Pr

of.uni
v.dr
.Aur
elMAXI
M

ECOLOGI
EȘI
PROTECȚI
AMEDI
ULUI

Cur
spentruuzulst
udenţi
l
ordelaspeci
ali
zar
ea
Inginer
iapr
odusel
oral
imentare

Cl
uj
-Napoc
a
2018
 CUPRI
NS
pa
g.

PARTEA I
NOŢIUNIDEECOLOGI
EGENERALĂ.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.. 4

Capi
tolul1. 4
I
NTRODUCERE. ......
......
...
.....
..
....
..
..
....
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
.
1.1 Def i
niţiişi ist or i
c……………………………………………………. .
. 4
1.2 Dezv ol t
ar eaecol ogiei înţ ara 5
noast ră.....
.....
.......
...
..
....
..
....
..
..
..
...
...
..
..
..
..
..
Capi
tolul2. SI STEME 5
BI
OLOGI CE.
..
....
..
....
...
.....
.........
...
....
...
...
..
...
..
...
...
..
...
..
..
.
2.1 Semni fi
caţ iaconcept ului desi stem îneco¬logie……………………… 5
2.2 Cl asificar easi st emel or………………………………………………. 5
2.3 Si stemest udi at ede 6
ecologi e....
.......
......
..
....
...
..
...
...
..
...
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
Capi
tolul3.FACTORI IECOLOGI CI...
...
...
..
..
....
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.. 7
3.1 Fact orii 7
abiot i
ci..
....
.......
......
..
....
...
..
...
...
..
...
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
3.1.1 Fact or ii 7
cl i
mat ici...
...
....
..
...
...
...
..
...
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
.
3.1.2 Fact or ii geogr afi
ci 9
(or ogr af ici).
..
....
..
....
..
..
..
...
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
3.1.3 Fact or ii 9
mecani ci..
...
....
..
...
...
...
..
...
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
3.1.4 Fact or ii edaf ici……………………………………………… 10
3.2. Fact orii 10
biotici..
..
....
......
......
...
....
..
...
...
...
..
...
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
.
Capi
tolul4.STRUCTURAECOSI STEMELOR. ..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
.. 12
4.1 St ruct urat rof icăa 12
ecosi stemul ui......
...
..
....
..
....
..
..
..
...
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
.
4.2 St ruct urabi ochi mi căa 15
ecosi stemel or ......
...
....
..
..
....
...
..
...
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
Capi
tolul5.FUNCŢI ILEECOSI STEMULUI .
...
...
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
.. 16
5.1 Funcţ iaener get i
că……………………………………………………. . 16
5.2 Funcţ iade 20
circulaţie...
.........
....
..
....
...
...
..
...
..
...
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
5.2.1 Ci rcui tul carbonul ui…………………………………………. 21
5.2.2 Ci rcui tul azot ului î
nnat ură…………………………………. . 23
5.2.3 Ci rcui tul fosfor ului…………………………………………. . 24
5.2.4 Ci rcui tul apei înnat ură………………………………………. 26
5.3 Funcţ iadeaut or egl area 26
ecosi stemel or ......
...
....
..
..
....
...
..
...
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..

2
PARTEA aI Ia
ECOLOGI E 28
AGRICOLĂ. .
...
...
..
...
...
..
..
...
..
....
..
...
..
...
..
..
..
...
...
...
...
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
Capi
tolul6.NOŢI UNIGENERALEPRI VINDAGROECOSI STEMELE. ..
..
..
.. 28
6.1 Def i
niţieşi 28
istori
c....
..
..
...
..
..
...
..
...
..
...
..
..
..
...
...
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.
6.2 Speci fi
citateaecosi stemel or 28
agr i
cole...
..
...
..
..
...
..
...
..
...
..
..
..
...
...
..
..
...
..
..
..
..
..
6.3 Cl asificareaener get i
căaecosi stemelor 29
agr i
cole...
..
...
..
..
...
..
...
..
...
..
..
..
...
...
6.4 Ecosi stemel eagr i
coleşi aliment aţi
a 30
omeni ri
i.
..
..
...
..
...
..
...
...
..
..
..
..
..
...
...
..
..
Capi
tolul7.SI STEMEDEAGRI CULTURĂ. ..
..
...
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
. 33
7.1 Si stemedeagr icultură 33
tr
adiţi
onal ă..
..
..
..
...
..
...
...
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
7.2 Si stemedeagr icultură 34
moder nă....
..
..
..
..
...
..
...
..
...
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
7.2.1 Si stemedeagr i
cultur ă 34
industrial
izată..
..
...
..
...
..
...
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
7.2.2 Si stemedeagr i
cultur ă 36
durabilă..
...
...
..
..
..
..
..
...
...
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.
7.2.2.1 Si stemedeagr icultură 36
i
ntegrată...
...
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.
7.2.2.2 Si stemedeagr iculturăecologice…………………………. . 39

PARTEAaII
I-
a 4
DETERI
ORAREA SIPROTECŢI
AMEDI
ULUI
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.. 42

Capi
tol
ul8.DETERI ORAREA ECOSI STEMELORPRI NPOLUARE. ..
..
..
..
..
.
8.1 Pol uant.Pol uare.Subst anţepol uante…………………………………. 42
8.2 Cl asifi
carea 42
poluării
..
..
...
...
..
..
...
...
..
..
...
..
..
..
..
..
...
..
..
...
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
8.3 Pol uarea 43
aerului
..
...
...
...
..
..
...
..
..
...
..
..
...
..
..
..
...
..
..
..
...
..
..
..
..
..
...
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
8.3.
1 Pol uanţii 43
gazoşi .
..
..
...
..
..
...
..
..
..
...
..
..
...
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
8.3.
2 Pl oi l
e 44
aci de..
..
...
...
..
..
...
..
..
..
...
..
..
...
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
8.3.
3 Det eriorareast r
atuluideozon………………………………. . 45
8.3.
4 Ef ectuldeser ăși schimbăr il
eclimaticeglobale……………. .
. 46
8.3.
5 Prevenirea şi combat erea pol
uări
i 49
aerului
..
...
...
...
..
..
...
..
..
...
..
..
...
8.4. Pol uarea 49
apei..
...
..
..
...
..
..
...
..
..
..
...
..
..
...
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.
.
..
.
8.4.
1 Consumat oriideapăşi sursel
edepol uarea 49
apei ..
..
..
...
...
..
..
...
..
.

3
 8.4.2 Pr i
ncipal i
i pol uanţ iai 49
apel or..
...
...
....
....
....
..
..
...
..
..
..
..
..
...
...
..
..
..
..
..
8.4.3 Pol uareaapei prinpr oduseleut i
li
zateîn 50
agr i
¬cul tură. .
....
..
....
..
..
8.4.4 Eut rofi
zar ea 50
apel or..
...
...
....
....
....
..
..
...
..
..
..
..
..
...
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
.
8.4.5 Pr evenireaşi combat ereapol uării 51
apei ..
..
....
...
...
....
...
....
..
..
..
..
..
.
8.
5 Pol uarea 52
solului
.....
..
...
..
...
...
...
....
....
....
..
..
...
..
..
..
..
..
...
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
.
8.5.1 Pol uareacuî ngr ăşămi nte 52
chi mi ce.....
..
..
..
..
..
..
..
...
...
..
...
..
..
..
..
..
..
..
8.5.2 Pol uareacupest i
cide………………………………………… 53
8.5.3 Al tesur sedepol uareasol ului….……………………………. 54
Capi
tolul9.GESTI UNEADEȘEURI LOR. ..
...
..
..
..
..
..
....
..
...
..
..
..
..
..
...
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
. 54
9.
1 Cl asifi
car eadeșeur il
or ……………………………………………. ..
..
..
. 54
9.
2 Gest i
uneadeșeur il
or…………………………………………………. . 54
9.2.1 Depozi t
ar ea 55
deșeur i
lor..
...
..
..
..
..
..
..
....
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
9.2.2 Met odedet ratar ea 55
deșeur i
lor...
.....
...
....
..
..
..
..
..
..
..
..
....
..
..
..
..
..
..
..
.
Capi
tolul10.BI ODI VERSI TATEAŞICONSERVAREABI ODIVERSITĂŢI I
.. 57
10.1 Bi odiversitatea–opr oblemăgl obală…………………………………. 57
10.2 Val oareabi odiver sităţii………………………………………………. .. 58
10.3 Ti puridebi odiversi t
at eși ameni nțăripentrudiversi
tatea 60
bi
ol ogică....
...
10.4 Conser v areabi odi versi t
ăţ i
i……………………………………………. . 62
Capi
tolul11.AGROBI ODI VERSI TATEAŞICONSERVAREA
AGROBI ODI VERSI TĂŢI I..
..
...
..
..
..
...
..
...
...
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
.. 64
Capi
tolul12.ORGANI SMELEMODI FI CATEGENETI CȘIRI SCURI LE
ASUPRAMEDI ULUIAMBI ANT……………………. ..
..
..
...
...
..
...
..
. 73
Capi
tolul13.ETI CĂ 83
ECOLOGI CĂ....
...
..
...
...
...
...
..
....
....
.....
...
....
..
...
..
..
..
..
..
....
..
...
..
..
..

PARTEA I
NOŢI
UNIDEECOLOGIEGENERALĂ

4
 Capi
tol
ul1
I
NTRODUCERE
1.
1Def
ini
ţi
i,
ist
ori
cșispeci
fi
c
Ecologias- anăscutcaor amur ăabi ologi
eişieaar ămasmul tăv r
emecaoşt ii
nţă
purt eoretică,până l aj umăt at
ea secol uluiXX când speci ali
şti
idi n div
erse domenii
î
nv ecinate( met eorol
ogi,hi drologi,medi ci)au r emarcatcă soci etatea i
ndustri
ală se
confruntăcupr oblemeceser egăsescî npr i
ncipi
il
eecologiei
.
Denumi r
eat ermenul uisiconcept uluideecologieapar ţ
insav antul
uigermanEr nst
Haeckel( 1834- 1919) ,discipolull uiDar win,careîn anul1866 i ntroducet ermenulde
ecologiepecar eodef ineștecaf indoşt
i ii
nţăar el
aţi
il
oror ganismelorviicumedi ullor
ambi ant,atâtor ganiccâtşianor ganic.Dinpunctdev edereetimologic,înlimbagreacă,
oicosînseamnăcasă, gospodăr ie, i l
arogosînseamnăcuvânt(î
n accepţ i
unea moder nă
nseamnăşt
î i
i
nţă).Deci,ecologi aarvr easăî nsemneştii
nţadespr egospodăr i
reanaturi
i
.
Burnie(2005)apel eazăl acompar ațiimaiplasti
ceșiconcl ude:Fiinţ
eleviisunt
ai
domaunorpi
esedint
r-
unuri
aşşimereuînschi
mbarejocdedomino.Ecol
ogi
ist
udi
ază
modulî
ncar
epiesel
eseîmbi
nă,at
âtunel
ecualt
ele,
câtşicul
umeadinj
urull
or.
Apari
ţi
a şiampl i
fi
carea pol
uărilor
,dispari
ţia unorspecii
,schi mbăril
e cl
imati
ce
globale s.
a.,au f
ostsemnel e evi
dent e al
e uneicr i
ze ecol
ogice profunde.Concluzi
a
relev
atădeecologieestecăomulnupoat esăacţionezelanesfârşi
tasupr amediul
uisău
fărăapuneî nperi
colruper
eaechili
brelorecol
ogiceesenţial
e.Peaceastăcal es-ai
mpuso
altănoţiune-problemăchei ealumi icontemporane:pr ot
ecţi
amedi uluicareconstăîn
ansamblulderegl
ement
ări
,măsuri
,acţi
unicar
eaucascopmenţ
iner
eaşipr
otej
area
condi
ţi
il
ornat
ural
eîmpot
ri
vadegr
adări
i
.
În soci etatea cont empor ană,pr oblemel e de ecol ogi e este bi ne să f i
et r
at ate
împreunăcucel edepr otecţiamedi ul ui.Î nf el
ulacest apoat efimobi l
izat ăopar temai
impor t
ant ădi nopi niapubl i
căî nact i
vităţ i
ledepr otecţ iamedi uluiambi ant ,subegi daunei
ştii
nţe(ecol ogi e)şi aunoroameni deşt ii
nţă.
Ecol ogi aest esol i
cit
atăî nelabor ar eamăsur i
lordepr ot ecţ i
eamedi ul uiînconj urător .
Acest edouădomeni iseî ntrepătr
undî nsăest eer onat ăsi nonimi aecol ogie-pr ot ecţia
medi ul
ui.
Nut rebui econf undatăecol ogiacuecol ogi
smul ,nici ecol ogiicuecol ogiștii.Ecol ogi a
af ostdef i
nitămaisus.Ceicar est udi azăaceast ășt i
ințăsenumescecol ogi .O al tă
abordar eser ef erăl aecologi ecaat itudi nef ațăder elați
iledi ntr
eom șimedi ușipoar tă
numel edeecol ogism.Mi li
tanțiii
mpl i
caț iî nmi șcăril
eecol ogi st ealev erzil
orcâtșiceicar e
facpoliti
căecol ogistăsenumescecol ogi ști.
Ecol ogi aar edouădi r
ecț i
i:
știi
nțificăși generalistă.
Ecol ogi așt ii
nțif
ică,fundament ală,pr esupunedet așar eaobser vator uluideobi ectul
său de st udiu,r espectiv sistemele ecol ogice supr aindiv i
dual e( popul ația,bi ocenoza,
ecosistemul et c.)
.
Ecol ogi a gener ali
stăar e o abor dar e holisti
că a pr obl emelorpl anet ei,aducând
î
mpr eunăr ațiunea,sent i
ment ele,spiri
t ual i
tateașiacț iunea.Aceast ăr amur ăaecol ogieia
apărutî nani i’ 70aisecol uluitrecut,î nscopulcr eșt eri
ir esponsabi l
itățiiînr elaț i
aom-
medi u.
Obi ect i
v ulecol ogieigener al
isteconst ăî ndezv ol t
areadeconcept e,ment alit
ăț iși
ati
tudinicar esăducăl aformar eaunei relațiimai buneî ntreom și natură.
Pr oblemel edemedi u au un celpuț in douăt răsăt ur :car
i acterult ransf ront ali
er
(exempl u:acci dent ulnucleardel aCer nobî ldin1986)șicar acterulirever sibil( exempl u:
î
ncălzireagl obal ă).Dat ef i
indacest epar ti
culari
tăți,i nstituțiil
eșif orurilei nternaț i
onal e
organizeazăî ntâlniriperi
odicecudeci denț i
i comuni tățiiinternaț ionaleși elabor eazăt r
at ate,

5
di
recti
ve,protocoalemenitesăregl
ementezeproblemel
edemediușisăcontribui
esă
î
nsănătoșir
eapl anet
ei.Cemaimareconferi
nțădinist
ori
e,pepr
obl
emedemedi u,af ost
Confer
ințaONUpent r
uMediușiDezvol
tar
edel aRiodeJanei
ro(
1992)undeauparti
cipat
168deșef idestateșideguver
ne.
1.
2Dezv
olt
areaecol
ogi
eiî
nțar
anoast
ră
FaptulcaGr i
gor eAnt ipa( 1867- 1944)af ostel evulsiasi stentulluiE.Haeckela
faci
lit
atpat r
under eapr i
nci piil
orecol ogiceint aranoast ra.
Dintrecont inuat or i
iluiAnt i
pa,ami ntim peacad. M. Băcescu,acad.N. Botnari
uc,car e
arecercetărivizândl i
mnol ogi a( ecologiaapel orcont inentale)şianumeecol ogiaunorbăl ţ
i
dinluncainundabi l
ăaDunăr iiinferioare.
O altăper sonal itatedeosebi tăaf ostEmi lRacov i
ţă,careadezv olt
att eor
iilelui
Darwinpr ivi
nd„ luptapent ruexi sten¬ţ ă”,arătândcăaceast anuar et endinţadeapr oduce
modi f
icăriadânci ,ciar ecar ez ult
atmenţ inereaunuiechi li
brubiologic”.Elesteconsi derat
defapt ,
păr i
ntelebi ospeol ogiei.
Alexandr u Bor zas- apr eocupatdeecol ogiapl antelor
,Tr ai
an Săv ulescu aav ut
preocupăriprivindi nteracţ iuniledint replanteleteres¬t r
eşi fungi.
Dintre speci aliştiir omânicar e au cont r
ibuitşicont ri
buie pr i
nl ucrări
lel orl a
cunoaştereaşidezv ol t
ar eaecol ogi eiagr i
cole,menţ ionăm:I oanPui adel aUSAMVCl uj-
Napocași BogdanSt ugr en.
Desigur ,număr uloameni l
orde şt ii
nţăr omânicar e au abor ¬datpr obleme de
ecologieest emul tmaimar ei arar i
apr eocupă¬r i
lorext rem dedi versă,demonst r
ând
i
nteresulintegrăriiînci rcuitul ştii
nţifi
cmondi al.
Capitolul2
SISTEMEBI OLOGI CE
2.
1Semni
fi
caţ
iaconcept
uluidesi
stem î
neco¬l
ogi
e
Subst anţ avie,cași î
ntregul univers, esteorgani zat
ăî nsisteme.
Concept ulde„ sistem”r eprezintăansambl uldeel ement e,ident i
cesaudi f
erite,
aflateî ni nt eracţiune,const i
tuind un î ntreg or ganizat.Exempl e: si stemulsol ar,
organismul v iu,sis¬temul del ucrareasol uluietc.
El ement elecar ecompunsi stemulpotf iobiect e(exempl u:planetel eînsi st
emul
solar),
f enomene, simbol uri
,element et eh¬nol ogice.
In sist emul bi ologic el ement ele component e ale si stemul ui sunt : at
omi i
,
mol eculele,celulele,ţesut uri
l
e, organele, or ganismele,po¬pul aţi
il
eet c.
Conf or m concepţ ieisistemi ce,într eagamat erieviesaunev i
e,esteor gani
zatăî n
sistemei er
ar hizateşiî ni nteracţiune:or icesi stem est eal cătuitdinsubsi stemeşi ,la
rândul său,est eopar te( unsubsi stem)î ncadr ulunui sist
em mai cuprinză¬tor .
2.
2Cl
asi
fi
car
easi
stemel
or
Inuni v er
smat eri
aapar esubf ormadesubst anţăsienergie.
Subst anţaest eal cătuit
ădi nmol ecul
eşiat omifii
ndînacel aşiti
mpşipur tătorul
material alenergiei.
Toat esi st
emel esuntgr upateî n3cl asedupăcompor tarealorî nschimbulde
substanţ ăşi energiecumedi ul.
Sist
emel eizolate–nuschi mbăcumedi ulmateri
enicisubf ormadesubst anţ ăşi
ni
cisub f or mă de ener gie.Suntsi steme reali
zate numait eor et
ic pentr
u exper ienţ
e
concept ualeasupr at ransfor mărilorfi
zicealemat eri
eiîncondiţiidest arenein¬f
luenţ at
ă
pri
nvar iaţi
i
lemedi ului.
Lasi stemelei zolate,ener giatotalăasistemuluirepr
ezint ăov aloar
econs¬t antă.

6
Stareadei nvar
iabi l
i
tateceamaipr obabilăaunuiase¬meneasi st
em ser eal
izeazăcu
valoaremaxi măaent r
opiei.Ex.
:of i
olăînchisăermeticşii
ntr
odusăîntr
-unblocdepl umb
cuper eţifoartegroşi .
Si
stemel eî nchise–schi mbăcumedi ulmateri
enumaisubf ormădeener gi
e.De
exempl u:un v as cu apă,î nchis ermetic,cedează sau pri
meşt e căl
dura medi ului
î
nconj urător.Î
nnat urănusegăsescsi st
emeabsol utînchi
se.
Sistemedeschi se–schi mbăcumedi ulmateri
eşisubf or¬madeener gieşisub
formădesubst anţ ă.Ecosistemele,deexempl u,unlacdecâmpi e,unţărm demar e,un
recifdecor ali
eri
, opădur e,suntsist
emedeschi se.
2.
3Si
stemest
udi
atedeecol
ogi
e
Or icesi stem est eal cătuitdinsub¬si stemeşi facepar tedi nt r-
unsi stem mai v ast .
Di ntresi stemel est udiatedeecol ogi emenţ i
onăm:
Or gani smulsaui ndi vidul car e r epr ezintăunmodf undament aldeor gani zar ea
mat er i
eiv iisiar ecal egespeci fică met abol i
smul( anabol ism şicat abol i
sm) ,f unct ie
esenţ ialăai ndi v i
zilor.
Popul aţ iar epr ezi ntăt otali
tat eai ndi vi
zilordi naceeaşispeci e,car et răiescpeun
teritor i
ubi nedel imi tatsiest et reapt aceamaisi mpl adeor gani zar easi stemel orv i
i
supr aindi v i
dual ă( mer iidi nt r
-opl ant ație;t oat ei nsect elede Ant honomuspomor um di n
plant aț iar espect i
v ă).
Biot opulest el ocul( spaţ i
ul)det raialuneibi ocenoze,i arhabi tatulest emedi ulde
trai al speci ei (popul aţ iil
orşi chiaral or gani smul ui i
ndi vi
dual )
.
Ter menuldebi ocenozăr epr ezintăunsi stem ( grupar e)dei ndi vizibiologi cidi n
dife¬r itespeci iat aşaţ iunuianumi tbi otop.Exempl udebi ocenozăî nt r-opl antatiedemăr :
popul aţ i
edemer i,opopul at edeA.pomor
i um ( găr găr iţaf l
or i
lordemăr ),opopul atiedeV.
i
naequal is( rapăn) ,opopul atiedeSonchusar vensi s( bur uianăanual ă)et c.Toat eacest ea
alcăt uiescbi ocenozadi nl ivadar espect i
vă.
Unl occent ral înst ruct urabi ocenozei î
locupăf i
tocenoza.
Expr imar eaunorr apor turicant i
tativ epr ecum şist abi l
i¬rear elaţi
ilordegr upar e
dintr especi ileuneif i
tocenoze,poa¬t ef if ăcut ăpr inf olosireaunori ndici.Aceşt iindi cipot
ca¬r act eriza f i
tocenozel e di n punct de v eder e cant i
tativ( abunden¬ţ a,domi nanţ a,
soci abi litatea, frecv enţ a)darşi calitat i
v( stratifi
car ea, v i
talitatea, per i
odi citatea) .
Ecosi st emul
Ecosi st emel esuntuni tăţif uncţ i
onal eal ebi osf ereiî ncar ev i
aţaşime¬di ulsunt
i
nsepar abi lr euni teî nt r-un spaţ iur est râns.Ecosi s¬t emuli ntegr ează î ntr-un totuni tar
biocenoza( component av ie)şibi otopul( component anev i
e) .Deexempl u,opădur e,un
par c,ocul tur ăagr icol ăsuntecosi st emeal căt uitedi nbi ocenoză( pl ant eleşiani mal el e)şi
biot op( spaţ iul ocupatdebi ocenoze¬l erespect ive).
Ecosi st emulposedăodef ini tăst ruct urăi nter năşiunci ¬clui nter nalmat er i
ei ,un
ciclubi ogeochi mi cl ocal .
Obăl toacăt empor arăcuapădepl oai eînpădur enuest eunecosi stem,f iindcănu
posedăunci clubi ogeochi micpr opr iucinumaiopar tedi nci cl
ulbi ogeochi mi cl ocalal
ecosi stemu¬l uidepădur e.Băl t
oaca nu est e ecosi st em deoar eceest eî mpi edi ¬cat ă
formar eaunorconexi uni stabi l
eînt rev ieţui toareşi medi u.
Biomul
Biomul( ecosi st em maj or)est ef ormaţ i
uneabi oticămaj orăal cătui t
ădi nmaimul te
ecosi stemecust ruct urăgener alăasemănăt oar e,det ermi nat edezonel el atit
udi nal eal e
planet ei.Noţ iuneadebi om seapl icăat âtl amedi i
ledev iaţăt erest recâtşil acel eacv at ice.
Biomur ilet er est re se r ecunosc maial es dat orită pl antelor ,cor espunzând zonăr i
lor
geogr af ice.Exempl edebi omur i
:bi omuldeșer turi
lort emper at e,bi omuldeșer turi
lorni vo-

7
glaciare,biomulsav anelor,bi
omul pădur i
lordeconi fer
edi nzonatemper atăetc.
Biosfer
a
Insensst rictbi ol
ogicbi osferacupr indenumaiî nveli
şulv i
tal
izatalPământ ului
,
adicănumaipar t
eacr usteiter
estrel ocuit
ădeor ganisme;al t
felspus,biosferacupri
nde
total
ita¬teaecosistemel ordepePământ .
Biosfer
aseext indeî nspaţiupânăundesegăsescsubst anţebiogene( mater
iale
rezultatepr i
nactivitatea,biogeochimi căaor ganismelor).Easei nti
ndecâţ i
vamet r
ii n
profunzimeasol uluișicâtev amiidemet riî
nat mosf er
ă,măr i
sioceane.
Biosfer
acupr i
nder eprezentanţiiregnuluivegetalcuapr oximativ300mi ispeciisi
regnulani malcuapr oximat i
v1.385. 000speci i.I
necol ogieseut i
li
zeazăt otmaifrecvent
termenul deecosferă.
Capit
olul3
FACTORIIECOLOGI
CI
3.
1Fact
ori
iabi
oti
ci
Medi ul este consti
tuit di
n anumi te component
e care acţ
io¬nează asupra
or
gani
smelor,i
nfluenţ
ându-l
emani fest
ăril
evi¬tal
e.
Acestecomponent ereprezi
ntăfactor
iidemedi
uca,deexempl
u,f
actori
icl
imati
ci.
3.
1.1Fact
ori
icl
imat
ici
a.Temper atur
a-est eunuldi nt r
ef actori
iecologiciprinci
palicur oll i
mi t
ativpent r
u
structurabi ocenozel or,însensulcă,î nanumi tecondiţi
i,launeleor ganisme,schi mbur i
l
e
met aboliceapr oapeî ncet eaz ă,spr eaf irel
uateî ncondi ţi
ifavorabiledet emper at
urăşi
umi dit
a¬t ate.
I
nf uncţ i
edecant itateadecăl durăceaj ungepePământauf ostdel i
mi tate3
climatepr incipal e:cald,temper atşi r
ece, precum şi ozonal i
tatel
atit
udi nalăaveget aţi
ei.
- zonapădur il
orecuat oriale,asavanel orşiapust i
uri
lort r
o¬picale,car acteri
sticăzonei
calde;
-zonapădur i
lorcuf runzecăzăt oare,apădur i
lordeconi fereşiast epelor,răspândi t
eîn
zonat emper ată;
- zonat undr eipol are,speci ficăzonei reci.
Deasemenea,r egimult ermicdi feri
tamaidet ermi natşiozonal i
tateal ti
tudinalăa
vegetaţiei,peet aje.Deexempl u,înţ aranoast răauf ostdel i
mitateur măt oareleet ajede
vegetaţie:et ajulst ej
arului( gor unului),etajulfagului
,etajulmol i
dului,etajuljneapănul uisi
i
enupăr ului piti
csi et
ajul paj i
stiloralpine( f
ig.1).

8
 g.1Zonar
Fi eașiet
ajar
eaveget
ați
eiî
nRomâni
a
I
nfuncţ
iedecer
inţ
elef
aţădet
emper
atur
ăal
eor
gani
smel
orexi
stăur
măt
oar
ea
clasificar e:
-eur i
terme:or gani smecesupor tăv ariațiifoar tel argidet emper atură.Ex.Passer
domest i
cus( vrabi a)car esupor tăt emper aturicev ar i
azăî nt re–30şi+37gr adeCel sius.
-st enot erme:or gani smecesupor t
ăv ar i
ațiifoar temi cidet emper atură.Ex.Lar vele
deBomby xmor icar esedezv oltăî ntre20si23gr adeCel sius.
-mezot erme: or gani smecar esedezv oltăîntrel imi temedi idet emper at ură.
Înr apor tcur eacț i
iledemodi ficar eat emper atur i
i,ani mal elesegr upeazăî ndouă
mar icat egor ii:
-poi kil
ot erme:or gani smel acar et emper at ura cor pul uisemodi ficăodat ăcu
variaţii
let ermi ceal emedi ul uiext ern.Exempl u:insect ele,pl ant ele, rept i
lele.
-homeot erme:or gani smel acar et emper at urai nter năacor puluiest econst ant ă
indiferentdemodi ficăr il
emedi uluiambi ant( maj oritateapăsăr il
orşimami fer elor).
b.Lumi na -acţ ionează ca f act orecol ogi cî n ecosi st eme,î ndepl i
nind f uncţ i
i
i
nfor maţ ional eşi ener get ice.
Funcţ i
ai nfor maţ ional ăser efer ăî nspeci allar egnulani mali arceaener get i
căest e
fol
osi tădecăt repl ant e, pent rudesf ăşur areaf enomenul uidef otosi nt eză.
Insensecol ogi c, radiaţ iasol arăr epr ezintăi nt r
ar eadeener gi eî nf l
uxulener geticce
străbat eecosi stemel e.
Compar ati
vcucei lalţif act oriecol ogici,lumi naest edi s¬t ri
bui tăpegl obmul tmai
egal .
Incur sulev oluţ i
eil or ,pl ant el es- auadapt atsăt răi as¬căî ndi feri
t econdi ţiide
lumi nă.Di nacestpunctdev eder eexi stă3cat egor i
idepl ant e:
- hel i
ofite,car enecesi tăl umi nămul tăcum arf i
:pirul,păi ușul ,vițadev ieet c.;
-sci ofite,deumbr ă, carepr ef erăl umi namai puţ i
ni ntensă, cum suntf eri
gi l
edepădur e;
-hel i
o-sci ofi
te,pl ant ehel i
of itecar epotsupor tăşiunoar ecar egr addeumbr ă:coacăzul
negr u,coacăzul roșu, mur ul, agr i
șul etc.
Lapl ante,dur ataper i
oadeil umi noaseazi leii nfluent eaz ănumer oasepr ocese-ca
î
nflor i
rea,căder eaf runzel or,f or mar eabul bi l
or,at uber culilor.I nf uncţ i
ededur atazi lei
,
unelepl ant esunt„ dezil ungă”( ex.sal at a,ceapa, mor cov ul, spanacul )altele„ deziscur tă”
(ex.br ândușadet oamnă, cr i
zant emel e, cânepa, orezul ,mei ul).Pr imel eînf l
orescpr imăv ara
şivar a( zilungă) ,ultimel e–t oamna.Exi stășipl ant e„ indifer ent e”ladur at azi leidel umi nă

9
(ex.f l
oar easoar elui ,hrișcă, tomat e)
Ef ectuli nf or maţ ionalcelmaigener alall umi nii,pent ru ani mal e,const ăî n
perceper ea f ormel or ,cul orilor,mi şcăr il
or,di stanţ elor,obi ect el or î nconj ur ătoar e.Pe
aceast ăbazădev ineposi bilădezv oltar eauneiser iiînt regidemi jl
oacedeapăr ar esaude
atacl adi f
eriteani mal e.
c.Apa
PePământ ,exi st enţ av ieţiiest ei ndisolubi llegat ădeapăcar e,dat o¬rităî nsuşi r
ilor
salef i
ziceşichi mi ce,r epr ezint ăunf act ordepr i
m or di nî ndesf aşur ar eamul t
orpr ocese
biochi mi ce,f i
ziologi ceşi ecol ogi ceesenţ iale.Acest eî nsuşi r
i sunt :
Densi tatea.Apaar eî nsuşi reauni cădear ealizadensi tat eamaxi mal a+4°C, înt i
mp
cegheaţ aar edensi tat eacu10%mai mi că.Acest eînsuşi riauconseci nţeecol ogi ceext rem
deimpor tant e:gheat apl ut eşt epeapă.Dacăeas- arl ăsapef undulapei ,aceast aarducel a
dispar i
ţ i
av ieţ i
ibent onice( pef undulapel or)şiarscoat edi nci rcui tur iaşecant i
tăţ ideapă
cares- aracumul asubf or mădegheaţ ăpef undulbazi nel or,ner euşi ndsăsedezgheţ ede
°
l
aanl aan.Densi tateamaxi măl a +4 C f aceca,pef undulcel ormaiadâncibazi ne,
temper atur asăf ieî nj ur ul acest ei valor i
, permi ţândexi stenţ av ieţ i
i bent oni ce.
Căl dur aspeci f
icăaapeiest emar e:pent r
uî ncăl zireacuungr adaunuigr am deapă
estenecesar ăocal orie,ceeacef acecaapasăseî ncăl zeascăşisăser ăceascăî ncet .
Conseci nţeleecol ogi ceal eacest eiînsuşi r
isuntf oar tei mpor tant e.Datf i
indcă2/ 3di n
supr afaţaPământ ul uisuntacoper itecuapăcar ear eşiomasăur i
aşă, eadev ineunf act or
moder atoralcl imeigl obul ui,at enuândosci l
aţ i
iledet emper at ur ă.Di naceeaşicauzăî n
medi ul acv at i
ct emper at ur aar ev ar i
ații mai moder atedecâtpeuscat .
Conţ inutulmar eî napăa1or gani smel or,car el aunel especi iaj ungel a98% di n
greut ateşiî nr ar ecazur iscadesub50%,at enueazăosci laţii
let emper atur iicor pul uişi
uşur eaz ăpr ocesel edet er mor egl ar e.
Conduct ibilitateat er mi căaapeiest e,deasemeneamar e.Aceast aexpl icădece
speci il
edeor igineacv at icănusunthomeot erme:pi er der i
ledeener gi enecesar ămenţ iner i
i
temper atur i
iarf iat âtdemar iî ncâtcompl etareal orpr inhr anăabundent ăardev eni
nerent abi l
ă.
Put er eadesol vire.Apaest eunr emar cabi lsol vent :di zolv ăcelmar emar enumărde
subst anţ e,di nt oat el ichi del ecunoscut e.Deaceear epr ezint ăpedeopar teunmedi ui deal
pent rudesf ăşur ar eapr ocesel ormet abol i
ce.
Dupăexi genţ elef aţ ădeapă, plant eleseî mpar tînpa¬t rugr upepr inci pal e:
- hi dr ofite( acv at ice) ,car acterizat epr i
nsi stem r adi cul arsl abdezv oltat,cut oat e
organel ev erzicapabi lesăv alor i
ficepent rufot osintezăocant itatemair edusădel umi nă,
cupuţ i
neţ esut ur imecani ce: or ez, picior ul cocoșul ui deapă, nuf ăr ul et c.
-hi grof i
te( plant edel ocur iumede) ,acăr orcar acter esuntapr opi atedehi drofiteşi
mezof ite(ex.pi pi rigul ).
-mezof ite( plant edel ocur icuumi dit
at emoder ată) ,car act eri¬zat epr i
npor ter ect,
ţesut urimecani ceşi conducăt oar emai bi¬nedezv oltat e.Exempl e: por umbul ,păr ul,cir
eşul ,
vişi
nul .
-xer of it
e( plant edel ocur iuscat e),secar act er i
zeazăpr i
n:pr esi uneosmot i
cămar e,
sistem r adi cularf oar tebi nedezv ol
tat .Țesut ur i
lemecani ceşiconducăt oar eaucar acter e
opusehi dr ofitelor .Exempl u: cact uși i
.
3.
1.2Fact
ori
igeogr
afi
ci(
orogr
afi
ci)
Aceşt
iaauo i nfl
uenţăindi
rectăasupr aecosi st
emel orşisuntrepr
ezent
aţipr
in
pozi
ți
ageografi
căpeglob,pant
ă,al
titudineșiexpoziț
ie.
-Pozi
ţiageogr
afi
căpegl ob(lati
tudineşilongi
tudine)deter
minăî
ncadrar
eafi
ecăr
ui

10
ecosi stem î ntr
-ozonăcl i
mat ică.
-Pant a.I nfl
uenţ eazăv egetaţ i
apr inmodi f
icareaumi dit
ăţii
,ex¬puner easol ul
uila
fenomenuldeer oziune,et c.Pant adet ermi nămoduldef olosi r
eat erenuluişisistemulde
cultură.Exempl u:terenular abilnuest ei ndicatsăseaf lepepant epr eaîncli¬nateunde
i
ndi catesuntpaj işti
le.Pest eoanumi tăpant ănues¬t ei ndicatăni cipaj i
şteacipădur ea,
careocr ot eştecelmaibi ¬nesol ullaer ozi une.Paj i
ştil
edepepant elepreamar inusunt
i
ndi catesăf i
eexpl oat atecapăşune,f iindmaiexpuseer oziunii.Pepant emaimar ide20°
sunti ndi cateterasecuv iţădev ieşi pomi fr
uctif
er i
.
-Al ti
tudinea.Det ermi năcondi ţiicl imaticef oartedi feri
tecont ri
buind dinpl inla
diversificareaecosi st emel or .Lani ve¬l ulmăr iiest econsi deratăzer o şiînf uncţ i
ede
aceast asest abil
eşt eal t
itudineadi f
er itelorpunct egeogr afice.Exi stăocor elaţi
eî ntr
e
alt
itudineşi temper at urăî nsensul căpemă¬sur ăceal ti
tudi neacr eşte, t
emper aturascade.
Inţ aranoast r
ă,t emper aturascadecu0, 5-0, 6° Cl afiecar e100m al t
it
udine.Da¬t orit
ă
micr oclimat uluisepotgăsil aal t
itudinimar iv egetaţi
et ermof i
lă.dat ori
tăr ociicarese
î
n¬căl z
eşt emai uşorşi influenţ eazăv eget aţia.
-Expozi ţi
a.Det er
mi năv alorifoar tedi feri
teal eregimul uihidric, al
eexpuner iifaţ
ăde
Soar e,al ev ânturil
oret c.Deexempl u,î nzonadeal uri
lor,pev er
sanţ iinordicicreşteo
veget aţiemezof itărepr ezent atăpr inpădur idest ejarsauf ag, întimpcepev ersanţ i
isudici
creşteov egetaţiexer ofită,speci fi
căcâmpi ei.
3.
1.3Fact
ori
imecani
ci
-Mi şcar eaat mosf erei( vânt ul)est edet erminat ădeî ncăl zireainegal ăamasel orde
aercar esedepl aseazădi nzonel ecupr esi ¬unemaimar espr ecel ecupr esi unemaimi că.
Efectel eecol ogiceal emi şcăr i
imasel ordeaersuntî nsemnat e,însensulcăacţ io¬nează
asupr aecosi stemelorat âtdi rectcâtşi indirect .
Speci idepl ant eşiani mal es- auadapt atî ncur sulev olu¬ţ i
eilorlaacţ iuneav ântului.
Astfel ,unnumărmar edepl anteut i
l
izeaz ăf orţaeol ianăpent r
ur eproducer eşir ăspândi re
întimpcel aunel e,ţ esut uril
emecani ceauoanumi tăconf igur aţieceeacel econf erăo
rezistenţ ămaimar e.Al tespeci idepl ant eaut ulpinal i
ber ălai nteriordeciauel asti
citate
spor it
ă,car actercar e,deasemenea,of erăpr otecţ i
anecesar ă.Pl anteleanemof il
ese
poleni zeazăcuaj utor ulv ântuluişipr ezi ntăadapt ăr icar efacposi bilărealizareaacest ui
proces: pol enuscat , usor ,încant itățifoar temar i.
Mul tepăsăr iut ili
zeazăcur enţ iideaerpent ruapl anat i
mpî ndelungat ,ceeacel e
permi temar ieconomi ideener gi eşil euşur eazăzbor ur i
l
edemi graţi
esaudecăut area
hranei .
Lamul tespeci idei nsect epent rucar eant renar eadecăt rev ântarr eprezent aun
pericolî nv iaţaspeci eis- audezv oltatadapt ăristruct uraleşicompor tament al
eceper mi t
evit
ar eaunuiasemeneaper i
col .Ast f
el ,unel ei nsect ei nsulare,mont ane,di nzonel ede
coast ă,auar i
piredusesaucompl etat rofiate,şidecinuser i
di cădepesol ,astfelelear
puteaf i antrenat edev ântşi sortitepi eirii
.
-Mi şcar eaapei .I nmi şcar e,apat ranspor t
ăsubst anţedi zol ¬vate,diferitecor puriîn
suspensi e sau or gani sme v i
i.Cant ita¬t ea de al uviunit ranspor tate de ape est e
impr esi onant ă.
Cur enţ i
idescendenţ i,t ranspor tă oxi genulspr e stratur i
le profunde al e apel or
stătătoar edândposi bi l
it
at eşiai cidezv oltăr i
iv i
eţii,iarcur enţ iiascendenţ it r
anspor tă
nutrienţ iidepef undul apel orspr est raturilesuper f
iciale,determi nândpr oduct iv
itateazonei
respect i
v e.
Unal tfenomendeacţ iuneaapeiasupr aecosi stemel orî lconst i
tuieinundaţ i
il
ecar e
uneor i poat e av ea un car act er cat as¬t rofal conducând î n f i
nal l a per tur
bar ea
ecosi stemel or.

