț sunt “itinerarul” și
“localități”.
54
d “Părinţii mei au mers pe munte ani de zile, între 1955 şi 1970.”
“În Cheile Carașului […]. Dealurile sunt din calcar,

găurite de zeci de peșteri, închise însă (atunci) cu
porţi încuiate cu lacăte, cu acces controlat de
nişte oameni din partea locului, în legătură cu
c Clubul de Speologie „Emil Racoviţă”.”
X
X
X
X
X
X
Una dintre trăsăturile lui Istrate este eleganța. Secvența “Ochelarii cu

rame de aur îi dădeau şi mai multă distincţie figurii.” constituie o
caracterizare directă, realizată de către narator, scoțând în evidență atenția
acordată de personaj înfățisării sale.
Cele două fragmente se aseamănă din punct de vedere tematic,

elementul de conținut comun fiind călătoria.
În primul text, replica lui Ionel “noi ne-am pregătit pentru o expediție
55
științifică” evidențiază scopul excursiei cireșarilor și încercarea lor de a se
maturiza.
În al doilea text, autoarea își amintește cu drag de călătoriile din
tinerețe, fapt reliefat în secvența “era frumos să cauți locuri care trebuiau
văzute”.
Organizarea unei călătorii necesită stabilirea tuturor amănuntelor

semnificative pentru desfășurarea acesteia.
În primul rând, hotărârea unui program poate garanta un nivel de
productivitate ridicat experienței. De exemplu, o familie poate discuta despre
activitățile dorite, astfel încât toți membrii ei să fie mulțumiți.
În al doilea rând, resursele vitale sunt definitorii în ducerea la bun
sfârșit a unei călătorii deosebite. În primul text, de pildă, cireșarii aveau
nevoie de hrană și instrumente medicale pentru reușita expediției științifice,
ei dorindu-și “o hartă precisă a regiunii”.
În concluzie, planificarea în detaliu a unei excursii este importantă
pentru atingerea idealului propus.
56

protagonistul
„O însoţea un bărbat scund, în floarea vârstei, însă cu părul

complet alb. Ochelarii cu rame de aur îi dădeau şi mai multă distincţie
figurii. Numai zâmbetul pe care i-l cunoştea tot oraşul parcă dispăruse
de pe faţa doctorului Istrate.”
Istrate este:
• scund – reiese direct din spusele naratorului: “un bărbat scund”

• matur – reiese indirect din aspectul protagonistului: “în floarea
vârstei, însă cu părul complet alb”
57
• distinct (elegant) – reiese direct din spusele naratorului: “şi mai
multă distincţie figurii”
• deprimat – reiese indirect din comportamentul protagonistului:
“Numai zâmbetul pe care i-l cunoştea tot oraşul parcă dispăruse de
pe faţa doctorului Istrate.”

➢ Trebuie respectată limita exercițiului (nu scrieți mai puțin de un
enunț și nici mai mult de trei enunțuri, pentru că veți fi depunctați –
este greșită afirmația: “cu cât mai mult, cu atât mai bine”).
➢ Trebuie precizată una dintre trăsăturile prezentate mai sus, alături
de mijlocul său de caracterizare și de un citat corespunzător.
➢ Ansamblul (trăsătură – mijloc de caracterizare – citat) trebuie
explicat în enunțuri concise. Dacă o propoziția devine prea
complicată, sensul ei nefiind clar, puneți punct după o parte din ea
și alcătuiți încă una, respectând limita de maxim trei enunțuri.
➢ Pentru a arăta că aveți un anumit vocabular, folosiți cel puțin un
sinonim pentru trăsătura identificată (exemplu: distinct = elegant).
depunctați.

➢ Identificați cea mai convenabilă trăsătură de descris: fie o alegeți pe
cea mai evidentă din text, fie pe cea care se află într-o secvență
sofisticată. A doua variantă vă permite să demonstrați că înțelegeți
notați acolo doar trăsătura și citatul ales, iar cu ele în față să vă
58

doilea.
de conținut).
• o temă (exemple: călătoria)

• un loc (exemplu: peștera)
• o activitate (exemple: a călători, a organiza necesarul pentru o
excursie)
• o relație (exemplu: relația copil-părinte, relația de prietenie)
• un sentiment (exemple: curajul, bucuria)

➢ Pentru a arăta că aveți un anumit vocabular, folosiți sinonime pentru
elementul de conținut identificat (exemplu: călătorie = excursie).
depunctați.
59
examen.

TEXTUL ARGUMENTATIV
termeni).


