MODELE DE ANALIZĂ COMPARATĂ – EX 9 ( EVALUAREA

NAȚIONALĂ)

1. Fragmentul din Scatiul și stăpânul său , de Anton Holban, poate fi asociat la nivelul
conținutului cu opera literară Colț Alb, de Jack London. Ambele creații literare abordează
tema prieteniei dintre om și animal, însă din perspectivă diferită.
Astfel, în fragmentul lui Anton Holban, stăpânul își eliberează pasărea îndrăgită,
chiar dacă știe că va suferi în urma acestui gest, tocmai pentru a-și arăta afecțiunea față
de scatiu, pe care îl dorește liber.
Pe de altă parte, în Colț Alb, câinele își dovedește în timp afecțiunea față de
Smith, de dorul căruia se îmbolnăvește la un moment dat, dovedindu-și, de asemenea,
loialitatea față de cei apropiați, atunci când îi apără de un fugar ieșit din închisoare,
riscându-și chiar viața.
Deosebirea dintre cele două texte constă atât în alegerea diferită a personajului
animalier ( scatiul / câinele), dar și în faptul că în prima operă literară stăpânul este cel
care demonstrează compasiune și atașament, fiind capabil să renunțe la pasărea lui pentru
binele acesteia, în timp ce în cea de-a doua creație literară, se pune accent pe
devotamentul și loialitatea lui Colț Alb față de cei dragi.

2. Fragmentul din Ion, de Liviu Rebreanu, poate fi asociat la nivelul conținutului cu opera
literară Nunta Zamfirei, de George Coșbuc. Ambele creații literare abordează tema
tradițiilor și obiceiurilor românilor, însă din perspectivă diferită.
Astfel, în timp ce în fragmentul lui Rebreanu este descrisă în detalii minuțioase
hora de duminică din sat, aceasta fiind prezentată ca un obicei vechi al oamenilor locului
care abia așteptau să se întâlnească pentru a socializa și a dansa, în opera literară Nunta
Zamfirei, este prezentat ritualul unei nunți țărănești și este descrisă hora propriu-zisă din
cadrul nunții, mișcarea simetrică a dansatorilor, ritmul sacadat al jocului ajuns la final.
Ambele opere literare ilustrează în detaliu desfășurarea horei țărănești, în ambele
creații este prezentată imaginea satului – purtătorul tradițiilor românești.
Deosebirea dintre cele două texte constă în manierea diferită de ilustrare a horei:
în timp ce în Ion, aceasta are loc în fiecare duminică, având ca scop relaționarea cu cei
din sat, în opera lui Coșbuc, hora este descrisă în cadrul nunții dintre Zamfira și Viorel.

3. Fragmentul din O zi cu tanti Viki, de Doina Ruști, poate fi asociat la nivelul conținutului
cu opera literară D-l Goe, de I. L. Caragiale. Ambele creații literare abordează tema
familiei și a educației oferite de adulți copiilor, însă din perspectivă diferită.
 Astfel, în ambele opere literare este ilustrată educația greșită oferită de adulți
copiilor. O altă idee comună o reprezintă și legătura copilului cu mătușa sa, care, de
asemenea, contribuie la formarea unui comportament inadecvat al nepotului.
Deosebirea între cele două texte constă în faptul că Radu este un copil mai liniștit
decât Goe care surprinde mereu prin năzbâtiile pe care le face.
4. Capra cea bună, lupul cel rău, iedul cel mic și cumătra caprei, de Matei Vișniec, poate fi
asociată la nivelul conținutului cu opera literară Capra cu trei iezi, de Ion Creangă.
Ambele creații literare ilustrează povestea caprei și a iedului ei. În ambele creații
literare este înfățișată răutatea și viclenia lupului cel rău, precum și consecințele nefaste
ale comportamentului său.
O diferență între cele două texte constă în faptul că în piesa de teatru a lui
Vișniec, capra se răzbună pe lup, însă, ulterior, este cuprinsă de remușcări din cauza
consecințelor acțiunilor sale și a deciziei luate sub impulsul momentului.

5. Fragmentul din Ultima cursă, de Horia Lovinescu, poate fi asociat la nivelul conținutului
cu opera literară Accidentul, de Mihail Sebastian. Ambele creații literare abordează tema
sportului și a ambiției de a deveni mai bun în domeniul sportiv.

Ambele texte literare ilustrează atitudinea protagoniștilor Sergiu și Paul în fața

sportului pe care îl practică, diferența constând în faptul că personajul lui Horia Lovinescu
are experiență în domeniul practicat, în timp ce eroul lui Mihail Sebastian este începător, însă
ambițios și dornic să învețe să schieze. Deși are nenumărate eșecuri, nu renunță, încercâd să
își învingă teama și neîncrederea. Întinderile albe, nesfârșite și gândurile negative nu reușesc
să îl doboare, ambiția de a învăța să schieze dovedindu-se mai puternică. Sergiu, deși are o
pregătire mult mai intensă, are o problemă de conștiință. Conflictul dramatic principal este
interior, deoarece Sergiu simte că toată cariera sportivă îl apasă și se află într-un impas.

6. Fragmentul din Scafandrierii, de Tudor Mușatescu, poate fi asociat la nivelul conținutului

cu opera dramatică D-ale carnavalului, de I.L. Caragiale sau cu Chirița în provinție, de
V. Alecsandri. Creațiile literare abordează tema moravurilor lumii contemporane, a
snobismului.

Ambele texte literare ilustrează ironia dramaturgului pentru atitudinea și moravurile

societății în care trăiește. Personajul Cicu își evidențiază snobismul exact ca și protagoniștii
lui Caragiale sau Alecsandri care vor să pară instruiți, dar devin ridicoli prin afirmațiile pe
care le fac.
7. Fragmentul din Vârstele jocului. Strada cetății, de Claudiu Florian, poate fi asociat la
nivelul conținutului cu opera literară Bunica, de Barbu Șt. Delavrancea. Ambele creații
literare abordează tema relației nepotului cu bunicii și înfățișează grădina copilăriei ca loc
de suflet.
De asemenea, universul prezentat în cele două opere epice, este ilustrat din
perspectiva copilului. Grădina din fragmentul lui Claudiu Florian evidențiază imaginea
vișinului, în timp ce în creația lui Delavrancea, nepotul își amintește cu nostalgie de
dudul la umbra căruia a ascultat cele mai frumoase basme, povestite de bunica.