11
 3.
1.4Fact
ori
iedaf
ici
Sol ulest emedi ulî ncar eseacumul eaz ăapaşiel ement el enut r i
tiv enecesar e
plant elorşiar eoi mpor tanţ ăhot ăr ât oareî ncompl exuldef act oricedef i
nescbi otopul .
Sol ulest e un or gani sm v iu car e se af lă per manentsub acţ iunea mi cr oflorei ,florei,
mi cr ofauneişif aunei .Î nsol ,mi li
oanedemi croor gani smecont ri
bui el adescompuner ea
mat eriei organi ceşi lar eci clareasa.
Sol ulest eunamest ecdef ragment eder ocăanor gani căşimat er i
alor gani cî n
descompuner esauhumus.Conţ i
nut ulsol uluiî nel ement enut ritivei nf l
uenţ eazăî nmod
deosebi tcompozi ţiaf loristicăacomuni tăţilorv eget ale.
Fer tili
tatecor espunz ătoar easol uluinuî nseamnădoarconț inutr idicatdeel ement e
nut riti
veciest ei mpor tantcaacest eel ement esăf ieî nanumi t er apor turipent rucăexcesul
unuiel ementî nsolpoat ebl ocaî ncompuşii nsol ubi liunal tel ement .Deexempl u:excesul
de cal ci u poat e bloca f ierulasi mi labi ldi n solî n car bonatde f i
erpr oducând boal a
fiziologi cănumi tăcl orozăf eri
că( î
ngăl benir eaf runzel or ).
Reacţ i
asol uluiexer cit
ăomar ei nf luenţ ăasupr ami croor gani smel ordi nsol .De
exempl u, bact erii
leni trificatoar eşicel ef ixat oar edeazotmol ecul araupH- ulopt i
m cupr ins
î
nt re6, 5- 7,9.Pent ruf iecar especi eexi stăuni nter valopt im der eacţ i
eî nsăcel emaimul te
speci idepl antesedezv oltăbi nel aor eacţ iesl abspr emoder ataci dă( pH5, 5- 6,5) .
Reacţ i
asol uluidet ermi nămodi fi
căr ial emobi l
ităţ i
iel ement el ornut ritive.Ast f
el,în
3+, 2+ 2+
medi uaci d,ioni ideAl Fe şiMn aparî nsol uţ i
asol uluiî ncant ităţit oxi ce,î nt impce,
unel especi iimpor t
ant edecat i
onipr ecum Ca2+,K+ şiMg2+ sev orabsor bimaigr eu,iar
fosf orulv apr eci pitasubf ormadef osf aţ ideal umi niu,dev eni ndi naccesi bi lpl ant elor.Cu
excepţ iamol ibdenul ui, mi croelement eleaumobi litatemar eî nmedi uaci d, iarl apHal cal i
n
sauneut ru,mobi li
tateal orser educe,pr inf or mar eadecompuşii nsol ubi l
i.Cor ect area
reacţ iei acideasol urilorsepoat efacepr inadmi ni strareadeamendament ecal caroase.
Moni torizareaşi cuant i
ficareaaci dităţiisol ul ui,pr ecum şi aî nsuşi rilorf izico- chimi ce
alesol uluiser ealizeazăpr inef ectuar eadeanal izeagr ochi mi ceşir epet ar eal orl ai ntervale
de3- 5ani .Acest eanal izenei ndi căşi măsur il
ecel emai ef i
cient edef er til
izar eat erenur il
or
agr icole.
Int imp ce pe sol uril
e bogat eî n el ement e nut ritivev e¬get ează speci ieut rofe
(folosescpent rucr eşt er er apidăşipr oducţ iemar e,ocant i
tat ei mpor tant ădesubst anţe
mi ner ale)pecel esăr acev eget eazăspeci ipuţ i
npr etenţ ioase-ol i
got rof e( cucr eşt erel entă
şi producţ iemi că).
At uncicândpl ant eleaui nterv aledet oler anţ ăf oar ter est r
ânse,f aţ ădeunf actor
ecol ogi cabi otic( conț inutdeazot ,pH,conț i
nutdesăr ur iet c.),el epotî ndepl inir olulde
plant ei ndi catoar e.
Subst anţ elemi ner aledi nsol exer cităoi nfluenţ ămaj orăşi asupr aani mal elor.Ast fel,
s-aobser vatcăpopul aţ i
il
edecăpr ioar ecar esehr ănescpesol ur ical car oasesuntmai
robust e, mai rezi stent el abol i
,iarcoar nel elorsuntmai rezist ent e.
3.
2Fact
ori
ibi
oti
ci
Subdenumi r
eadef actoribiot
icisuntcupr i
n¬sei nt
er acţ
iuni
le(rel
aţi
il
e)car ese
manif
estăîntr
edi verseorganismecepopul eazăunbi otopşiaui mpl
icaţi
iprofundeîn
const
it
u¬ir
eaşi ev ol
uţiaecosist
emelor.
Acesterelaţii(
coacţii
)suntdedouăt ipuri
:
-homot i
pice( i
ntraspecif
ice)
,careser eali
zeazăîntreindivi
ziapar
¬ţ i
nândaceleeaşi
speci
i
;
-heter
otipice(inter
specifi
ce),
caresepr oducîntr
ei ndi
vizidi
nspe¬ciidif
eri
te.

12
 A.Rel aţiihomot i
pice. Ser eal
izeazăî nint er i
orulspeci ei
.Pr incipalel
et i
pur idecoacţ ii
homot i
pi ceser eferălaefect ul degr upşi efect ul demasă.
Ef ectuldegr upsemni ficănecesi tateaex ist enţeiunui nu¬mărmi nim dei ndivi
zipentru
asigurar eamenţ ineriispeci eiî nbi ocenoz ă.Acestef ectar econseci nţepoz i
tiveasupr a
dez vol¬tăr i
ipopul aţi
i
lorşicoast ăî nmodi ficăr iceaparat uncicândmaimul ţ
iindiviziduco
viaţăcomună,per miţând,deex empl u,per sistenţ aunorcol onii
,repr oducereasauapăr area
deat acul animal elorsălbatice, etc.
Ef ectuldemasă,ser efer ălabi omasat otalăcar eser ea¬lizeazăpeunanumi t
terit
oriu.Acest asemani fest ăcândmedi ulest esupr apopul atşiconst ăî naut oli
mitarea
numer i
că, caat a¬r eareefect enegat i
v easupr apopul aţ
ii
lordev i
eţ ui
toare.Ex empl u:cândî n
făinaî ncar etr ăieştecoleopt erulTriboli
um conf usum număr uldei ndiviz
iest epr eamar e,
femel eleî şipi erdf ecunditat ea,opar tedi nl arv esuntmâncat edepăr i
nţiilor,iarindiv
izii
rămaşi secr etădi feri
tesubst anţ ecar einhibăpr ocesul der eproducer e.
B.Rel aţiihet er otipi ce.Acest easer eal izeaz ă,dupăcum s- aar ătat,întrei ndivi
z i
i
apar ţi
nândl aspeci idi ferite.Acestt ipder elaţiif ormeaz ăunadi ntrecel emaii mpor t
ante
caract er i
st ici alebi ocenoz ei
Înt rei ndi viziiadouăspeci idi feritesest abi lescoser i
eder elaţ i
iinterspecificesau
coacţ ii
, car epotf iex pr i
mat emat emat i
cast fel:
ef ectneut ru=0
ef ectpoz itiv=+
ef ectnegat i
v=-
Rel aţiihet erot ipicesecl asi ficădupăcr iteriul i
ndi vi
dual și popul ațional .
I.Dupăcr it
er iulindi vi
dualcel emai repr ezent ativerelații
sunt :
1.I ndependenţ asauneut ral ismul( 00)-est eat uncicândcel edouăspeci ivieţuiesc
i
ndependentşin- auni ci oi nfluenţ ăunaasupr acel ei l
alte.Exempl u:căpr ioară–căr ăbuşde
mai .
2.Compet i
ţiai nter speci fi
că( -- )est eunt i
pdecoacţ i
ene¬f av or abil
ăambel orspeci i
.
Exempl u: por umb–pi r( bur ui ană)
3.Mut ual ismul( ++) .Inacestcaz,r el aţiaest eobl igator i
e,ambel epopul ațiifi
ind
i
nf l
uenţ at epozi tiv,decipr of i
t ădepeur maconv ieţ uir
ii.Exempl u:t rifoi–bact er
iifixatoare
deazot
4.Pr otocooper area ( + +) .Ca şimut ualismulest eor elaţie bi lateral
ă pozi tivă,
avant ajoasăpent ruambel espe¬ci iî nsăl egăt ur adi ntr eelenuest eobl i
gat ori
e,pent r
uni ci
unadi nt respeci i.Exempl u: hipopot am –ci ugul itorul roșual vi
telor
5.Comensal ismul( +0) .Rel aţ iaest eobl igat oriepent rucomensali ntimpce„ gazda”
nuest eaf ect atădeaceast ăconv ieţui re.Exempl u:speci il
edepl anteepi fit
e( orchidee)car e
sef ixeaz ădet r unchi ular bor i
lorşipr ezint ănumer oaser ădăci niaer i
enepr incar epl anta
absoar besubst anţ elenut ritiveşi apa.
6.Amensal i
smul( ant ibioza,ant agoni sm)( -0)const ăînf apt ulcăuncomponent
(amensal ul)est ei nhi batî n creşt er ea sau dezv oltarea sa de căt re unel e subst anţe
elabor at edepar tener .Rel aţ i
anuest eobl igat or i
epent runiciunuldi ncomponenţ i.Oser i
e
depr oduşichi mi ciel imi naţ idemi cr oor gani sme, pl ant esuper ioar esauchi ardeani mal eau
efecti nhi bitorasupr adezv oltări
ii ndi vizil
orapar ţinândal torspeci i
.Aşasunt ,deexempl u,
antibiot icel epr odusedebact eriişi ci uper ci.
7.Par azi tism ( +- )est eof or măder elaţ i
ei nterspecificăant agoni căcei mpl i
căun
efectpozi ti
vpent rupar azi tşiunef ecti nhibitorpent rugazdă.Par azit ulest edependentde
partener ul săuce- iser veşt ecapr adă.Par azitul est emai micdecâtpr adasacăr eiaî ipoate
prov ocachi armoar tea.
Exempl u:păduchel edi nSanJose( dăunăt orpent rupl ant e)–v iespeapar azităa

13
păduchel ui .
8.Pr ădăt orism (+- ).Caşi încazul paraziti
smul ui,relaţiaesteobl igat o¬r i
eşi pozi ti
vă
pentrupr ădăt or( vânător )şinegat ivăpent rupradă( vânat )
.Spr edeosebi redepar azi ti
sm
unde,der egul ă,par azitulnu- şiomoar ăgazda,deoar ecearducel amoar t
eapar azitului,
prădător ulî şiomoar ăpr ada.Pent rucul turi
leagr icole,par aziţi
isipr ădăt oriinat ur alipot
j
ucaunr olf oar teimpor tantî nr educer eapagubel orpr odusedei nsect el ef it
of age.Aceşt ia
suntînsăf oar tesensi bil
i laprodusel epest ici
de, deaceeat rebuiepr ot ejaţ i
.
II
.Cr iteriulpopul ațional
Înexami narear elaţii
lorinterspeci fi
ce, abor dar eaacest orrelaţiilani velpopul aţional
este maicor ect ă decâtcea i ndi viduală,deoar ece popul aţi
a est ev eri
ga esenţ ialăî n
tr
ansf erulmat er i
eişialener gieidi ncadr ulecosi st emul uişinui ndividul .Punct uldev eder e
i
ndividual istt inde,î ntr
-ooar ecar emăsur ă,săechi valezet răsăturil
ei ndi v i
dual ecucel eal e
populaţ i
ilor.Pent r
uomaibunăî nţeleger eaaf irmaţ i
eidemaisus,sev adaunexempl u
edif
icat or:î ntr-o popul aţ ie de zebr e di n sav ană,i ndiviziicu di ver se def i
ci enţ e,f ie
congeni tale,f i
edobândi t epepar cur sulv ieţ i
i
,suntceimaiv ulnerabililaat aculpr ădăt oril
or
(l
ei,hi ene,câi nisăl baticiet c.)şiv orf iv ict
imel eapr oapesi gureal eacest or a.După
cl
asificarea l a ni veli ndividual,est ev orba de o r elaţiei nterspeci fi
că de pr ădăt or ism,
negativ ăpent rupr adă,pozi t
ivăpent rupr ădător .Dacăj udecăm l ucr ur i
l
eî nsăl ani v el
ul
populaţ i
eidezebr e,acţ iuneapr ădăt or i
lorest eunabenef ică,dincelpuţ indouămot iv
e:
evit
areat ransmi teriigenel ornef av or abil
el aur maşişipr inaceast amenţ iner eav igorii
speciei;ev i
tar ea î nmul ţiri
iexager ateaer bivorelorşiar i
sculuidea- şiepui zasur sel ede
hrană.
Capi
tol
ul4
STRUCTURAECOSISTEMELOR
Str
ucturaesteoînsuşir
eesenţial
ă,neseparabi
lădesist
eme,cer efl
ect
ăî nspecial
anumi
teti
puriderel
aţi
idi
ntreel
ementeleal
cătui
toare.
Ecosi
stemelenatur
alecarecompunbi osfer
a prezi
ntăstr
ucturişifuncţ
iiextr
em de
compl
exe,adeseorigreu de desci
fr
at.Cele maii mport
ante st
ructurisunt,trofi
că şi
bi
ochi
mică.
4.
1St
ruct
urat
rof
icăaecosi
stemul
ui
Încazulbi ocenozei ,într
especi isest abilescr elaţi
idi ¬ferit
e,di ntrecar er elaţii
l
e
privi
ndhr ana( relaţiil
et rof ice)ocupăunl oci mpor t
ant.Speci il
edi ntr-
obi ocenozăsunt
depen¬dent edehr anaof erit
ădemedi u( debazat rofi
că) .Aceast aest econst i
tuit
ădi n
cantitatea de subst anţă car e păt runde şici rcu¬lăî ni nteri
orulsi stemul uir ealizând
producţ iadebi omasă.
Ansambl ulder elaţiit r
ofi
cedi ntr
especi ilebi ocenozeiconst it
uiest ructurat rofi
căa
biocenozei .
Dinpunct uldev eder ealmodul uidehr ănire,toatespeci i
leuneibi ocenozeseî mpar t
î
nt reimar icategor i
ifuncţ ionaleint erdependent e:
I.Producăt oriiprimar isauspeci i
lepr oducăt oaredesubst anţ ăor ga¬nicădi ncar e
facpar teînpr imulr ândt oat eplant el
ev erzicar e,cuaj ut
or ulclorof i
l
ei,conv ertescener gi
a
solarăî nener gial egăt uri
lorchi mi ceal esubst anţ el
oror gani cepecar el esintetizeazădi n
compuşianor gani ciaibi ot opului(H2O,CO2,compuşicuazot ,cuf osforet c.
).Dinaceast ă
categor ie maif ac par te bact eriil
ef otosintet i
zante şibact erii
le chemosi ntet i
zante
(sulfuroase,ferugi noase) .
II
.Consumat or i,
irepr ezentati,pri
nt oateani mal el
edi ntr-obiocenoză.
Înfunctiedehr anaconsumat ăput em dist i
nge:
1.consumat or ipr imar isauconsumat orideor dinulI ,repr ezentatipr i
nani male

14
fi
tofage, decicar esehr ănescdi r
ectcupr oducăt or i
iprimar i
;
2.consumat orisecundar isau de or ¬dinulI I,repr ezentatiprin animal e ce se
hrănesccucel ef i
tofage;
3.consu¬mat orideor dinulIIIet c.
Opozi tieapar teî ncat egoriaconsumat ori
lorest eocupat ădedet ri
to¬fagi ,animale
care se hr ănesc cu det r
itus or gani c( fr
agment e de mat eri
alor gani cr ezul t
atdi n
fărâmi ţareaşidescompuner eapar ţialăapl antelorşiani malelormoar te).Dinaceast ă
grupar eecol ogi că f acpar tenumer oasespeci idev iermi ,râme,mi riapode,cr ustacei
,
acarieni ,insect e. Det ritusulor gani cest eal cătuit,înceamaimar epar t
e,di nr estur
i
veget alecar esedescompunmai greu( celu¬loza, li
gni naet c.).
Opoz i
țieapr opiatădeadet ritof agi
lor,di npunct uldev ederealnut ri
¬ți
ei,oocupă
animal elecar esehr ănesccupl antemoar te( netransf ormat eî ndetritus)şiani malele
necrof ageTotai cit rebuiemenţ i
onatgr upulsapr ofi
telor-pl antecesehr ănesccur estur
i
depl ant e( uneor işideani mal e)-di ncar efacpar t
e, depi ldă, ci
upercil
e.
Toat e acest e gr upe,pr i
n modul1or de hr ănire,gr ăbesc f ragment area şi
descompuner eamat eri
alului organicv egetal sauani mal .
III
.Descompunăt or i
isuntr epr ezent aţimaial es pr in bacteriişif ungicar e
degradeazăsubst anţ eleor gani cepr ov enitedi ncadav re,di nexcretesaual tedeşeur i
.După
maimul teet apesuccesi v e,fiecareet apăf ii
nddet er minat ădeanumi tegr upedebact eri
i
sauf ungi ,suntel iberat eel ement elemi neraleconţ inuteî nsubst anţ
eleor ganice.Acest
procespoar tănumel edemi ner ali
zar e.I ntr
-unf el,ester ev ersulprocesuluidef otosinteză.

g.2Schemaceamai
Fi simpl
ăaunuil
anţt
rof
iccompl
et(
Odum,
1975)
Grupăr
il
edespeci i,
despăr ţ
it
edepr oducătoriipri
maripri
nacelaşinumărdet r
epteşi
î
ndepli
nindaceeaşi funcţietrof
ică,poart
ănumel edeni v
elt
rofic.
Pl
antel
ev erzi
, deciproducători
ipri
mari,reprezint
ăpri
mul niv
eltro¬fi
c.Consumatori
i
pri
mari(animalef i
tofage)caşidet ri
tof
agiireprezintăaldoil
eaniveltrofi
c,consumatori
i
secundari(deor di
nulI I)-alt rei
l
eani veltr
oficet c.Speci
iledinnivelur
itrof
icedifer
it
e,

15
l
egat eî ntreel epr inr elaţiidenut ri
ţi
econst itui
el anţuritrof i
ce( fig.2) .Lanţ uri
let rofi
ce
reprezintăcăi lepr incar esepr oducet ransferuldesubst anţăşiener gieî noriceecosi stem.
Exempl udel anţt r
of i
c: i
arbă–i epur i–v ul
pi.
Exami nândst ructur al ant ur i
l
ort rofi
ceconst atam cănumăr ulv erigil
ordecel emai
mul teor inudepăşeşt e5- 6.Suntdouăcauzeesenţ i
alecar el i
mi t
eazănumăr ulveri
gilordi n
l
anţ uri
let rofi
ce:î npr i
mulr ând,unconsumat ornupoat econsumahr anasaî nîntregime
deoar eceaceast aarducel apr opr i
asapi eir
e;exi st
enţaconsumat or uluiestecondi ţionat ă
deposi bi l
it
ateader efacer eahr anei .Inaldoi learând, admi ¬ţândcădi npar teaconsumat ă
î
nmedi ecam 9/ 10suntpi erdut epr inchel ¬t ui
elienerget i
ceşidoar1/ 10cont ri
¬bui el a
creşterea bi omaseiconsumat or uluidatcar e,deci ,dev ine disponi bilă pentruv eri
ga
următ oar e.Apar ecl arcă,pemăsur ăceî nai nt
ăm spr ev âr¬fullanţ uluitrofi
c,ani mal ele
dispunder esur set otmaipuţ ine, tr
ebui esădesf ăşoareoact ivit
atet otmaii ntensăpent ru
a-şisatisfacenecesi t
ăţ i
lenut ri
tive.
Structur at rofi
căaecosi st emel ornear atăcăunani malcar ni vorsauomni vor,car e
seaf lăî nv âr fulpi r
ami deit rofice,pent ruat răiînbunecondi ţi
itr ebui esăexpl orezeun
spaţ i
udeci rcaomi epânăl aunmi liondeor imaimar e,decâtunpr oducătorpr imar .
Pent r
uacestmot ivnumăr uldei ndi v
iziveget alipeuni tateadesupr af aţăest ecov ârşitor
faţădenumăr ul animal elorcar esepothr ănipeseamav egetaţiei
.

g.3Pi
Fi rami
del
eel
toni
ene[
Str
ahl
er,
1974]

16
 Or i
cecr eşter eapopul aţi
ilordeer bivor epest epr opor ţi
al egicăadmi sădepi rami da
trofi
căducel adet er i
or areaecosi st emel orpr i
ndi st ruger eav egetaţiei.Incondi ţii
lenat urale
unast feldepr ocesnuest eposi bi lf iindcăef ectiv elepopul atii
lordeer bivoresuntsupuse
maimul torcont r
oal eecol ogi ce,î nt recar econt rolulpr incar nivorej oacăunr oli mpor tant .
Număr ulcar ni vorelordeasemenea,nupoat ecr eşt epest emăsur ăf iindcăel es- araf laî n
situaţiadea- şidi strugepr opriar esur săal iment ar ă.Cont rolulcar niv orelorser ealizează
prinscăder eanaşt er il
orşi pr inepi demi icar eel i
mi năi ndi viziisubal i
ment ati
.
Erbivor eledomest i
ci t
esuntsi ngur el eani mal escoasedesubcont rolulexer citatde
reţeauat roficăaecosi stemel ornat ur ale.I nmul tireal orexcesi văpoat econduce,pr i
n
supr apăşunat ,ladi struger eaecosi st emel orsemi nat ur ale( apaj i
ştilor)pr inf enomenede
dezechi li
br udi ntrepr oduct i
av eget ală,consumuleispor i
tşimi cşor ar eaposi bil
ităţilorde
regener areav eget at i
ei.Rezul t
at ulest edegr adar eabi otopur i
l
orr espect i
ve,der egul ăpr i
n
eroziune, car ezul tatal supr apăşunat ului .
Lanţ u¬r i
letr of i
ce, cucâtsuntmai scur te,cuat âtsuntmai product i
ve.
Lanţ uriletrof icenusuntsi mpl eşini ciizol at eunel edeal t
ele.Deexempl u,cel emai
mul teani mal ef itof ageconsumădi feritespeci idepl ant eşi ,lar ândull or,cadpr adă
diferit
elorani mal ecar ni vor e,f ăcând par te,deci ,di n maimul t
el anţ uritrof i
ce.Ast fel,
l
anţ uril
et rofi
ceapari nter conect at e, alcăt uindr eţel elet rof i
ce.
Structur at rof icăaecosi st emel oraf ostdescr i
săpent rupr imadat ăcant itativde
căt r
e ecol ogulengl ezELTON ( 1927) .Pent ru acestmot ivr eprezent area succesi văa
niveluril
ort rof i
cedi ntr-unecosi st em subf or mauneipi rami desenumeşt ei necol ogie
pirami dăt roficăsaupi rami dael toni ană( fig.3) .
Ast f
el,număr uldei ndi vi
zidescr eşt epemăsur ăceset recedel apr oducăt or ila
consumat ori
ipr i
mar i
,secundar işit erţiari.Î n al căt uirea pi rami del ort r
ofice se i au î n
consi derareşibi omasaşiener gi a.At uncicândseî nregi streazăbi omasani velur i
lort rof ice
succesi vev om obţ ine pi rami dabi omasel or,i arcândv om expr imaener giast ocat ăî n
biomasaor gani smel ordel af i
ecar eni velt roficv ar ezul api
t r
ami daener getică.I ndi fer ent
demoduldeexpr imar e,l abazamaj or i
tăţiiecosi st emel orst aupr oducăt ori
ipr i
mar icar e
reprezintăci rca98%di nbi omasă, respect iv90%di nt otal ulener gieist ocat eînor gani smel e
cef ormeazăpi rami del et rofice.Î necosi stemel enat ur ale, propor ţi
aconsumat or il
orpr imar i
variază î ntre 1- 9%,i ara cel orsecundar iest e de ci rca 1%.Desi gur ,în cazulunor
dezechi li
br eecol ogi ce, acest eval or i sepotmodi fica.
4.
2St
ruct
urabi
ochi
micăaecosi
stemel
or
Subaspectbi ochimic,biocenozasepr ezi
ntăcaunsi stem decanal epri
ncar e
ci
r culămet abol iţ
idelaunor ganism laaltul
,delabiocenozăl abiotop.Ceamaimar eparte
dinpr oduşi imet aboli
cicir
culăpr inreteauat r
ofi
că,iarofracţi
uner edusăesteeli
minatăîn
biotop, deundeest er
ecepţ i
onatăselectivdecăt r
epopulaţii
l
ebiocenozei .
Când met abol
iţi
isunt secr etaţide pl ante poartă denumi rea de substanţe
al
el opatice,iarcândsuntsecr etaţideani male,senumescf eromonisau al omoni.
Organi smel ecesinteti
zeaz ăşieliminăsubstanţealel
opat cesenumescemi
i ţ
ătoare
saudonat oar e,iarcelecar er ecepteaz ăaceştimet aboli
ţisenumesc r ecept
oare sau
accept
oar
e
Î
nlumeav
ieexi
stămai
mul
tet
ipur
idei
nter
acţ
iuni
biochi
mice,
dint
recar
eami
nti
m:
a.Int
eracţiunibi
ochi
mi ceînlumeaplant
elorsuperi
oare
Antagonismelesemani fest
ăcândcol i
nelesecret
atedeuneleplant
esuper
ioare
i
nhi
bă dezvol
tarea alt
orplante super
ioar
e.De exempl Jugl
u nucul( ans ni
gra)i
nhibă
dezvol
tarea car
tof
il
or,tomat
elor
,lucer
neiet
c.,dat
ori
tăj
ugl
onul
ui(
toxi
nă)el
i
minatde
părţ
il
ev erzi
alepl
antel
or.

17
 Sef accer cet ăriprivindextragereaşisi ntezapescar al argăaunorer bi
cidede
origi
nev egetală( del aplantecar econţincol i
ne)saul acreareadesoi urideplanteculti
vate
caresăel i
mi neî nmedi ucol i
neîmpot ri
vabur uienil
or.
Sinergismel er eprezi
nt ăost imularer eciprocăadouăspeci icecr escî mpreună.
Col i
nel
esecr etatedeunel epl anteauef ectpozi ti
v,sti
mul atorasupr aal tora,cucar e
conv i
etui
escExempl u:varzacreştemaibi neî namest eccutomat ele;gramineelecrescmai
bineînamest eccul egumi noaseleetc.
Actiuneasi ner gi
căsemani f
estăşipr i
npr ofi
laxi
aunilateralăsaur eciprocăfaţăde
bolişidăunăt ori
.Exempl u:culturaintercalatădemor covcupr azî mpiedicădepuner ea
ouălordemuscul i
ţamor cov ului
câtşi amuşt eicepei.
b.I
nter
acţ
iunibi
ochi
micel
aani
mal
e
La ani mal e,subst ant ele met abol ice secundar e el abor ate cu r olî nr elatii
l
e
i
ntr aspeci fcesenumescf
i eromoni ,iarînr elaţ
ii
lei nterspecifice, al
omoni .Aceşt imetabol i
ţi
î
ndepl i
nescdi versef uncţ ii
:
Feromoni ideat ractieasexel orsuntbi nest udi atilai nsect e,asi gur ândî ntâl
nirea
celordouă sexe î nv eder ea r epr oducer i
i.Fenomenulest e ut ili
zatî nl uptai nt
egrată
(capcanef eromonal e).
Feromoni ide mar car e suntut ili
zaţ ipent ruî nsemnar ea pui lor,a t er i
tori
ului,a
sursel ordehr ană( ex.:laal bineşif urniciasi gurăaccesulr apidalî ntr egiicol oni il
aacest e
surse) .
Feromoni ideagr egar esuntspeci ficiunori nsect e( l
ăcust e,gândacidescoar ţă),
deter mi nând f ormar eadecol oniicu di mensi uniopt imepent rur epr oducer eşipent r
u
folosireahr anei.
Feromoni ideal ar mădet ermi năr eacţ i
ideapăr arel acei l
alţii ndiv i
zidi npopul aţi
a
sa.Alomoni iaur oldeapăr aresaudeat acî mpot rivaal torspeci i
.Exempl u:al bine,viespi,
şerpi et c.
e.Interacţiunibi ochi mi cepl ante-ani malef it
ofage.
Într
epl ante( producăt or ipri
mar i
)şiani mal elefitofageexi stăat âti nter r
elaţiit
rofice,
catşi bi ochi mice.
Plantele el abor ează î n pr ocesulmet abolic un numărmar e de compuşit oxici
(al
cal oizi,glicozizi,saponi neet c.)cur olinl i
mitareaat aculuif i
tofagi lor.Fi tofagi i
,larândul
l
or ,el abor eaz ă pr oduşicar e neut r
alizeaz ă(ant it
oxi ne)met abol i
ţiipl ant el
or .Plant el
e
eli
mi nănoit oxineşiast fel,insect elef i
tof ageacumul eazăgenecar el ef acr ezistentefaţă
det oxi nelev eget ale.Dacăpl ant agazdăşidăunăt orulconv ieţuiescî nacel eaşiecosi steme
sest abi l
eşteost aredeechi li
br uint r
epl ant ăşif itofagCont act uluneipl ant ecuunf i
tofag
nouf aţ ădecar enuar emi j
l
oacedeapăr arepoat educel adi spariţiasa( ex. :v i
ţadev i
e
europeanăcuf il
oxer aPhy loxer avast atrix).
Capi
tol
ul5
FUNCŢI
ILEECOSISTEMULUI
Funcţi
onal i
tat
eaecosi stemuluirezultădi nrelaţii
l
eexi st
enteî ntr
especi il
ecar e-
l
compunşii nteracţi
unileacest oracuf actori
iabiot
ici.Esenţafuncţi
onăriiunuiecosi st
em
constăînant renareaener gieisolar
eşiasubst anţ
elornut ri
ti
veîncircuitulbiol
ogicunde
sunttransformat eînsubst anţeorganicecei ntrăînal cătui
reapopulaţii
l
ordi nbiocenoză.
Astfel
,ecosistemulapar ecaouni t
atepr oducti
vădesubst anţăorganică,mat er
ial
izatăîn
organismelecepopul eazăbi otopuldat.
Pri
ncipalelef uncţiunial e unuiecosi stem sunt :funcţi
a energet i
că,funcţi
a de
ci
rculaţi
eamat eri
eişi funcţiadeaut or
eglare.
5.
1Funcţ
iaener
get
ică

18
 Ecosi stemulf uncti
oneaz ăcaunl abor atordeacumul areşit ransf ormar eaener giei.
Ni ciunecosi stem depepl anet anoast rănupr oduceener gie.Ener giaecosi stemul uipoat e
săcr eascănumaipebazai mpor tuluidi nr adiaţ i
il
esol are.Vi aţaest eposi bil
ăpeTer ra
numaidat or i
tăf aptuluicăunf luxcont inuudeener giesol arăi ntrăzilnicî necosi stem, iarî n
acel asit i
mp,cant i
tăţimar ide ener giet ermi că ( de pe Pământ )i ntr
ăî n cosmos.
Ecosi stemel eî şimenţ nst
i abili
tateanumaipr inechi l
ibr areaapor tuluicont i
nuudeener gi e
radiant ăcucel alel i
minăr i
icont inuedecăl dur ă.
Transf ormăr i
le ener getice di n ecosi stem se desf ăşoar ă conf orm pr incipiilor
termodi nami cii.
Primulpr i
ncipiu alt ermodi nami ci
i( pr i
nci piulconser văriiener giei)st abileştecă
î
nt reagaener giedecar edi spuneunecosi stem est eînt eme¬i atăpet ranf ormar eaener giei
i
ni ţi
ali ntrate pr i
nf otosinteză sau pr i
n chemosi nt eză.Pe ni ciun ni velt rofi
c al
ecosi stemul uinuar elocopr oducţ iedeener gie, cinumai otransf ormar edeener gie.
Astfel,ener giar adiantă car e aj unge l a pl ant e est et ransfor mat ă,î n pr ezenţ a
clorofilei,înener giechimi căpecar epl ant eleodepozi teazăî nmol eculedegl ucide,l i
pi de,
prot i
deet c.,iarpr inconsumar eal ordecăt reani mal eener giat receî ncor pulacest oradi n
urmă.At âtînpl antecâtşiî nani mal eener giachi micăconţ inutăî nmol ecul eest eel iberat ă
î
npr ocesulr espi raţi
eişiut il
izatăî nt oat epr ocesel evi tale.Opar t
edi naceast ăener giese
transf ormăî ncăl dură,iarî nf inal,dupămoar teaor gani smel or,toat ăener giachi micăa
mol ecul eloror gani ceest etransf ormat ădecăt r
edescompunăt ori î
nener giecal orică.
Dinpr i
mulpr i
ncipiualt ermodi nami ciir eiesef apt ulcăi ntrări
ledeener gieî ntr-un
sistem t r
ebui esăf ieegal atedei eşiri,decipr intr-unecosi stem ener giasescur gei ntr-un
fl
uxconti
nuu.
Aldoil
eapri
ncipi
ualter
modinamiciiest
eacelaaldegradăr
iienergi
ei,car
earatăcă
î
noriceprocesdetransfor
mareaenergiei,opart
edinenergiapotenţi
alăsedegradează
subfor
madecăl dur
ăşiestedisper
sat
ă.Deai cir
ezul
tăcărandament ultr
ansfor
măriiest
e
<1.
Pemă¬sur ăcet recem del ani velulpr oducători
lorcăt reconsumat orider angt ot
maiî nalt,ot otmaimar epar tedinener giaasi milatăest econsumat ăpent unecesi
r tăţi
le
propriialeor gani smel orşideciocant itatet otmaimi căseacumul eazăî npr oducţiede
biomasă( cant i
tateadesubst anţăor gani căacumul at
ăînt r
-oper ioadădet i
mpşiexi stentă
l
aunmomentdat )di sponi bilăpent runi veluriletrofi
ceurmăt oare( f
ig.4).
Aceast ăl egit atear eopr of undăsemni fi
caţiebiologicădacăţ inem seamaşide
faptulcă,por ni nddel apr oducăt oripr imar icăt r
econsuma¬t orideungr adt otmaiî nalt
,
creşte,înl i
ni imar işini velulev olutivalapeci il
or.Speci il
emaiev oluat edesf ăşoar ăo
acti
v i
tatemaii ntensăşimaidi v ersif
icat ă.Gr upeleev oluatedeor gani smedesf ăşoar ă
acti
v i
tăţicalitativsuper i
oar e.Depi l
dă,l apăsăr işimami fer
eopr opor ţ
iei mpor t
antăde
energieest echel tuitănunumaipent rucăut areaşicapt urareapr ăzii(l
acar nivor i
)darmai
alespent rupr otecţ i
a, îngr i
ji
reaşi educaţ i
aur maşi l
or.
Deai cisev edecăf luxuldeener giepr inecosi stem nuest esi mpl ut r
ansferal
energieichimi cedel aunni v eltr
of i
cl aa1t ul,cişiunpr ocesdeschi mbar eaf ormel orde
energie,apar iţi
aşidezv oltareaunorf or mesuper i
oaredeener gieca,depi ldă,ener gia
nervoasă, ener giapsi hică.
Energia degr adat ă sub f or mă de căl dură nu maipoat ef ir eut i
l
izat ă de căt re
ecosistem, ceeacei mpunei ntrar
eadenoicant i
tăţideener gie,decif l
uxuldeener giecese
scurgepr inecosi st em est euni dir
ecţ ional.