60
bine”).
limita de cuvinte.
(exemplu: semnificativ = definitoriu = important).
depunctați.

emoția generată de călătorie, primul argument poate fi oricare, dar
din textul suport).
examen.
61
Curajul este reperul moral identificat atât în fragmentul din “Cireșarii”
de Constantin Chiriță, cât și în romanul “Elevul Dima dintr-a șaptea” de Mihail
Drumeș.
În fragmentul din “Cireșarii”, copiii doresc să creeze “o hartă precisă a
regiunii”, stabilându-și un scop dificil pentru vârsta lor. Aceștia nu simt frica,
ci doar bucuria ca au ocazia să-și atingă obiectivul.
În romanul “Elevul Dima dintr-a șaptea”, adolescenții vor să găsească o
comoară și să înființeze un nou stat, Grigorida. Liderul arpetiștilor, Grigore
Dima, alege oamenii de care are nevoie și planifică partea financiară, fără
vreo secundă de teamă.
Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală

şi două semivocale pronunţate în aceeaşi silabă.
b b): pu-teai, dă-deau
Compunerea reprezintă unirea a două sau mai multe

cuvinte într-o unitate lexicală cu un sens nou.
a a): întotdeauna = bine + înțeles, despre = de + spre
Sinonimul contextual este un termen care are sens asemănător

cu cuvântul subliniat din secvență. Cuvintele subliniate pot
avea mai multe sensuri, în funcție de enunțul (contextul) în
b care se află. b): precisă = exactă, să retușăm = să corectăm
62


bine”).
depunctați.

63
Omonimele sunt
cuvinte cu formă
identică și înțeles
b b): poartă (1: „ușă”, 2: “îmbracă”) total diferit.
“harta” cazul nominativ

“peșterii” cazul genitiv
“părinților” cazul dativ
Prețul hărții este același.
Spune-i și lui vestea!
„Nu știu” este o propoziție principală, iar „dacă v-a spus Lucia” este o
propoziție subordonată completivă directă.
Știi
noștri cluburile
văii
douăsprezece create
64
Cireșarii se întâlnesc la Ursu, unde Lucia întârzie. Ionel le spune
prietenilor săi că el crede că aceasta nu a ajuns, pentru că nu a lăsat-o
doctorul.
Băieții o văd în scurt timp pe Lucia intrând pe poartă, alături de
doctorul Istrate. Bărbatul spune că-i place faptul că cireșarii sunt serioși în
organizarea călătoriei. Ionel îi povestește că ei se pregătesc pentru o expediție
științifică, nu pentru o excursie obișnuită, având drept scop realizarea unei
hărți precise a regiunii. Tatăl Luciei îi întreabă pe cireșari dacă vor face și harta
peșterii, dar fiica sa îl roagă să fie discret.
Doctorul le oferă copiilor trusa medicală pregătită și le urează succes.
65
CAZURILE ȘI FUNCȚIILE SINTACTICE ALE SUBSTANTIVULUI
CAZUL a) subiect: Pisica se joacă.
NOMINATIV b) nume predicativ: Zorro este pisica mea.
c) atribut apozițional: Motanul Negrilă este descurcăreț.
CAZUL a) atribut substantival prepozițional: Fata cu codițe pictează.
ACUZATIV b) atribut apozițional: Am sunat-o pe sora ta, pe Andra.
c) complement direct: Ea cumpără o floare.
d) complement prepozițional: Am citit despre flori.
e) circumstanțial de loc: Ea merge la școală.
f) circumstanțial de timp: Ne vedem după ore!
g) circumstanțial de mod: Maria vorbește ca un om mare.
h) circumstanțial de cauză: Nu vedem blocul de copac.
i) circumstanțial de scop: A mers la clinică pentru
investigații.
j) nume predicativ: Florile sunt pentru mama.
CAZUL DATIV a) complement indirect: Îi dau mamei florile.
b) atribut substantival prepozițional: Băiatul asemenea
mamei este frumos.
c) atribut apozițional: I-am dăruit colegei mele, Luizei, o
ciocolată.
d) circumstanțial de loc: Stai locului!
e) circumstanțial de mod: Maria acționează conform
protocolului.
f) circumstanțial de cauză: Ana a reușit datorită mătușii
sale.
g) nume predicativ: Rezultatul este conform așteptărilor.
CAZUL a) fără funcție sintactică: Radu, ce s-a întâmplat?
VOCATIV b) atribut apozițional: Domnule doctor, veniți repede!
CAZUL a) atribut substantival prepozițional: Copacii din spatele
GENITIV casei sunt uscați.
b) atribut apozițional: Bluza fetei, a Andrei, este nouă.
c) atribut substantival genitival: Ziua lui Darius este azi.
d) circumstanțial de loc: Pasărea stă deasupra casei.
e) circumstanțial de timp: Carla a sosit înaintea verișoarei.
f) circumstanțial de mod: Dana luptă împotriva hoților.
g) circumstanțial de cauză: Fugim din cauza vremii.
h) circumstanțial de scop: Se stresează în privința testului.
i) nume predicativ: Florile sunt ale Simonei.
66
mai rapid:
➢ Alegeți substantive cărora știți să le precizați cazul, dar aveți grijă să
alegeți cazuri diferite, pentru că așa cere enunțul.
➢ Cel mai ușor se recunosc: cazul nominativ (substantivul care
răspunde la întrebarea “cine?” este subiect în nominativ), cazul
vocativ (substantivul fără funcție sintactică, cu rol de formulă de
adresare, este în cazul vocativ) și cazul acuzativ (indiferent de
funcția sintactică, substantivele în cazul acuzativ au o prepoziție
specifică în fața lor: “cu”, “la”, “din”, “despre” etc).