19
 g.4Tr
Fi ansf
eruldeener
gieî
ntr
-unecosi
stem
Sur sapr incipal ădeener gieaunuiecosi st em est eener giasol ară,al cătui
tădi n45%
radiaţiidinspect rulv i
zibil
,45%r adiaţ i
iinfraroşi işi10%r adi aţiiultr
av iolete.Demenţ i
onat
estef apt ulcă,nu t oat ă cant it
at ea de ener gie sol ară poat ef ipusă l a dispozi ţia
vieţuitoarelor .Ast fel,dincel eapr oxi mat i
v2cal /cmp/ mi n.( const ant ăsol ară),circa42%
esteabsor bitădeozon,v aporideapă,par ticul edepr afet c.şiest eapoir adi at
ăî nspaţ iu
sub f ormă de căl dură şinumai58% aj un¬ge l a supr afaţ a pământ ului.Din aceast ă
cant it
ate numai20% est e absor bită de sol ,apă şiv eget aţie,r est ulde 80% f ii
nd
refl
ec¬t at ăînspaţ iu.Pl antelev erziut il
i
zeazăpent ruf otosi ntezăşit r
ansf or măînener gie
chimi cănumai1- 3%di nener gialumi noasă.
Fot osi ntezaest epr ocesulpr i
ncar esuntcapt ater adiaţiilesol ar ecuaj utorul
clorofileii ar aceast ă ener gi
e est e conver t
ităî n cea a l egăt uril
or chi mi ce di n
subst anţ eleor gani ce.Î npr ocesuldef otosi ntez ăsunti mpl icat eşisăr uri
lemi nerale( N, P,
K,Set c.).Pr ivi
tădi npunctdev eder echi mi cest eor eacţ i
er educăt oar e,încar eCO2
(accept ordehi drogen-el ect r
oni )est er edus,apaest esur sadehi drogen,i arr adiaţia
l
umi noasă( fotonii)est esur sadeener gi
enecesar ăpr ocesul ui der educer e.
Reacţ iaext rem desi mpl i
ficatăaf otosi ntezei est e:
clorofil
ă
↓
6CO2+6H2O+ener giesol ară→ C6H12O6+6O2
Ener giachi mi căar eocont ribuţi
emodest ălabi lanţ ulener geticdi necosi steme,
fi
indf olosităî npr incipaldebac¬t erii
lechemosi ntetizant e:ni tri
ficatoar e,sulfuroaseşi
feruginoase.Î npr ocesuldesi ntezăasubst anţeloror gani ce,casur sădeener gi
ef ol osesc
ener giaobţ inutăpr i
noxi dareaunorcompuşianor ganici( compuşiaisul f
ului,aifi
erul ui)iar
casur sădehi drogenpent rureducer eaCO2est eapa.
Pr
oducț
iașipr
oduct
ivi
tat
eaecosi
stemel
or

20
 În pl an macr oscopi c,f l
uxulde ener gi e apar e ca un f lux de mat erie,î n car e
mol ecul el e asi mi l
at e sunt t ransf ormat e î n mol ecul e speci fice consumat or ului.
Ecosi st emel enusuntnumaidepozi teșit ransf ormat or idesubst anț ăcișipr oducăt or i
.
Ev ident ,pr oducăt or i desubst anț ăor gani că, nudeener gie.Ast fel, l
iv ada, pădur ea, pășunea,
funcț i
oneazăcani șteî ntrepr i
nder ipr oducăt oar edebi omasă,pebazauneit ehnol ogii
nat ur ale.Moment eleesenț ialeal epr ocesul uidepr oducț ieconst auî nl egar eapr i
mar ăa
biomasei și îndescompuner eanecr omasei .
Ramur aecol ogi eicar eseocupăcuf or mar easubst anț eior gani ceî nbi osf er ăest e
denumi tă bi ologiapr oduct ivității.Î nr ândulecol ogilornuexi stă,î nmoment uldef ață,
def inițiiunani m accept ateî ndomeni ulbi ologi eipr oduct ivității.Deaceea, încur suldef ață,
def inițiil
eut il
izat esuntcel emaif recv entî ntâl niteî nl iterat uradespeci alitateșicel emai
compat ibilecunoț iuni lepr ezent at eî nlucr areadef ață.
Înf i
ecar eecosi st em exi st ădouăcomponent eal epr oducț iei:pr oducț iapr imar ăși
producț iasecundar ă.
I.Pr oducț i
apr imar ăest ecant itateademat eri
eor gani căsi ntet izat ădepr oducăt or i
i
primar i(pl ant elev er zi şi organi smel echemosi ntet izant e)pebazasubst anț eloranor gani ce.
Sint ez apr imar ăasubst anț eior gani cesebazeazăpedouăsur sedecar bon:CO2 ( în
fot osint eză)șiCH4( î
nchemosi nt ez ă).Pr oducț iapr i
mar ăr eprezi ntăsur sadehr anăpent ru
toat especi il
ehet er otr of eșiseexpr i
măsubf or măbr ut ăşinet ă.Pr oducţ i
apr i
mar ăbr ut ă
(PPB) ,r epr ezi ntăcant itateat otal ădesubst anț ăor gani căpr odusădecăt reor gani smel e
aut ot rof e,pr inf ot osi nt eză,r espect i
vchemosi nt eză.O par tedi naceast ăener gieest e
folosi tăpent rudesf ășur areapr ocesel ormet abol ice( si ntezăsubst anț eor gani ce,mi șcar e
etc. )al epl ant eipr oducăt oar e,iarpar tear ămasăest eacumul at ăsubf or mădesubst anţ ă
organi căî ncel ul
el eţ esut uri
lor ,const ituindpr oducţ iapr imar ănet ă( PPN) .Câșt igulpr opr iu-
zisdebi omasăseobț inedupăscăder ea„ chel tuiel il
ordeî ntreț inereal epl antei”, expr i
mat e
prinr espi r ație.Di nami ca pr ocesel ormet abol i
ce est eî ntreținut ă de un f l
uxsl ab,dar
per manent ,deel ect ronipusl adi spozi ț
iaor gani smul uipr inr espi raț ie.Pr i
nr espi rațiesunt
desf ăcut e,def apt ,legăt uril
eC- Cdi nsubst anț eleor gani ce,ener giar ezul tatăf ii
ndut ilizat ă
trept at .
Deci ,pr oducţ iapr i
mar ănet ă( PPN)=pr oducţ i
apr imar ăbr ut ă( PPB)–consumul
respi rat or( R) .Pr oducţ iapr i
mar ănet ăconst i
tui esur sadehr anădi sponi bil
ăpent runi v elul
trof i
cal consumat or il
orpr i
mar i(fitof agi).
Cant itat eadesubst anţ ăor gani căacumul ată( pr oducţ ianet ă)î ntr-
oper ioadăde
ti
mpşiexi st ent ăl aunmomentdatî necosi stem poar tănumel edebi omasă.Vi tezade
acumul areabi omasei ,pr i
nf ot osi ntez ă,rapor tat ăl auni tateadet i
mpșidesupr af aț ă
repr ezi nt ă pr oduct ivitat ea pr i
mar ă. Rezul tat ul pr oduct ivității pr imar e est e,așadar ,
producţ iapr imar ănet ă.
Pr oduct i
vitat ea pr imar ă,bi omasa,pr oducț i
a pr imar ă,se expr i
mă î n gr eut atea
subst anţ eior gani ceuscat erapor tat ăl auni tateadespaţ i
u( mg/ l;g/mp; kg/ haet c. )şit i
mp.
Tr ansf ormar ea uni tăţ il
orde masă î n uni tățiener ¬get ice se poat ef ace cunoscând
echi v alent ulunuigr am desubst anț ăuscat ă( mat erieor gani că+subst anț emi ner ale)î n
kcal .Deexempl u,î ncaz ulpl ant elort erest r
eungr am desubst anţ ăuscat ăechi v aleazăcu
4,5kcal .
În agr oecosi st emel e cu r ecol te accept abi l
e,pr oduct i
v i
tat ea pr i
mar ă net ă est e
sensi bilmaimar edecâtî necosi st emel enat ur aleî nlocui te,dacăacest eaauf ostal căt uite
dinpl ant ei erboase.
Pr oducţ i
apr imar ănet ăadi feritelort ipur ideecosi stemet er est reșiacv at i
ceest e
foar tedi fer i
tă-pădur ilet ropical eumede:2. 800g/ mp/ an;pădur iledef oioasedi nzona
temper at ă:1000g/ mp/ an;t erenur icul tivatedi nzonat emper at ă:50g/ mp/ an;deșer tur i
:3

21
g/ mp/ an;băl țișiml așt i
ni:2000g/ mp/ an.
Recol tarepr ezintădoaropar tedi npr oducţ iapr i
mar ănet ă.Aceast adi f
er ăf oarte
mul tî ntrer ecoltelebazat epeor ganeleder eproducer eşi celebazat epeor ganev eget ative.
Ast fel,laboabel edecer eal eşil egumi noaseumi ditat eaest ede12- 16%,i arl af ructele
căr noaseşit uber culi70- 80%.Deaceeas- agener al i
zatpr acticaev aluăriir ecoltelorî n
subst anţ ăuscat ă.
Cor elaţiadi nt r
er ecol tăşipr oducţ i
epr i
mar ănet ăpoat ef isuger at ădev aloril
e
i
ndi cel uider ecoltă( IR),princar evom î nţ elegepr ocent uldesubst anţ ăuscat ădi npr odusul
utildinpunctdev eder eeconomi c.Înunel ecazur ir ecol taest eext rasădi nmasav eget ală
supr at erană,î nal tecazur idi nceasubt er ană( rădăci noase,t uber cul i
fere,bul bi
f er
eet c.).
Exempl edeI R:Or ez–51%, fasol eboabe–59%, gr âu–35%.
Menţ ionăm căpent rust abil
ireai ndi celuider ecol t
ă,r apor tareas- af ăcutl aPPN
supr at erană.Chi ardacăr ecol taut ilăaspeci i
lorl uat eî nst udiuest er epr ezent atăde
organel eder eproducer e,indi celenudepăşeşt edecâtf oarter arv al oareade 50%.Dacă
rapor tareas- arfifăcutl atot alPPN, cif
r eles- arreducecuci rca1/ 3, iardacăI Rs- arrapor ta
l
aPPB, valor i
ledint abel s-
arr educeapr oximat ivlaj umăt ate.
De-al ungult impul ui, unuldi ntreobi ectiveleamel i
orator i
loraf ostcr eşt ereai ndi celui
der ecol t
ă.Pr oduct ivi
tateaagr i
colăpr imar ăest edet er mi nată,aşadar ,def act orulgenet ic,
darşi dei nt ensitateal umi nii, concent raţiaCO2, apr ov izionar eacuapăşi element emi nerale
etc..Deai ci ,decur goser iedeadapt ărial et ehnol ogi eipl antelordecul t
ur ă,înv eder ea
creşt er i
ipr oduct ivităţii
:expozi ţiacul turilor,stabi l
ireadensi tăţi
iopt ime,t ăieril
epomi l
or
fruct i
feri,îndepăr tareaexcesul uideapă,i ri
garea,f er ti
li
zar ea,sol elesăr it
oar ecupl ante
l
egumi noasepent ruf ixareaazot uluiatmosf eri
cet c.
I
I.Pr
oducţ
iasecundar
ăbr
ută
Subst anţ aor gani căpr odusădepl ant eleunuiecosi stem r epr ezint ăsur sadeener gie
disponi bilăpent r
uni velur i
let roficeur măt oar eal edi feri
ţil
orconsu¬mat ori:directpent ru
fi
tofagi, indi rectpent ruconsumat orideor dinemai înalte.
Dest inaţ ii
leener gi eiconsumat edeani mal epr inhr anăsuntdi f
erite:opar tedi n
hranai nger at ăest edi ger atăşiasi milată.Par t
ear ămasănedi ger atăest eel iminat ăpr i
n
fecaleşiur ină.Di n hr anaasi mi l
ată o par teest eut i
l
izat ăî ndesf ăşur areapr ocesel or
met abol ice,pent r
u mi şcar e,pr odu¬cer e de căl dur ă şise concr etizează î n pr ocesul
respiraţiei( alconsumul uideoxi gen) .O al t
ăpar t eaener gieiasi mi latepr i
nhr anăest e
stocat ăî nl e¬găt uril
echi mi ceal esubst anţ eloror gani cepr oprii,sintet i
zat edeor gani s¬mul
animalşicar eseconcr et i
zeazăî nacumul aredebi omasăşipr oducer edenoii ndivizi.
Așadar , și încazul organi smel orhet erot r
of eav em opr oducț iesecundar ăbr utăși unanet ă.
Producț iasecundar ăbr utăr epr ezint ăcant itateat ot alădesubst anț ăor ganicăpr odusăî n
unitateadet imp,i arpr oducț iasecundar ănet ă est ecant it
ateadesubst anțăor gani că
acumul at ăî nuni t
at eadet impdecăt rebi osistem,dupăscăder eapi erder il
ordat orate
respirației.
Ef icienţ aasi mi lăr i
ihr aneii nger atedeani mal e( ener gieasi mi l
at ă/ener gieinger ată)
estef oar tedi ferit
ă:unani maler bivortrebui esăconsume80kgdei arbăpent ruaobţ ineo
producţ iesecundar ăde1kg,pecânduncar ni
vorar enev oiedeapr oximat i
v5kgdeţ esut
animalpent ruaacumul a1kgdemasăv ie.Ef i
cienţ amaimar el acar nivor eseexpl i
căî n
primul rând, dat ori
tăcal it
ăţ i
inut rit
iveahr anei ,carepoat ef idigerat ăapr oapeî nî nt
regi me.
Hr anav egetalăconţ ine,der egulă,mul tăcel ulozăşil i
gninăşiconţ i
nemaipuţ ină
ener gi
e.Ef icienţ aasi mi l
ăr i
idi f
er ăfoar temul t,înf uncţ iedecal i
tateahr anei :lami riapodel e
caresehr ănesccul emnî ndescompuner eef i
cienţ aest ede15%,l acel ecar esehr ănesc
cuf runzeşi ramur itiner eî njurde40%, lamami ferelecar epasci ar băapr oximat iv60%.
Lacar nivorelet i
pi ce,ef icienţaasi mi l
ăriiest eî njur90%,î nt i
mpce,l aani mal ele

22
i
nsect ivore, ceconsumăhr anăcumul tăchiti
nă,deci r
ca70- 80%.
Înagr oecosi
steme,pr oducţi
asecundarăst ăl abazat uturorpr oduselorobţinutede
l
aani mal e.Pr oporţi
aîncar eprotei
naşiener giadi nr aţi
af uraj
er ăaani maleloreste
transformat ăî n produse consumabi l
e de om est ef oarte dif
erită.Cea maief i
cient
ă
conv ersieseobţ inelaproducţii
l
edeouă( 27%)şidel apte( 26%).Labov i
neşiov inepent r
u
carne,ef ici
enţ aest escăzutăînsăcâştigulali
ment arest ecategor i
c,dacăav em înv eder
e
căacest easehr ănesccupr oduseneconsumabi ledeom.
Desi gurcă,r aseleamel ior
atedeani malev alor
ifi
căcelmaief i
cientproteinadin
furaj
eşi realizeazăcelemai buneper f
ormanţeînr eali
zareapr oducţieisecundare.
5.
2Funcţ
iadeci
rcul
aţi
e
Biocenoza,î nbazast ructuri
ieitrofi
ce,înprocesuldehrănire,real
izeazăcircul
aţia
permanent ăamat eri
ei î
necosistem.
Subst anţ
apăt rundeînbi ocenozădi nbiot
opsubf ormaunorcombi naţ i
ideatomiai
el
ement elorchimi ce.
Plantelefolosescacest ecombi naţi
isubf ormădesol uţi
iapoase,i arcuaj ut
orul
energi
eisol areatomi iasi
milaţisuntincl
uşiînstruct
uri
lesubstanţ
eior gani
cepr inprocesul
def ot
osinteză.
Deci,planteleasigurăintrar
easel ect
ivăaelement el
ordinbiotopînbi ocenoză.Atât
proporţi
a câtşiv i
teza de absor bţ
ie a elementelorde către biocenoză,const i
tui
eo
caracter
isti
căaf iecăruiecosistem.

g.5Bi
Fi oampl
i
ficar
eaDDT
Del apr oducători
ipr imariatomiielement elorrespecti
vet recl aconsumat oripri
n
reţeaua t r
ofică,spr e ni vel
uri
le superioare. Ajunse î n or ganismul consumat oril
or,
element el
esuntsci ndateînr adi
calimaisimpl i
,dintrecareuniisuntel i
mi naţisubf ormăde
deşeurimet abolice,alţisuntr
i et
inuţipent r
uaf iut i
li
zaţiînnoisi nteze,i aral ţi
isunt
depozitaţifărăaput eaf iel i
minaţi.In procesuldeel imi
nare-reţi
nere,unel eel emente
reali
zeazăconcent r
aţi
icr escândespr eni v
eluri
lesuper ioar
eal epi ramideit r
ofice.Acest
procespoar tădenumi readeconcent rare-
acumul aresauampl ifi
car ebiologică.Deexempl u,
î
nt r-
unlanţalimentaracv ati
ccuci nciveri
gi,concent raţ
iadeDDTcr eştedeapr oximativde
10mi l
i
oanedeor i
,acumul ându-seî nspecialînţ esuturi
legraseal eor gani smel or(dela

23
0,000003ppm DDT î napă,l a25ppm î nţ esutur i
lepăsăril
orconsumat oar edepeşt i
carniv ori(f i
g.5) .
Cunoaşt ereaacest uipr ocesar eoi mpor tanţ ădeosebităpent rucăunel esubstanţe
toxiceceauî nbi ot opconcent raţi
ireduse( pesti
cide,met alegr eleetc.)potaj ungelauni i
consumat oridi nv âr f
ulpi r
ami deit rofice( r
ăpitoare,om)l aconcent raţi
if oart emar icepot
deveni letale.
Descompunăt oriigrefaţil afiecareni veltrof i
c,minerali
zeazăsubst anţ eleorganice
dinor gani smel emoar teşiasi gurăast feltransfer ulelementelordi nbi ocenozăî nbiotop
(fi
g.6) .
O car act eristică i mpor t
antă a ci rculaţi
eisubst anţ el
orî n ecosi em est
st e vi t
eza de
desf ăşur ar e a pr ocesul ui
.Ast fel,în ecosi stemel e păduriiecuat ori
ale umede,mat eri
a
organi căl ipsitădev iaţăest er apiddescompusăşir eabsorbi
tă,înt i
mpce, înecosi stemele
natur aledi nzonel et emper at eseacumul eaz ăomar ecant i
tat edemat eriemoar tăla
supr afaţ asol ului( lit
iera,turbă)sauî nsol( humus) .Formareahumusul uidet erminăo
î
ncet inireaci cl uri
lorbi ogeochi miceşiasi gurăel iminarealentăael ement elorrepusel a
dispozi ţiapl ant elor.Înacestf el,sistemel ecapabi ledeomai r
api dăreciclareael ement el
or
şisubst anţ elorauopr oductivitatespor i
tăpeuni tateadesupr afaţ ăşit
imp.
Substanț
e Pr
oducăt
ori Fi
tof
agi Zoof
agi Car
niv
orede
anorgani
ce pr
imar
i v
ârf

Descompunăt
ori

g.6Tr
Fi ansf
erulel
ement
elorî
necosi
stem pr
inci
clut
rof
ic
Ci
rcul
aţi
asubst
anţel
orlanivelulbi
osfereiformeazăcicl
uricir
cuit
ebiogeochimice
gl
obal
e.Elesepotî
mpărtiî
ndouăt ipurif
undament al
e:tpulsedi
i mentar(f
osforşisul
f)şi
tpulgazos (
i azot
,oxigen,carbon).La circuit
ele sedi
mentare,rezerv
orulprinci
palîl
const
it
uiel
it
osf
era,
iarlacir
cui
tel
egazoaserezervorulpr
inci
palîlconst
it
uieat
mosf
era.De
asemenea,
unrolmajorlani
vel
ulbiosf
erei
îlr
eprezintăci
rcui
tul
apei .
5.
2.1Ci
rcui
tulcar
bonul
ui
Carbonulest e const it
uientulde bază alt ut urorcompuși loror ganici.Struct ura
atomul uidecar bonest edeașanat urăî ncâtper mi tel egareaat omilordeC î ntreei
formândl anț
uri cer eprezintă„ schelet
ul”tuturormol ecul elorșimacromol eculelororgani ce.
2
Evaluareapr oduct ivi
tățiiprimar eseexpr i
măî ngr amecar bonf i
xat/m/ an.
Dacăr olulbi ologicalcar bonuluiestedepr imr ang,r olulecologicglobalest e,de
asemenea,f oar t
ei mpor tant.CO2 at mosf eric,al ătur ide al țicomponenț iat mosf erici
,
reprezintăunecr ancar eî mpi edicăopar t
edi nr adiațiat ermicăemi sădePământsăse
piardă în spaț i
u.Așa sef ormează ef ectuldeser ănat uralprin careest emenț i
nut ă
temper aturamedi eglobal ălat emper aturif
av orabilev ieții
.
Carbonulest ei ntrodusî ncor pulplant el
orpr i
ndi oxiduldecar bon,înpr ocesulde
fotosinteză şiest ef ixatapoiî n substanţele or gani ce car e al
cătuiesc corpult uturor
plantelorşicel orlal
teor gani smecar ecompunl anţurilet rofi
cedi necosistemeşibi osf eră
(fi
g.7) .
Pri
nl anț uril
et roficecar bonuldinsubst anțeleor ganiceest et r
ansfer atpânăl a
consumat ori
idev ârf.Pr inr espirați
e șipr indi feri
tel e procesededescompuner e,CO2

24
atmosf eri
cest eredatci rcuitul
ui.Circuitulcarbonuluiest ereglat,așadar,dedouăpr ocese
antagoniste:fot osintezași respi
raț i
a.
Dupămoar teaplant elorşiani mal el
or;substanţ el
eor ganicesuntdescompusesub
acţiuneabact erii
l
orşiaal toror ganismesapr ofi
tecar epopul eazăsol ul,şiseajungela
bioxiddecar bon, apăşi sărurimi ne¬rale;decilamat eriaanor ganicădelacar es-aporni
t.
Concent rațianormal ăadi oxiduluidecar bonî nat mosf erăestede0, 03%.Pânăl a
RevoluțiaIndust r
ială,fenomenulde„ combust i
ebi ologică”er apr i
ncipalulizv
ordeCO2
atmosf eri
c.Î ncepândcuaceast ăper i
oadă,at mosf er aesteal i
mentat ăcuCO2 șipr in
„combust iei ndust rial
ă”,adi că ar derea combust ibil
ilorf osil
i.Ast f
el,s- aînregi
str
ato
creșterepr ogr esivăaacest uigazat mosf eri
c.Anal i
zel eef ectuateînbul eledeaerdi n
calotel
egl aciar epol ar
ear atăcădi oxiduldecar bonacr escutînat mosf erater
estrădela
280ppm, înanul 1750, l
a370ppm î nanul 2000.

g.7Ci
Fi rcui
tulcar
bonul
uiî
nnat
ură
I
nter
venţ
ia omul
uiî
n ci
rcui
tulbi
ogeochi
mic alcar
bonul
uiconst
ăîn cr
eşt
erea
concent raţi
eidi oxiduluidecar bonî nat mosferăpr i
n:ext indereat erenuri
loragr i
cole,în
defavoar eapădur i
lor;incendi eri
,ut i
li
zareal emnuluidr eptcombust ibil
,uti
li
zareapescar ă
l
argăacombust i
bili
lorf osi l
i.AdaosuldeCO2 î nat mosf erănupoat eficompensatpr i
n
creşterear ateidef i
xaref ot osint eti
cădeunder ezultăaccent uareaef ectul
uideser ă.
O altăcauzăaper tur băriicir
cuituluicarbonul uiconst ăî n defri
șareamasi văa
pădur i
lor,absor banțidebazăaidi oxiduluidecar bonat mosf eri
c.Pădur i
l
eacumul eazăde
20-30deor imaimul tdi oxiddecar bondecâtt erenuril
ecul t
ivatesaupășuni le.Anual ,
fi
ecar ehect ardepădur econsumă16t onedeCO2șipr oduce30det onedeoxi gen.Astfel,
defri
șar eal orșiî nlocui reacut erenuriagr i
coleșipășuniv orconducel aaccel erarea
î
ncălziriil
ani velglobal.
Î
naf araci r
cuituluiter est r
u, CO2realizeazăși unci r
cui toceanic.Oceanulj oacăunr ol
i
mpor t
antî nconcent rațiaCO2di natmosf eră.Înst raturi
lesuper fici
al eCO2esteut i
li
zatde
cătrefitoplanctonpent rusi ntezademat erieorganică, pri
nf otosinteză.

25
 Rataabsor bțieidedi oxid atmosferi
cdecăt r
eoceanedepi ndedet emper atura
apelor.CO2ar esol ubi l
it
atemultmaimar eînapel erecidecâtî ncelecalde, deunder ezultă
oscăder eaCO2 di nat mosfer
ă.S- aobser v
atcăocr eșt er
eat emper aturi
iapeicu0, 1oC
măr eșteconcent r
aț i
aCO2at mosferi
ccu10ppm.Aceast aî nseamnăcăOceanulPl anetar
poatedev eniosur săi mportant
ădeCO2 pent ruatmosf eră,î
ncondi ți
il
eî ncălzi
ri
iglobale.
Pentrur educer eadereglări
l
orant r
opiceî ncircuit
ulcar bonului
,sesuger eazădouă
sol
uț i
i:creștereaabsor bți
eiCO2prinmăr i
reav olumuluidev egetați
e; r
educer eaemanaț i
il
or
antropice (industrie,t r
ansportur
i,încăl
zirea locui
nțelor
)pr i
nr etehnologizare,util
izarea
surselordeener gi
eal t
ernati
văetc.
5.
2.2Ci
rcui
tulazot
ului
înnat
ură
Rolulbi ol
ogi calazot ul
uiest eunulext rem dei mpor t
ant,deoar ece const it
uie
element uldebazăalpr oteinei
,i arpr ot
einaest e„ căr ămi da”cest ălabazaconst rucției
mat erieivi
i.Rezer v
or ul principaldeazotest eatmosf era, undesegăseșt eî nst ar
egazoasă,
î
npr opor ț
iede79%.Deșiî lgăsi m di nabundenț ăî nat mosferă,azot ulest esubf ormă
mol eculară( N2),inaccesi bi
lămaj or
it
ățiiorganismel orv ii
.Pent ru af iut i
li
zatdecăt re
- +
acest ea,elt r
ebuie să f ie conv ert
itînf orme accesi bile(NO3,NH4 ) .Toate acest e
transformăr iconstituie, def apt,fazeal ecicl
uluibiogeochi mical azotului.
A.Fi xareaazot ul uimol ecul ar(N2)sefacepr inpr ocesefiziceși biologice.Procesele
fi
zicei mplicateînfixar eaazot ul
ui at mosferi
csuntr adi ațiil
eultr
av i
oletelaî nălți
mi mai mar i
,
respect i
vdescăr căril
eel ectri
ce,l aî nălț
imimaimi ci.Pent ru aser eal i
zacombi narea
azotul uicuhi drogenulșicuoxi genuldi napăest enev oi
edeacest esur seputernicede
energi e.Rezul t
ă,ast fel ,amoni ulșini t
rați
icareaj ungpePământpr inpr eci
pitaț
ii.S-a
estimatcăanual ajungpeaceast ăcal e8,9kgazot /hect ar.

g.8Ci
Fi rcui
tulazot
uluiî
nnat
ură
A doua cal
e de f
ixar
e a azot
uluiat
mosf
eri e cea bi
c est ologi
că,cu aj
utor
ul

26
mi cr oor gani smel orf ixat oar edeazot .Acest emi croor gani smepotf ixaazot ulat mosf er i
c
fi
edi rect( fixat or il iber i),f i
eî nsi mbi oz ă( fixator isi mbi onț i)cur ădăci nilepl ant elordi n
speci i
leFabaceae, undef or meazănodozi tăți.
Pr i
nci pal elebact eriisi mbi ont esuntcel edi n genulRhi zobi um.Î n ecosi stemel e
agr icolesecunoscci rca200despeci idepl ant efixat oar edeazot ,iarî ncel enat ural eci r ca
12. 000despeci i.Ast fel denodozi tăț if or meazăși rădăci nileunorspeci idear bor iși ar bușt i
dinal tef ami l
iibot ani ce.Amoni ulpr odusdebact er iiîmpr eunăcuhi drocar bonaţ iir ez ultaţ i
dinf ot osi ntez ăper mi tf or mar eaami noaci zil
or ,utilizaț idepl ant eî nsi ntez asubst anţ el or
prot eice. Peaceast ăcal esepr oduc100- 200kgazot /hect aranual ,r espect iv90% di nN
fi
xatpeTer raî nf iecar ean.
Anual , peTer rasef ixeazăpecal ebi ol ogicăci rca150mi lioanet onedeazot .
-
B.Deni t
rificar eaconst ăî npr ocesecar er educNO3 l aN2 ( azotmol ecul ar )șiN2O
(oxidulni tros)sau al țicompușigazoșiceconț in azot .Cel emaii mpor tant ebact er i
i
deni trificat oar eapar țingenul uiPseudomonas.Deni tri
ficar easepr oducemaii nt ensî n
solur i
,ape,sedi ment e,sl abaer at e,cumul tăsubst anţ ăor gani cășicupHcupr insî nt re6
și7.Temper at uraopt imădesf ășur ăr iiacest uipr ocesest ede60oC.Deni tri
ficar eaest e
princi pal acal epr i
ncar esepi er deî nat mosf erăazot ulf ixatpecal ef izicăsaubi ologi că.
Pent ruecosi stemel eagr icole,acestf enomenest ef oar tedăunăt ordeoar ececonducel a
pier der iimpor tant edeazotî nat mosf er ă, subf ormădeamoni ac.
C.Mi ner alizar ea compuși loror gani ciconst ăî n descompuner ea or ganel orși
organi smel ormoar tepânăl acompușiut i
lizabili( ni trațisauamoni u)decăt repl ant e.
Acestpr ocessedesf ășoar ăîndouăet apemaii mpor tant e:amoni ficar eașini trificar ea.
a.Amoni ficar ea î nseamnă degr adar ea subst anț el oror gani ce azot ate până l a
amoni ac( NH3) .
b.Ni trifi
car eaest epr ocesulbi ol ogi cî ncar eamoni aculest eoxi datpânăl ani triți
(nitritar ea)șiapoini traț i(nitrat ar ea) .Î nf iecar eet apăsunti mpl icat eal tegr upur idespeci i
bact eriene:ni tritarea-speci idi ngenulNi trosomonas;ni tratar ea–gr updebact eriidi n
genulNi trobact er .
D.Si nt eza subst anț eloror gani ce azot oase,pr oces ef ect uatde căt re pl ant e.
Ener giaut i
lizat ăî naceast ăsi nt ezăest e,î npr incipal ,ceaaener gieisol ar ecapt at epr in
fotosi nt eză.
Di npl ant e,undeazot uli ntr ăî ncompozi ţi
asubst anţ elorpr otei ce,seî nt oar ceî nsol
î
nmoddi rect ,pr i
ncor pulpl ant el ormoar t esaupr incor pulani mal el ormoar te.Toat e
acest esur seasi gur ămat eriaor gani căasol u¬l ui
,necesar ăf ormăr iihumusul uişinut riţiei
bact erii
lordi nsol .Pr input r
ezi re, azot uldi nmat eriaor gani căaj ungeî ncompuşi ni t
ricişide
aici, fi
eî nnut riţi
ami ner alăapl ant elor ,fieî nat mosf er ă, caazotgazos( fig.8) .
Fi xar eabi ologi căaazot uluiat mosf er icsef acecuef i
cienț ămaxi măl apr esi unea
o
de 0, 8 at mosf er e șil at emper at ura de 20C.Amoni aculse poat e obț ine di n azot
atmosf er icșipecal ei ndust rialăî nsăl aopr esiunede250at mosf ere,r espect iv400oC.
Utilizar eaf er tili
zanț ilorcuazotî nagr i
cul t urăconst ituiepr i
nci pal ulf act ordeder egl ar ea
circui tul ui azot ul ui. La scar ă gl obal ă, ci clul azot ului est e af ect at pr ofund de
î
ngr ășămi nt ele chi mi ce cu azot .Î nf iecar e an,î n agr oecosi stemel e de pe Ter ra se
utili
zeazăci rca60demi li
oanedet onedef ertil
izanț icuazot .I mpact ulsupr adozăr iicu
î
ngr ășămi nt eazot oaseconst ășiî ni nhi bar ea f l
or eibact er i
enei mpl i
cat ăî npr ocesulde
fi
xar ebi ologi căaazot ului.
Pr nar
i der eacombust ibilil
orf osi liseel i
ber eazăî nat mosf er ăcant ității mensede
oxizideazotcar eaccent ueazăder egl ăr i
leci rcuituluiazot ului.Î nansambl u,act i
v i
t ăț il
e
ant ropi ceadaugăî nci r
cui tulgl obalalazot uluicam t otat âtazotcâtsef ixeazăpecal e
biologi căanual ,peî nt regulmapamond.

27
 Creşt
erea necont
rol
atăaconcent
raţi
eideazotsemani
fest
ăregi
onalpr
inpol
uar
ea
st
rat
uri
loracvi
fer
eşi eut
rof
izar
eaapel
orconti
nent
ale.
5.
2.3Ci
rcui
tulf
osf
orul
ui
Înscoar țat erest ră,fosforulsegăseșt eî npr opor ți
ef oarter edusă( 0,1%) ,iarî n
hidrosf er ăî n cant itățișimaimi ci( 0,00001%) .Cu t oate acest ea,or gani smel ev i
i
acumul eazăf osforpânăl a1%,datf ii
ndr ol ulbi ol ogi cdepr imr angalacest uielement
chimi c.Fosf oruli nt r
ăî n compozi ți
a aci zil
ornucl eici,at âtca depozi t
arali nformaț i
ei
genet ice( ADN) ,câtșicav ehiculat ordei nf or maț iegenet ică,pr i
naci ziir ibonucl eiciARN.
Aciziinucl eicipur iconț in10% f osf orcar eest euncomponentdebazăalATP ( aci d
adenozi ntrif
osfor i
c)– acumul ator ulșit ranspor tor ulde ener gie chi mi că pot ențialăl a
nivelulf iecăreicelule.I onulf osfatest ei mpl icatî nnumer oasepr ocesemet abol i
cepr ecum:
fotosint eza,gl i
coliza,r espi r
aț i
a,bi osint ezapr oteinel or,li
pi delor,prot idel or,enzi mel oret c.
Laani mal e,fosfor ulintrăî nst r
uctur aschel et ului,di nților,schel et
ului et c.
Pr i
ncipal er
el ezer vedef osf orî nnat ur ăsuntr eprezent atedeapat it(fosf atnat ur al
deCacar econţ ineşiFşiCl ),înr ocilemagmat i
ceşiî ndepozi t eledeexcr ement eal e
păsăr iloracv atice( guano) .Ci r
cuitulf osf or uluinuar ecomponenţ igazoşi ,est ei ndisol ubil
l
egatdeci rcuit
ulhi dr ologic.Fosf or uldi nr oci l
esedi ment areşier upt iv edepeuscatest e
eli
ber atdedezagr egar echi mi că,est espăl atdeapedepr ecipit
aţieşit ranspor tattrept at,
prinrâur ispremăr işi oceaneundesedepuneî nsedi ment e.Fosf orul del amar eadânci me,
practicr ămânepi erdutpent rubi osf eră( fi
g.9) .Or ev eni r
epar ţ
ialăaf osf orul uiser ealizează
arel ocpr i
ndepuner eaexcr ement elorpăsăr ilormar ine( cca10mi it oneanual )şipr in
pescui tul reali
zatdeom ( cca60mi i t
oneanual ).
Înecosi stemel et erestreopar tedi nf osf orel iberatpr i
ndezagr egar ear ocil
orest e
preluatdepl ante;del apl anteest epr eluatdeani mal e.Excr ement elecaşicadav r ele
plantel orşiani mal elorsuntdegr adat epr inact ivi
tateami cr obi
anăcar educel ael i
berar ede
fosfor .Opar tedinacest areintrăînci rcuit,altăpar tef ormeazăcompuşi solubili.
Per manent elepi er deridef osf ordi nci rcuitf accaacestel ementsădev inăunf act or
l
imi t
antal product ivi
tăţiibiologice.