mai rapid:
67

singură comunicarea (exemplu: „Nu știu”).
prin urmare depinde de altă propoziție din frază (exemplu: „dacă v-a
spus Lucia” depinde de propoziția principală, mai exact de verbul la
forma negativă “nu știu”, și răspunde la întrebarea “ce nu știu?”,
deci este o propoziție subordonată completivă directă).

teorie:
➢ Rezumatul constă în prezentarea pe scurt a ideilor principale dintr-
un text. În realizarea lui, trebuie respectate următoarele reguli:
• toate faptele vor fi povestite la persoana a III-a;
• se vor exprima doar ideile principale din text, fără detalii;
• se vor utiliza moduri și timpuri verbale precum: indicativ
(prezent, perfect compus, imperfect), condițional-optativ și
conjunctiv;
• nu se vor folosi modul imperativ și timpul perfect simplu, pentru că
stilul textului nu permite acest lucru;
• nu se vor menționa citate, dialoguri, arhaisme sau regionalisme;
• nu se vor folosi cuvintele: ”autor”, ”acțiune”, “personaj”
sau ”narator”.

mai rapid:
bine”).
➢ Extrageți câte o idee din fiecare alineat și veți obține planul de idei.
depunctați.
68
SIMULAREA PENTRU EVALUAREA
NAȚIONALĂ DIN 2022
69
70
Doi termeni din câmpul lexical al “școlii” sunt “ghiozdanul” și “catedra”.
“Ne vorbea despre Legiunea a XIII-a Gemina,

despre Dacia Romană – lucruri moarte
a pentru nepăsarea copilăriei noastre.”
“Amintiri din primul an de gimnaziu mi-au rămas

puţine: o exmatriculare de şapte zile pentru o
c caricatură făcută unui profesor şi imaginea unui
educator desăvârşit, profesorul meu de matematică.”
“Un popor care cunoaşte valoarea lui 𝜋, 3

d întreg şi 14, este un popor civilizat.”
X
X
X
X
X
X
71
➢ Câmpul lexical cuprinde cuvintele care aparțin aceluiași domeniu,

sinonimele acestora, termenii derivați de la acestea și expresiile
care le conțin. De exemplu, câmpul lexical al cuvântului “școală”
este format din termenii care au legătură cu școala (tablă, clasă,
cretă, profesor etc), din sinonimele lor (bancă = pupitru), din
cuvintele derivate (școlăriță, școlar, băncuță) și din expresiile care
conțin cuvinte ce au legătură cu școala (“Ai carte, ai parte!”).
➢ Câmpul lexical se mai numește și câmp semantic. Acesta nu trebuie
confundat cu familia lexicală a unui cuvânt. Totalitatea cuvintelor
formate de la același cuvânt de bază sau de la aceeași rădăcină, prin
derivare, compunere sau conversiune, formează o familie lexicală.
De exemplu, familia lexicală a cuvântului “școală” este formată din
termeni precum: “școlar”, “școlărime”, “preșcolar”, “extrașcolar”,
“școlit” etc.

➢ Puteau fi menționate oricare două cuvinte din câmpul lexical al
școlii, care se află în textul 1.
clar o informație, trebuie să construiți un enunț în care să precizați
cele două cuvinte, nu să le “trântiți” doar pe acelea.
întocmai din text.
aveți un anumit vocabular.
depunctați.

➢ Alegeți două cuvinte care au legătură cu școala și care se găsesc
obligatoriu în textul 1.
72
Secvența “înviase înaintea ochilor noștri nesfârșite șosele […]” este o
metaforă, iar “cumpătarea uscată” reprezintă un epitet.
Tema educației se regăsește în ambele texte.

Primul fragment surprinde importanța captării atenției elevilor la ore.
Elementul de conținut este unul dintre personajele-cheie în prezentarea
poveștii, mai exact domnul Preda.
Al doilea fragment evidențiază rolul materiilor studiate la școală în
viața de zi cu zi. Matematica reprezintă un element de conținut definitoriu
pentru tema educației, fiind prezentată în text utilitatea numărului π.
Discuțiile libere cu profesorii îi ajută pe elevi să aprofundeze materia

predată.
În primul rând, un adolescent caută înțelegere din partea dascălului
său. De exemplu, un profesor care lămurește cu calm o noțiune neînțeleasă
de un copil, îi face pe elevi să iubească acea materie.
În al doilea rând, un cadru didactic creează o strânsă legătură cu
73
clasa sa atunci când prezintă cu pasiune lecțiile. În al doilea text, de pildă,
elevul povestește cum s-a “apropiat de știința cifrelor”, datorită dăruirii
profesorului său în procesul de predare.
În concluzie, dialogul deschis cu profesorii aduce beneficii școlarilor.
Perseverența este valoare morală comună fragmentului din “Oameni,

fapte, amintiri” de Francisc Munteanu și romanului “Corigent la limba
română” de Ion Minulescu.
În fragmentul din “Oameni, fapte, amintiri”, scena relevantă trăsăturii
de caracter este cea în care elevul povestește despre ambiția pe care a avut-o
când a învățat pentru a promova examenul de zoologie.
În romanul “Corigent la limba română”, Buhu prezintă sacrificiile făcute
pentru a trece corigența, secvența sugestivă valorii morale fiind cea în care
adolescentul spune că va sta la Pitești toată vara, în loc să meargă la vie.
Rostirea [gz] este corectă atunci când x apare între două vocale.
a a): x este între vocalele a și e
74
➢ Figurile de stil reprezintă procedee artistice, având rolul de a spori

expresivitatea unui text cu nuanțe estetice. Acestea oferă un înțeles
nou cuvântului sau sintagmei constituente.
FIGURILE DE STIL DIN PROGRAMA PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ
Personificarea: “Un vânt răzleț își șterge lacrimile reci pe geamuri.” (

figura de stil prin care L. Blaga – Melancolie)
lucrurilor și animalelor
li se atribuie trăsături “Plantele își beu umbra și natura înoată obosită într-
umane un ocean de lumină înflăcărată… ” (V. Alecsandri)
Comparația: “Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri.” (M.
figura de stil în care doi Eminescu – Trecut-au anii)
termeni sunt apropiați
prin intermediul unui “Văd poeți ce-au scris o limbă ca un fagure de
adverb (ca, precum, miere.” (M. Eminescu – Epigonii)
cum), ce semnifică
asemănarea lor
Epitetul: “Sub bolți încenușate păianjenul își țese/ Dantela
figura de stil care lui subțire din fire lungi și dese;” (Al. Macedonski –
constă în adăugarea Castelul)
unui cuvânt lângă
termenul inițial pentru “Hârâită, noduroasă, stă în colb râșnița veche.” (M.
a crea o însuşire Eminescu – Călin)
deosebită
Enumerația: “și flori și ochi și buze și morminte” (L. Blaga – Eu nu
figura de stil în care se strivesc corola de minuni a lumii)
prezintă succesiv
elemente referitoare la “Atlasul, Caucazul, Taurul și Balcanii
același subiect seculari” (M. Eminescu – Satira III)
Repetiția: “Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară.” (V.
figura de stil care Alecsandri – Iarna)
constă în repetarea
unui cuvânt sau a unui “Plouă, plouă, plouă…” (George Bacovia – Rar)
grup de cuvinte de
două sau mai multe ori
pentru a întări o idee
75
Metafora: “Credința-i val, iubirea vânt
figura de stil prin care se Și viața fum.” (G. Coșbuc – Moartea lui Fulger)
realizează un transfer de
la semnificația obișnuită “Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă
a unui cuvânt la una Prin care trece albă regina nopții moartă.” (M.
inedită Eminescu – Melancolie)
Aliterația: Vâjind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie (M.
figura de stil care constă Eminescu – Scrisoarea III).
în repetarea unei
consoane sau a unei “Și zalele-i zuruie crunte.” (G. Coșbuc – Pașa Hassan)
silabe pentru obținerea
unui efect auditiv
Hiperbola: “În părul ei de aur, rubine-nflăcărate,/ Și-n ochii ei s-
figura de stil care constă adună lumina sfintei mări.” (M. Eminescu – Strigoii)
în exagerarea unei
expresii, prin mărirea “Și vodă-i un munte.” (G. Coșbuc – Pașa Hassan)
sau micșorarea imaginii
unui lucru peste limitele
firești
Antiteza: “Toate-s vechi și nouă-s toate.” (M. Eminescu –
figura de stil care constă Glossă)
în asocierea noțiunilor
cu sens contrar “Tu soseai din vieți, eu veneam din morți.” (T.
Arghezi – Morgenstimmung)