28
 g.9Ci
Fi rcui
tulf
osf
orul
uiî
nnat
ură

Datef ii
ndper manent elepi erder idef osfordinci rcuitșirolulsăubi ol
ogi cesenț ial
,
estenor malcaacestel ementsăconst i
tuieunf actorl i
mi t
ativalpr oduct i
vit
ăț i
ibiologi ce.
Compensar eaacest orpier derisef aceșipr i
nex ploatarear ocil
orfosf aticeșif abri
car eade
î
ngrășămi ntecuf osfor.Anualsunti nt r
oduseî nci r
cuitpeaceast ăcal e5-6mi l
ioanet one
de f osfor mi neral,i ar cant it
at ea est e î n cont i
nuă cr eșt ere. Admi nistrarea
necorespunzăt oareaacest orf erti
lizanți,alăturideceicuazot ,poat econduceî nsăl a
î
mbogăț i
reaapel orst ăt
ăt oarecont inent aleînnut r
ienți.Consecințaacest uipr ocesconst ă
î
nînmul țir
eaexcesi v ăaal gelor,fenomencunoscutsubdenumi eadeî
r nfl
orir
eaapel orsau
eutr
ofizare.Der eglările circuit
uluif osf or
uluisuntaccent uat
e șide apel er ezi dual e
menajereși industrial
e,dedet ergenții careconț i
npolifosfațișidedeșeur i
l
eor ganice.
5.2.4Circuitulapeiî nnat ură
Înmedi e,par teav ieabi osfereiesteal cătui
tădi napăî npr oporțiede70%.Apa
const i
tuiesubst ratulfundament alalactivi
tățil
orbi ol
ogice,cat ali
zatorșist abili
zatoral
reacții
lorbi ochi mice.Pr acti
c,sepoat espunecămat eriav i
eest e„ unsi stem or ganic
dispersatî napă” .
Circuitulapei esteunul f
oar t
esimplu,darext rem dei mpor t
ant.Fărăci rcui
tul apeinu
arexi staci r
cui t
elebi ogeochimice.For țacarepuneî nmi șcareacestci rcuitest eener gi
a
solară.Î ncălzirea at mosf er
eiconduce l a ev aporarea apei– mecani smulde bază al
circui
tului.Vapor iideapădi natmosf erăsetransf ormăî npicăturideploai esaucr i
stalede
gheaț ă șicad pe Pământ .Ev aporarea este maii ntensă deasupr a oceanul ui( 84%),
compar ativcu uscat ul( 16%).Un pr ocesf iziol
ogici mpor tantprin car eapar evi
neî n
atmosf erăest etranspirați
aplantelor.
Resur seledeapăpeTer r
asuntdi stri
buiteast f
el:97%apăsăr atăî nmăr i
 șioceane;

29
apădul ce3%,di ncar e2%î ncal ot epol ar eșigheț ar ial pinișidoar1%apădul ceî nl acur i
(0,3%) ,râur i,fluv ii,apăf reat ică,sol ,mat er i
ev ie.Apaaf latăl aunmomentdatî nt r anzit
(vapor iî n nor i,pi căturil ichi desau cr i
st alesol i
deî n pr ecipitații
,apă l i
ber ă șil egat ă
biochi micî nmat er i
aor gani că)r epr ezintă0, 08%.
Apaaj unsăpesupr afaț at er estrăsei nfil
treaz ăî nsubst rat,înmoddi fer i
t,î nf uncț ie
deoser i
edef act ori:tipuldesol ,pant ă,t i
puldev eget ație,car acter ulpr eci pitațiil
oret c.
Ecosi stemel ef or est ierej oacăunr olf oartei mpor tantî nci rcuitulapei .Ast fel
, circa65%di n
apapl uv i
al ăcăzut ăpesupr afaț apădur i
iest er eținut ăî nsol ,i arscur ger i
ledesupr afaț ă
suntî nmedi ede5%.Ceamaimar epar tedi napar eținut ădecor onament ulpădur i
iest e
redatăat mosf er ei,pr inev apor are.Î npășuni ,scur ger iledesupr afațăser idicăl a50%.
Infil
tr
ar eamasi văaapeiî nsolest eext rem dei mpor tant ă, deoar eceest eev itatăer ozi unea
solului și est eal i
ment atăpânzaf reat i
că.
Agr icul turaest ecelmaimar econsumat ordeapădul ce.Di nv olumult ot aldeapă
preluatdi nr âur i
, lacur isauacv ifer e,agr i
cul turaut il
izează65%, înt i
mpce, i
ndust ria25%, iar
popul ațiașimuni cipal i
tăț il
eci rca10%.Pent ru pr oducer eauneit onedecer eal esunt
necesar eapr oxi mat iv1000t onedeapă.Deșir epr ezi ntădoar16%di nsupr afaț aagr icol ăa
Ter r
ei,supr afeț elei r
igat easi gur ă40%di nnecesar uldeal iment ealomeni ri
i.Înanul1995,
consumulmedi udecer eal epercapdel ocui torer ade300deki logramedecer eal e,sub
formădi rect ăsausubf ormădepr oduseani mal i
er e.Î nper i
oada1950–2001consumul de
apăs- at riplat ,deșici rcuitulhi dr ologicest eî nesenț ăcașiî nur măcu50deani .Av ândî n
veder ecr eșt er eademogr af i
căaTer rei,cuci rca90mi lioanel ocuitor ipean,sei mpune
găsireaunorsur sesupl i
ment ar edeapădul ce, ceeacepar eaf idest ul dedi f
icil.
Ut ili
zar ea excesi v ă a apel orsubt er anea condusl a epui zar ea acest orr ezer ve,
respect ivl ar educer eai rev er sibilăacapaci tăț i
ipământ uluideast ocaapa.Cauzaacest ui
fenomenconst ăî ncompact ar eamat er i
alul uigeol ogi calacv i
feruluipr inel imi nar eapor i
lor
șiaspaț iil
orcar est ocheazăapa.Așas- aî ntâmpl atcuacv i
fereledi nCal i
for nia( Cent ral
Val l
ey) ,unde expl oat area excesi vă a apel orsubt er ane a det ermi natpi erder ea unei
capaci tățidest ocar ede25mi liardemet ricubi ,egal ăcuapr oximat iv40% di nt otalul
rezerv oar elordeapăconst ruit edeSt ateleUni tel asupr af ațasol ului.
Oal t ăcauzăadi mi nuăr iir esur selordeapădul ceconst ăî ninv adar eaacv i
f erelorde
apădul cecuapăsăr ată,î nzonel edecoast ă,dat or i
tăpompăr i
iexcesi v eaapeif r
eat ice.
Așas- aî ntâmpl atî nv est ulI ndi eișiî nI srael .Acel așief ectasupr aacv iferelordi nzonel ede
coast ăî lar eșiî ncăl zireagl obal ăcar ev aconducel aocr eșt ereani veluluimăr i
icu10- 120
cm,pânăî nanul2100( st udi ualBănci iMondi ale) .Pel ângăi nvadar eaapeisăr at eî n
acv i
fereledecoast ă,v orf ii nundat e902mi lioanehect ar edet eren,r espect iv48deor așe
dinzonal itor ală.Î nVi etnam, deexempl u, s-aest imatcăv afinecesar ăconst ruireaaci r
ca
4700deki lomet ri dedi gur i.
5.
3Funcţ
iadeaut
oregl
areaecosi
stemel
or
Pentr
ucaunecosi st
em sădesfășoar
eoacti
vi
tat
enor
malășisă-
șipoat
ăîndepl
i
ni
f
uncț
ii
le(energet
icășideci
rcul
ați
e)t
rebuiesăai
băoanumi
tăst
abi
li
tat
eînti
mpșispați
u.
St
abil
it
ateaînecol
ogieestetendi
nțaecosi
stemul
uidearămâneî
napropi
ereaunuipunct
deechi
li
brudupăceasuf er
itopert
urbar
e.
Necesi
tat
ea autocontr
olul
uirezul
tă di
nfaptulcă at
âtener
gia pri
mit
ă de un
ecosistem nat
ural(agr
oecosistemelef acexcepți
e)câtșicanti
tateadenutriențidisponi bil
i
suntlimit
ate.Pedeal t
ăparte,dacăî nmulți
reauneispeci
inuarf itemperatăs- arajungel a
epuizarearesursel
ordehrană.Pr i
nur mare,menținer
eauneipopul aț
iiînecosi stem est e
dependentăpedeopar teder efacereahranei,
iarpedealtăpar t
edepăst rareaniv eluluiei
numer i
claov aloarecâtmaiapr opiatădeceaopt imă.Valoar
eopt i
măî nseamnăst areaîn
care populați
a să supravi
ețuiască șisă- șiîndepli
nească funcți
il
eî n bi ocenoză,cu

30
maxi mum deef iciență.
Înr egl
ar eanumăr uluidei ndivi
ziîntr-
unecosi stem intervinpopulaț i
il
ecar esuntî n
rel
ațiicuel e,darșif actori
iabioticicarepotof ericondiți
ifavorabilesaunef avorabilede
dezvoltare.Deex empl u,într-
unecosi stem acv ati
cpopul aţi
i
leal galesuntl i
mit at
epedeo
partedeel ement elenut ri
tiveaflateînapă, i
arpeal tăpartedecătrepeşt ii
er bi
vori.
Agr oecosi stemel esuntsi stemeper t
urbateant ropogenșisuntf oartev ulnerabi
le.
Echili
brullorpoat ef imenț inutnumaipr i
ni ntervenți
iagrotehnice.Deșiv eget ați
aest e,de
regulă,foartepuț indi versifi
cată,eapoat esupor taof aunăfoar tebogată.Ef ectulcelmai
păgubitoralomul uiî n ecosi stemele agr icole șinu numaiconst ăî n di str
ugerea
descompunăt or i
lorpr i
n pest i
cide.Di strugerea acest uinivelt rofi
c poat e conduce l a
î
ntrerupereaci cluluilocal almat eri
eișil
aper icli
tarearesursel
ormi ner
aleal eplantelor.

PARTEAaII
-a
ECOLOGIEAGRI
COLĂ
Capi
tolul6
NOŢI
UNIGENERALEPRIVINDAGROECOSI
STEMELE
6.
1Def
ini
ţi
eşii
stor
ic

31
 Cadi sci pli
năşt iinţif
ică,Ecol ogi aagr icol ăaf ostî nt e¬mei atădei talianulGi rolamo
Azzi.Elodef i
neacaf iindor amur ăaecol ogi eicor elatecust i
inţ aagr icolăcar ear eca
principaldomeni u de st udiui nfluenţ af act orilorde medi u( biot i
cisiabi ot i
ci)asupr a
creşt eriişipr oduct ivităt i
i pl
ant elordecul tură.
Concept eleagr oecol ogi eist aul abazal ucrări
lordezonar eecol ogi căapl ant el
or
culti
v ate,înf uncț i
edef avorabi li
tat eacondi ți
iloragr opedocl i
mat ice.Pent ruaceast aest e
necesar ăcunoașt er eacl imeif iecăr eizone,pr ecum șiapr etenț i
ilorpedocl imat i
ceal e
fi
ecăr eispeci i.Ast felav em posi bilitateasăampl asăm f iecar ecul turăagr icol ăacol ounde
găseșt econdi ți
il
ecel emaif av orabi l
edecr eșt ereșidezv ol t
are.Î nf i
inț areauneicul t
ur iîntr-
ozonăcar enucor espundecer i
nțel orecol ogiceal especi eișicr ear eaar tifi
cial ăaacest or
condi țiieste, der egul ă,neeconomi că.
Schimper( 1953)șiOdum ( 1959)i ntroducî necol ogienoț iuneadeopt im ecol ogi c
careexpr i
măr apor tuldi ntrecer i
nț eleplant elorșif actor iidemedi u.Cunoașt ereaacest ui
nivelder efer i
nțăper mi tedel imi t
ar eazonel orecogeogr afice,del acel emaif avor abile,
pânăl acel emainef av orabile,undecer ințelebi ologiceal especi eisuntsat isfăcutedoar
par ț
ialsau suntt ot ali mpr oprii.Pr i
n zonar ea ecol ogi că a cul turilorcr eșt e eficiența
valorificăriiresur sel orcl imat ice,or ografi
ceșiedaf i
cecar epemi tconv erti
r eamaxi măa
ener gieisol areșiael ement elornut rit
iveal esol uluiî n ener giachi mi căapr odusel or
agr i
col e.Or i
ceabat er edel aopt imulecol ogicî nseamnăchel tuielisupl iment ar e,consumur i
mai r i
di catedeener gie, rit
m scăzutdepr of i
tabi li
t at
e.
Caisul( Ar meni acavul garisLam. )
,deexempl u,est eospeci epr etenț ioasăf aț ăde
căldur ășideaceeav om ampl asaaceast ăcul tur ădoarî nzonel eundet emper aturamedi e
o
anual ăest ecupr insăî nt re10- 11,5C.Măr ul ,înschi mb,r eușeșt ebi neșiî nl ocalit
ăț i
lecu
o
medi ianual ede9- 10C.Deasemenea,nu v om î nființapl ant aț i
idecai sacol o unde
o
temper aturilemi nimeabsol utescadsub- 20C,deoar ecer i
scăm săpi erdem i nvest iț
ia.
Măr ul î
nsă, dacăs- acăl i
tcor espunz ătorînaint edei nstalar eai ernii,var ezistapânăl a- 35…-
36oC.Dacăî npomi cul tur aBăr ăganul uișiaDobr ogei(Regi uneaaXI I-
apomi col ă)cai suldă
rezultat efoar tebune,î nj udețulBi st ri
ța-Năsăud( RegiuneaaI V- apomi colă)nuv om î ntâlni
plantaț iicompact edi naceast ăspeci epomi colă, dinrațiuni lemenț i
onat eant er ior.
6.
2Speci
fi
cit
ateaecosi
stemel
oragr
icol
e
Agr i
cul t
uraî șispr i
ji
nă pr ecumpăni toract i
v i
tatea pe sel ect ar ea di n nat urăa
diferitelorspeci idepl ant e,ani mal eșimi croor gani sme,cr eștereal orî ncondi ț
iinat ur
ale,
cv asinat uralesauar tifi
ciale,î nscopulmăr ir
iipr oducț ieipr imare( plant e)șisecundar e
(animal e),pent r
uobț inereadeal iment eșibunur i mat eriale.
Deșiagr oecosi stemel esuntsi mil
arecu ecosi stemel enat urale,î ntreeleexi stă
diferenț ei mpor tantedi npunctdev ederestructur alși funcțional.
Ecosi stemel e nat urale au,î n primulr ând,capaci tate de aut oregl ar
e.Aceast ă
trăsăt urăl ipseșt eagr oecosi stemel or,maial escel orsi mpl i
ficatel amaxi mum,așacum
sunt ,deexempl u,monocul turil
e.Absenț acapaci t
ăț i
ideaut oreglareî șigăseșt eexpl i
cația
î
nexi stenț aunuisi ngurni veltrof i
c,cușansef oar ter eduseî ncompet ițiecuunecosi stem
nat ural.Maj ori
tatea agr oecosi stemel orsunt ,așadar ,fragment e de ecosi steme,i ar
cont inuitateal orpoat ef iasi guratănumaipr napor
i tdeener giedi naf arasi stemul ui.Dacă
î
necosi stemel enat ur alesi ngur asur sădeener gieest eceasol ară,î ncel eagr icoleomul
i
nt roduceașanumi taener giecul turală.Scopulacest eiacț i
uni estecr eșt ereapr oduct ivi
tăți
i
biologi ce.Cu câtagr oecosi stemulest e maisi mpl ifi
cat,cu at âti nput -
uril
e( energia
cul t
ur alăint r
odusăî nsi stem)t rebuiesăf iemai mar i
, î
nv eder eaîntreținer iilui
.
Ener giacul t
ur ală,introdusădeom, estesumaener gieibiologice( muncaomul uișia
ani mal elor)și acel ei t
ehnol ogice( energiachel t
ui tădedi versemași ni șiut i
laje,inclusivcea

32
pent ruf abricar eal or ,ener giaî ncor por atăî nî ngr ășămi nt echi mi ce,pest icide,combust i
bil
etc.).
Cr eșt ereademogr af icășinecesar ult otmaimar edeal i
ment enuneper mi tsă
renunț ăm l ai nput -r
iledeener giecul tural ădi nagr icultur ă.Acest eat r
ebui esăf ieî nsă
moder at e.Deexempl u,ener giai ntrodusădeom î nt r-
ocul turădepor umbmoder năse
ri
dicăl a700kgpet roll ahect arșisepr oducci rca5. 000kgboabe/ hect ar, întimpce, într-o
culturăt radi ți
onal ăseobț inapr oxi mat iv1. 000kgboabedepor umbpeaceeașiuni tat ede
supr afaț ă.Conf orm dat elorFAO, pent ruf abr icarea, dist r
ibuț iași apl icar eaunui kilogram de
azotseconsumă2kgdecombust ibilf osi l
,pent ruunkgdef osf or0, 2kg,pent ruunulde
potasi u0, 18kg,i arpent ruunkgdepest icid2, 2kgdecombust ibilf osi l
.Aceeașisur să
arat ăcăi rigar eaunuihect ardet er ennecesi tă100- 200kg/ ha,i arunt ractorconsumă
anual 3-4t onedecombust ibil
.
Păr țil
ecomponent eal eunuiagr oecosi stem suntagr obiot opul și agr obiocenoza.
Agr obi ot opulest ecomponent aabi otică,nev ie,aecosi st emul uiagr icol.Est eun
biotopt ransf or matdeom ( ferti
li
z ăr i,irigaț ii
,lucr ărilesol uluiet c. ),înscopulsat i
sf acer i
i
cerințel orbi ologi ceal epl ant elordecul turăsaual eani mal elordomest ice.
Bi otopulagr icolalTer reiest ef or matdi nt otalitatea t er enur i
lorcul ti
v ate șia
pajiștil
orcr eat edeom sauapăr uteî nur maact i
vitățilorsal e.Acest aocupăci rca30%di n
supr afaț auscat ului( 4,5mi l
iardeha) ,10% r eveni ndcul turil
oragr icol e,i ar20% paj ișt il
or.
Ter enur ileacoper itedef i
tocenozel eagr icol edi ferăî nsăf oartemul tdel aozonăl aal taa
Globul ui :înzonat emper ată70- 98%, înst epel euscat eșisi lvostepe50- 70%, înzonel ecal de
medi ter aneeneși celesubt ropi cale30- 60%, însav ane10- 20%.
Numai 7%di nbi ot opur ileter est reî ndepl i
nesccondi ți
i f
oar tebunepent r
uagr i
cul tură.
Deai cir ezul tăcă,î nmoment uldef aț ă,agr iculturaf oloseșt ecel emaibunebi ot opur i,iar
extinder easupr afeț eloragr icolesepoat ef acedoarcui nv est i
reaunori mpor tant er esur se
ener get ice.Aceeașisi tuaț ieest eșiî nRomâni aundet er enur il
eagr i
col eocupăci r
ca63%
dinsupr afațaț ării
, dincar e42%t er enur iagr icole, i
ar21%pășuni ,f âneț e, l
iv eziși podgor ii
.
Obț iner eadepr oducț i
it otmaimar ipet erenur ileagr i
col e,pr int ehni cimoder ne,
supunesol ul l
apr esi uni totmai mar i,pr incr eșt ereaer ozi uni ișiscăder eaf erti
lității
.
Agr obi ocenozaest epar teav ieaagr oecosi stemul uișiest eal căt uitădi nt otalitatea
organi smel orv ii.Acest eor gani smesunti mpusedeom,î nceamaimar epar te,î nf uncț ie
descopulpecar e-lur măr eșt e.Pl ant eleșiani mal elenedor i
tesuntel imi nat edecăt reom
dinagr obi ocenoză, î
nf av oar eacomponenț ilorut i
li(plant ecul ti
v ate, ani mal edomest i
ce) .
Bi ocenozel eagr icolesuntdi fer i
tef ațădecel enat ur aleși pr inor igineaspeci il
orcel e
compun.Î necosi st emel enat urale,speci ilesuntaut oht one,speci ficezoneibi ogeogr af i
ce
respect ive,înt impce, bi ocenozel eagr icol esuntal căt uite, der egul ă, dint r-osi ngur ăspeci e,
străinăacel eizone( al oht onă) .
Labazaconst i
tuiriibi ocenozel oragr i
col est auî npr incipalr aț iuni l
eeconomi ceși
maipuț incel eecol ogi ce.Rezul tat ulconst ăî nsci ndar eabi ocenozeiî nl anț urit rof i
ce
i
ndependent e, cuî nt reruper eaci clur ilorbi ogeochi mi ce.Acest eat r ebui emenț inut ear tificial
,
princhel tuiel i
ener get i
cef ăcut edeom.
6.
3Cl
asi
fi
car
eaener
get
icăaecosi
stemel
oragr
icol
e
Agroecologi
iau el
abor ato serie de criter
iiî
n clasi
fi
carea di
fer
it
elort
ipuride
ecosi
stemeagr i
col
e.Ast
fel,comparareadifer
itelorcul
turisausist
ememi xt
edeculturiși
ani
malesef acepri
ncal
cululrandamentul
uiener geti
c(Re)dupăformul
a:

Re =Au/
Im
î eAu=i
ncar eși
ri
I
m=i
ntr
ări

33
 Acesti ndi cat orcupr i
nde, pedeopar te, număr ul deki local or i
iinv est i
tesubf ormăde
mot or i
nă, semi nț e, îngr ășămi nte, pest ici de,mași ni,for țădemuncăet c. ,iarpedeal tăpar te,
număr ul deki l
ocal or i
i dinr ecol taobț i
nut ă.
Di npunct uldev eder ealr apor tuluiout put( ener gi er ecol tat ă)șii nput( ener gie
culturalăi nt rodusă) ,di st i
ngem t reit i
pur ideagr oecosi steme:ext ensi vesaudei ntensi tate
scăzut ă, int ensi veșii ndust ri
al esaui ndust ri
alizat e
a.Ecosi st emel eagr icol eext ensi ve,secar act er i
zeazăpr i
nt r-unr apor tridicatî ntre
ener giai eşi tăsubf or mădepr odusf aţădeener giai nt rodusă.Ast fel,ocal ori
ei ntr odusă
producecca10cal orii subf ormăder ecol t
ăut ilă.
In cat egor ia ecosi stemel oragr icole ext ensi ve se î nscr iu si stemel e agr icul tur i
i
tradiţi
onal e,l iv ezi leşigr ădi ni l
ef a¬mi l
iale,paj iştil
enat ural e.Tehnol ogiil
eapl i
cat esunt
rudiment ar e, soi ur il
ecul tivat eauopr oduct i
v i
tat escăzut ă, cont rolulasupr apar azi ţ
il
orest e
slabsauchi ari nexi st ent .Recol taest escăzut ă.
Ecosi stemel eagr icol eext ensi veauunpr onunț atcar act erecol ogi c.
b.Ecosi st emel eagr icol ei nt ensi ve.Secar act er i
zeazăpr intr-un r aportener get ic
i
eşi re-i
ntrar e apr oxi mat iv egalcu 1.Ener gi a supl iment ară pr ov eni t
ă di n ut ilizar ea
combust ibililorf osili( mecani zar e+chi mi zare)conducel aopr oduct iv i
tatemair i
dicat ăa
agroecosi st emel ori ntensi v edeci rca3- 6or idecâtî nagr oecosi stemel etradiţional e.La
aceast asemai adaugăf ol osi reasoi ur ilornoi ,aî mbunăt ăţir
ilorf unci are, ai ri
gaţii
loret c.
At ât at impcâtr esur sel edeener giet ehnol ogi căv orf iaccept abi l
e,ser ecomandă
producer eadeal iment epr i
ni nter medi ul ecosi st emel oragr i
col eint ensi v e.
Inacest esi stemer eci clar eanat uralăasubst ant elormi ner al eşior gani cet r ebui e
supl i
nităpr i
nî ngr ăşami nt echi mi ceşial tesubst anţ e,car emăr escconsumuldeener gi e.
Ner ealizar ear eci clăr i
inat ur aleducel ascăder eaconţ inutul uisol ul uiî nsubst anţ euşor
solubi l
e, deci l
ascăder eaf er ti
lităţ iinat ur aleasol ului.
Di n aceast a cat egor ie de ecosi steme agr icol ef ac par tef er mele ce pr act ică
tehnol ogiicompl etmecani zat eşichi mi zate,pl ant aţiilepomi col eşipodgor ii
l
ei ntensi ve
etc.Utili
zar eapescar ăl ar găachi mi cal elorînacest eagr oecosi stemedet erminăungr adde
poluar er i
di cat .
c.Ecosi stemel eagr icol ei ndust rial
e.Secar act erizeazăpr i
nt r-unr apor tener get ic
i
eşi re-i
ntrar emaimi cdecât1.Pent ruaseput eaobţ ineocal oriedepr odusal iment arse
consumă 2- 20 cal or iide ener gie cul turală,î n speci alt ehnol ogi că.Î n compar at i
e cu
ecosi stemel eagr icolet radi ţional e, omuli ntroduceî nacest eecosi stemedezecideor imai
mul tăener gie.
St ruct ur a şipr oduct i
v itatea ecosi st emel or agr i
col ei ndust riali
zate sunt t ot al
dependent eder esur sel eener get icedecar edi spuneomeni rea.
Deşiauopr oduct ivitater idi cat ă,i aracţ iuneaf act ori
lorext erniest ebinecont r olat ă,
acest eecosi st emeagr icol esunti nst abi ledincauzasensi bi li
tăţ i
if aţ ădeapr ovizionar eaî n
fl
uxcur esur semi ner ale, or gani ceşi ener getice.
Di naceast agr upăf acpar te:compl exel edecr eşt ereapăsăr ilor, suinelor,taur inel or,
compl exel epi sci col eşiser el e.Ecosi stemel ei ndust rializat e,super i
nt ensive,suntf oar te
poluant e.
6.
4Ecosi
stemel
eagr
icol
eşial
iment
aţi
aomeni
ri
i
Î
ncondiți
il
ecreșt er
iidemografi
ceal eTerrei
,problemaasigurăriihraneidevineun
subiectdei mport
anțămaj or
ăpent r
uv i
i
torulomenirii
.Dacăast ăzi,popul aț
iaplanet ei
număr ăcir
ca7,2mili
ardedeoameni ,înanul2020sepr ognozeazăocr eșteredepânăl a8
mili
arde.Exper
ți
iapreciazăcănecesar ulglobaldehranăî nurmători
i25deaniv af imai
marecu 64% decâtcelact ual
.Astfel,agricul
tur
aacest uisecolv at rebuisăr ezol ve
necesaruldeali
menteî ncondiți
i
leexploatări
irați
onal
ear esur
sel
or,ceeacenus- af ăcut

34
del aapar i
țiaRev oluțieiver ziî ncoace.
Î
nul timel edeceni ialesecol uluiXX,agr icultur aaî nr egistratsuccesei ncont est abi l
e
îndomeni ulpr oducer i
ideal iment e.Dov adaceamaicl ar ăaacest orr eal izăr iconst ăî n
reducer eapr opor țieioameni lorcar esuf erădef oamecr oni că.Ast fel, înanul1969ot rei me
dinpopul aț iaGl obul uiseaf laî naceast ăsi t
uaț ie,pecândî nanul1996maipuț i
ndeo
cincime.Acest ecr eșt eriimpr esi onant edepr oducț ies- audat oratat âtcul tiv ăriidenoi
soiur i
,câtșiut il
izăr i
iî ngrășămi ntelor,pest icidelor ,iri
gaț iiloret c.Pr ețulacest orpr oducț i
i
agr i
col er ecor d se r egăseșt e,di n păcat e,șiî n supr aexpl oat ar ea r esur sel ornat ur al e.
Supr afeț eleagr icol eer odatesuntt otmaimar i,r ezerv eledeapăcont inent ală t otmai
reduse, iarpământ uldăsemnet otmai claredeoboseal ă.
S-a const atcă,l a niv elgl obal,ci r
ca 38% di nt otalult erenur iloragr icole sunt
depr eciat e( er oziune,săr ătur are,compact are,deșer ti
ficar e,pol uar ecuî ngr ășămi nt eși
pest i
cide)caur mar eaadmi nist rări
iincor ect eal or.Așadar ,est eî nsuf er inț ăl ascar ă
planet ar ăt ocmai sol ul, f
undament ul debazăal agr icultur i
i.
Conf or m dat elorONU,apr oxi mativunsf er tdi npământ urileagr icoleal eTer reii ntră
încat egor at
i erenur il
orput ernicșimoder atdegr adat e.Ter enur ile„ put ernicdegr adat e”sunt
celecar eși -aur edusî nmar epar tef uncții
lebi oticeesenț iale, i
arcel e„ moder atdegr adat e”
aupr oducț iiscăzut e.Înanul1990,pr oducț i
ilepet er enur il
edegr adat eauf ostî nmedi ecu
17% maimi cidecâtcel eobț inut epepământ ur i
leneaf ect ate.Aceast aest eopi edi că
ser i
oasăî ncr eșter eacu64%apr oducț i
eiagr icoleî nur măt orii25deani .Ev oluț iacr eșt er i
i
recol t
el ordecer eal eînul ti
maj umăt atedev eacv inesăconf irmeaceast ăt emer e.Dacăî n
per i
oada1950- 1984, recol t
eledecer ealeaucr escutcu2, 3%anual , î
nt reani i1980- 1984cu
1,8%,î nper i
oada1990- 1994r i
tmulanualdecr eșt eres- asi tuatî nj urulv al or i
ide0, 5%.
Ev ol
uț iapr oducț ieidecer ealeest eunbar omet ruut i
lalsecur itățiial i
ment ar emondi al e,
dacăav em î nv eder ecăcer eal eler eprezintă,di rectsaui ndirect ,pest e50%di nnecesar ul
zil
nicdecal or iial unui om.
Deșinout ăț i
let ehnol ogi cecont i
nuăsăapar ă,ni ci unanupoat easi gur asal tur imar i
înpr oducț i
amondi alădeal i
ment e.Deexempl u, înJaponi apr oducț iadeor ezde4, 7t onel a
hect arnuamaif ostdepăși tădi nanul1984.Așadar ,creșt er i
lespect acul oasedepr oducț i
e
dinani i’ 70–’ 80,car edădeaui mpr esiar ezol văriipet er menf oar tel ungaal iment aț iei
global e,numaiar esupor tînr eal it
ate.Înmodpl ast csespune cădeșiconduct
i anua
secatî
ncă,t
orent
uls-
atransfor
matînpârâu.
Câtevadeceni
ilarând,prnf
i er
ti
li
zări
l
emasi
vecuazot
,fosf
orșipot
asi
us-
areuși
t
compensar eapi erder il
ordesubst anț enut ri
tivesuf eritedesol .Î nul ti
maper ioadăs- a
constatatcăî ngr ășămi ntelemi neral enumaipotacoper idegradar eat otmaiav ansatăa
solur
il
or .Aceșt if er ti
li
zanț ichimicinupotasi gur aunechi li
bruî ntr eel ement eleesenț iale
al
esol ului:mat erieor ganică,mi croor gani sme, i
nsecte, apă, macro-și mi croel ement eet c..
Excesuldeazotșif osforacondusl ader egl
ăr iput erniceî nci rcui tulgl obalalcel or
douăel ement enut riti
vev egetalemaj or e.Cant i
tăți
lemar idef er
tilizanț icuazotaucondus
l
aodez volt
aredi ferenț i
atăaspeci ilor,înf uncți
edecapaci tateal ordeasi mi l
ar eaacest ui
el
ementdebază,decil at ul
bur ăriî nv i
ațaecosi stemel or.Aceeașiut ili
zar enesăbui t
ăa
deter
mi natschi mbar eaaci dit
ățiisolul uiși aconț i
nutul uisăuî nmat eri
eor gani că.
Fosf orulșiazot ulspălatdi nt erenur i
leagr i
coleer odateaj ungî napă, undepr ov oacă
dezvoltareaexcesi v ăaal gelorși asf i
xi apeșt i
l
or.
Aceast ă ev oluțieî ngri
jorătoar e a st ări
ide sănăt ateat erenur iloragr icolea
deter
mi natf actor iir esponsabi l
idi nunel ezoneal el umi isăi amăsur ider eabi l
itareal or.
Conser vareat erenur il
orpr nnecul
i tivar esaupr nr
i ecol tedeacoper ir
e( cul turii ntermediar e
î
ntrer ecoltaant er i
oar ășiceaur măt oare)sef aceî nt otmaimul t
eț ăricuagr icult
ur ă
avansat ă.Pent rut erenurileîn st arei ncipi
entă de er oziune s- al uatmăsur a scoat eri
i

35
tempor ar edi nci rcui tulagr i
col .ÎnSt atel eUni te,ast f eldeacț iuniaul uatampl oar eî nanul
1989.Î n anul1996,aceast ăt ehni că ocupa o t reime di n supr af aț a cul tivatăaț ăr ii
.
Evaluăr ilef ăcut eî nper i
oada1982- 1992î nSUAauar ătatcămăsur ilel uateaur eduscu
25%r itmul deer ozi uneasol ur il
or .
O al tă sol uț ier ecomandat ă de t otmaimul ț
ispeci al ișticonst ăî n ext i
nder ea
cultur i
lorde l egumi noase.Avant aj ele acest ora se r egăsesc î n conț i
nut ulr i
dicatde
protei nășiî nî mbogăț ireat er enul uiî nazot .Unhect ardel egumi noasef ur ajerepoat e
furnizat reit onedepr ot einăani mal uluiconsumat or;cant itateadepr ot einăobț inut ăpeun
hect ardel egumi noaseboabepoat eaj ungepânăl aot onăpehect ar ;unhect ardecul turi
l
egumi noaseî mbogăț eșt esol ulcu50- 100kgî ncazulsoi ei,r espect iv60- 80kgî ncazul
l
ucer nei .
Creșt er eapopul ațieigl obul uidet er mi năunal tper icolpent r
uasi gur ar easecur i
tăț i
i
ali
ment arepet er menl ungșianumeul t
raur bani zar eacar eî mpi ngeor așel ecăt rezonel e
l
imi trofe.Popul ațiat otmainumer oasăv aî nsemnaacut izar eapr obl emeil ocui nțelor,a
l
ocur i
lorde muncă,t ranspor tul ui,zonel orde r ecr eer e et c.,t oat e acest ea r eclamând
terenur i.Foar tegr avest ef apt ulcăadesea,ur bani zar eacer ecel emaibunet er enur i
agricol e.I st oricv or bi nd,or așel eau f ostampl asat eî nj urulcel ormaif ertilet er enur i
agricol e.Ext inder eaf ăr ăpr ecedentazonel orur baneacondusl ascoat ereadi nci rcui tul
agricolacel ormaibunet erenur i.Deexempl u,înSt ateleUni t
e,cel emaif ertil
et erenur ise
găsescî npr opor țiede27% î nj urulcel ormaiur bani zatecent reșinumai18% î nzonel e
rurale.Jav api erdeanualpent ruur bani zar e20. 000hect ar et erenagr i
col ,suf icient epent r u
aasi gur aopr oducț iedeor ezpent ruci rca378. 000dei ndonezi eni .
Conf orm nor mel orFAOșiOMS, apor tulener get icmi nim pr inal iment eest ede2. 200
calor i
ipent ruf emei ,r espect iv2. 800cal oriipent r
ubăr bați.Acest enev oiser ef erăl aadul ți
.
Demenț ionatf apt ulcăpent r uonut ri
țieechi li
brată,hr anadeor i
gineani mal ăt rebui esă
conț inăcant i
tățisuf icient edeami noaci ziesenț iali.Exi st ăî nsășipl ant el egumi noase
bogat eî npr ot eineșicuunspect rul ar gdeami noaci zi,car epotî nlocuipar ți
alconsumulde
produseani mal ier e.
Conf orm dat elorf ur nizat e de Wor ldwat ch I nst i
tute di n St atel e Uni te( 1996) ,o
modal i
tatedecr eșt er eaef ici enț eiut il
iz ăriihr aneiarf ireducer eaconsumul uidecar neî n
gener al,respect ivacăr niidev ităî nspeci al.Di npr oducț iamondi alădecer eal e,38%est e
alocat ăpent ruhr ăni reaani mal elor .Pent ruobț inereaunuikgdecar nedev i
tăseconsumă
7kgdecer eal e,sau80deki logr amedei arbăv erde,i arpent ruunkgdecar nedepor cse
consumă4ki logr amedecer eal e.Unki l
ogr am decar nedepasăr esaudepeșt eseobț ine
princonsumul adouăki logramedecer eal e.
Modi ficărileaduseî nci rcui t
ulal iment arî nsensulmenț i
onatmaisus,arput ea
disponi bi l
izacant ităț ii mensedecer ealepent ruhr anaal toroameni .Câșt i
gularf idubl u:
menț inereasănăt ăț iiconsumat or i
lordi nunel eț ărișiscăder eanumăr uluideoamenicar e
sufer ădei nani ție.40%di napor tulener get icalr egi mul uial i
ment aramer i
cansauf rancez
prov i
nedi ngr ăsimi ,înt impce,pr ocent ulr ecomandatest ede30%.Dacăamer icani iși-ar
reduceconsumuldecer eal el aj umăt at e,adi căl acelali talieni l
or ,s- areconomi si105
mi l
ioanet onedecer eal e, suf icient epent ruhr anaa2/ 3di npopul ațiaI ndi ei peunandezi le.
Producer ea al i
ment elorest e st rictl egată de o supr af ață de t eren uscatsau
submer s, pecar epl ant elev erzif ixeazăener giasol ar ăpr inf otosi nteză.Supr af aţ aocupat ă
de ecosi stemel e agr icol e şicel e nat ur ale,de unde omulî şipr ocur ă hr ana zi l
nică,
reprezi ntăsupr af aţ adenut riţie.Pr inr apor tareaacest eisupr af eț el aef ectiv ulpopul ației
obținem supr af ațadenut r
ițieauneiper soane.Ai cisunti ncl useşimăr i
le,oceanel eşi
pădur il
e,undesepr act icăpescui tul şi vânăt oar ea.
Supr af ațaagr i
col ămondi alăest ede4, 56mi li
ardedehect ar e,ceeacer eprezi nt ă

36
34,9% di nsupr afațauscat ului
.Conf orm dat elorFAO,î nanul1981,supr afațaagr icolă
medi eperi ndivi
der ade0, 323hect are, cudiferenți
erimar iî
ntrecontinente( Asia–0, 18ha,
Australia– 3, 01ha) .Înţ aranoast r
ăsupr afaţaagricolăest edeci rca14, 8mi lioanede
hectar e(62%di nsupr afaţatotală)dincar e9,4mi li
oanehect aredet erenar abi
l(63%) .De
ai
cir ezultăcăsupr af
aţacul ti
vatăcer evineunuil ocuitorestede0, 41ha,i arceaagr icolă
de0,64ha, v
alorisuperi
oar emedi eimondi al
e.
Situați
aact ual
ășideper spect i
v ăaasi gurăriihraneiomeni ri
isedezbat et otmai
i
ntensat âtlanivelulOrganizați
eiNaț iuni l
orUni t
ecâtșialal tororgani zaț
iimondi ale.După
creștereaconst ant ăapr oducțieiti
mpdepat rudeceni i(1950-1990),caur mar easpor i
ri
i
canti
t ățil
ordeî ngrășămi ntede10or i
,aî nceputdecl inul.Lumeaaî nceputsăi ntreî ntr-
o
nouăer ă,ceaanesi guranțeiasigurări
ihr aneipentruimi nentacreșter
emasi văapopul ați
ei.