➢ Trebuie precizate două secvențe care ilustrează figuri de stil, iar tipul
lor nu trebuie neapărat să fie diferit. De exemplu, pot fi menționate
două epitete.
clar o informație, trebuie să construiți un enunț în care să expuneți
cele două citate, alături de numirea figurilor de stil, nu să le
“trântiți” doar pe acelea.
➢ Alegeți două secvențe pentru care să știți să precizați corect numele
procedeelor artistice. Comparația, enumerația și repetiția sunt mai
ușor de identificat decât aliterația și hiperbola, în unele cazuri.
depunctați.
76
➢ Tema este aspectul cel mai general al realităţii surprinse artistic

într-o operă literară. Aceasta poate fi un domeniu, o idee, o
atitudine, un sentiment etc.
➢ Exemple de teme:
• natura
• iubirea
• timpul
• copilăria
• călătoria
• istoria
• destinul omului superior (condiţia geniului)
➢ Elementul de conținut este o informație care se găsește în ideile
scrierii, nu în forma textului (genurile literare – epic, liric, dramatic -
nu sunt elemente de conținut).
• un loc (exemplu: școala)

• o activitate (exemple: a citi, a preda, a învăța)
• o relație (exemple: relația copil-părinte, relația elev-profesor)
• o materie (exemple: istoria, matematica)
• un personaj (exemple: profesorul, elevii)

➢ Trebuie precizată o temă comună celor două texte, alături de
explicații și de elemente de conținut.
➢ Ansamblul (temă – explicație – element de conținut) trebuie detaliat
77
depunctați.

➢ Identificați cea mai convenabilă temă: fie o alegeți pe cea mai
evidentă din ambele texte, fie pe cea care vă oferă cele mai multe
elemente de conținut.
➢ Tema trebuie să fie comună celor două texte, dar elementele de
conținut pot fi diferite. De exemplu, un personaj și o materie.
notați acolo doar tema și elementele de conținut alese, iar cu ele în
examen.
TEXTUL ARGUMENTATIV
Pentru cerința 8 AConsider
INTRODUCEREA sunt necesare următoarele
că ... (de explicat acordulnoțiuni de teorie:
sau dezacordul
termeni).


78
bine”).
limita de cuvinte.
(exemplu: profesor = dascăl = cadru didactic).
depunctați.

predarea cu pasiune a lecțiilor, primul argument poate fi oricare, dar
din textul suport).
examen.
79


bine”).
depunctați.

80
Derivarea este procedeul prin care se formează cuvinte noi cu
ajutorul sufixelor (grupuri de sunete adăugate după rădăcină) şi al
prefixelor (grupuri de sunete adăugate în fața rădăcinii).
d d): știință = ști + -ință, greutate = greu + -ătate
c Omonimele sunt cuvinte cu formă identică și înțeles total diferit.

c): liliac (1: „animal cu aripi”, 2: “arbust cu flori albe sau colorate”).
“Din inscripția sarcofagului şi a pietrei funerare, […] din efigia monedei

dezgropate.”
“le”
Le dau copiilor cuminți jucării.
81
➢ Complementul direct este funcția sintactică ce arată asupra cui se

răsfrânge direct acțiunea. Se identifică pe baza întrebărilor “ce?” și
“pe cine?”, adresate unui verb, unei locuțiuni verbale sau unei
interjecții.
➢ Complementul indirect este funcția sintactică ce arată cui se
adresează acțiunea. Se Identifică pe baza întrebării “cui?”, adresată
unui verb, unei locuțiuni verbale sau unui adjectiv.

mai rapid:
➢ Trebuie identificat complementul direct, căutând în propoziție
pronumele care răspunde la “ce?” sau “pe cine?”.
➢ Interogația trebuie pusă unui verb, unei locuțiuni sau interjecții. În
cazul acestui exercițiu, întrebarea “pe cine ținea?” are drept răspuns
“pe ele (pe lecții) le (ținea)”. Deci, “le” răspunde la întrebarea “pe
cine?”, adresată verbului “ținea”.
➢ Pronumele trebuie transcris în locul în care arată cerința.
➢ Noua propoziție trebuie construită cu același pronume identficat
anterior, dar de data aceasta el trebuie să aibă funcția sintactică de
complement indirect, adică să răspundă la întrebarea “cui?”.
➢ Pentru a alcătui o propoziție cu un complement indirect, cel mai
simplu este să alegeți o formă verbală care să permită întrebarea
“cui?” și care să se potrivească cu pronumele personal “le” (“Ei le
scriu bunicilor scrisori.”, “Vreau să le faceți cumpărăturile!” etc).
➢ Două propoziții se află în raport de coordonare adversativă, dacă

între ele există o conjuncție coordonatoare adversativă. Exemple de
conjuncții coordonatoare adversative: dar, iar, însă, ci.
➢ Propoziția dată de cerință poate fi așezată înainte sau după
conjuncție (“Ei au adormit, iar noi am pufnit în râs.” sau “Noi am
pufnit în râs, iar ei au adormit.”).
82
Noi am pufnit în râs, dar pe ei nu i-a deranjat.
Ați putea găsi cât mai mulți tineri harnici pe care să-i implicați în
proiectul referitor la istoria universală?
Subiectul fragmentului "Dacia Felix” de Cezar Petrescu este domnul

Preda, un profesor de istorie venit de la "Trei Ierarhi". Acesta nu participă
direct la acțiune, ci este prezentat prin amintirile naratorului.
Dascălul este caracterizat direct de către narator în secvența "înalt și
uscat". Această descriere reliefează trăsături fizice ale personajului, bărbatul
fiind mare și slab. De asemenea, naratorul povestește despre cum el și colegii
săi aproximau vârsta dascălului, asemănându-l cu “o mumie sortită să biruie
83
timpul”.
Secvența "și nici nu strângea bani de aur în sertarul mesei" reprezintă o
modalitate indirectă de caracterizare pentru domnul Preda. Comportamentul
său sugerează că este un om modest, care valorifică învățătura, nu bogăția.
Totodată, pasajul "își îmbrăca în straie curate copiii" susține respectul pe care
dascălul și familia sa îl oferă societății, nefiind nevoie de haine scumpe, ci de
unele îngrijite.
Consider că dedicarea de care dă dovadă domnul Preda în cariera sa se
încadrează în principiile mele despre viață. Un profesor trebuie să-și inspire
elevii și să-i ajute pe aceștia să descopere frumusețea și importanța
conceptelor prezentate, așa cum își aduce aminte naratorul că făcea dascălul
său: “de unde ştiuse oare să sufle cenuşa celor douăzeci de veacuri şi să ne
înfăţişeze aievea o lume epică şi misterioasă, care ne-a exaltat frageda noastră
închipuire?”.
84
teorie:
protagonistul
➢ Caracterizarea unui personaj constă în prezentarea unor trăsături,

alături de mijloacele de caracterizare corespunzătoare, sub forma
unei compuneri, organizată în trei părți: introducere, cuprins,
încheiere.
➢ Introducerea trebuie să conțină date despre personaj. Puteți
menționa numele personajului, importanța sa în povestire, statutul
său social și orice alt detaliu semnificativ pentru conturarea
imaginii acestuia.
➢ Cuprinsul va include descrierea a două trăsături. Fiecare trăsătură
trebuie prezentată împreună cu un mijloc de caracterizare și cu o
secvență relevantă din textul suport.
➢ Încheierea se va structura în jurul opiniei voastre despre valoarea
comună pe care o împărtășiți cu personajul.
85
➢ Trebuie respectată limita minimă a exercițiului (nu scrieți mai puțin
de 150 de cuvinte).
➢ Prezentați introducerea și cuprinsul la persoana a III-a a verbelor și
pronumelor, iar incheierea, cea cu opinia, formulați-o cu ajutorul
persoanei a III-a și, unde nu reușiți să formulați altfel, puteți folosi și
persoana I.
limita de cuvinte.
(exemplu: profesor = dascăl = cadru didactic).
două).
➢ Cuprinsul ar trebui să fie cât introducerea și încheierea la un loc.
depunctați.