Capi
tol
ul7
SI
STEMEDEAGRICULTURĂ
Literaturadespeci al
it
ateof erănumer oasecl asif
icărialesistemel ordeagr icult
ură.
Dacăî ncer căm însăosi mplificar
eaacest ora,v om const atacăpr inci palel
ecat egor i
ide
agroecosi stemeexi st
ent eînmoment uldef ațăî nagr i
cult
uramondi al ă,potf iînglobateî n
două mar icategor i:t
i radiț
ionale șimoder ne.Agr oecosi stemele di n cea de- a doua
categorie au apăr utodat ă cu trecerea la ut il
izar
ea pe scar ăl ar gă a mecani zări
iși
chi
mi zări
i agricul
tur i
i,dinanii’60ai secol
ului trecut.Esteașanumi taagr icult
urăindust ri
ală
sau indust ri
ali
zată.Mul tipl
eledezav ant
ajeal eacest uiti
pdeagr icul turăaudet ermi nat
apariț
iaagr icult
uriidur abil
ecar eincluddouăsi stemedeagr icult
ură:int egr at
e șiecol ogice
(bi
ologice, organice).
t
radi
ți
onal
e

SI
STEMEDE i
ndust
ri
al
e
AGRI
CULTURĂ

moder
ne i
ntegr
ate

dur
abi
l
e

ecologi
ce
(
biol
ogice,or
gani
ce)
g.10Cl
Fi asi
fi
car
easi
mpl
i
ficat
ăapr
inci
pal
el
orsi
stemedeagr
icul
tur
ă
Clasi
ficareasistemel ordeagri
cult
ur ăpr ezentat
ăî nacestcurs(fi
g.10)eli
minăeroril
e
dinunelemanual edeecol ogie,apăr
uteînul ti
mi i
ani l
anoi înțar
ă.Cauzapr i
nci
palăaacestor
greșel
iconst ăî nignorar
eal egisl
ați
eiapăr utelanivelnaț i
onalînult
imuldeceniu,înspecial
ceacarepr i
veșt eagricul
turaecologi
că.Ast fel,
înacest esistemedeagr i
cult
urăestepermisă
uti
li
zar
eaf r
ecv entăapest i
cidel
ororganicedesi nteză,ceeacecont r
avi
nef l
agrantactel
or
normativev alabil
epent ruacestdomeni udeact i
vit
ate.Aparî nf el
ulacestaoser iede
confuzi
iîntr
edi feri
tel
esistemedeagr i
cultură,î
ntretrăsături
ledefi
nit
ori
ialeacestor
a.
7.
1Si
stemedeagr
icul
tur
ătr
adi
ţi
onal
ă

37
 Agr icul turat r adițional ă sau de subzi stenț ă,cum maiest enumi tă,a apăr utî n
ant i
chi tat e,odat ăcuut il
izar eaunel telordi nceî ncemaiper f
ecț ionat eșipr inf olosirea
animal el ordomest iceî nmunci l
eagr icol e; așadar ,i
nt roducer eaunei forțesupl iment are,pe
l
ângăceaumană,car eaper miscr eșt ereapr oduct iv i
tățiiagr oecosi stemel or.Si stemel e
agr i
col et radi țional e,apăr uteî nzonat emper ată,audăi nuit4- 5mi leni i
,pânăl aapar i
ția
revol uțieii ndust ri
al e.Î n scopulcr eșt eriief i
cienț eicul t
ivării
,acest e si steme au f ost
î
mbunăt ăț iteper manent ,pr in:ext i
nder eat er enur i
loragr i
cole,î ndet riment ulcel ornat urale;
i
nt roducer ear ot ațieiagr i
col e,iarmait ârzi u a asol ament ului
;obț inereapr in sel ecție
empi rică șiut ili
zar ea soi urilorde pl ant e șia r asel orde ani mal e maipr oduct ive;
i
nt roducer eamunci iani mal elorînagr icul t
ur ă;folosi readeunel teagr icol emet alicesaucu
păr țimet al ice;ut il
izar eadej ecț ii
l
orani mal epent ruf er til
izareat erenur i
loragr icole.Aceast ă
l
egăt ur ăf oar test rânsăî ntr epl antel edecul tur ășiani mal eapr opi eagr oecosi stemel e
tradițional e de ecosi st emel e nat ural e.Regăsi m ai cit oat e component ele pi r
ami del or
eltoni ene: pr oducăt orii pr i
mar i( plant e cul t
ivate) , consumat or i
i pr imar i( erbi v
or ele
domest i
ceșiomul ),consumat orisecundar i(omulconsumat ordepr oduseani mal iere)și
dest ruct or iipr ezenț i însol , î
nmar eal ormaj or i
tate.
În agr icul tur at radi ți
onal ă exi stă o per manent ăr eciclar e a subst anț elor,i ar
procesel edepr oducț ieagr i
colăsei ntegr eaz ăf oar tebi neî nci rcui telebi ogeochi mice
global e.De aceea,se poat e afirma că,si st emel et radiți
onal e de agr icul tură au un
pronunț atcar act erecol ogic,acest eaf ii
ndcel emaiapr opi atedecur sulneî ntreruptal
procesel ornat urale.Di n punct ulde v eder e alr apor tuluii nput uri/out putur iener get i
ce
acest esi st emepotf iincluseî ncat egor i
acel orext ensi vesaudei nt ensi tater edusă.
Pr in cul tura pl ant elorî n sist em t radi ț
ional ,omulpoat e obț ine î n medi e 150
2
kcal /an/ m .Supr afaț ă( ar abi l
ă)deal iment ar eaunuiom adul tpent ruunandezi l
eest eî n
medi edeunhect ar .
Înacest esi st emeagr i
cole,omular euși telimi nareacont roluluicar nivor elormar i
asupr aer biv orel ordomest iceî nsănuar euși tsăst ăpâneascăepi demi i
leșiat acur i
le
dăunăt orilorf itof agi .
Agr icul turat radi ți
onal ăsauf ami l
ialăsemaipr act i
căî ncăî nmul tețăr ial elumi i
,ea
fi
indspeci ficăț ăr i
lorsubdezv oltatesausăr ace.Acestt i
pdeagr i
cul turăest edi nnou
pract icatșiî nRomâni a,pesupr afețedest uldemar i.Î nul t
imel edeceni ial esecol ului
trecut ,î nacest esi st emeagr icoleaf osti ntrodusă„ mi camecani zar e”șipest i
cidele.Est e
așanumi t
aagr icul tur ăț ărănească, eco- biologi că.
7.
2Si
stemedeagr
icul
tur
ămoder
nă
Așacum s-amenț
ionatdej
alaînceputulprezent
uluicapi
tol
,agr
icul
tur
amoder
nă
i
ncl
udeat
âtsi
stemel
edecult
urăi
ndust
ri
alecâtșiceledurabi
le.
7.
2.1Si
stemedeagr
icul
tur
ăindust
ri
ali
zat
ă
Trecereadel asistemel et radi
ți
onalel acel emoder nedeagr i
culturăaf ostposi bil
ă
odat ăcur evoluți
ai ndustrial
ă,t ehnicășișt ii
nțifi
cădi nadouaj umăt ateasecol ul
uiXX.
Util
izareacombust i
bili
lorfosilipescar ălargă,mecani zareașichi mi zareaaudet erminat
creşterisubst anţi
alealepr oducţ ii
loragri
cole,darşi ef ectenegat iveasupr amedi ului.
Agricultur
ai ndustri
alăî nseamnă ar tif
iciali
zar ea sist emeloragr i
cole,înseamnă
î
nlocui r
eapr oceselorbi ol
ogice,speci fi
ceecosi stemel ornatur al
e,cupr ocesenebi ologice,
bazat epeener gi
econvenț i
onal ă,înspecialtehnologi că.Ast fel,î
necosi stemeleindust ri
ale,
î
ngr ășămi ntelecuazotî nl
ocuiescf i
xareanaturalăaazot ului
, cuajutorulplantel
orf i
xatoare
deazot ;pășunat ulesteî nlocuitcuhr ănireaani mal elorî ncr escători
i;mași ni
leînlocuiesc
munca manual ă șiani malăl a executarea l ucrăriloragr icole;în si stemele agr i
cole
i
ndust rial
izateat aculpar aziț
il
orest elimit
atcuaj utor ulpest ici
delor,spredeosebi r
ecel e

38
nat ur alecar esebazeaz ăper el aț i
ai nt erspeci fi
căpr adă- prădăt orși pradă- par azit.
În acest e si steme agr icol ei ndust rial e,r ecol tele medi isuntde ci rca 2. 300
2
kcal /an/ m ,i arsupr af aţ aar abi l
ădeal i
ment aţ iepent ruunadul tser educel a0, 4hect are.
Dinpunct uldev eder ealapor tul uiener get ic,si st emeagr i
col ei ndust rialeseî ncadr eazăî n
cat egor iaagr oecosi st emel ori nt ensi veșii ndust rializat e.
Acestsi st em deagr icul tur ăest eunuldemar er andamentșisepr act i
căî ncâmp
deschi s, înl i
v ezi ,înv i
i, î
nser epent r
ul egumeșif lor i,încompl exei ndust ri
al edecr eșt er ea
ani mal el or .Av ant aj eleacest orecosi st emeagr icol esuntmul ti
ple:cr eșt ereapr oducț iei
agr icole,di ver sificar eapr odusel oral i
ment ar eșiasi gur areadeal iment epr oaspet eî nt ot
ti
mpul anul ui, eliber ar eaf or ței demuncăr ural eși mi gr ar easpr emedi ul urban.
Agr icul t urai ndust rială,pr inconsumuli mpr esi onantdepest ici de,î ngr ășămi nteși
combust ibi lar eomul t i
tudi nededef iciteecol ogi ce, dupăcum ur mează:
a.Pol uar eacauzat ădepest icideșiî ngr ășămi nt echi mi ce.Pr inapl i
car ear epet at ăa
unorer bici deest ei nf l
uenț at ăcompozi țiaf lor ist i
căaagr oecosi stemul ui.Exi st ăunel e
speci iv eget alecar epr ezint ăt ol eranț ăf aț ădeanumi teer bici de; acest easemul ti
pl icășise
ext i
nd peseamabur uieni l
ordi st rusepr i
n er bici dar e.Numer oaseexper i
enț ear atăcă
folosi rea r epet ată a unuier bicid nu f ace decâtsă schi mbe compozi țiaf l
or ist i
că a
bur uieni lornusăl eel imi ne.
Est e cunoscutf apt ulcă,popul ația mi cr obi ană a sol uluiest e al căt uită di n
numer oasegr upedemi cr oor gani sme, fiecar eav ândr ol ulsăuecol ogi c.Pest ici
del eaj unse
î
nsolexer cităoacț iunesel ect i
v ăasupr aacest or a:mi cr oor gani smel esensi bil
edi spar ,iar
celer ezi stent epr ol ifer ează.Sei nst aleaz ăast fel ,unechi l
ibr ubi ologi ccompl etdi fer itfaț ă
deceli ni ți
al ,cuconseci nțegr av easupr aci rcui tul uicar bonul uișialal torsubst anț eî n
ecosi stem.Laapr eci er eai mpact ul uipr odusdepest i
ci deasupr ami cr of l
or eisol uluit rebui e
av uțiî nv eder eșii ngr edi enț iif olosi țil af abr icar eal or .Î nci udaf apt uluicăaceșt iasunt
consi der aț iiner ți
, inof ensi v i
, măr escagr esiv itateapest icidel orasupr ami crof loreidi nsolși
per mi tl ev igar eapepr of il
ulsol ul ui,af ect ândșimi croor gani smel edi nadânci me.Așasunt ,
deexempl u, det er genț iicar eî nsoț escadeseasubst anț eleact i
v ealedi fer i
tel orpest icide.
Ent omof aunaut ilă,cur olî nl imi tar eadăunăt or il
orf itofagidarșiî ndescompuner ea
det ritusul ui ,est edeasemeneaaf ect atădepest icide, îndeosebi dei nsect i
ci de.
Pest icidel epr oducser i
oaseper turbăr ial eechi l
ibr elorecol ogi ce,pr i
nf luct uaț i
ile
apăr uteî ndi f eritelepopul aț i
i,înmul țireanepr ev ăzut ăaunorspeci i,di spar i
țiaunuimar e
numărdeor gani smeneț intă( par azi țișipr ădăt or inat ur ali).Suntexper i
enț ecar ear at ăcă
tratament ulf ăcutî mpot rivacăr ăbușul uidemai( M.mel olont ha)apr ov ocatdi st ruger eaa
45% di pter e,25% hi menopt er eși14% col eopt er e.Al binel eșipăsăr ilepl ătescșiel eun
tri
butt rat ament elorchi mi cedi nagr i
cul tur ă, prini nt oxi car ecupest icideși moar teal or .
Mul tepest ici deapl icat enuaj ungsă- șif acăef ect uldeoar ecenuaj ungpesupr afaț a
utilă.Numaij umăt at edi ncant it
at eadepest icidepul ver izat ădi nav ionaj ungepesupr afaț a
dest i
nat ă.
Excesuldeazot aț ișif osf aț idepet er enur i
leagr icol econducl aî mbogăț i
reaapel or
î
nnut rienț i,pr ocesnumi teut rofizar e.
b.Cal itateapr odusel oral i
ment ar eșiaapeipot abi le.Pest icidel esuntabsor bi teî n
difer itepr opor ț i
idecăt repl ant e,deundeaj ungî nal i
ment el eoameni lorșial eani mal elor.
Ut i
lizar eai nt ensăachi mi cal elorșiaapeidei rigaț iedaual i
ment el orungustf ad,i erbos,
nespeci fic.Î ncazulani mal el or,hor moni ișiant ibiot icel et recî ncar nesauî npr odusel e
ani mal ier e.La acest ea se adaugă adi ti
v iial iment ari( col oranț isi ntet ici,conser vanț i
,
condi ment eet c.)f olosi țiî ni ndust riaal iment ar ă.Aspect ulcomer ci alalpr odusel orest e,
i
ndi scut abi l, unul foar teat răgăt ordarî ndet riment ul cal ității.
Unst udi uef ect uatî nSUA,î nanul1995,ar at ăcă,di n29deor așel uat eînst udi u,î n

39
28deor așeaf ostsemnal at ăpr ezenț aer bici del or,i arî nj umăt atedi ntreacest eav al or i
le
admi seer audepăși te.Comi siaMondi al ădeSănăt at eapr eci azăcăapr oxi mat i
vunmi l
ion
deoameni sunti nt oxicaț ianual cuer bici de.Î nani i’80, ci rca80%di ntredecesel epr ov ocat e
depest ici deer aul ocal izat eî nț ăr i
leî ncur sdedezv oltar ecar ef oloseaudoar20% di n
totalulpest icidel or .Ceimaiaf ect aț isuntf ermi er i
ișil ucr ăt oriidi nagr icul turăi mpl icaț iî n
activitat eadepr ot ecț iapl ant elor .Î nanul1993,î nChi na,dat or i
tăut ili
zăr iidepest icide
nebr ev et ate, circa10. 000def er mi er iaumur itpr inot răv i
recupest ici
de.
c.Epui zar eaf er tili
tățiisol uluișier oziuneasol ului .
d. Rest rânger eabi odi ver si tății.Est eaf ect at ă bi odi ver si t
ateai nt er speci fică,pr in
extinder easupr af ețel oragr icol e șipr i
nr educer eanumăr ul uidespeci icul t
iv ate.De- a
l
unguli st or i
eiomeni riiauf ostut il
izat eci rca10. 000despeci idepl ant epent rupr oducer e
de al iment e.Ast ăzi,90%di nnecesar uldehr anăalomeni riiest easi gur atdoarde120de
speci iagr icol e.Pr i
n apl i
car ea necor espunz ătoar e a pest icidelor au f ost di str use
numer oasespeci idemi croor gani sme, insect eut il
eșidi ver sev iețuitoar e.Ausupr av i
eț uitși
s-auî nmul țitdoarcel ecar eaudobândi tr ezi stenț ăl apr odusel eapl icat e.Di ver sitat ea
genet ică,i nt raspeci fică,af ost ,deasemenea,r edusă.Foar temul t
esoi ur itr adi ți
onal eși
variet ăț il ocal e au di spăr ut di n cul tură,î nf av oar ea cât or va soi urimoder ne cu
product iv it
at eșiuni f
or mi tatemar e.Acest emăsur iaucondusl acr eșter eav ulner abi li
tăț i
i
cultur iloragr i
col e, laf act oriidest resbi ot i
ci și abi ot ici.
e.)Mul t
ipl icar eanumăr uluidebol işidăunăt oripr inpr acticar eamonocul tur iişi
scă¬der ear ezist enţ eif iziologi cenat ur aleapl ant el orşiani ma¬l elor,caur mar eaf ol osi ri
i
abundent easubst anţ el orchi mi ce.Laani mal el ecr escut eî nsi stem i ntensi vauapăr ut
epidemi işichi ar pandemi i,cum arf isal monel oza sit uber culoza avi ar ă,apar iţia
canibal ismul ui,pr ecum şi cr eşt er eaext remăaagr esi v i
tăţ i
i.
f.)Apar iț
ia de r ase r ezi st ent el a bol ișidăunăt ori.Î n si stemel e de agr icul tur ă
i
ndust rial ă,f ermi er i
iur măr esc er adi car ea par azi țil
orv eget ali,pr in met ode di rect e de
combat er e,pr oducând ast felder egl ar eaecosi stemul ui.Ast ăzi ,secunoașt ef apt ulcă
distruger eaexager at ăabol il
orșidăunăt orilorar eef ect econt rapr oduct ive,pr inapar iția
formel orr ez istent e.Vânzăr iledepest icideauat insî n1994ci frar ecor dde25demi l
iar de
dedol ar iî nț ăr il
ei ndust r i
alizat e, ceeacer epr ezi nt ă80%di nt ot alulv ânzăr il
ordepest icide.
Apar ițiar asel orr ezist ent el abol ișidăunăt oriî nseamnăcr eșt ereadozel ordepest icidși
apar ițiademol ecul enoi ,pent ruf abr i
car eaal t
orpr odusef itofar maceut ice.Î nunel ezone
aleAsi ei ,f er mi er i
if ol osescî nmodf recv entdozedepest icidedeoptor imaimar idecât
celer ecomandat e,pent ru a obț ineef ect elescont ate.Număr ulspeci il
orr ezi stent el a
pest icideacr escutdel a182î nanul1965,l aci r
ca900,î nanul2000.St udi il
ear atăcă,î n
SUA,pr opor țiar ecol tel or di st rusedei nsect e,î nanul1945,er ade7%.După44deani
(1989) ,deșisef oloseaude10or imaimul tepest i
ci de,r ecol teledi struseapr oapes- au
dubl at ,aj ungândl aci rca13%di npr oducț iaagr icol ă.
g.Et ol ogi aani mal elor( ramur ăazool ogi ei car est udi azămodul dev iaţăaani mal el or
subaspect ulobi cei urilorl egat edehr ăni re, repr oducer e, depuner eaouăl oret c.).Ani mal ele
suntscoasedi nsi stemulconst itui tpr inev ol uțiabi ologi căşiecol ogicăsol -
pl ant ă- ani mal ,
careconst ituienucl eulagr oecosi st emul ui.Î nf er mel ezoot ehni ce,st er il
itateaani mal el or
creșt edat or ităst r esul ui.
Exper ienț el ef ăcut ecupor cicr escuţ iî nsi st em i nt ensi v ,apoil ăsaț iînl iber tat e,au
arătatocr eșt ereext remăaagr esi v ității.Î nt imp, toţ is- aui mbol năv i
tșiaumur itdedi fer ite
bolii nf ecţ i
oase şidegener at i
v e,cu pr eponder enţ ă cancer .La cont rol,s- a const at at
degener ar easi st emul uii muni tar .Acest eani mal eaudev eni trezer vorulanumer oșipar azi ț
i
șibol i inf ecţ ioase, dint r
ecar emul tet ransmi si bileşi laom.
Conseci nț el epr act icăr iisi stemel ordeagr icul tur ănuseopr escai ci.Si tuaț i
acr iti
că

40
actual
ăat er
enuri
l
oragri
coledepeTerr
a,pr
ezent
ateî
nsubcapi
tol
ul6.
4sunt ,î
nbunăparte,
rez
ultat
eleagri
cul
tur
iii
ndustr
ial
i
zat
e,pr
acti
cat
edelaj
umătateasecol
ului
trecutî
ncoace.
7.
2.2Si
stemedeagr
icul
tur
ădur
abi
lă
Dat ef i
inddezav antaj eleagr icult
uriicomer ciale,i
ndust riale,numer oșispeci ali
știdin
domeni ulagr iculturiiconsi der ă acest e si steme dăunăt oar e,at âtpent r
u sănăt atea
oameni l
orcâtșiapent ruceaamedi ului.Deaceea,t otmaimul tsepl edeazăpent ru
sist
emedur abi l
edeagr icultur ă.
Dur abilitat
eadesemneaz ăaceadezv olt
ar eî ncar esuntsat i
sfăcut enecesi tăţil
e
prezent ului,f ără a compr omi te necesi tăţi
le gener aţi
il
ev ii
toar e.Concept ulde dur abil
(sust ai
nabl e)aapăr utî necol ogi e,î nsintagmabi osfer
ădur abi l
ă,apois- ar ăspândi tîn
agronomi e, eticăşi altedomeni i.
Înacest esi stemedeagr iculturăput em v orbi deecot ehnol ogi eșiecot ehnică.
Ecot ehnol ogia agr i
colă pr esupune „ cunoașt erea șiapl icarea met odelorșimi j
loacelor
necesar eî nt oat epr ocesel edepr oducție,cupăst rareaneal ter atăamedi uluiînconjurător”.
Spredeosebi redet ehni cil
eagr esi veut i
li
zat eînsi stemel eagr icol eindust r
iale,ecotehni ci
le,
speci fi
ceagr iculturiidur abile,pr otejeazăi ntegritateasol ului,r espect ăechi li
brulecol ogic,
susținr eciclarear esur selor, reducconsumul deener giecul t
ural ă.
Înmoment ul def aţăexi stăomul ti
tudinedecl asi
fi
căr ilegat edeagr i
cul t
uradur abilă.
În spi r
itulacest uicur s,î n si stemel e de agr icultură dur abilăi ncludem:si st
emel e de
agriculturăi ntegrat ăşi sistemel edeagr i
culturăor ganică(ecol ogi că,biologică).
7.
2.2.
1Si
stemedeagr
icul
tur
ăint
egr
ată
Acest e sisteme se f undament eaz ă pe st imul area pr ocesel ornat ural e car e să
conducăl amenţ iner eaf ert
ili
tăţ
iisol uluil aunni velr idicatşil auncont rolr igur osal
paraziţil
or,cuchel tuielimoder atedeener gie,încondi ţiilemenţ iner iipr oducţ i
eil aunni vel
ri
dicat,fărăader anj amedi ulî
ncon¬j urător .
Anualsuntf ol ositeî n agr icul t
ural umi iapr oxi mat i
v100 mi lioane de t one de
î
ngr ăşămi nte,car eaducunspordepr oducţ ieechi v alentcu40%di npr oducţ iamondi alăde
cereale.Laacest easeadaugămul teal temi li
oanet onedesubst anţ echi mi cedest inate
protecţieiplant el
orcar esal veazăci rca30% di nr ecol teleobţ i
nut e.Seapr eciazăcă,pr i
n
i
nter medi ulacest ormi j
loace,jumă¬t atedi npopul aţial umi iar easi gur at ăhr anacot i
di ană
necesar ă pent r
u subzi stenţă.Ci frel e acest ea sumar e şiapr oxi mat ivei l
ust rează cu
el
ocv enţ ăimpor t
anţ acapi tal
ăpecar epr o¬cesul dechi mi zar e-fertili
zar eal agr iculturiiîlare
pent r
uî nt r
eagapl anet ă,pent rudezv oltareasoci etăţ i
i.Pr i
nur mar e,î net apaact ual ăde
evoluți
easoci etățiiomeneșt i,înlocui reat otalăai nput -
urilordi nagr oecosi steme pr i
n
mecani smenat uraleder egl
ar enuest er eali
st ășini ciposi bilă.Reî nt oarcer eaomul uila
natură nu se poat ef ace într-o nat ură pr i
mi t
ivă,bucol i
că,cum susț in unel e cur ente
ecologicef undament al i
ste,cipebazer aț i
onal e.Numaiașasev aput eaasi gur anecesar ul
dehr anăpent ruopopul ați
eîncont inuăcr eștere.
Principalel
e sur se de pol uar e di n agr i
cul tură suntî ngr ășămi ntele chi mice și
pestici
del e.
Agr i
culturaint egr atăpor neșt edel acon¬v i
nger eacăf ert i
l
izar eaşichi mi zareasunt
absolutnecesar epent ruoagr i
cultur ămoder nădemar erandament ,daracest emi jl
oace
suntnumaiocomponent ăaf erti
lităţ i
isol uluişiapr ot ecţieipl ant elorî mpot r
ivabol ilorşi
dăunăt oril
or.Ut i
l
izar eaî ngrășămi nt elorchi mi ceșiapest i
cidel orest ei nt egrat ăî nt r
-un
si
stem mul tmai compl ex,dincar ef acpar teși al
t emet odedef ertilizar eși def it
opr otecț ie.
Schemel eagr iculturiii ntegrateaccept ănumaisubst anț echi mi cedev aloar ebi ologi că
mar e,ușordegr adabi le, caredupăl ansar eaef ect uluipăr ăsescr api decosi stemul .
Ferti
li
zar eaî nagr i
culturaint egr atăpr esupunei nt ensificar eaf er ti
li
zăr i
ior gani cea

41
solul uicugunoidegr ajdșidi ver secompost ur i
.Î nul timult impseut ili
zeazăt otmaimul t
compost ur i
lepr ov enit edel ast aţ iiledeepur ar eşidi nr est ur i
lemenaj ere.Pent ruobț i
ner ea
acest orf er til
izanț ior gani cit r
ebui ef olosi teî nsăt ehnol ogi iadecv at e, deoar eceexi stăr iscul
poluăr ii chi mi ceai nfect ăr iișiinf est ăr iicudi fer i
ț ipar aziți,prezenț i î
nacest emat eriale.
Îngr ăşămi nt elever zisuntf olosi tei nt ensî nagr icultur ai nt egr at ă.Aceast ămet odă
const ăî ncul tiv ar eadepl ant ecumasăv eget al ăbogat ășinepr et enț ioasăf ațădenut rienț i
,
î
nscopulî ncor por ăr i
ilorî nsol ,odat ăcul ucr ăr iledebază.Speci ilepr efer ateî nacestsens
suntl egumi noasel e( lupi n,mazăr e,măzăr iche,sul finăet c.),darpotf olosi teșial tespeci i
precum –secar a,f l
oar easoar elui ,r apița,mușt ar ulet c.Î ngr ășămi nt elev erziaur oluldea
î
mbunăt ăț ipr opr ietățilef i
zico- chi mi ce al e sol uluipr ecum șiact ivitatea mi crofloreiși
mi cr of aunei di nsol .
Ut ili
zar eal egumi noasel orest e, deasemenea, unmi jl
oci mpor tantdef er til
i
zar eşide
menţ i¬ner eaechi li
br uluibi ol ogi cî nnat ură.Ocul tur ădel egumi noasepoat ef i
xaî ncur sul
unuiancant ității mpor tant edeazot( veziCi r cui tulazot ului).Ef ect elebenef i
ceal eacest or
cult ur iconst auși înr ef acer east r uct ur i
i solul ui cul tiv at.
Combat er eabol ilorșidăunăt or i
lorî nagr i
cul turai nt egr at ăsedeosebeșt eesenț i
al
deceapr act icat ăî nsi st emel edeagr icultur ăi ndust rializată,î ntr ucâtai ciobi ect ivulnumai
const ăî ner adi car eapar azițil
or ,ciî nmenț i
ner eani v eluluideat acl aunanumi tni vel.Acest
nivelest edenumi tpr ageconomi cdedăunar e( PED) ,adi căl imi tadeat acapar azi ţi
lorcar e
ducel api er der ider ecol tăegal ecucost ult r
at ament elor.PED per mi ter enunţ areal ao
stropi ref itosani t arăat uncicând densi tateabol i
isaudăunăt or uluinuat ingev aloar ea
critică.Deexempl u,dacăost ropi recui nsect icidî mpot r
ivav iespi isemi nț elordepr un
(Eur yt omaschr einer i
)cost ă500EURO, i
arpagubel epr odusedev iespel aunat acde2%se
ri
di căl a500deEURO,î nseamnăcăPEDl aE.schr einer iest e2% f ruct eat acat e.Dacă
ataculest ede3%sev aexecut at r atament ul,dacăest ede1, 5%sev ar enunț al ast ropi re.
Desi gurcă,st abi lireaPEDest eomuncăl abor ioasăcar epr esupuneest i
mar eaat acului ,a
preț ul uidev alor ificareapr odusul uif init,cost ulpest i
cidel or, acombust ibilului ,amunci iv i
i
,
etc.
Ut ili
zar ea PED ar e celpuț in două av ant aje:f olosi rea uneicant i
tăţ ir eduse de
pest i
ci de şii mpl icitr educer ea pol uăr i
i;păst rar ea maibună a di versităţ ii,deoar ece
pragur i
leaccept ăunnumărdebur uieni ,bol işi dăunăt or i.
Înagr oecosi stemepr oducpagubeci rca500despeci ideci uper ci,200speci ide
bur ui eni ,10. 000speci idei nsect esiacar ieni .Pent ruasi gur ar eaal iment elornecesar e
omeni rii,soci et at eai nt er naț i
onal ăaaccept atf olosi reapest i
ci del orcaunr ăunecesar ,ca
peoul timăv ar i
ant ădeapăr ar e.Lupt ai ntegr at ăest eansambl uldemi j
loacesimet ode
(agr ot ehni ce,chi mi cesibi ol ogi ce)f olosi t
epent rudi st r
uger eapar azi ţ
iloragr icol i
,atunci
cândv aloar eaat acul ui depăşest epr agul economi cdedăunar e.
Măsur i
leagr otehni cedecombat ere potconducel ael imi nar eaunort ratament e
chimi cesaul ar educer eaacest or a.El econst auî n:al eger eacor espunzăt oar eat erenul ui
,
rotaț iacul turilor ,f erti
lizăr icor espunz ătoar e,i gienaf i
tosani tară,st er i
lizar easol uluicuabur
î
nser e,r ecol t areașiar der eaor ganel ori nf ect at esaui nfest at eet c. .Ast fel ,cai sulf iind
foar tesensi bil laapopl exie, nuv af i ampl asatpet er enur ijoase, cuexcesdeumi ditate,car e
favor izează boal a;cul tura de v ar ză nu se v aî nf i
ința pe t erenur icu pH aci d car e
avant aj eazăr ăspândi reașiev oluț iaher nieil av ar ză.Lapr un,pesupr afeț er est r
ânse,
adunar eaf ruct el ori nf est atecuEur yt omaschr einer ypoat er educesemni ficat iv pagubel e
produsedeaceast ăv iespe[ Maxi m, 1993] .
Pr inpr act icar ea r otaț i
eicul tur il
orest eev itatăașanumi taoboseal ăat erenul ui
,
prezent ăl amonocul tur i
.Fenomenulsedat or eaz ăî npr i
nci palacumul ăr i
idesubst anț e
alelopat iceșiext rager iiuni l
at eral eaunorsubst anț enut riti
v edi nsol ,ceeaceconducel a

42
secăt uireasol uluiî nel ement eler espect iv e.Last abi l
ireasuccesi uni icul turilorseț ine
seamădebol i
leșidăunăt or iicomuniaispeci il
oragr icole.Pr imăv ara, fiecar et er encul ti
v at
dețineor ezer văbi ologi cădepar azi ți,înf uncț i
edecul turapr emer găt oar e.Deaceea,o
speci ev ar ev eni peaceeași sol ănumai dupăunanumi ti nter val det imp.Chi arși înf i
i
nț area
decul turicuspeci iî nr udit epoat ef ipăgubi toar epent rucul tiv ator .Deexempl u, manaf l
or ii
soar el uiv adi spăr eacompl etdepeunt er endoardupăci nciani .Pr ev eni r
eai nfestăr ii
solul uicugândacigheboșisepoat ef acenumaipr inev itar eacul t i
văr iipor umbul uidupă
por umb.Rev eni reauneicul turidesol anaceaepeaceeașisol ăsev af acedoardupăpat ru
ani, dincauzamanei și agândacul ui deCol or adocar el esuntcomune.
Combat er eabi ologi căapar azi țilorveget al ipoat econt ribuil ar educer eamasi văa
pest icidel or .Di nt reacest emet odeami nt i
m: mul tiplicar eaî nl abor at orși lansar eaî ncul t
ur ă
adi fer itelorspeci idei nsect eut il
eșimi croor gani sme,ut il
izar eaf eromoni l
orșiapăsăr ilor
i
nsect i
v ore, cr ear eadesoi uri cur ezi stenț ăgenet icăet c. .
În af ar ă de combi nar ea met odel orde combat er e a par azi țil
orșide pr agur i
le
economi cededăunar e,înl upt ai ntegr at ămai tr
ebui er espect at eur măt oar elepr inci pii
:
-Laacel așief ectbi ol ogi csăseut i
lizezepr odusel ecel emai put int oxice.
-Ev it
ar eai nt roducer iiî necosi st em apest icidel or :gr eudegr adabi l
ebi ol ogic,cu
rezidual it
at er idicat ă, uşorl ev igabi le( aj ungmair api dî napaf reatică) ,cuef ectesecundar e
nedor ite, acel orcar eseacumul eaz ăde- al ungull anț ur i
lort r ofice, acel orcar edi strugf l
or a
șif aunaut il
ădi nsolșidepepl ant e( cur oli mpor tantî nmi ner alizar eamat er ieior gani ce
moar te șil i
mi tar ea număr uluide dăunăt or if itof agi ),î n gener ala pest icidel orcar e
afect eazăechi li
br el eecol ogi ce.
-Pr ot ejar eapar azi ți
lorșipr ădăt or il
ornat ur aliaidăunăt or i
lorf itof agi,pr inut i
lizarea
de pest i
cide sel ect iv e și /sau ev itar ea st ropi ril
orcu pr oduse nesel ect iveî n st adi i
le
vulner abileal eacest or a.
-Ut i
lizar eadesoi ur i cur ezist enț ăgenet icăl abol iși dăunăt or i
.
-Reducer eadr ast icăapest icidel or ,pr i
nef ect uar eat rat ament elorf itosani tar enumai
î
ncondi țiidest rictănecesi tat e.St ropi rilev orf iexecut at epebazaav er tizăril
oremi sede
speci al iști,î n ur ma di feritel orobser vaț ii
,anal ize,pr ognoze șiev aluăr i.Se v orl ua î n
consi der are -ecol ogi a par azi tului ,f enol ogi a pl ant ei ,r emanenț a pest icidelor ,r ezer va
biologi căapar azi tul ui,r ezi stenț asoi ur i
loret c.Est ef oar tei mpor tantcast ropi reasăf ie
făcut ăl amoment ulopt im.Î nMar eaBr i
tani e,cant it
at eadef ungi cidepent rucer eal eaf ost
redusăcu50- 75% numaipr inadmi ni st rareal amoment ulpot rivi
t.Reducer eacant ităților
depest i
cidesepoat er eal izașipr inut i
lizar eat r
at ament elorl asol ,înl oculcel orav iati
ce.
Eficienț at rat ament uluipoat ecr eșt east fel,del a50%l a90%.Pr ini nt roducer eat ehni cilor
dest ropi tcuaer osol i,consumul desol uțiel ahect arest edi mi nuatsemni ficat i
v.
-Compl exar eat r
at ament elorf itosani tare,adi căi nt roducer eaî nsol uțiadest ropi ta
uneicombi naț iidepest icide( fungi cid+i nsect icid+acar i
ci d)cuspect rumail ar gde
acțiune,î nv eder ear educer iinumăr ul uidet recer icuagr egat ulpr i
ncul tură.Av ant ajele
acest uisi st em const auî nr educer eaconsumul uidecombust ibilșiev itar eat asăr i
isol ului .
Apl i
car eat rat ament elorcompl exepr esupunegăsi reamoment uluiopt i
m det rat ament ,î n
carest adiilev ulner abi leal epar azi ți
lorv eget al isăsesupr apună[ Maxi m, 1997] .
-Cr eșt er ear ezi stenț ei fiziologi ceapl ant elorși ani mal elorpr intr-onut riți
eechi librat ă.
Ocomponent ăi mpor tant ăaagr icul turiiint egr at eest esi stemuldel ucrărial esol ului
etc.Di stingem ai ci si stemul del ucr ăr i mi ni me( mi nimum t il
lage)șisi st emul f
ăr ăl ucrăr i(no
ti
ll
age) .Rezul tat el eef ect uat eî nRomâni apeaceast ăt emăsuntdest ul decont radi ctor i
i.
Pract icar eaagr i
cul tur iiint egr at eaf aci li
tatt recer eal aunal tt ipdeagr icul tură,cea
ecol ogi că.
7.
2.2.
2Si
stemedeagr
icul
tur
ăecol
ogi
că