➢ Identificați cele mai convenabile trăsături de descris: fie le alegeți pe
cele mai evidente din text, fie pe cele care se află în secvențe
sofisticate. A doua variantă vă permite să demonstrați că înțelegeți
notați acolo doar trăsăturile și citatele alese, iar cu ele în față să vă
➢ Pentru încheiere, alegeți o trăsătură pozitivă a personajului și
explicați de ce vă asemănați la acest punct. De exemplu, dacă aveți
un text despre un protagonist leneș, dar curajos, alegeți să vorbiți
despre curaj. Astfel, veți lăsa o impresie mai bună profesorului care
vă va corecta lucrarea. Puteți scrie despre orice trăsătură, nu vă
verifică nimeni dacă chiar se potrivește cu personalitatea voastră.
86
Teste de Evaluare
Națională pentru
exercițiul individual
87
MODELUL PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ
ÎN 2022
88
89
90
91
92
93
94
95
96
TESTUL 1 DE ANTRENAMENT PENTRU
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
Greșeli frecvente de
scriere
151
1. Virgula
La fel ca la oricare alt semn de punctuație, este corect să se pună

spațiu doar după virgulă, nu și înainte.
Exemplu: Am fost la plimbare, dar nu mi-am luat geanta.
2. Cuvintele scrise cu un singur “i” la plural
Cuvintele care la singular se termină în “u” vor avea la plural un

singur “i” în forma nearticulată și 2 “i” în forma articulată.
Exemple: mândru, parametru, codru, zimbru
un zimbru – niște zimbri – zimbrii aceia
3. “aceeași” sau “aceiași”?
Pronumele demonstrativ de identitate “aceeași” se folosește

pentru substantivele de gen feminin, număr singular, iar pronumele
demonstrativ de identitate “aceiași” se folosește pentru substantivele
de gen masculin, număr plural.
Exemple: aceeași fată, aceiași băieți
4. “fii” sau “fi”?
“Fii” se scrie cu 2 “i” la modul conjunctiv - timpul prezent (atât la

forma afirmativă, cât și la cea negativă) și la modul imperativ - forma
afirmativă.
Exemple: Trebuie să fii gata în cinci minute. (modul conjunctiv,
timpul prezent, forma afirmativă)
Tu să nu fii rău cu ea! (modul conjunctiv, timpul prezent,
forma negativă)
Fii bărbat! (modul imperativ, forma afirmativă)
“Fi” se scrie cu un “i” la modul conjunctiv – timpul perfect (atât

la forma afirmativă, cât și la cea negativă) și la modul imperativ -
forma negativă.
152
Exemple: Trebuia să fi fost la magazin. (modul conjunctiv, timpul
perfect, forma afirmativă)
Să nu fi fost o răceală! (modul conjunctiv, timpul
perfect, forma negativă)
Nu fi obraznic! (modul imperativ, forma negativă)
5. Conjugarea verbului “a crea”
Verbul “a crea” se conjugă la fel ca verbul “a lucra”. După

radicalul “cre-” se adaugă ceea ce se află și după “lucr-”.
Exemple: lucrează, creează (s-a adăugat “-ează”)
lucrăm, creăm (s-a adăugat “-ăm”)
6. “v-a” sau “va”?
Se folosește “v-a” atunci când acțiunea s-a întâmplat în trecut.

Se folosește “va” când acțiunea se va desfășura în viitor.
Exemple: Ea v-a povestit ieri o întâmplare. (timpul trecut)
Ea vă va povesti mâine despre cai. (timpul viitor)
7. “cunoștiințe” sau “cunoștințe”?
Întotdeauna forma corectă a cuvântului este “cunoștințe”, cu un

singur “i”.
Exemplu: Merg în vizită la două cunoștințe.
8. “s-a” sau “sa”?
Se scrie “s-a” când acțiunea este la timpul perfect compus, adică

la timpul trecut. Se scrie “sa” când se arată posesia unui obiect, deci
“sa” poate fi înlocuit cu “ei” sau “lui”.
Exemple: rochia sa (poate fi înlocuit cu “ei”)
mașina sa (poate fi înlocuit cu “lui”)
El s-a dus la magazin ieri. (timpul trecut)
153
9. “merită” sau “se merită”?
Verbul “a merita” nu este reflexiv, deci nu poate avea acel “se”.

Forma corectă va fi întotdeauna “merită”.
Exemplu: Merită să lupt pentru ceea ce-mi doresc!
10. “decât” sau “doar”?
“Doar” se folosește în propozițiile afirmative, iar “decât” se

utilizează în cele negative.
Exemple: Am doar o zi liberă. (propoziție afirmativă)
Nu mai am decât o zi liberă. (propoziție negativă)
154
Dobândirea cunoștințelor la limba română
necesită o abordare logică. Memorarea noțiunilor
fără înțelegerea lor nu este o soluție pe termen
lung.
Definițiile trebuie să fie analizate, nu să fie
“tocite”. Înțelegerea teoriei se vede cu adevărat în
rezolvarea exercițiilor. Dacă un concept este
deslușit, el poate fi aplicat ușor, asemeni unei
formule la matematică.
Stilul pentru crearea unei compuneri se
dezvoltă după multe încercări. Până la forma
finală, vor exista multe dileme, multe frici și multe
nemulțumiri legate de modalitatea voastră de
scriere. Cel mai important aspect este să insistați,
deci să nu renunțați rapid dacă nu obțineți din
prima o structură perfectă pentru compunerea
voastră.