43
 Exploatareaint
ensăapământ uluifol
osindpr oduselechimi
cedesinteză,acondus
l
ai ntoxicarea permanentă a popul
aţiei
,cu o cr eştere al
armantăaf r
ecvenţeibolil
or
degenerative(cancer,aler
gii
,bolidepi el
egr aveet c.)
,maicuseamăl af ermier
iicare
î
ntrebuinţeazăacest esubstanţe.Laacest ea,seadaugăal t
enumeroasedezav antaj
e,
prezentatelaSistemedeagr i
cult
urăi
ndust ri
ali
zatedinact ual
alucr
areșilasubcapitol
ul
6.
4.(Ecosistemeleagricol
eșiali
mentaț
iaomeni rii
).
Agr
icult
ura ecol
ogică ar
e ca scop obți
nerea de pr
oduse agroal
i
ment arefără
ut
il
izar
eaprodusel
ororganicedesi
nteză(
pesti
cide,
îngr
ăşăminte,
sti
mulator
i,r
egulat
oride
creștere,ant i
bi ot i
ce).Or gani smel emodi fi
categenet i
cșider i
vatelel orsunti nter ziseî n
acestt i
pdeagr i
cul t
ur ă.Înet apadepr ocesar eaal i
ment elorser estricţi
oneaz ăf ol osir ea
aditi
v i
lor,asubst anţelorcompl ement areşiasubst anţ el
orchi mi cedesi ntezăf olosi t
el a
prepar areaal iment elorecol ogi ce.
Agr icultura ecol ogi că ( bi ologică sau or ganică)se deosebeșt ef undament alde
celelaltesi stemedeagr i
cul tur ă,înt rucâtpr oduselef init
enupotf iv alorif
icat esubsi gla
“ecologic” numaidacă sunt et ichet ate de căt r e or ganisme aut orizat e.Obț i
ner ea
certi
ficatul uidepr odusecol ogi cpr esupunepar curger eaobl i
gator i
eamaimul t
oret ape,
stabili
tepr indi fer i
teact enor mat iveșisupusesi stemul uidecer ti
ficar eșii nspecț ie.La
produsel eagr oal iment ar eecol ogi cet rasabi l
it
ateapr odusul uipoat efiur măr i
tădel af ur că
l
af urculiță.
ÎnRomâni a,cont rol ulşicer ti
ficar eapr odusel orecol ogiceest easi gur atăî npr ezent
de or gani smedei nspecţ ieşicer tifi
car e pri
vate.Acest easuntapr obat edeMi nist er ul
Agr i
culturii șiDezv oltării Rur ale( M. A. D.R. ).
Înur macont roal eloref ect uat edeor ganismel edei nspecţ i
eşicer t
ifi
car e,oper at or i
i
careaur espect atr egul iledepr oducţ i
ev orpr i
micer tifi
catuldepr odusecol ogi cşiî şiv or
putea et ichet a pr odusel e cu menţ iunea , ,ecologic”.Pe et i
cheta apl i
cată unuipr odus
ecologi csuntobl i
gat or iiur măt oar elemenţ i
uni:ref erirelapr oducţiaecol ogică,si glel e,
numel eşicodulor gani smul uidei nspecţ ieşicer ti
ficarecar eaef ect uati nspecţ iaşia
eli
ber atcer tif
icat ul depr odusecol ogi c.
Siglanaţ ional ă,,ae” , speci fi
căpr odusel orecol ogi ce,alăturidesi glacomuni tar ăsunt
folositepent ruacompl et aet ichet area,î nscopuli dent i
fi
căriidecăt reconsumat or ia
produsel orobţ inut eînconf ormi tatecumet odel edepr oducţ ieecologică( fi
g.11) .
Sigla, ,
ae” ,propr iet ateaM. A. D.R.,gar anteaz ăcapr odusul,ast felet ichet at,pr ov ine
dinagr i
cul turaecol ogi căşiest ecer t
ificatdeunor ganism dei nspecţ i
eşicer t i
f i
car e
aprobat .
Dreptuldeut i
li
zareasi glei,,
ae”pepr odusel e,et i
cheteleşiambal ajeleprodusel or
ecologiceîlaupr oducăt ori
i,procesatoriişii mpor tatoriiînregistraţilaM. A.D.R.Înv eder ea
obţineri
idreptului deut ili
zareasi glei„ae’’
,solicitanţ i
ivorcompl eta cereril
edesol ici
tare.
Consumat oriicarecumpăr ăprodusecar epoar t
ăsi glanaţional ăşilogoulcomuni tar
potav eaî ncreder eacă:celpuţ in95% di ni ngr edient elepr odusul uiauf ostobţ i
nut eî n
conf or
mi t
atecumet odadepr oducţ i
eecol ogicăşipr odusulr espect ăr eguli
ledepr oducţ i
e
ecologică.Înplus, produsulpoar tănumel eproducăt orul ui,procesat oruluisauv ânzătorul ui
şinumel esaucodul organismul uideinspecţ ieşi certif
icar e.
Înaint
ecapr oducător i
isăî nceapădesf ăşur areauneiact i
v i
tăţiînacestdomeni uau
obli
gaţ i
asăseî nregi strezelaM. A.D.
R.Î nregistrareapr oducăt oril
orî nagr i
culturaecologi că
este obligatori
e,î nf iecare an,pr i
n compl et area Fişel orde î nregi str
areî n agricultura
ecologică,disponi bilelaDi recţii
lepent r
uAgr icul t
ur ăJudeţ eneşiaMuni ci
piuluiBucur eşt i
,
î
nper i
met r
ulcăr eiapr oducăt orulîşidesf ăşoar ăact i
vit
at ea, ar
l esponsabi li
ijudeţeni
 pent ru
agricul
turaecol ogi că.Ur mar eapr ocesuluideî nregistrar e,M.A.D.R.el aboreazăî nf i
ecar e
an List
aoper atorilordi nagr i
culturaecol ogică car eest epusăl adi spozi ţ
iacelorinteresaţ i
.

44
 Agri
cultur
aecologi
căest
eunsectordi
namicînRomâniacareacunoscutî
nul
ti
mii
ani
oevol
uţi
e ascendent
ă,at
âtî
nsect
orulv
eget
alcâtşi
însect
oruldepr
oducţi
eani
mal
ier
ă.

g.11Si
Fi glanaţ
ional
ă<<ae>>,
speci
fi
căpr
odusel
orecol
ogi
ce,
alăt
uridesi
glacomuni
tar
ă
f
olosi
tel
aet
ichet
areapr
odusel
orecol
ogi
ce
I
stor
iaagr
icul
tur
iibi
ologi
ce aî
nceputî
nEur
opa,l
aînceput
ulsecol
uluiXX.Est
e
i
mpor tantsămenț ionăm f aptulcă,î nţ ăr i
lecuoagr iculturăbi ologicăsemni fi
cativăs- a
dezv oltatmaiî ntâiagr iculturai ntegr ată,cea car ei ntegr eaz ă met odel e şipr ocedeel e
agrotehni cebl ânde,ocr otitoaredemedi u,cumet odeleşipr ocedeel eintensi ve,darapl icate
l
ani velulmi ni mul uinecesar .Agr iculturai ntegr atăaf uncț i
onatșiî ncămaif uncț i
oneaz ăcao
școal ădet recer el aagr icul t
ur aecol ogi că.
Agr icul turaecol ogi căar enumer oșiopozanț iînrândulpr oducăt oril
ordepest i
ci de, a
î
ngr ășămi ntel orchi mi ce șia semi nț elormodi fi
cate genet ic.Pr incipal ele argument e
const au î n pr oducț ia mi că șipr ețulr i
di catalpr odusel orobț inut e.Est e adevăr atcă
necesar uldehr anăalTer reinupoat ef isusț inutnumaidepr oduseor gani ceînsăcer er ea
totmair idicat ăî nr ândulconsumat orilorj ustificăpedepl i
next i
nder eaacest uit ipde
agri
cul tur ă.Î npl us,consumat oruluit rebui esăiseof eredr ept ullaopț iune.Nuest emor al
capr oducăt orulagr icolsăi mpunădi et apubl i
cul uilarg,cidi mpot rivăt rebui esăr ăspundă
comenzi icet ățeanul ui cumpăr ătorși consumat or .
Teama pr oducăt or i
lorde chi mi cal e șisemi nț e modi f
icat e genet ic,legat ă cu
neput ințaagr icul turi
i organi cedeapr oducesuf icient ăhr anăpent r uomeni re, nusesusț i
ne,
deoar ecenusepunepr obl emat r
ecer iimasi v eșinecont rolat eaagr i
cul t
or il
orlasi st emul
ecologi cdecul t ură.Tehnol ogiileecol ogi cesuntf oartepr etenț ioase,pr esupunungr ad
î
naltdepr of esi onal i
sm șipr ezi ntămul ter iscuridenat urăeconomi căpent ruproducăt or .
Peceal altăpar te,agr i
cul turaî nsi stem i ndust rialest emul tmaiușorșimaicomodde
apli
cat ,î ntrucâtnui ntereseazăsănăt ateamedi ului,aoameni lor,conseci nțelepet ermen
l
ung,cidoarpr of it
uli medi at.Est emul tmaisi mpl uînt r
-opl antaț iedemăr ,depi ldă,să
apli
ci25dest ropi ripeancupest i
cide, decâtsăur măreșt iîndeapr oapeev oluți
apar azi ți
lor
fi
tofagi ,aspeci il
ordei nsect eut il
e,săcânt ăreșt ișisăev aluezicumul tăchi bzuinț ăși
pri
ceper eopor tuni t
at eauneii nt ervenț iifitosani t
ar e.Tehnol ogi il
e or ganicenupotasi gur a,
î
nacestmoment ,t
oatăhranaomeniri
iînsăalăt
uridesist
emeleint
egratedeculturăar
puteaficeamaibenef
icăcombinaț
iedeagroecosi
steme,di
ntoatepunctel
edeveder e.Î
n
pri
vinț
aponder
iicel
ordouăsist
eme,cr
edcăpiațapoateregl
acelmaibineacestaspect.
Dinpunct uldev ederealagricultur
ii
,riscuril
emaj or
epent rubunăstareașisănăt atea
Planet ei
,pr ezenteșiv ii
toare,nuv indel aagr icul
turaorganicăcidel aceai ndust ri
ală.
Situațiaact ual
ăat erenuril
oragr i
cole,asur selordeapădul ce,acontaminăr i
ibi osfereicu
pest i
cide șini trațiș.a.conf i
rmă cu pr i
sosi nță acestlucru.Ext i
nderea exager atăa
agr i
cultur
ii or
ganices- arput earemedi aextrem der apidșitotatâtdesimpl u,prinrev eni
rea
l
a si stemel e i ntegrate sau i ndust r
ial
e de agr i
cul
tură. Remedi er ea t erenuril
or
supr aexploatate șiepui zate de agricul
tura comer ci
ală esteî nsă maidi ficil
ă șimai
î
ndel ungat ă.
Dincapi tolul6alpr ezentul
uicur sam r eți
nutcă,er ozi
uneaal ar
mant ăasol uril
or,

45
cauzat ădei nt ensi f
icar eaexager at
ăaagr i
culturii,adet er minatguv ernulSUAsăi amăsur a
necul tivări
it er enur i
loragr i
colepeot reimedi nsupr af ațacul t
ivat ăaț ării,î
nscopulr efacer i
i
solul ui.Tr ebui edoarsănei magi năm acel esupr af eței mense,di strusedechi mi zar ea
nesăbui tă,î mpânzi tedef ermeecol ogi ce,î ncar egr ijaf ațădesolșif ațădemedi uest e
primor di al
ă,șinev om schi mbaper cepț iaf ațădet emer il
epr oducăt oril
ordechi mi cal eși
semi nț et r
ansgeni ce, cupr ivirel asecur itateaal i
ment arăapl anet ei.
Maj oritat eaţ ăril
orv esticesubv enţ ioneazădel ast atdoaragr iculturaecol ogică.Au
apăr utl egidr astice,i nst itutiispeci al izat e,car easi gur ăcont rolulper manentalcal it
ăţ i
i
produsel or,alcondi ții
lorî ncar esecul tivăpl ant el eşialadăpost uril
orundesecr esc
animal ele.Aul uatf i
inţăî ndomeni umul teasoci aţii,uni uni,cooper at i
v ecuacestobi ectde
act i
v itate.
Înul ti
mi ianis- auî nfii
nț at,înt oat ăl umea,magazi nespeci al i
zat epent ruv ânzar ea
produsel orecol ogice.Deșipr oducț i
ileî nacest esi st emedeagr i
cul tur ăsuntmair eduse,
preț ur i
ledev al ori
f i
car esuntcu20- 60%maimar idecâtcel eal epr odusel orconv enţional e,
ceeaceper mi tef ermel orbi ologi cesăf ier ent abile.Lapr ețuril
ef oar teconv enabi lesemai
adaugăsubv enţ ii
l
epr i
mi tedel ast at.
Cu pr ivirel ai ncapaci tatea agr iculturiior gani ce de a asi gur a al
iment e pent ru
î
nt reagapl anet ă,menț ionezcăexi stăst udiicar ei nf i
rmăacestl ucr u.Badgl eyșicol ab.
(2007)del aUni versitat eadi nMi chigan,compar ândpr oducț ii
lesi stemul uiconv enț ional,
i
nt ensi v,cucelecol ogic( 293decompar aț i
idindi feriteț ărialel umi i)aj ungl aconcl uzi acă
producț iaînsi stemul ecol ogicr eprezi nt ă96%di npr oducț iaagr iculturii convenționale.
Sondaj eledeopi niear atăcă,î nOcci dent ,consumat oriipr efer ăacest eproduse,i ar
supr af eţ el
ecul tivateî nsi stem bi ologi ccr escî npr ogr esiegeomet ri
că.Totmaimul ţi
medi cisusţ incănusepoat econcepesănăt ateauneinaţ iuniî naf arasi stemul uide
agr i
cul turăbi ol ogică.
Trecer eadel aagr icultur aconv enţ ională, i
nt enschi mi zată, laagr icult
uraecol ogi căse
realiz eaz ăî ntr-oper i
oadădet impmail ungăsaumaiscur tă(6săpt ămâni-3ani ),înf uncţ i
e
deoser i
edef actor i
.Aceast aest edenumi tă per i
oadădeconver sie.Bi oagri
cultorultr ebuie
să î nchei e cont racte cu aut orit
atea speci ali
z ată di n cadr ulMi nisteruluiAgr i
cul turii
.
Act i
v itatea,î nacest euni tăţidepr oducţ iesev af acesubî ndr umar eaşisubcont rolul
per manental consul tanţ ilorşi cont rolor i
loraut or i
tăţ i
lorcompet ent e.

46
 PARTEAaII
I-
a
DETERI
ORAREA SIPROTECŢI
AMEDI
ULUI
Capi
tol
ul8
DETERI
ORAREAECOSI
STEMELORPRI
NPOLUARE
De cele maimul te ori
,v orbi
nd despr ei mpact ulomul uiasupr a me¬di ului
î
nconj urător
,sef acr eferir
ilapoluar e.Inrealitateagr esiuneaomul uidepăşeşt emul tsfera
poluăriişideaceeaest emaicor ectsăv or¬bi m decăidi f
eri
tededet eriorareamedi ului.
Poluareaest eunadi nel e.Laaceast atrebuieadăugat eoser i
edeal t
ecăidedet erior
ar e,
ca:ext ra¬gereadi necosi stemeaunorcomponenț iabioticisaubi ologici,introdu¬cer eade
el
ement e biologice -f l
oristi
ce sau f aunist i
ce car e duc l a schi m¬bar ea echi libr
elor
ecologice,ast ructur
iitrofice,aproduct ivi
tăţiibiolo¬gice;modi fi
căr ialeunorî nt regibiomi
pri
nmar iconst r
ucţi
isaul ucrăr
ihi drotehnicesauhi droamel iorat i
ve;desf ăşur areaunor
acti
v i
tăţigeneralealeomul uiafectândî ndiferitemodur icelemai variateecosi steme.
Vom exami naper ândacest ediferit
ecăidedet er i
orareamedi uluisiacăi lorde
protecţie,nuînsăi naintedeaat r
ageat enţiacă,acest ecăidedet eri
or arenuacţ ionează
separatî nti
mpşispaţ iu,cidecel emaimul teor iagr esiuneaseexer cităsimul tanasupr a
dif
erit
el or component e al e unui ecosi stem,asupr a ecosi st emul ui înt reg,asupr a
compl exelordeecosi stemeşi cuat âtmai mul tasupr aecosf ereiluat ăînansambl u.
8.
1Pol
uant
.Pol
uar
e.Subst
anţ
epol
uant
e
Incepândcupr i
mel eci vi
li
zaţ i
iur bane,aapăr utşii n¬tervenţiabr ut alăînmedi ua
omul uipr i
nexpl oat ar eaner aţ i
o¬nal ăat erenur i
lorşiaal terări
imedi uluiînconj urăt
orpr i
n
poluanţ iproveniţ
i dinact ivit
at eaumană.
Poluant,r epr ezint ăf actorulpr odusdeom saudef enomenenat uralecuacţ iune
toxi
căasupr aor gani smel or ,caredegr adeazăcomponent elenev iialemedi ul
ui,provocând
dezechi li
breecol o¬gi ce.Caat are,oricef actorut ilcar edepăşeşt eopt imul dev i
¬nepol uant .
Factorii
pol uanţ ipotf iclasifi
caţ iastfel:
-f actorifizici: r
adi aţiii
onizant e,particulesol ide,zgomot eet c;
-f actorichi mi ci:compuşi chimi cinat ural
i sauar ti
ficial
i;
-f actoribiol ogici saugenet ici:speci idepl ant eşianimal e.
Poluarea est ef enomenulde apar i
ţ i
eaf actor
ilormenţ io¬naţ iant eri
orşide
producer eadezechi librelorecol ogice.
Substant epol uant e
Casubst anţ epol uant epotf iconsi derate:
a.Subst anţ elecar esegăseaucândv aî nmi cicantităţiînnat urăî nsăacum seaf l
ă
î
ntr-unpr ocentmaimar e.Aceast asedat or eazăf ieexpl oatăriiintensi vear ezerv el
or
mine¬r ale şiener get i
ce di n subsolşipuner iil orî n ci r
culaţi
e( pet rolui
,căr bunel e,
substanţ eleradioact iveet c.)f i
epr oduşi l
ort oxi cir ezul
taţidi npr elucrareasubst anţ el
or
menţ ionateant erior( CO2, NH3,sulfur i
,hidrocar bur ietc).
b.Subst anţ enoiapăr utepr insi ntezechi mi ce,cum sunt :er bicidele,insecticidele,
detergenţ i
i,f
reoni iet c.
8.
2Cl
asi
fi
car
eapol
uăr
ii

47
 Dupănat
urapol
uantul
ui,
înt
âlnim:
A.Pol
uar
enatur
ală,
cereprezint
ăoimpur
if
icar
eamedi
ului
subi
nfl
uenţ
afact
ori
l
or
natur ali,avândcasur se:
a.vul cani i
,ceel iminăpar ticulesol i
de,gazeşiv apor ipur¬tatedecur enţipânăl a
mar idepăr tăr idel al ocul emi te¬rii(30- 50km înst r
atosf eră);
b.cut remur ele,produc per tur baţiiatmosf er
ice şimar ican¬t it
ăţ ide i mpur i
tăţi
proveni t
edi nsol suntdepl asatel amar i
distanţeodat ăcucur enţii
deaerf or maţi;
c.comet eleşimet eori
ţii
,for meazăopul ber ecosmi căde100t onepet otglobul .Are
oacţ iuner edusăasupr aor ganismul ui,excepţiefacepr afulcosmi ccont ami natradioact i
v;
d.er ozi uneasol ului,dator atăacţ i
uniivântuluişiapl oilor.Pri
ner ozi uneaeol i
anăse
eli
mi năî nat mosf erăcant ităţ
iv ariabi l
edepul ber edepr afcesuntpur tatedev ântlami ide
ki¬l
omet ri
;
e.r ezi duur il
eveget aleşiani mal e,subf ormădef r
unzemoar te,dej ecţii
,ca¬dav r
e
etc.
degaj ă pr in descompuner e o ser ie de subst anţ e gazoase ( CO2,NH3,H2S)car e
i
mpur ificăaer ul;
f.foculdegr adeaz ăcal itativşicant it
a¬t i
vecosi stemel e,degaj ândî nat mosf e¬ră
mar icant i
tăţ i def um şi bioxiddecar rbon.
B.Pol uar ear ti
ficială,aapăr utsubi nfl
uenţ afact oruluiant r
opic.Aceast apoat ef i
:
a.fizi că,pr odusădezgomot( poluareso¬nor ă),produsădesubst anţ eradioac¬t iv
e
(poluar er adi oact ivă)pr odusădeapăcal dă,prafet c.
;
b.chi mi căpr odusădecompuşigazoşidi nindust ri
e,pr odusădei oniiunormet al
e
grel
e, pest icide, det ergenţ i;
c.bi ologi că,r ezul t
ădi ninf est areamedi uluicuagenţ ipatogenişiger menipr ov e¬niţi
dinfer ment aţii,eutrofizar eaapel or .
Dupămedi ulîncar eacţ i
oneaz ăpoluanţiiîntâl
ni m: poluareaaer ului,soluluişiapei .
8.
3Pol
uar
eaaer
ului
Pol uareaaeruluiarenumer oasecauze,unel ef i
indr ezult
a¬tulunoractivi
tăţiumane
dinceî ncemaiext inseşirăspân¬diteî nul t
imaper i
oadădet i
mp,altel
esedat oreazăunor
con¬diţi
i natural
e.
Acestt i
pdepol uareal uatomar eampl oare,odat ăcuapar iţ
iacivi
li
zaţi
eimoder ne,
cucr eştereapr oducţi
eiindus¬tri
ale,aci r
culaţ
ieiruti
ere,cuapar i
ţi
adeşeur i
lormenaj e¬re
etc. Pol uarea aeruluieste maiput ernică î
n medi ulur ban i
arai ciîn anumi te zone
i
ndust ri
aleundepr oducereadenoxeest esporit
ă.
Subst anţele pol
uante suntr ezul t
ate din arderea combust i¬bil
i
lor,prafulde l a
fabri
cil
edeci ment,gazedi nindustriachi micăet c.Inf uncţiedest arealordeagr egare,
poluanţi
i dinaersuntdedouăf elur
i:pol uanţigazoşişisolizi.
8.
3.1Pol
uanţ
iigazoşi
Acestt i
p de poluanţir eprezintă 90% di n masa t otal
ă a poluanţil
oremi şiîn
atmosf er
ăşi di naceastăcategor i
ef acpar te:
-oxiduldecar bon( CO),est ecelmair ăspândi tpoluantat mosferi
c.Principalel
e
sursegener at oaredeCOsunt :cent raleleelectri
cepecăr bune,păcurăşigaze;mot oarel
e
cuar dereint ernă( 58% dintotal);indust r
iaf i
erul ui,oţel
ului
,petrochi
mică,acel ulozeişi
hârti
ei;ar
der eadeşeur il
or,i
ncendi i
leet c.Oxiduldecar bonar eoacţ i
uneasfixi
antăasupr a
organismului dat ori
tă formării car boxihemogl obi nei
, ca ur mare a combi nării cu
hemogl obi
nadi nsânge.
- bioxi duldecar bon( CO2) .Concent raţiamaxi mănor malădeCO2,admi săîn
atmosf er
ăest ede0, 3mg/ mcdeaer ,iarcreşter eaconcent raţi
eipeste2-3%î lf
acet oxi
c
pentru om.Cr eşt
erea concent r
aţieipoat e pr ov oca schimbăr idăunătoarela ni v
elul

48
creieruluidarpr i
nci palul efectî lconst ituie„efect uldeser ă”.Principalelesur seant ropicede
CO2 suntdi feri
telepr ocesedecombust i
eî nî ntrepr i
nder işiar deril
edi rect eî nat mosf er ă
(i
ncendi i
,deşeur i
, i
ncălzitet c.
) .
- hi drocar burile,se dat orează ar deriii ncompl ete a car bu¬r anţ i
lorcu ef ect e
cancer igene;
-bi oxiduldesul f( SO2) ,rezul tatdi nar der eacombust i
bi¬lil
orf osi lişidi ni ndust ria
met alurgică,cuef ectet oxiceasupr apl antelorpr oducândl ezi
unif oliarel aconi feresaul a
specii foi
oase( pl op,tei,mest eacănet c.);
- hi drogenulsul furat( H2S)se dat orează f er ment aţii
loranaer obe pr oduse de
sulfobact eriisauî nindust ri
achi mi că,f armaceut i
că,col oranţil
oret c.Acest aaf ect ează
sistemul ner¬v os, aparat ulcirculat orşi sângel e;
-compuşi iazot ului,di ntrecar eNO2 est ecelmaiper iculospol uantpr ov enitdi n
mot oar el
ecuar der ei nternăşiaut omobi le, ar der eacombust ibil
i
lorf osi l
i;transpor turi
,
i
ndust r i
achi mi că( fabricideî ngr ăşămi ntecuazot ,def abr i
careaHNO3) .Oxi ziideazotpot
produceef ectet oxiceasupr apl ant el orşiani mal elor.Di oxi duldeazot( NO2)est edeci rca
pat r
uor imai t
oxi cdecâtmonoxi dul (NO) .
Per sistenţ aî nat mosf erăaunorpol uanţ iv ariazăî ntrel i
mitef oar tel argi.Ast fel
,
compuşi ipebazădesul fşiazot( SO2,NO,NO2,N2O,NH3,H2S)per si stăî nat mosf er ă
câtevazi le( 1-5zi l
e),î nt impce,al tesubst anţ eaj ungl ast ructurimaipuţ inst abileşi
reactivedupăani dezi le( CO=3ani ; CO2 =4ani ;hidr ocar bur i=16ani )
„Smog- ul”est eoceaţ ăal băst rui e,rezultatăî nur mar eacţ i
il
orchi mi cedi ntrer azel e
solare cat alizatoar e şidi feriţipol uanţ i
,î n condi ţiil
e uneiat mosf ere umede.Est e un
amest ecdeceaţ ăşif um şipr ov inedi ncuv inteleengl ezeşti„ smoke” şi„ fog” .Pr ov oacă
i
ritaţi
amucoasel orl aom şiani mal ei arl apl ant eleziunişiar suri.În1952,l aLondr a,di n
cauzasmogul ui s-auînr egistrat4000dedeceseî n4zi l
e.
Înat mosf erăaparşipr ocesedeaut oepur ar e( dat orit
ăf actor il
ormet eor ologicişi
fenomenel ordesedi ment are), î
nsăat ât at i
mpcâtcant ităţil
edepol uanţ iseî nscriuî nlimi te
rezonabi le,iarfenomenel emet eor ologi cenusuntmodi fi
cat eant ropic.
8.
3.2Pl
oil
eaci
de
Pol uar eaat mosf ericăceamaigr av ăsemani festăsubf ormădepl oiacide.Pl oil
e
acidesuntdet ermi nat edepr ezenţ aî nat mosf erăaoxi zil
ordesul fşiazot( SO2şiNO2)car e
î
npr ezenţ av apor i
lordeapăşisubi nfluenţ ar adiaţi
i
lorul trav
iolete,set ransformăî naci zi
foartet oxi ci(acidul sul furi
cşi acidul azot ic).
Acest esubst anţ eaj unseî n at mosf eră,în urma act i
v i
tăţi
¬lori ndust r
iale,potf i
transpor t
at edev ânt uril
edomi nant el adi stanţemaimi cisaumaimar i,căzândapoipesol
subf or ¬mădepr eci pit
aţ i
i (ploaie, ninsoar e, brumăsaupr afuriacide).
Apadepl oai eest euşoraci dădi ncauzăcauzaaci duluicar boni c( rezul
tatdi n
combi nar eaCO2)di zolv atî nea.pH- ulnor malalapeidepl oaie„ necont ami nată”est e
consi der at5,6.Pr eci pitaţii
leaci desuntconsi deratecel eîncar eapaar eunpHsub5, 6.
a.I nfluenţ apl oiloraci deasupr aapei
Peșt i
ișiamf i
bieni isuntf oar tesensi bililamodi ficareapH- uluiapei .Cont i
nuar ea
procesul uideaci difiereamedi i
loracv at ice,pr i
npl oiaci de,v aconducel adi spariț
iaa
numer oasespeci idepeșt ișiamf ibieni.Î napel ecuaci ditatemar esuntaf ectateinclusi v
mi cr
oor ganismel edescompunăt oar e,der eglându-seast felratar eci clăriimi neralel
orși
product i
v i
tateaecosi stemel oracv atice.
Apel eaf ectat ededepuner iaci depotav ea dreptef ectdi zolv area unort oxine
i
nsol ubi l
eî napăaf lateî nbazi neleşi reţeleledeaducţ iuneaapei potabile; prezenţaacest or
me¬t al et oxiceaf l
at eînbazi nel eşir eţeleledeaducţ iuneaapeipot abi lepoat edăunagr av
sănăt ăţiipopul aţi
ei.

49
 Dacă posi bilitat ea det amponar ea sol uluiest epr ea mi că pent r
u a neut raliza
aciditateapl oilorv aav eal ocoaci difiereaapel orf reat i
ce, acur suril
ordeapăşi l
acur ilor.
b.I nfluenţ apl oi loraci deasupr asol ului
Acest epl oipr oducaci difiereasol uril
or,i arr eacţ iasol uluiexer cităomar ei nfluenţ ă
asupr adi ver sitățiimi cr oor gani smel ordi nsol .Pent ruf iecar especi eexi stăuni nter v al
optim der eacţ i
eî nsăcel emai mul tespeci i depl ant esedezv oltăbinel aor eacţiesl abspr e
moder ataci dă ( pH 5, 5-6,5) .De asemenea,r eacţ ia sol uluidet ermi nă modi ficăr ial e
3+, 2+ 2+
mobi lit
ăţ i
iel ement elornut ri
tive.Ast fel,î nmedi uaci d,i oni ideAl Fe şiMn aparî n
2+
soluţiasol ului î
ncant ităţ itoxice, înt i
mpce, unel especi iimpor tantedecat i
oni precum Ca ,
+ 2+
K şiMg sev orabsor bimaigr eu,i arf osfor ulv apr eci pitasubf or madef osf aţide
alumi niu,dev enindi naccesi bi lpl ant elor .Cuexcepţ iamol ibdenul ui,mi croelement eleau
mobi lit
at emar eî nmedi uaci d,i arl apHal calinsauneut r u,mobi l
it
at eal orser educe,pr i
n
formar eadecompuşi insol ubili[Maxi m, 2008] .
c.I nfluenţ apl oi loraci deasupr apl ant elor
Frunzel epotf iput ernicaf ect atepr i
ndet er iorar east ra¬t uluidecear ăşiaepi der mei
saupr i
next racţ iaşi spăl areael ement elornut r
itive.
Cont act ulpl oi iaci decuf runzaconducel adi struger eacut iculei,apoiacel ul elor
epider meide pe supr af aţa supe¬r ioar ăaf r unzei ,ur mat ă de di strugerea cel ul elor
palisadiceşi înf i
nal ambel esupr afeţ eal ef runzei suntaf ect at e.
Răspunsulf runzeil aacţ iuneapl oiloraci dedepi ndede:dur at aexpuner ii,f r
ecv enţ a
expuner i
i,inter valul di ntr epl oi,int ensi tateapl oii, măr i
meapi căt uril
or.
Ef ectev i
¬zi bilnegat i
v easupr acr eşter i
ipl ant elorseobţ i
ncândv ege¬t aţiaest e
expusăl apl oicupH sub4.Sensi bilel aef ect ulpl oi l
oraci desuntî ngener alcul ¬t ur il
e
l
egumi col eşi sfecladezahăr .
Ploi l
eaci deaudeasemeneaoi nf l
uenţ ănegat iv ăşiasu¬pr apădur ilor,î
nmoddi rect
asupr af runzeiar bor il
orşiî nmodi ndi rectpr i
nmodi ficareacal i
tăţi
isol uluidi ncarear bo¬r i
i
î
şiext r
agsubst anţ elenut ri
ti
v e.Dupăunel est udi ir ezul t
ăcăsol uri
lepădur i
lordeconi fere
suntcel emai expuse.
d.I nfluenţ apl oi loraci deasupr adi fer i
telormat eriale
Depuner ileaci deauunef ectput ernicdecor odar eadi f eri
tel
ormet ale,const rucţ ii de
piatrăet c.
e.I nfluenţ apl oi loraci deasupr aecosi stemel oracv atice
Flor aşi faunaacv aticesuntf oar tesensi bi lel aschi mbar eapH- ului.
Posi bi li
tăţiledepr ot ecţieapl ant elorî mpot r
iv apl oi¬l oraci desuntr eduse.Deaceea
seimpunel uar eaunormăsur i del imi tar elasur săasubst anţ el oracidifiante.
8.
3.3Det
eri
orar
east
rat
uluideozon
Str
atuldeozon( O3-of or mămol ecut arădeoxi gencuomar ecapaci tatedeoxi dar e)
estel ocali
zatînat mosf er
ăl aoal ti
tudinede10- 15km.Elest ei mpor t
antdi npunctde
veder eecologicpr infuncţi
adepr otecţieîmpot ri
vaexcesul uideradi aţi
iultr
av i
olete.
Î
n atmosf eră,în condi ţiinormal e,cant i
tatea de ozon est er elati
v const antă;
proceselepr i
ncar eozonulsedi str
ugeşicel eprincar eozonulser ef acesuntî ntr-unrelativ
echili
bru.Inul t
imel edeceni iînsă,caur mar eaact i
v i
tăţi
lorindustr i
ale,înat mosf er
ăsunt
eli
mi nategazecar eperturbăacestechi li
bru.
Pri
ncipalulel ementchi mi ccar eint ervi
neî noxi dareaşidi strugereamol ecul
eide
ozonest eclorulaj unsî nst r
at osf
erăcar e„ sparge”mol eculel
edeozon.Cl orulpoat ef i
eli
mi natînatmosf erăsubf ormădeCFC( clorofl
uorocar buri)uti
li
zatecasol venţiindust r
iali
,
î
nr ef r
igerat
oare,î nspr ayuri
,şisubf ormădet eraclorurădecar bon( solventi ndustri
al).
Alăturidesubst anţeleclorur
at e,efectnef av or
abilasupr ast rat
uluideozonauşioxi ziide

50
azotNOx( produşi rezultaţi di
nar der eacombust ibil
il
orfosili
).
Distruger east ratuluideozonpoat eav ea impl i
caţiiimpor t
ant easupr asănăt ăţi
i
umane.Osubţ ierecul%ast ratuluipoat eav eadr epturmar eocr eşt erecu2%ai ntensităţi
i
radiaţieisol are ultraviolete ajunsă l a supr afaţa solului:rezult
at ulpoat e const aîntr-
o
creşter e cu 5- 7% a i ncidenţ eicancer uluide pi el
e.Expuner ea pr elungităl ar adiaţi
i
ult
rav i
oletedei ntensitater i
dicatăpoat e,deasemenea,cauzaocr eşter eai ncidenţei
cataract el
orşi oslăbiregener alăasi st emul uiimuni t
aral organismul ui
Fluxulmaii ntensder adiaţ i
eul trav i
oletăpoat eaf ectaşil anţ uri
let rofi
ce,at âtcele
acv ati
ce( înf elulacest adi minuândpr oducţ iadepeşt e),câtşicel et erestre.Influenţând
nefav orabilf otosinteza pl antelort er estre af ectează di rectpr oducţ ia pr imar ă şiî n
conseci nţăpr oducţ iadeal iment e.
Pericoluldedi struger east ratul urdeozon,cut oat eimplicat i
il
el ui,estei nat enţi
a
foruril
orde deci zi
e naţ ionale şii nter naţ i
onal e.Cer cetări
ler ecent e au demonst r
atcă
deasupr aAnt ar cti
ciist r
at ulaf ostdi st r
usî n pr oporţi
edeapr oape40% i ardeasupr a
StatelorUni teseapr eciaz ăcăgr osimeast r
atuluis-adimi nuatcu2, 3pânăl a6%.
Alertai nternaţionalăşipr esiuneaopi nieipubl i
cedi ndiv erset ăriauav utdrept
urmar ei nchei ereaî nanul1987aPr ot ocoluluidel aMont r
eal,r atif
icatde150deţ ări
,
conf orm pr eveder i
lorcăr uiast atelesemnat areseobl igăcaî nvii
t orulapr opiatsăr educă
cant i
tateadeCFCel i
mi natăî nat mosf er ă.

8.
3.4Ef
ect
uldeser
ășischi
mbăr
il
ecl
imat
icegl
obal
e
Încăl zirea gl obal ă est ef enomenulde cr eșt er e cont i
nuă a  temper atur i
lor  
medi i
î
nr egi strateal e  atmosf erei îni medi ataapr opier ea  sol ul
ui ,precum șiaapei  
oceanel or,
const atatăî nul timeledouăsecol e, darmai alesî nul timel edeceni i
.
Cauzel eî ncăl zirii global esuntdenat ur ăast ronomi cășiant r
opi că.
Cauzel east ronomi ceser efer ălai nfluenţ adepl asăr i
iPământ uluipeor bităî nj urul
Soar eluicar eadet er mi natde- al ungulexi stenț eiPământ uluiperioadedeî ncăl zireșide
răcire.Del aj umăt ateasecol uluiXI X,Pământ ulai ntratî ntr-
oper i
oadădeî ncăl zire,din
cauzeast r onomi ce(Încăl zirear ecent ă).
Înul t
imel edouămi lioanedeani ,auexi statcelpuț i
n10ci clurideî ncălzire-răcirela
nivelgl obal .Cusi gur anț ă,î nper i
oadel ecal de,câtșiî ncel eglaci are,audi spăr utmul te
speci idepl anteși ani mal e.Speci ilepr ezent east ăzi peTer rasunt ,def apt ,
supr aviețuitoare
aleunorschi mbăr iclimat i
cegl obal e.Pr obl emasepunedacăacest especi ivorf icapabi l
e
săseadapt ezesuf i
ci entder api dpent ruasupr av i
eț uiî ncălziri
iglobal ecar esedesf ășoar ă
î
nt r-unr i
tm mul tmai al er tdecâtî ncăl zi
rileant erioare, dincauzeant ropi ce.
Cauzel edenat ur ăant ropi căser efer ăl aaccent uar eaef ectuluideser ănat ur al,pri
n
schi mbar eacompozi ției at mosf er ei dator at epol uăr i
i.
Se șt i
e că v apor iide apă,di oxidulde car bon,met anulșial t
e element e ale
atmosf erei( gazecuef ectdeser ă)suntt ranspar enteșiper mi ttr
ecer ear azel
orsol arecar e
î
ncăl zescsupr af ața Pământ ului.Radi ațiai nfrar oși e emi să de supr af ațater estră est e
retrimi săî nst raturil
ei nf erioareal eat mosf ereidecăt regazel ecuef ectdeser ă.Pământ ul
șiat mosf erasepr ezi nt ă,di naceast ăper spect ivă,caoser ăgi gant i
că.Cașist iclaunei
sere,at mosf er a est et ranspar ent ă șiper mite păt runder ea radiaț ii
lorsol ar e.Căl dura
planet eiest emenț inut ăî nacel așimodî ncar eef ect uldeser ăpăst reazăcăl dur aî nt
re
per ețiișiacoper i
șuldest iclăalser eișiopr eșt eev apor area.Fenomenulest ecunoscutsub
numel edeef ectdeser ă( f
ig.12) .
Efect uldeser ănat uralar eunr olbenef i
cpent ruv i
aț adepeTer ra,înt
rucâtmenț i
ne
temper atur amedi egl obal ălav aloar eade+15  °C.Li psaf enomenul uiarscădeaaceast ă
temper atur ăl a- 18  °C,adi căarf icu33° C maimi cădecâtceaact ual ă.Efect uldeser ă

51
naturalasigur ăî ncăl zi
reasuf i
cientăaPământ uluipent ruaper mi tedezv ol
tar ea speci il
or
deplant eșiani mal e, aşacum l ecunoaşt em noiazi .Pr obl emaest ecă, datorităact iv i
tăţil
or
umane di n epoca i ndust ri
ali
zării
,concent rația gazel orcu ef ectde ser ă a cr escut
semni fi
cativși ,prinur mar e,efectuldeser ănat ur als- aaccent uatf oartemul t.Înul ti
mul
o
secol,temper aturagl obal ăacr escutcu0, 6C,i arpr ognozel ear atăcăpânăl af inele
o
acestuisecol t
emper aturamedi el anivel mondi alarput eacr eştecu1, 4-5, 8C.
Cel emai impor t
ant egazedeser ărezul tatedi nact ivit
ăț il
eant r
opi cesuntdi oxi dulde
carbonșimet anul .
Concent rațiadi oxiduluidecar bondi nat mosf er ăacr escutî nul ti
mulsecoldel a290
ppm l a380ppm,i arpr ognozelear atăcăaceast asev adubl apânăl aj umăt at eaacest ui
secol.Cauzapr incipal ăest eardereacombust i
bi l
il
orf osi l
i (căr bune, pet r
ol șigazenat urale),
defri
șareapădur i
lor( absor banțiimpor tanțideCO2) , arder eal emnul ui.Pr i
nPr otocol uldel a
Kyoto( 1997) ,ratificatde40deț ări,sepr eveder educer eaemi siil
orgl obalededi oxidde
carbon.
Met anul ,unal tgazdeser ăimpor t
ant ,aî nr egi stratocr eșter eaccent uat ăînul ti
mi i
100deani ,di ncauzaext i
nderiiculturil
ordeor ez,act ivitățiidecr eștereaani mal elor,
decompuner iideșeur il
or ,arderi
icombust i
bi l
il
orf osi l
ișiapădur i
lort ropicaleș. a.Ni v elul
CH4aaj unsast ăzi la1, 7ppm, dela0, 8ppm câter aî nur măcuunsecol .
Înul t
imaper i
oadăauapăr utcur ent ecar esusț incă,def apt ,mar el
eper i
colcar e
pândeșt eTer raest eoi mi nentășif oarter apidăr ăcir egl obal ă.Deaceea,consi derăm ut il
ă
prezentareacât orv adov ezicuant if
icabileșievi dent eal eî ncăl zi
riigl obale,si ntetizatede
Parmesanși Yohe( 2003) ,l
acar eam adăugatși cât ev ai nfor maț iiprov enitedi nal tesur se.
Cr eștereai nci denț eivaluri
lordecăl dură.  Or gani zaţiaMondi alăaSănăt ăţii 
(OMS)
apreciazăcăpr ocesuldeî ncălzireglobal ăest ev inov atdemoar teaanual ăa150. 000de
persoaneşiî mbol năv i
reaal tor5mi li
oane,di ncauzav alur i
lordecăl dur ăsauadi fer i
telor
calamităţinat uraledecl anşatedeacestpr oces.Val uldecani culăcar eal ov itFranț aî n
l
unaaugust2003auci s11. 435per soane.

52
 g.12Ef
Fi ect
uldeseră:diferențeșisimil
i
tudi
niî
nt r
e:A.Desfășur
areafenomenul
uiîncondi
ți
il
e
concr
etedi
ntr-
oseră.B.Efectuldeser ăalPământului
.Gazel
ecuefectdeserășivapori
ideapădin
at
mosf er
ăsecompor t
ăasemeneaper eț
ilorșiacoperi
șul
uidesti
clădi
ntr
-oseră
Topi reagheț ari
lorșiacal otelorgl aci
are.ÎnMunț iiCaucaz,50% di ngheț aris-au
topitînul t
imulsecol .RaportulAgenţ ieiEuropenepent r
uMedi udinaugust2004ar atăcă
valuldecăl dur ădin2003acauzatt opireagheţiicear edusmasagheţ ari
lordinAlpicu
10%.Scut uldegheaț ăalGr oenlandeiascăzutî n1996cu90deki lometr icubi
,iarîn1997
cu50deki l
omet ricubi .Înanul1999, obanchi zădeapr oape3000km2 di nAntarcti
cas- a
desprinsi ntrândî nder i
vășiaî nceputsăset opească.
Cr eșter eani veluluimării
.Di n1938,1/ 3dinzoneleumedeal eGol fuluiChesapeake
(Virgi
nia,SUA)au f ostacoper i
te de apă dat or
it
ă cr eșt
eri
ini vel
uluimăr i
i.Ni velul
Oceanul uiPl anet aracr escutînul ti
mulsecolcu10- 20cm șimul teinsulecar eseaf lau
deasupr ani veluluimăr i
isuntacum i nundat e.
Înflori
r eat impur ieapl antelor.2/ 3di nplanteînfl
orescmaidev remef ațădecum
î
nfloreauî nur măcucât evadeceni i
.

53
 Sosi reat impur i
eapr imăver ii
.Î nAngl i
a,1/ 3di npăsăr idepunouăl emaidev reme
fațădecum l edepuneauî nur măcu30deani ,iarst ejariipi erdf runzel emait âr ziuf aț ăde
acum 40deani .
Depl asar eaar ealelorspeci ilor.2/ 3di nspeci il
ecunoscut edef lutur idi nEur opase
î
nt âlnescacum cu35pânăl a250km mail anor d,f ață decum er auî nur măcucât ev a
deceni i.
Decl inulpopul ații
lor .Dat orităt opiriical ot elorgl aciar e,popul aț ii
le pi ngui nul ui
Adel i
es- aur eduscuot reimeî nul ti
mi i25deani .
Încăl zireagl obal ăv acr eșt ei nci denț af enomenel orcl imat i
ceder i
sc( tor nade,
uragane,i nundaț i
i)șiv ar i
dicani velulapeidi nmăr ișioceane,di ncauzat opi riical ot elor
glaci areșiaexpansi uniiter mi ceaapei .Seest i
meazăcă,ni velulmăr iiv acr eșt ecupână
l
a88cm pânăl asf ârșitulsecol ului.Ast fel,Bangl adeshulv af icompl etacoper i
tcuapă,
i
armar il
emet ropol edepecoast aest i
căaAmer iciir iscăsăaj ungă,î nbunăpar t e,sub
ape.
Înul timaj umăt atedesecol ,ceimaimul ţigheţ ar idi nAl pişi -
aur edusconsi der abi l
masa.Dacăr at eleact ualedet opirecont inuă,î ncât ev adeceni iceimaimul ţidi ntre
gheţ ar iidinAl piv ordi spăr ea.Î nul t
imi i30deani ,gheţ ariihimal ay eni( Asi a)s- aur et ras
reducându- șigr osi mea, i
arî nBhut an( țarădi nsudulAsi ei)acestpr ocesaat insor at ăde
30- 40m pean.Î nAsi aCent ral ă,r ateleder etrager eagheţ ar ilorsuntpr intr ecel emai
ri
di cat edi nl ume.Oscăder eal ar mant ăasupr af eţeiacoper it
edegheaţ ăseî nr egi st rează
şil agheţ ariit ropi calidi nAf rica,car e,del aî nceput ulsecol ul uialXX- l
eaşi -aur edus
supr af aţacu60- 70%.Gheaţ adepeMunt eleKi li
manj ar oascăzutcu80% pepar cur sul
secol uluit recut .PeMunt eleKeny a,7di ncei18gheţ aripr ezenţ iî n1900er audej a
dispăr uțiîn1993.Est i
măr i
lear at ăcă,pânăî n2050,apr oape75%di ntregheţ ar iidinAl pii
Elveţ ieniv ordi spăr ea. 
Topi r
ea gheț arilormont aniî n acestr itm î nseamnă cr eșt er ea
nivel uluioceanel or ,dispar i
ț i
asur sel ordeapăpent ruf l
uv i
ișir âur i, producer eai nundaț ii
lor.
Numait opireagheț ari
lorhi mal ay eniv aaf ect aal i
ment ar eacuapăa7mar if l
uv ii(Gange,
Brahmaput ra, Indus, Salween, Mekong, Yangt zeşiHuanghe)decar edepi nd2mi l
i
ar dede
oameni .I nundaţ i
iledi npest eosut ădemar ior aşedecoast ăpr ov ocat edet opi rea
gheţ ar il
orarput eapr ovocapagubedepânăl a28. 000demi liardededol ar iîn2050,
pot rivitunuist udi ur ealizatdeFondulMondi alpent ruNat ur ă(WWF) .
Ur șiipol ar iîșiasi gur ănecesar uldehr anăv ânând,î nceamaimar epar te,f ociși
mor sedepepl atformel edegheaț ădi nnor d.Li psagheț urilorf acepr act i
ci mposi bi l
ă
vânăt oar ea,condamnândur șiil aomoar tel entășichi nuitoar e.Di ncauzaf oamei ,în
ulti
mi ianiauf ostdescr i
set otmaimul tecazur idecani balism l aur șiipol ari.Uni unea
Mondi alăpent ruConser vareaNat uriiest i
meazăcă,î npr ezentt răiescî ntre20. 000și
25.000deur șipol ar i
,iar16. 000( 2/ 3)v ordi spăr eapânăî nanul2050.Deasemenea,
biologi imar inisuntî ngr i
joraț ide si tuația bal enel orgr i(Eschr i
cht i
us r obust us)di n
OceanulPaci f
icdeoar ecenumăr ulacest or aascăzutdr astic,di ncauzaschi mbăr i
lor
cli
mat i
ceșianumăr uluit otmaimi cdecr ust acee.Est imati nițiall a96. 000,număr ul
balenel orgr idi nPaci ficarf idef apt ,doardeci rca22. 000deexempl ar e,auconst atat
oameni ide șt ii
nț ă de l a uni v ersi t
ăț i
le de st atdi n Washi ngt on șiSt anf or d.Bi ologi i
amer icaniauî nceputcer cetăr il
edupăceauf ostdescoper it
enumer oasebal enemoar te
def oame.
Sol uțiil
epr opusepent r
udi mi nuar eapr ocesul uideî ncălzir egl obal ăsunt :ut ilizar ea
pescar ăl argăasur selordeener gi eal ternat ivă, uti
lizar eaf il
trelorî ni ndust rii
lepol uat oar e,
folosi reacăr buni lorsuper ioriî nt ermocent rale,i zol areat ermi căal ocui nț elor ,ut ilizar ea
mi j
loacel orde t ranspor tî n comun,pr act i
car ea uneiagr icul turidur abi le,pr ogr ame
eficient eder efacer eapădur i
loret c.

54
 8.
3.5Pr
eveni
reaşicombat
ereapol
uăr
iiaer
ului
Di ntremăsur il
edepr eveni r
eşi combat ereapol uări
ime¬diuluienumer ăm:
-î ntreţi
ner ea şisupr av egher ea ut i
lajelordi ni ndust r
ie cu scopulev i
tări
ipi er
der i
lor
accident al edesubst anţ et oxice;
-aplicareadet ehnol ogii nepoluant e;
-utili
zar easur selornepol uant edeener gi e,cum sunt :sursaeoli
ană,hidrauli
că,amar eelor
etc.;
extinder ea f olosi ri
ipr ocedeel orcar e asi gurăr educerea po¬luăriiîn cazulut il
izării
cărbuni l
orcasur sadeener gi
e;
-înlocuir easaur educer eaacâtmaimul tposibilat r
anspor¬tul
uiaut opri
nt ransportulcu
tr
enul ;
bunaf uncţ ionareamot oar elorcuar derei nternă;
-î nlocui rea mat er
ialelorener gofage î n sensulcă pr i
nr edu¬cerea consumul uide
combust ibil
ifosilisăsedi minuezeşi pol uareaaer ului
;
-ampl asar eaînt repri
nder i
lorcar epol ueazăat mosf eraladis¬t
anţamai maridelocali
tăţ i
, î
n
speci alcompl exel e zoot ehnice î nt imp ce l a unităţi
leindustr
ialet r
ebuie să se ev ite
el
imi ¬nar ea pol uanţil
orî n at mosf eră pr i
nf il
trar
ea aer ul
uipoluantşinu pr i
n măr irea
î
năl ţi
mi icoşur ilordeev acuar eagazel orpol uante.
8.
4Pol
uar
eaapei
8.
4.1Consumat
ori
ideapăşisur
sel
edepol
uar
eaapei
Cerinţelecel emaimar ipent ruapăl eauagr icul
tur
aşii ndustria,cumenţ i
uneacăî n
ti
mpceagr i
culturascoat edi nci r
cuitulhidrologi cl ocalapaut i
li
zată,i ndustr i
ao r esti
¬tui
e
î
npr oporţi
ef oartemar e.
Apeler est i
tuite sunt „ ape uzat e” şiau o compozi ţ
ief i
¬zică,chi mică,şi
bact eri
ologicădi feritefaţădeapapr elevată.
Inceeacepr iveşteapa, pri
npol uareseî nţelegeal t
er ar eacalităţ i
l
orf izi
ce, chimiceşi
biologiceal eacest eiapr odusădi rectsaui ndirectdeact ivităţiumanesaudepr ocesel
e
nat u¬ral
ecar eof aci mpr opr i
e pent ruf olosireanor mal ă,î nscopur i
leî ncar eaceastă
folosireeraposi bilăî naint
edeai ntervenialterarea.
Dupăpr ovenienţ ăapel euzat epotf i î
mpăr ţiteast fel:
a.apeuzat emenaj ere,încar epol uanţ i
isunt :rest ur ial
iment are,dej ecţi
i,săpun,
det ergenţi
,mi croor ganismeet c.
b.apeuzat edi nzoot ehnie,încar epol uanţ iisunt:rest uridef uraje, aşternut,dejecţ
ii
,
mi croorganismeet c.
c.apeuzat ei ndustri
ale, împăr ţ
it
eî n:
-apeder ăci re(poluantul estecăl dura),
-apeuzat edespăl areşi t
ranspor t,
-apepr ov eni t
edi nsecţ i
iledepr oducţ ie.
8.
4.2Pr
inci
pal
iipol
uanţ
iaiapel
or
Inapepol uanţi
isegăsescsubf ormădesubst anţedi zol
¬vat
esauî nst ar
ede
di
spersi
eşisuntconstit
ui ţ
idi
nsubstanţeorganiceşianorganice.
-Poluanţiorganici.Aceaşti
asuntspeci fi
cifa¬bri
cil
ordehâr ti
eşicelulozăcare
pol
ueazăcant i
tăţ
imar ideapă.Acestt i
p depol uanţimair ezult
ăşidel aabatoare,
i
n¬dustri
aali
mentară(fabricideconser
ve,fabri
cidezahăr)etc.
Capr oduşidedescompuner easubst anţel
ororganicer ezult
ăfenoli
,amine,uree,
amoniac,ni
tr
aţi
,nit
ri
ţi
.
De asemenea, i ndustr
ii
le pet
rochimică, maselor pl asti
ce, f
ibr
elor si
ntet
ice,

55
detergenţil
or,medi cament elor,col oranţ i
l
orf ol
osesccant ităţimar ideapă.Pol uanţi
idin
acesteapesuntî ncant i
tăţimar ii arunel edi nt
resubst anţ esuntt oxicepent r
udi f
erit
e
organisme.
-Pol uanţianor ganici.Aceşt i
a sunt car acteri
stici,î n pri
mulr ând,i ndustri
ei
cl
orosodi ce( î
nspeci alcusăr urideNaCl )
.Acesttipdepol uanţ imairezul t
ăşidinindustri
a
petroli
erădeext r
acţieşi indust r
iapet rochimică.
Di nindust r
iachi mi căanor gani căr ezul
tăaci zişibazel i
bere( acidsul f
uri
c,acid
cl
orhidric,acidazoticet c.).
-Pol uar ea biologică r ezultă din agl omerăril
e umane ( l
o¬cali
tăţi,şanti
ere etc.
),
zootehnie,abat oareet c.şisecar acter i
zeazăpr i
nexi stenţami cr
oorgani smelorpatogene
caregăsesccondi ţi
i mai buneî napel ecal de,murdare, st
ătăt oare.
Pr i
napăpotf itransmi sebol ibact eri
ene,bol ivir
ot i
ce,bol iparazitareşialt
ebol i
i
nfecţioase;
Inf uncţiedegr aduldepol uare,apel esegr upeazăî nt r
eicat egor :pol
i
i i
saprobe
(f
oar t
e put ernic poluat e),mezosapr obe ( impurifi
cat e put erni
c până l a moder at)şi
oli
gosapr obe( consideratepr act i
ccur at e)
.
8.
4.3Pol
uar
eaapeipr
inpr
odusel
eut
il
izat
eînagr
i¬cul
tur
ă
a.I
ngr ăşămi nt elechimi ce
Admi nist r
areaî ngrăşămi nt elorchi mi ceî nmodabuzi vşii ncor ect
,pr ov oacăgr ave
fenomenedepol uar eaapel orsubt er aneşi desupr afaţ
ă.
b.Pest icidele
Pesticidelepr ezint
ăt oxicitatemar epent ruom, f
lorăşi faună.El eaj ungî nsur selede
apăpr inscur ger eaapel ordini ndust riapest i
cidelor ,pri
nscur ger eadepesol eletrat ate,pr i
n
transpor tul decăt r
ecur enţi
i deaer ,pr i
nspăl areaechi pament eloret c.
Măsur idepr evenireapol uăr iisur sel
ordeapăcupest icideconst auî n:del i
mi tarea
zonel ordepr ot ecţi
esani tarădei nst al aţi
i
ledeapăşi i
nter
zi cereat ratament elorf i
tosani tare
înaceast ăzonă;ut il
izareacor ect ăapest i
cidelor,colect areaapel ordespăl aredel a
apar ateleşir eci pient el
eî ncar eauf ostpest i
cideşit r atareal orşiaer areai ntensăa
solurilort ratatepent ruact ivareadegr adăr i
ibi ochimiceapest i
cidelorşipr oducer eaşi
folosireadepest icidecut oxicitatear edusă.
c.Gunoi uldegr ajd
Ot onădegunoidegr ajdpr oduceî nsol100kghumusşiaduce3- 5kgazot ,1-2kg
P2O5 şi3- 6 kg K2O.Dacă acest e pr oduse nu suntf olosite ca î ngrăşământşisunt
dev er¬sat edi rect,făr ăepur ăripreal abi l
e,elefor meazăper manent ei zvoaredei mpur i
ficare
aapel or,ducândl ai mposi bili
tateaf olosiri
iacest orapent ruadăpatani mal elepr ecum şil a
dis¬truger eaf aunei şi fl
oreiacv atice.
8.
4.4Eut
rof
izar
eaapel
or
Eut rofizareaesteof or măapol uări
iecosistemel or,maialesaapel orcont inentale
stătătoar e,pr inintr
oducer eaunorcant i
tăţ
iexcesivedenu¬t ri
enţi
,caur mareaact ivit
ăţii
umane.Î nul ti
mav r
emepr ocesuls- aext i
nsşiaî nceputsăaf ectezeşiunel ebazi ne
mar iti
me.
Mecani smulecol ogic gener alalacest uipr oces ester elati
vsi mplu.Nut rienţii
,
principalir esponsabiliaieutr ofiz
ării
,suntînprimulr ândf osforul(careîncondiţiinat urale,
deobi ceiest eîncantit
ăţimi cişir epr
ezintăfactorullimitantaldezv ol
tări
ivegetaţiei),apoi
azot ul.Cr eşt ereaconcen¬t raţieilorînapădet ermi năoî nmul ţ
ir
er apidăaal gelori arîn
zonel elito¬r aledinl
acuri şiî
nal t
eapedeadânci memi că—amacr ofit
eloracvati
ce.
Rest uril
e plantel
or se depun i ar descompuner ea lor de căt re or gani sme
mi neralizatoar e duce la consumulşiadesea di spariţ
ia( peri
odică sau per manent ă)

56
oxigenul uiînsedi ment eşiî nstrat ur
il
eadâncial eapei .Car enţadeoxi genducel asăr ăcir ea
sauchi ardi spar i
ţiaf auneibent oniceşil aî nlocui readescompunăt ori
loraer obipr incei
anaer obi .Subst anţaor gani cădepusăî ncant i
tăţimar i,estedegr adatăpecal eanaer obă
doarpar ţi
al ,
seacumu¬l ează, iarbact erii
lesul fat-
reducăt oar ecar e-şifacapar i
ţiaî nacest e
condi ¬ţ i
i,ducl adegaj aredeH2S, careintoxicăsedi ment eleşi apeledepr o¬f unzime.
Î
n t i
mp, acest e schi mbăr i duc l a t ransformar ea compl etă a st ruct uri
i
ecosi steme¬l or,amodul uilordef uncţ i
onar e,l adet eriorareacal i
tăţi
iapei ,degr adar ea
biocenozel or.
Sur seledeî mbogăţ i
reaapel orcunut r
ienţ isuntmul tiple.Di npunctdev eder e
pract ic,alposi bil
ităţil
ordecont rolalacest orsur se,elepotf iî mpăr ţi
teînpunct if
ormeşi
difuze.
Î
npr imacat egor iei ntr
ăî ngener alapel ecar esescur gpr insistemedecanal i
zar e-
deciscur ger idinaşezăr iomeneşt i
,dinî ntrepr i
nder iindust r
iale.Acest esur sepotf imai
uşorcont rolate pr i
nt ehnol ogi icare să per mi tă di minua¬r ea cant ităţi
l
orde nut rienţi
eli
mi naţ isauext r
ager eamaial esaf osforuluişiazot uluidinapel edev ersate,pr indi ver se
procedee.
nadouacat
I egor ie,asur selordi f
uze,int răînpr imulr ândî ngrăşămi nt elef olositeî n
agr i
cul tură,îngr ăşămi ntedi ncar eopar tei mpor tant ăestedi zolvat ăşispăl atăpr i
napede
şiroi
r e,dei nfil
traţ
ie, saupr i
nsist e¬mel ededr enaj al apelordei rigaţii
,ajungândî nr âur isau
î
npânzef r eatice.Totî naceast ăcat egor i
esunti ncl usedeşeur i
lepr ovenitedi ncr escăt or i
i
i
nt ensi vedeani mal epr ecum şidi nscur gereaunormar icant ităţidedet ritusor gani c
prov enitdi ner oziuneasol uril
or .Cont ro¬lulacest orsur seest edi fi
cilşi,pr actic,singur a
posibi li
tate de a r educe i n¬fluenţal orest e o gospodăr irer aţională,f oarte at ent ăa
resur selor .
8.
4.5Pr
eveni
reaşicombat
ereapol
uăr
iiapei
Unadi nmăsur i
ledepr eveni
resaul i
mitareapoluăriiapel
orconst
ăînepurar
ea
apel
oruzat eînai
ntededev ersareînemi sar
i.
Epurareaapelorreprezintătotali
tateatrat
amentel
orapl i
cat
e,car
eaucar ezul
tat
di
mi nuarea conţi
nutuluide pol u¬anţi,astfelîncâtcanti
tăţi
lerămase să det
ermi
ne
concentra¬ţi
imiciînapelereceptoare,caresănupr ov
oacedezechil
ibr
eecol
ogi
ceşisănu
poatăstânjeniut
il
izăr
il
eulterioar
e.

57
 g.13Schemaunei
Fi staț
iideepur
arecut
reapt
ămecani
cășibi
ologi
că

Fluxul tehnol ogical epur ări

icuprinde3t rept e:
Treapt amecani căî ncar eser eţinşiseî ndepăr teazăcor pur i
ledecant abileşicele
plutitoar ecuaj utorul grătarelor ,si
telor,
dezni sipat oarelor,decant oar eloretc.
Gr ătarelesuntr areşidese( fi
ne).Gr ătarelef inesepar ă,compact eazăşispal ă
rejecţiiledinapămai mar ide10mm.
Dezni sipatoar ele asi gur ă decant area ni sipuluidi n apel er ezidual e pe f undul
bazi nelorpr ecum şisepar areagr ăsimilorpr i
n pr ocedeulf l
otaţiei,pr i
ntr-un pr ocesde
bar bot areput er ni
căcuaer .
Îndecant oarelepr i
mar e,nămol ulestedecant atiarul teri
orest et ranspor tatînpartea
dinamont eadecant orului,deundeest eev acuat .
Treapt achi mi căî ncar eapaest et r
atat ăcucoagul anţi(sulfatdeal umi niu,clor
ură
fericăet c.)pent rucoagul ar eadi ferit
elorsubst anţ emaiuşordesepar atşiî ndepărtat.
Subst anţeleaci desaubazi cesuntneut rali
zat e.
Treapt a bi ologică.Ai cisuntel i
mi naţ ipol uanţ i
ior ganicibi odegr adabi if
l ol
osind
mi croor gani smecel eut i
l
izeazăcahr ană.Di npr ocesuldef erment areanămol uluirezul
tă
biogazcar eseut il
izeazăpent rupr oducereadeener giet ermi că,respect ivener gieelectri
că
(cu aj ut orulunuimot orde t ip Diesel,adapt atpent r
uaf uncţiona pe bi ogaz,cu o
concent raţiemi ni
măde40%bi ogaz) .Surplusul debi ogazsepoat est ocaî ngazomet r
e.
Nămol ulf erment atîngr oşatsepompeazăspr est aţiadedeshi dr atareanămol ului
car eest edot atăcui nstalaţiidecent ri
fugareanămol ului.Încazulscoat eriidinf uncţi
unea
i
nst alaţ i
eidecent ri
fugar eanămol uluisuntut i
li
zat eplat formel epent ruuscar eanămol ului
(fi
g.13) .

58
 Atâtapel eepuratecâtşinămol uri
leprovenitedinzoot eh¬niepotf ival
orif
icatecu
succesî nagr icul
turăînsănuî nain¬tedeasecunoaşt ecar act
eristi
cil
eepizootologice
pentruaev i
tacont aminareasol ul
uicuagenţ i
patogeni.
Cali
tateaapeiest est abili
tăprinnormat i
v e(STAS-uri
).Indicatori
idecalit
atesunt :
organolepti
ci(mi r
os,culoare),mi cr
obiol
ogici(bacteri
icol
iforme,st rept
ococietc.)fi
zicişi
chimici(pH,i oniamoni u,nitraţi
,nitr
iţ
i,consum bi ochi
mi cdeoxi gen– CBO5,consum
chimicdeoxi gen–CCOet c).
Celmaii mportantindicatordepol uarealapeiest eCBO5( consum biochimi cde
oxigen)
.CBO5est ecantitat
eadeoxi genconsumat ădemi croorganismeî ntermende5
zi
lepent rudescompuner eabi ochimicăasubst anţel
ororganiceconţ i
nuteînapă.Acest
i
ndicesemăsoar ăînmili
gramedeoxi gennecesar ela1lit
rudeapă( mg/ l)
.
8.
5Pol
uar
easol
ului
Poluar
easolul
uiest
ecauzatădepul beri
l
eşigazeleno¬civedi
naer,deapele
rez
iduale,dedeşeur
il
edenaturăi
n¬dust
ri
alăsaumenaj
eră,darmaial
esdepest
ici
del
eşi
deîngrăşămintel
echi
micef
olosi
teî
nagri
cult
ură.
8.
5.1Pol
uar
eacuî
ngr
ăşămi
ntechi
mice
Dezv oltar eaagr icul tur iimoder nei ntensi v eest ei ndiso¬l ubi llegat ădeut i
l
izar ea
î
ngr ăşămi ntelor ,cel ecuazot ,fos¬f orşipot asiuocupândl oculpr incipal .Ef ectulpol uant
alîn¬gr ăşămi nt elorchi mi ce r ezul tă di nf apt ulcă,unel e di n el e con¬ţ i
n numer oase
i
mpur i
tăţ it oxi ce,sausuntf olositeî ncant i
¬t ăţ iexcesi v e.Fi ind sol ubileî napă,at ât
i
mpur i
tăţ i
lecâtşiexcesuldeî ngr ăşământ ,neut i
lizatdepl ant eest espăl atşiaj ungeî n
apelef reat i
ce, înr âur i
,lacur i,înapapot abilăşidecil aom.
Efect ulpol uantcelmaii ntensî ldet ermi năut i
l
izareaî nexcesaazot aţil
or.
Car act er uldăunăt oralexcesul uideni traţ işialpr ezen¬ţ eilorî npânzaf reat i
căa
râuril
or, const ăî ni ntensi ficar eapr ocesul uideeut rofi
zar e, i
arpr ezenţ al orî napapot abi l
ă
esteper icul oasăpent rusănăt ateaomul ui.
Dinpl ant e,azot aţiiaj ungl aom,î nt ubuldi gest iv,undeî ncondi ţiireducăt oar e,
datorit
ăf l
or eii nt est i
nal e,set ransf ormăî nazot i
ţicar esuntf oar tet oxi ci.Eisecombi nă
cuhemogl obi na,f ormândmet hemogl obi nacar enupoat ef ixaoxi genul ,si tuaţiiîncar e
apargr av eanemi i.
Studi irecent eauar ăt atcăazot aţ i
i,înt ract usuli ntes¬t inal, potsăset ransf ormeî n
nit
rosami ne,subst anţecuac¬ţ iunecancer i
genă.
Nunumaiî ngr ăşămi nt elecuazotdarşisuper fosf aţiiprezi ntăt oxi citate,dat or i
tă
unori mpur ităţicar eintrăî ncompozi ţi
al or.
Opr obl emăî ngr i
jor ăt oar eest epol uar easol uri
lordat or i
tăi rigăriicuapădi nunel e
râuriîncar esedev erseazăsubst anţ et oxiceşir eziduur ipet r
olier e( Argeş,Ol t,Mur eş,
Prahov a) .
Compl exel edecr eşt er eînsi st em i ndust ri
alalpor cilorşipăsăr il
or,r eprezi ntă
surseser i
oasedepol uar easol urilordacănusuntdot atecust ațiideepur are.
Î
nRomâni a,supr afeţ ei mpor tant edet er enur isuntscoasedi nf olosi n¬ţăagr icolă
prnacoper
i i
real orcudi fer itedeşeur işir ezi ¬duur i,caret ot alizeazăocant i
tatedepest e
300mi li
oanet oneşiacoper ăosupr af aţ ădeapr oxi mat iv22mi ihect are.
Pent rust opar eapr ocesul uidesecăt uireasol uluiî nhumusşiî nel ement enut rit
ive
cu compensar ea acest or el ement e pr in pr omov area unor si steme de f erti
li
zar e
perfecţionat ă.Acest si st em t rebuie să i ncl udă î n maimar e mă¬sur ăf ol
osi rea
î
ngr ăşămi nteloror ganiceşiv erzi,creşt ereaponder i
ipl ant elorlegumi noasef i
xat oarede
azotat mosf eric,pr ecum şiapl antelorper enecar econt ribuiel aî mbunăt ăţireasol uluiî n
mat eri
eor gani căşiast ruct uriiacest ui a.

59
 8.
5.2Pol
uar
eacupest
ici
de
Descoper i
reaşidi v er sificar eapest ici del orut ili
zat east ăziaî nceputî nt impulşi
maial esdupăcelde- alDoi ¬l eaRăzboiMondi al ,cânds- at recutl apr oducţ i
apescar ă
l
ar gă a i nsect i
ci del or or ganocl orur ate,or ganof osf or ice,er bicidel or ,f ungi cidel or,
raticidel oret c.demar eef icaci t ateşiadeseaf oar tesel ect iveî ndi struger eaanumi tor
grupedemi cr oor gani sme, plant esuper ioar e, ani mal enev er tebr at esaumami fere.
Pest icidel ecumar et oxi citatepotsădegr adezebi oce¬nozel edi nsol ,î ndeosebi
det ritofagi işimi cr oor gani smel e di n solcu r olî n descompuner ea şimi ner al
izar ea
mat er i
eior gani cemoar t e.Pr inaceast asuntder egl ateşici rcui telebi ogeochi mi ceal e
element elorî nnat ură.Pest icidel eaf ect eazăî nmoddeosebi tr âmel ecar eauunr ol
primor dialî nasi gur ar eaf er tilităţ i
isol ului .
Răspândi reaceamail argăoaupest icidel eor ganocl orur ate,gr updi ncar ef ace
par teDDT- uişider iv aţiisăi .Seşt iecă2, 4DşiDDT- ulaj unşiî nsolî nt rerupt empor ar
procesuldeni trificaţ ie, ceeaceî ngreuneazăapr ov i
zi ona¬r eapl ant elorcuhr ană.
Compuşi ior ganocl or ur aţi,cadeal tfelmul t
eal tepest icide,cuomar est abi l
itat e
chimi căî ncondi ţiilemedi ul uinat ural,sedegr adeazăpr oducându- sef oar tel ent( DDT- ul
aret impuldeî njumăt ăţiredeci rca20ani ),suntgr eusol ubi liînapăşif oar tesol ubiliîn
grăsi mi , acumul ându- seî ngr ă¬si meaani mal el orşipl ant el or.
Mecani smel edeacţ iunef iziologi căasupr aor gani smel ornusecunoscdecât
par ţiallaunel esubst anţ eşidoarl aunel eor gani sme.
Ast fel,î n ceeacepr i
v eşt e or ganocl or ur atel e( î
n spe¬ci alDDT- ul)seşt iecă
acest eaacţ ioneazăasupr asi stemul uiner v osşiamet abol ismul uihor moni l
orsexual ila
nev er tebr a¬t eşiasupr asi stemul uiner vosl av er tebr ate.
Compuşi ior ganof osf oricisuntext rem de t oxi ci,i nhi bă enzi me,af ect ează
sistemulner v osat âtl ai nsect e, laar tropodecâtşil ahomeot erme.
Cant itat ea de pest ici de ut il
izat ă est eî n gener alsu¬per ioar ă cel einecesar e
pent r udi str uger eapar azi ţi
lorşidăunăt orilor ,exi stândt ot deaunaosupr aîncăr car ea
trata¬ment ul ui.Pest icidel e af ect ează zone f oar teî nt inse,de zecide mi li
oane de
hect ar e.Mar east abi litat eapest i
cidel oragr av eazăşimaimul tacestt ipdepol uar e.O
mar epar ¬t edi npar azi ţiicul tur ilordev inr ezi st enţ i.Fol osi reaabuzi v ăapest icidel orar e
dreptur mar e acumul ar ea l orî n numer oase pr oduse al iment ar e,î n speci alcel e
proaspet e.
Ef ect el edi r ect eal et rat ament elorcupest icidepr ov oa¬cădi spar i
ţ i
aunuinumăr
mar edei ndi v i
ziaipopul aţ ii
lorani mal eşiv eget al edi nzonel et ratat eî naf aracel orv izaţ i
.
Pul ver i
zar eai nsect i
¬ci del ordi nav ion,deasupr apădur ilorpoat epr ov ocai nt oxi¬caţ i
i
put er niceî nspeci alaf auneif orest iere.
Ut il
izar ea de căt r
e păsăr i a semi nţ elor t ratat e cu i nsect of ungici de
organocl or ur atepoat edeasemenear educeef ect i
¬v elel or .
Ef ect el ei ndi rect eal epest icidel orr ezul t
ădi nci rcul aţ iaşiacumul ar eal orde- a
l
ungull anţ ur ilorşir eţel el ort r ofice.Pest icidel e di n bi omasa v eget al ă,t rec apoişi
cont ami neazăf itof agi icuoacumul arel ani v elulcar nivor el or .
Pr obl emaat itudi ni if aţ ădepest icideest ecompl exăţ inândseamadeut i
lit
at ea
l
orpedeopar teşief ect el enegat iveasupr aomul uipedeal t ăpar te.
Pr oducer eaşiut ili
zar eal or ,deocamdat ănupoat ef iopr i
tă;suntî nsănecesar e
măsur isev eredei nt er zicer eaf olosir i
iacest orsubst anţ ecut oxi citateşir emanent ă
mar e.Înul timel edeceni is- auf ăcutcer cet ăr iampl el egat eder educer eacant ităţil
orde
pest icideî ncombat er eapar az i
ţilorl apl ant eledecul tur ă.Acest easpect eauf ostt ratatel a
capi tolul 7.2. 2.1.„ Si stemedeagr icul t
urăi nt egr at e”.