Evaluare Națională - Limba Română 2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluare Națională - Limba Română 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE DE EXAMEN PENTRU EXERCIȚIUL INDIVIDUAL

NOȚIUNI TEORETICE PREZENTATE ȘI APLICATE

GHID PENTRU SUPORTUL EMOȚIONAL

EXERCIȚII DE EXAMEN EXPLICATE PE ÎNȚELESUL

TESTE DE EXAMEN PENTRU EXERCIȚIUL INDIVIDUAL

NOȚIUNI TEORETICE PREZENTATE ȘI APLICATE

GHID PENTRU SUPORTUL EMOȚIONAL

Numele meu este Miruna și am ales să scriu această carte, pentru

Cine a avut un rol important în formarea mea?

Pe această cale, doresc să le mulțumesc părinților mei și bunicelor

Ce vă oferă această culegere?

Cartea are scopul de a vă ordona cunoștințele acumulate și de a

• Ghid pentru părinți – pag. 6

8. Concentrarea în timpul studiului

9. Influența celor din jur

10. Și până la urmă, de ce atâta învățat?

1. Este normal să aveți nevoie brusc la toaletă. Este o reacție a

2. Nu dați foaia mai devreme din cauza panicii! Duceți-vă până la

3. Nu încercați metode pe care nu le-ați mai folosit înainte de

4. Respectați ceea ce vă spun supraveghetorii. Nu scrieți cu

5. Folosiți-vă de resurse, în funcție de nevoi. Luați-vă la voi apă și

Spor la învățat și mult succes în tot ceea ce vă propuneți!

“Mii de fluturi mici, albaștri, mii de roiuri de albine

Pentru a primi punctajul maxim:

Pentru a obține răspunsul cât mai rapid:

d “Au fost șase zile de junglă.”

“ (…) stăteau la soare în vârful arborilor ca să-și usuce penele

În primele patru versuri ale poeziei, rima este împerecheată și măsura

➢ Există următoarele tipuri de rimă:

➢ Măsura unui vers se calculează despărțind toate cuvintele în silabe

Pentru a primi punctajul maxim:

Consider că oamenii trebuie să protejeze natura și, implicit, copacii.

➢ Elementul de conținut comun celor două texte trebuie să fie o

• o temă (exemple: natura)

Pentru a primi punctajul maxim:

Pentru cerința 8 A sunt necesare următoarele noțiuni de teorie:

CUPRINSUL În primul rând, ... (de precizat și de detaliat un

ÎNCHEIEREA În concluzie, ... (de reformulat ideea descrisă în

Pentru a obține răspunsul cât mai rapid:

c): Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o

Derivarea este procedeul prin care se formează cuvinte noi cu

➢ Valorile culturale se referă la credințele, tradițiile și obiceiurile unei

Pentru a primi punctajul maxim:

Pentru a obține răspunsul cât mai rapid:

Te simțeai atât de bine și de bucuros că ești acolo, încât parcă uitaseși

Animalele junglei nu sunt pașnice.

Tricoul său este albastru.

„când am vrut” este o propoziție subordonată circumstanțială de timp,

Pentru cerința 7 B sunt necesare următoarele noțiuni de teorie:

➢ Propoziția principală are înțeles de sine stătător, nedepinzând de

Pentru a primi punctajul maxim:

Pentru a obține răspunsul cât mai rapid:

“În afară de cheresteaua de pe punte, în magazia vasului fuseseră

Pentru a primi punctajul maxim:

Pentru a obține răspunsul cât mai rapid:

“Era o speţă rară de câine de vânătoare, brac

a “În anul 1908, locuiam în fața Grădinii Icoanei.”

Una dintre trăsăturile lui Mihu este neîncrederea. Secvența “sfios și

MIJLOACELE DE CARACTERIZARE ALE UNUI PERSONAJ

Pasajul cu care se rezolvă cerința 6 este următorul:

„Băiatul sări în picioare, sfios şi poate neîncrezător; nu prea era

Mihu prezintă următoarele trăsături:

• sfiala (timiditatea) – reiese direct din spusele naratorului: “Băiatul