60
 8.
5.3Al
tesur
sedepol
uar
easol
ului
Alt
epr odusecar epolueazăsolulsunt:zguri
l
emet alur
gice,reziduuri
lepetr
oli
ere,
deşeuri
ler ez
ul t
ate de l
a crescăt
ori
il
e de animale,rezi
duuri
le provenite di
nindustri
a
al
imentară,deşeur i
l
ecasniceet c.
Suprafeț
ei mensedet er
en agr i
colsuntscoasedi n
ci
rcuitpr n hal
i dele de st
erildinindustri
a minier
ă( st
eril
ulr ezult
ă după separarea
substanțeimi neral
e uti
le di
n minereu)șihaldele de cenușă ( r
ezultat
ă din ar
derea
cărbunil
or)di
ni ndustr
iater
moenergetică.

Capi
tol
ul9
GESTI
UNEADEȘEURILOR
Deşeuri
le suntrest
uridint
r-
un mat
eri
alrezul
tatdint
r-
un proces t
ehnologi
c de
real
izar
eaunuianumi tprodus,carenumaipoatefival
ori
fi
catdi
rectpentrureali
zar
ea
produsul
uirespecti
v.
9.
1Cl
asi
fi
car
eadeşeur
il
or
Dinpunct uldev eder ealnat uriişiall ocur i
lordepr oducer e,deşeur il
esecl asif
ică
astf
el:
-Deşeur idini ndust riami nier ă.Acest easuntdepuseder egulăînhal dedest eri
l saul agura
mineiînzoneneamenaj ateexpuseper i
odi cerozi unii şispăl ări
idecăt reapel edesupr afaţă.
-Deşeur idinindust riaener get icăşimet alurgică–potf izgur i,
nămol uri,prafurişicenuşi .
-Deşeur ii ndust r
ial
e-pr ov inî ngener aldi ni ndust ri
apr elucrătoar e( text
ilă,al emnului,
ali
ment ară)şi înspeci al dinpr el ucrareamet alel or.
-Deşeur idinconst r
ucţii.
-Deşeur ist r
adal e–suntr epr ezent atedehâr tie,plastic,r esturicer ami ceşist icle,mol oz,
rest
urialiment are, r
estur iveget ale,met aleşi pr af.
-Deşeur imenaj ere–suntr eziduur il
esol i
decol ectatedel alocui nţelepopul aţ i
eişisunt
repr
ezent atepr in:hâr t
ie,pl ast ic,mat eri
alt extil,cer amică,met al,sticlă,ambal aje,diverse
substanţechi mi ce,bat erii
,anv elope, uleiurişinuî nul ti
mul rândr estur iali
ment are.
-Deşeur iagr icol e–suntconst i
tuitedi nr est uriv egetal e,iardi nzoot ehnier ezul t
ămar i
canti
tăţidegunoi degr ajdşi dej ecţi
i animal i
er e.
-Deşeur iper iculoase – pr ov inî nceamaimar epar tedi nindust ri
achi mi că,i ndustri
a
metalurgică, dinr afinării
, ateliereaut oşi staţi
i debenzi nă.
-Deşeur iradioact ive–suntr ezul tatedinact i
vităţi i
ndust riale,medi cal eşi decer cetare.
9.
2Gest
iuneadeșeur
il
or
Acestedeşeur irezultădi nact iv
itat
eacasni că,resturi
lepr ovenit
edi nmagazi ne,
hot eluri
,canti
ne,uni tăţideal i
ment aţi
epubl i
că,instit
uţi
ideî nvăţământşial t
ei nsti
tuţ
ii
publ ice î
n care act ivi
tatea sau pr ezenţa oameni lorpoat e produce rezi
duurisimilar
e
reziduur i
l
ordingospodăr ie.
Cantit
ateadedeşeur i
menaj er
ediferămul tdel aoţ arălaal t
a:
-Elv eţi
a–450kg/ locuitor; -Angli
a–760kg/ locuit
or;
-Indi a–1060kg/ l
ocui t
or; -Brazi
li
a–640kg/ locui
tor;
-Ungar i
a–600kg/ locuitor; -Franţa–800kg/ l
ocuitor;
-SUA–930kg/ l
ocui tor
; -Români a–985kg/ l
ocuitor;
ÎnRomâni a,înmul tezonedi nţară,oameni iaruncăgunoi ulî
nzoneneamenaj at
edin
careacest eapotaj ungef oarteuşorî napar âuri
lor.Acest ezonedev inuşorfocarede
i
nf ecţ i
e,iarcâiniiv agabonzi ,cioril
e,şobol aniipotpur ta diversebol iînspr
el ocali
tăţ
i.
Frumuseţ eapeisajuluiromânesc( munţi,pădur i
,apeş. a.)esteumbr i
tă,înceamaimar e
par te,dePET-uri,
câr pe,sticl
e,bor cane,pungi caresuntpr ezentepestet ot
.

61
 Celemaimult
edeşeurisedescompunfoar
tegr
eu.Ast
fel
,osti
clădesti
clăse
descompuneî
ndecur
sulaci
rca4000ani,
hârt
iaî
n5ani
,unPET(st
icl
ădepl
ast
ic)î
ncir
ca
700deani.
9.
2.1Depozi
tar
eadeșeur
il
or
Depozi t
ar eadeșeur il
orsepoat ef aceî ndepozi teneamenaj atesauî ndepozi te
moderne( fig.14) .
A.Depozi t
elededeşeur i(gr opil
edegunoi )neamenaj ateauuni mpactnegat i
v
asupraomul uişi medi uluiprin:
-modi f
icăridepei saj şi disconf ortvizual;
-poluar eaaer ului;
-poluar eaapel ordesupr afaţă;
-modi f
icărialef ert
ili
tăţiisoluril
orşi al
ecompozi ţ
ieibiocenozel orpeterenuril
eînv ecinate;
-poluar eaaer uluicumi rosur inepl ăcuteşi cususpensi iantrenatedev ânt.
ÎnRomâni a,acest er ampedegunoit rebuieînchi seşiacoper i
tecuunst ratde
pământ .Înmoment uldef aţăexi st
ăci rca2. 300degr opidegunoi ,di
ncar e50muni cipale,
carenur espect ănor mel eeur openeî ndomeni u.
B.Îndepozi telemoder ne,deşeur i
lesuntcompact ate, pentr
ual emăr idensi tateaşi
stabi
l
itatea,şiacoper i
tecuf oliidepol i
eti
lenăşi cupământ .
Pentruaî mpi edical evigatulsăsei nf
ilt
rezeî nsol, r
ampel emoder nesuntpr evăzute
cu str
at ur
ii zolante,car e potf idi n argil
ă( lut)sau f oli
igr oase de mat erialpl astic,
geomembr anesaugeot extil
e.Gr osimeast r
atuluidear gilătrebuiesăf iemaimar ede1  m
pentr
udeşeur iinertesauneper iculoaseşi mai mar ede5  m pentrudeşeur i
periculoase.
9.
2.2Met
odedet
rat
areadeșeur
il
or
Pri
ncipalele metode de tr
atare a deşeur i
lorsunt:incinerar
ea, recuperarea și
compostarea.
a.Incinerar
eadeşeuril
oresteomet odădeel imi
nareadeşeur il
orpr
inarderealor.În
urmaincinerări
iseobţincăldur
ă,gaze,aburşicenuşă.I ncinerareapoatefipracti
cat ăîn
i
nstal
aţi
imi ci,i
ndivi
dual
e,saulascar ăindustri
ală.Lanivelindustri
alest
econt r
ov ersat
ă,
di
ncauzapol uanţi
lorgazoşi
(înspecialdi
oxine)produşipr
inar dere.

a. b.
g.14Rampădegunoi
Fi neamenaj
ată(
a).Amenaj
areaunuidepozi
tmoder
ndedeșeur
i(b)
b.Recuper
areaî
nseamnăext
rager
eadi
ndeşeur
iar
esur
sel
orcar
epotf
iref
olosi
te.
Recuperareapoat efifăcut
ăî npr i
ncipal
pri
n:
-r eciclare,adicăprelucrareaanumitordeșeuriî
nvederearef
olosi
riil
orcamat er
ia
pri
măsaumat eri
aleî nl
ocuitoar
eamat eri
i
lorprimepri
mare.Exemplu:dozel
edeberedi n
al
uminiu.
-r eutil
izareadică recuperarea șireint
roducer
ea î
n cir
cuit
uleconomi c a unor
materi
aler efolosibi
le.Exempl u:sti
cladi
nsticl
ă.

62
 -al
tepr
ocesedeext
rager
eamat
eri
i
lorpr
imeauxi
l
iar
e.
Av antaj
el erecicl
ări
i
Reciclarear educecant it
ateadedeşeuricet r
ebuiedepozi
tat
ăîngropidegunoisau
i
ncinerată.Pr i
nr ecicl
areauneit onedeplast i
csecâşt igă6met r
icubidespaţ i
ude
depozi
t arelagr oapadegunoi .
Ener gi
apecar eor ecuperăm cândreciclăm unpahardesticl
ăpoateali
mentaun
becpent rupat ruor e.Recicl
ândost i
clădepl asti
cesteeconomisit
ăenergiesufi
cient
ă
pentr
uf uncţ i
onar eaunuibecde60W t impde6or e.Pri
nreci
clar
eauneit
onedepl ast
icse
economi sesc1, 8t onedepet rol
.

g.15Si
Fi mbol
uli
nter
naţ
ionalalr
eci
clăr
ii

g.16Reci
Fi pient
epent
rucol
ect
areasel
ect
ivăadeşeur
il
or

g.17Deşeur
Fi ideal
umi
niuşimat
eri
alet
ext
il
epr
esat
eşibal
otat
e
Reciclarear educesemni fi
cati
vcant i
tateadeemi siideCO2r eali
zatăprinextr
agerea
şiprel
ucrareami nereuri
lor.
Reciclarea aj ut
ăl a conser varea resur selor natural
e precum l emnul,apa şi
minereuril
e.Pent ruot onădehâr ti
eset ai
e20decopaci ,şiseirosesccantit
ăţii
mpor t
ante
deapăsial ter esursenaturale.Î
nlumesuntr eciclatenumai25%di ncantit
ăţil
edehâr ti
e
exi
stente.Reci clândnumaij umătatedi nhârtiaf olosit
ăast ăziînlumesepoat eacoper i
aproape75%di nnecesar uldehâr t
ienouăsal vând,înacel aşit
imp,4mi li
oanehect ar
ede
pădure.At uncicândput r
ezește,hârtiaemi t
emet an,gazcuef ectdeser ă,responsabil
pentruîncălzir
eagl obală.Pentruextragereabauxi tei,
fol
ositălafabri
careaaluminiul
ui,
sunt

63
util
izatesubst anț echi mi cecar eot r
ăv escsol ulșiapa.Fi ecar et onădeal uminiupr odus
l
asăî nur masaot onădenor oicaustic, rezultatdi next r
ager eabauxi tei.
Reciclareapoat easi gura conf or tulvizualaloameni l
orşimăr eşteat racti
v i
tat ea
zonel orcupot enţ ial turistic,prinpăst rareanat ur al
eţ eipeisaj ului.
Prinreci clar esef ol oseştecu:
-95% maipuţ i
nă ener gie pent rur eci clarea al umi niuluif aţă de cea necesar ă
producer iidinmat erii prime
-60%î ncazul oţ elului
-40%î ncazul hâr tiei
-70%pent rupl ast ic
-40%pent rust iclă) .
Simbol ul inter naţ ional alrecicl
ăr iiestepr ezent atînf ig.15.
Suntor aşeî nSUA î ncar er at ader eci clareaj ungel a44% ( LosAngel es),47%
(Chicago)sauchi ar60%( SeattleşiMi nneapol i
s) .Înul ti
muldeceni uauf ostpusel apunct
tehnol ogiide r eci clar e pent ru maj or i
tatea component el orgunoi uluimenaj er.Ast fel,
Ger mani aaaj unssăpr oducă72%di nhâr ti
edi nf i
br ereciclat e.Last i
clă,alumi ni
uşi plast ic,
rateleder eciclar epotf ichi armai mar i.
Înanul2007,Români asesi tuapepenul timull ocî nUEl acapi tolulreciclarea
deşeur i
l
ormuni cipal e,cudoar1%deşeur irecicl ate.Rest ul, de99%est ear uncatlagr oapa
degunoi . 
Colectar easel ectivăadeşeur i
lor .
Faţădeal temet odeecol ogice, reciclarea  presupune  celmaimi cef ort
 di
npar tea
consumat oril
or .Aceşt iat rebuiesăsor tezedoardeşeur i
lemenaj ereînaintedeal ear unca
în 
cont aineresepar at e pet i
puldedeşeuaccept at( plasti
c, sticlă, hârti
eet c.)–f i
g.16.Deci ,
pent r
u consumat orulde r ând r eciclarea pr esupune doarpuţ ină atenţ i
el a sor tar ea
deşeur i
l
or.
Îndepozi te, recuper areaî ncepecusor t areamat erialelor ,prinintermedi uldiferitelor
util
aje.Deşeur ilesor tateşipur if
icaresuntbal otateî npr ese,f ii
ndgat adel ivr
arespr e
benef ici
ar( f
ig.17) .
Dacădeşeur ileamest ecateconţ i
ncomponent ebiol ogi ce,acest eapotf iprelucr ate
biologic,însăt rebui esepar atedinaintepecâtposi bilcelelaltemat eri
aler ecuperabil
e.
c.Compost
are.
Deşeur il
eorganice,cum arf irest
uri
ledev egetale,r
estur
il
eal i
ment areşihâr t
ia,pot
fivalori
ficatepr i
n compost are,car eimplică un procesdedescompuner ea mat eri
ei
organice.Rezultat
ulestecompost ulcar esepoat ef osicaî
ol ngrăşământagr icol
.Înti
mpul
compost ăriiseproducebiogazcuunmar econţinutdemet ancar epoat efifolosi
tcaat ar
e,
deexempl ulaaragazuri,
sauî nt er
mocent r
alel
apr oducereacurentuluielect
ric.
Compost ar
eapoat efief ectuatăatâtînmi ciinst
alaţ
iii
ndivi
dualedi ngospodăr ii
,cât
şiînmar iinstal
aţi
iindustr
ial
e( ex.st aţi
ideepurare).Eapoateaveal ocat âtprinfer
ment are
aerobă,câtşi anaerobă.
Capi
tol
ul10
BI
ODI
VERSI
TATEAŞICONSERVAREABI
ODI
VERSI
TĂŢI
I
Comuni tăţ
il
ebi ologi
ce,dezvoltateinmili
oanedeani ,auî nceputsăf i
edi str
usede
acti
vităţileoamenilor.Unnumărmar edespeciisuferăundecl i
nr api
d,unelefiindaproape
depunct uldeundeî ncepeext i
ncţi
alor,carezul
tatalvânăr
iiexcesive,di
str
ugeriihabit
atel
or,
atacului săl
bati
cal prădători
lorsaucompet i
tor
il
orint
roduşidecăt reom.Principalul
inamic
albi odi ver
sit
ăţiieste sărăciai arpr otecţ
ia acest
eiat r
ece,i n mod obl igatori
u,pr i
n
amelior areabunăstăriiumanităţ
iişil
upt aîmpotr
ivasubdezvolt
ării.
Di
ver
sit
ateabi
ologi
căest
edef
ini
tăcaf
ii
ndabundenţ
adeent
it
ăţivi
ipePământ
,

64
repr
ezentat
ădemi li
oanedeplant
e,ani
mal
eşimicr
oorgani
sme,genel
epecareacest
eal
e
conţi
n,complexi
tat
eaecosi
stemel
orpecar
elef
ormeazăînmediulbi
ologi
c.
10.
1Bi
odi
ver
sit
atea–opr
obl
emăgl
obal
ă
Conser
var
ea di
ver
sit
ăţi
ibi
ologi
ce nu st
udi
ază doarspeci
işihabi
tat
e,cişi
ef
icaci
tat
eaunormăsur
iact
ivedepr
otecţ
ie.Conser
vaţ
ioni
şti
iincl
udî
nst
udi
i
lel
orşi
aspectesoci ale,economi ce,pol it
iceşiet ice.Conser v
aţionişti
inul ucr eazănumaiî npl an
şti
inţ
ifi
c,cişiînpl anpol iti
cşieducaţ ional ,i
mpl icândof i
ciali
tăţil
elocal e,guv ernament aleşi
comuni t
ăţilel
ocal eînpl anur i
ledepr ot ecţie.
Înanul1992,l aConf eri
nţaNaţ iunil
orUni tepent ruMedi uşiDezvol tare( CNUE)s- a
adoptatConv enţ i
aasupr aDi versit
ăţiiBi ol
ogi ce(CBO) ,semnat ăde168dest ate.
Dispariți
aspeci il
orest eunpr ocesnat uralî nsăaceast adevineper iculoasăat unci
cândratadeext incţi
eest emai mar edecâtr ataspeci aţi
ei.
Mult eresursenat uralepr ecum aer ul,apel e,solul,speci i
lerare,pei sajeledeosebi te
suntconsi derateaf ir esursecomunecar esuntbunulî ntregiisocietăţi.Acest er esursenu
suntî nt
otdeauna asoci ate cu o v aloar e monet ară.Oameni i
,indust ri
ile,ut il
izează şi
degradeazăacest er esursef ărăapl ăt idecâtsi mbol icsaudeseor ifărăapl ătinimi c,
sit
uati
e descr să ca t
i ragedi a bunul uicomun.I n sistemel e ecol ogiste de ev aluare
(economi eecol ogică)ut il
izareaacest orr esur secomuneest einclusăcapar teinternăa
afaceri
işiintrăîncost uldepr oducţ i
eal produsul ui.
Atuncicândoameni işior ganizaţ i
il
ev orpl ătipent ruacţ i
unil
el orsev adi minuaşi
degradareamedi ului.ast f
elcăi ndust ri
ilev orav eapol i
ti
cidesupr av egher emaisev ereşi
vorfimai precaut ecumedi ul.
10.
2Val
oar
eabi
odi
ver
sit
ăţi
i
A.Val or ieconomi cedi rect e
1.Val or iutili
zatepent ruconsum
Valor i
leut il
izatepent ruconsum potf iat r
ibuitebunur i
lorcar esuntconsumat el ocal
şicar enuaparpepi eţ elenaţ ionaleşii nt ernationale.Oameni icar et răiescapr oapede
terenur il
epr oduct i
v eut ilizeaz ăadeseaopar teconsi derabi lăabunur i
lorpr odusepent ru
consumulpr opr i
u.Î ncazulî ncar epopul aţ i
adi nmedi ulr uralnuest ecapabi lăsăobţ ină
acest epr oduse( ex.v ânat ul,combust i
bilull emnos) ,caur mar eaef ectelordegr adăr i
i
medi ul ui,supr aexpl oat ăr iir esur selornat urale sau dat orităi nst i
tuir
iiar i
il
orpr otejat e,
standar duldev iaţăv af iî nscăder e,f aptcepoat emer gepânăl apunct uli ncaredev ine
i
mposi bilăsupr avieţuireaşi est enecesar ămi grareaspr ecent releur bane.
2.Val oar eadeut i
lizar eapr odusel or
Valoar eadeut i
liz areapr odusel orest ev aloar eadi rectăat ribui
t ăpr oduselorcar e
suntr ecoltat e di n medi ulsăl batic şiv ândut e pe pi eţel e comer ciale naţ i
onale sau
i
nt ernaţ i
onal e.
Inpr ezent ,l emnulest ecelmaii mpor t
antpr odusobţ inutdi nmedi ulnatural
,cuo
valoar eci rcul antăî ncomer ţuli nternaţ i
onaldepest e120mi l
iardeUSDan.Pr oductiade
l
emnest eexpor tatăî npr opor ţiet otmaimar edi nmul teţ ăritropicale,car eobţinast fel
valută pent r
ui ndust rial i
zar e sau pl ata dat ori
ilor.Pr odusel e nel emnoase di n pădur e,
i
ncl uzândvânat ul,fruct ele,l atex- ul
,răşi nil
e,pl antelemedi ci naleaudeasemeneaoval oar e
product ivăf oar temar e.Deexempl u,pr odusel enel emnoaseexpor tatedeI ndiareprezi ntă
63% di nt otal ulexpor t urilorf orestiere Val oarea pr odusel ornel emnoase î mpreună cu
valoar ea l emnul ui aduce o put ernică j ustifi
care economi că pent ru menţ iner ea
ecosi stemel orf orest i
ereî nbunecondi ţ i
i.
Benef iciienor me obţ inut e din comer ţul i legal„ de v iaţă sălbat ică”,precum şi
i
ngeni ozi t
atear eţelelorf acdi fi
ci l
econt rolulşist opar eaacest eiact ivi
tăţi.Deexempl u,un

65
cimpanzeuest epl ăt itbr aconi eril
orcuapr oxi mat iv70USDşisev indebenef iciaruluicu
circa7. 500USD.
Ceamaii mpor tant ăv aloar edeut i
lizar epent rumul tespeci iconst ăîncapaci tat ea
l
ordeapr oducenoimat er iipr imepent rui ndust ri
eşideaî mbunăt ăţigenet iccul t ur i
le
agr i
col e.
Popul aţiil
esăl bat icepr oducsur sademat er ialgenet iccar elepoat eredr esagenet ic
pecel edomest ice.I ncazulpl ant elorcul t
iv ate,speci il
esăl bat icepotpr oducegenecar e
conf erăr ezi stent al a bol isau det ermi nă cr eşt er ea pr oducţ iei.Cont nua amel
i ior ar e
genet icăapl antel orcul tivat eest enecesar ănunumaipent rucr eşt er eapr oducţ ieidarşica
prot ecţieî mpot rivai nsect elor rezistent el apest icide,v irulenţ eiunorf ungi,bact eriisau
viruşinecunoscut i.Pi er der ea pl antel orcul ti
v at e poat ef iadeseor il egat ă di rectde
var i
abi l
itateagenet icăr edusă.Ast fel,Î nI rlanda,î nanul1846,car tof i
iauf ostdi st r uşi
apr oapeî nt ot alitat e.Conseci nţeleacest eiv ulner abi lităţigenet icer idicat es- auconcr et i
zat
prinmoar teaapest e1, 5mi lioanedei r l
andezişicumi grar eaal tor2- 3mi l
ioaneî nal teţ ări
,
car tofulf i
indunal imentdebază.Î nanul1922car tof ulaf ostapr oapedeci matî nf ost a
URSS.Exempl elepotcont i
nua.
Speci il
esăl bat icepotf iadeseaut ili
zat ecaagenţ ibi ologi cidecont rol .Exempl u:
viermel eal balmani ocul uiaf osti ntrodusacci dent alî nAf ricaundeapr oduspagubede
circa2mi liar dedeUSD/ anr educândsubst anţ i
al hr anaapest e200demi l
i
oanedeaf ricani .
Dupăcer cet ării nt ense,ent omol ogiiaudescoper i
tov iespedi nPar aguai ,necunoscut ă
i
ni ţi
al capar azital v i
er mel ui albal mani ocul ui.Unpr ogr am decr eşt er eşi i
ntroducer ea250
000dev iespiî nAf ricaacondusl acont r
ol uldezv oltăr i
iv ier mel uişir educer eaa95%di n
pierder il
edemani oc.
Lumea nat ur ală est e şio i mpor tant ăsur să de mat eriipr ime î ni ndust ria
farmaceut ică.Maimul tde75%di npr imel e150demedi cament epr escr isecur enti nS. U. A.
suntder i
vat edi npl ant e, ani mal e,fungi , bact er ii
.Douămedi cament eobţ inutedi ntr-unmel c
demar edi nMadagascars- audov editaf ief icient ei nt ratar eal eucemi ilorşiaal t
orbol ide
sânge.Acest et r
at ament eaucr escutr atadesupr av ieţuireacopi i
lorcul eucemi edel a10%
l
a90%.
Comuni tăţ il
ebi ologi ceal el umi isuntî ncont i
nuar ecer cet atepent r
uasedescoper i
noipl ant e,ani mal e,f ungişimi croor gani smecar epotf iut ili
zat ei nl upt aoameni l
orcubol i
precum cancer ul sauSI DA.
B.Val or ieconomi cei ndi recte
Comuni tăţ il
ebi ologi cepr oducomar ev ar ietat edeser viciidemedi ucar enusunt
consumat e pr i
n ut i
lizar e.El e pr evini nundaţ iile şier ozi unea sol ur i
lor,pur i
f i
că apel e,
amel i
or areacl imat ului ,şi cr eeazăl ocur ipent rur ecr eer eşi st udi ereanat urii.
C.Val or iopţ ional e
Valoar eaopt ional ăaspeci il
orconst ăî npot enţialuldeapr oduceunbenef iciu
economi csoci etăţ iiumaneî nv i
i
tor .Cont inuaschi mbar easoci etăţ i
iumanegener ează
necesi tăţ i
,decit rebui esăexi st emet odecar esăl esat isf acă.Adeseasol ut iapr obl emei
est eunani malsauopl ant ănecunoscut ăant erior .Căut areadepr odusenat ur al enoiest e
foar te ext insă.Ent omol ogi icaut ăi nsect e ut ilizabi le ca agenţ ibi ologicide cont rol
,
mi crobi ologi icaut ăbact er iicar esăasi st epr ocesel ebi ochi mi cei ndust riale,zool ogiicaut ă
sai dent i
ficespeci icepotpr oducepr ot eineani mal emaief icient eet c.Posi bi l
av aloar e
economi căaspeci ilorest egr eudepr eci zatdeoar eceest ebazat ăpepr odusesaupr ocese
neimagi nabi leîncă.
Agenţ iil
edeasi gur ăr imedi caleşicompani ilef armaceut icesuntangaj ateî nef or turi
mar idecol ectar eşipr elucr ar eaunorpl ant epent ruaexpl oat acapaci tateal ordeal upt a
cudi versemal adi i.Descoper ireaunuiagentant icancerî nt isapaci fi
că( Taxusbr evifol ia)

66
unar bor especi fi
cpădur il
orsecul ar
enor d-amer icane,est eunuldi nrezultateler ecent eal e
acest orcăut ări.Oal t
ăspeci ecuv al
oar eî npr oducer eaunormedi cament eest ear bor el
e
Ginkgobi lobacar emaiv eget eazăspont andoarî ncât evalocali
tatiizolatedi nChi na.In
decur sulul ti
mi l
or20deani ,oi ndustriede500mi li
oanedeUSD/ anaf ostdezv oltatăin
j
ur ulpl ant ati
il
ordegi nkgo.Deasemeneas- audezv oltatli
niitehnologiceî nf abr i
ci l
ede
medi cament edi nEur opaşiAsi a,careext ragdi nf runzeuncompl exext rem deut i
lîn
tratareapr oblemeledeci r
culatie,accident ecer ebr ale, pi
erdereamemor i
ei.
Unel especi isuntev aluateapar entcaneav ândv al
oareeconomi căconsi derabilă.
Dacădoarunadi nacest especi idev i
neext inctăî nai ntededescoper i
reaeiv afiopi erdere
i
remedi abilăpent r
ueconomi agl obală,chi arşiî ncazulî ncar emaj ori
tateacel orlaltespeci i
vorf ipr ezervate.Diversi
tateaspeci i
l
orpoat eficompar atăcuunmanualcar eneexpl i
că
cum arf iposi bi
lămenţ inereaPământ uluiînv i
aţă.Pi erdereaunorspeci iest eechi valentul
ruper iianumi torpagi nidinacestmanual ;dacăi nfor maţii
l
edi npagi nil
epi erdut ev orf i
necesar e pent r
u a ne sal va pe noisau o al tă speci ev om const ata pr ea t ârziu că
i
nf ormaţ ii
ledispărutesuntdeneî nl
ocuit.Ni ciodat ănuv om facepr eamul tpent ruasal v
a
speci isauecosi steme,ni ci
odat ănuput em spunecăospeci eest ei mpor tantăsaunu.
Pr acticnuav em cum sănedăm seamadedi mensi uneadezast r
uluipecar eî lpoat e
decl anşapi erdereaunei specii.

10.
3Ti
pur
idedi
ver
sit
ateșiameni
nțăr
ipent
rubi
odi
ver
sit
ate
Ti
pur
idedi
ver
sit
atebi
ologi
că
Nivelurilelacar eest eşi t
rebui eabor dat ădi ver sit
at easuntsuntur măt oar ele:
A.Di versitat eagenet i
că( i
ntraspeci fică)r epr ezintăv ari
abilitateagenot i
pur il
orşi
genof ondul uidi ni nteriorulpopul aţii
loruneispeci i,peî nt regulsăuar ealder ăspândi r
e
Omulest eşiuncr eatordebi odi verstiate,nunumaiunf act ordeer odar eaacest eia.De-a
l
ungult i
mpul ui,celmaiadeseapr inmet odeempi rice,comuni tăţi
leumaneauobţ i
nutun
numări mpr esionantdesoi uri t
radi ţi
onalesaul ocal e, precum şi der ase;
B.Di ver si
tat easpeci fică( interspeci f ică)cupr i
ndet ot alit
ateaspeci i
loraf lateî ntr-
un
anumi tbi otop,o anumi tăr egi une,ţ ar ă ş. a. m. d,pr iv i
te şipr in pr isma i mpor tanţei
biogeogr afice,aef ectivelorpopul aţii
lorsiasupr af eţelorocupat edeacest ea.Mul ţiautori
apr eci azăcănoicunoaşt em apr oxi mat i
v13%di nbi odiv ersi tateaTer r ei
.Număr ulpr obabil
despeci ipeGl ob est edeci rca13. 600. 000 i arnumăr uldespeci idescr i
sedeci r
ca
1.800. 000.Di spar iţiasauext i
ncţ i
aspeci ilorşigr upel ordeor gani smeest eunpr ocesmul t
discut atî nul timaj umăt atedesecol .Caract er ul acest uipr ocesest ealar mantî ntrucât ,dela
or atănat uralăaext incţiil
ordeospeci e/ 4anis- aaj unsuna- douăspeci i/zi .Cauzel e
princi pal e const au,î n esenţ ă,î n supr aexpl oat area speci i
lor,supr aexpl oat area şi
det erior areahabi tatelorşiî nexpl oziapr ocesul uidepol uar ear tif
icială,cut oateef ectel
e
saleasupr aor gani smel orşi asupr acl i
mat ul ui gener al.
C.Di versitat ea ecol ogică( aecosi st emel or ) pr i
v eşte mozai cul r ealizat de
diver sel ecomuni tăţideor gani sme,i ntegr at eî nt r-
unanumi tbi otop,darşicompl exulde
relaţiif uncţ i
onal ecar eguv er neaz ăecosi st emel epr ezent e.Acestt ipdebi odi versi t
ateest e,
î
nmodcer t,celmaipuţ inst udi at,întrucâtelnupr iveşt enumait ipuldeecosi stem şi
struct ur asaspeci fică,cimaial esbogăţ iaşil ungi meal anţ ur il
orşir eţ elelort rofice,modul
î
ncar eser eal i
zeazăci rculaţ iamat er i
eişiener giei,pr ecum şiev aluar eacapaci t
ăţiide
producţ i
eşidesupor taf iecăr uit ipdeecosi stem î npar t e.Cauzaacest eisi tuaţ i
ieste
repr ezent atădecompl exitateaunorast f
el decer cet ăr i
.
D.Di ver sitateacul tural ăseconsi der ăcăt oat epr act icile,tradiţi
ileşicr eaţiileumane,
car eaucaobi ector icabazădei nspiraţiecomponent eal ev iului,î
nt oat ăcompl exitateasa.

67
Prinacest epr acti
ci şitradiţi
i,omul ar euşitsăcr eezebi odiversit
ate( speci ihibri
de, v arietăţi
,
soiurişir ase)or isăconser veanumi t
e f ragment e di n ecosi stemel e apr opiat e
sufletului unei anumi tecomuni tăţiumaneşiî ntr-
oanumi t
ăper i
oadăadezv olt
ăr i
i
societ ăţi
i.Int oater egiunileGl obului
,de- alungulsecol el
or,popul aţ i
aumanăşi -aconst ruit
aşezăr işişi -adezv oltatunanumi tsi stem agr o- si
lvo-pastoralcar eaaj unsl aunanumi t
echilibrucuambi anţ aecol ogicăîncar esepr act ica.Înacelaşit i
mp, s-auconsol idatoser ie
det radi ţ
iipopul are,der i
tualuripăgânesaucr eşt i
ne,mul teav ândca„ actori
”el ement edi n
medi ulî nconjurător.De l a acest e pr acticis- au dezv olt
atşiat it
udi ni( protect ive or i
distruct i
ve)faţ ădeambi anţaecol ogică.El i
mi nareaacest orpract i
cişit radiţi
iadusşiduce,
i
mpl icit,ladispar i
ţiaf actoril
orcar eaumenţ inutoanumi tăspeci e, unanumi ttipdehabi tat
î
nspaţ i
ul comuni tăţiirespective.
Pentruconser var eapr imelort r
eicat egor iidebi odiversitate,asoci ereaşiut i
lizarea
unor adi nt r
eacest et radiţi
icul t
uraler eprezintăunadi ntr
emodal it
ăţil
ecel emaisi gur eşi
maieconomi coase.Mul tedi ntr
eeşecur il
eecol ogiceaul abazăt ocmaischi mbar eaunor
tr
adi ţi
isecul arecut ehnol ogiiimpor tate,străinepopul aţi
eibăşt inaşe( agr i
culturai nt ensiv ă
î
nr egi uniletropicaleest eunul dinexempl el
et ipiceî nacestsens) .
Ameni
nțăr
ipent
rudi
ver
sit
ateabi
ologi
că
Auf ostident i
ficat eșapt eper i
col emaj orepent rudi ver sitateabi ol ogicăcar edecur g,
î
n pr i
nci pal ,din cr eșt er ea exponenț i
al ă a popul ațieiumane car ei mpl ică accel erar ea
uti
lizăriir esur selornat ur al e.Ameni nțăriledenat urăant ropicăacț ioneazăl ascar ămar eși
cuor api ditatecar edepășeșt ecapaci tateadeadapt ar easpeci ilor.Acț i
uneal orpoat ef i
cumul at ă sau chi ar si ner gică.Acest e per icole se r efer ăl a:di struger ea ( incl usiv
deșer tificarea) ,fragment area șidegr adar ea habi t
at elor,schi mbăr i
le cl i
mat i
ce gl obal e,
supr aexpl oatarea, speci ilei nv aziveși div ersifi
car eamal adiil
or .
Auf ostident i
ficat eșapt eper i
col emaj orepent rudi ver sitateabi ol ogicăcar edecur g,
î
n pr i
nci pal ,din cr eșt er ea exponenț i
al ă a popul ațieiumane car ei mpl ică accel erar ea
uti
lizăriir esur selornat ur al e.Ameni nțăriledenat urăant ropicăacț ioneazăl ascar ămar eși
cuor api ditatecar edepășeșt ecapaci tateadeadapt ar easpeci ilor.Acț i
uneal orpoat ef i
cumul at ă sau chi ar si ner gică.Acest e per icole se r efer ăl a:di struger ea ( incl usiv
deșer tificarea) ,fragment area șidegr adar ea habi t
at elor,schi mbăr i
le cl i
mat i
ce gl obal e,
supr aexpl oatarea, speci ilei nvazi veșidi ver sifi
car eamal adiil
or .
Di strugerea habi tat elor . Pierder ea și degr adar ea habi tatelor est e cea mai
i
mpor tant ăameni nțar epent rudi versitat eabi ologică,deaceea,conser vareahabi t atelor
rămâneceamaief i
cient ămet odădeconser var e.Di st ruger eahabi tatelorest epr odusăde
extinder eaagr i
cultur ii( af ect eaz ă38%di nspeci i
leameni nț at e),deact ivitățil
ei ndust r
iale
(afectează35% di nspeci il
eameni nțate),depășunat( 22%) ,pol uar e( 20%) ,i nfr
ast r
uct ură
(17%) , i
ncendi inat urale( 13%)și exploat ăr i
for estiere( 13%) .
Cel emaiameni nț at ehabi tatesuntpădur il
et ropi caleumedecar eocupă7% di n
supr afaț aTer rei.Seapr eciaz ăcăacest eaadăpost esc50% di nspeci il
el umi i.Anualse
2
defrișeazăci r
ca140. 000km di nacest epădur i,adi căapr oximat i
v60% di nsupr af ața
Români ei .Pădur i
let ropi cale umede se def rișează masi vpent ru ext i
nder ea cul tur il
or
agricol e, af ermel orzoot ehni ce, pentruî nf i
ințareadepl ant ațiipomi cole,pent rupr acticar ea
agricul tur i
iiti
nerant e( pădur easet aieșisear de,apoiî ngol ur i
l
ef or mat esecul tivăpl ant e
agricol e2- 3sezoane,pânăl ascăder eaf erti
li
tăț i
isolul ui),pent ruobț i
ner eal emnul ui( circa
2mi l
iar dedeoameni fol osescl emnul pent rugăt i
t).
Deşer ti
fi
car eaaf ect eaz ǎ41% di nsupr afaţat er estrǎşipest e1mi l
iarddeoameni .
Cauzel e pr i
ncipale al e ext inderii zonel or deșer tice sunt : agr icultura nedur abi lă,
supr apășunat ul,t ăierea ar bușt il
or, schi mbăr il
e cl imat ice gl obal e, supr apopul area.
Rezul tat eledeșer tifi
căr iisuntdi struger east ratuluif er ti
l
,ur mat ădepi erder eacapaci tății

68
solului deasusț iner ecol te, pășuni saual teact ivități umane.
PeGl ob,celmaii nt enspr ocesdedeșer tificar eest eî nzonaSahel uluiaf ri
can
(parteasudi căaDeșer tuluiSahar a)undet răi escde2, 5 or imaimul țioamenidecât
capaci tat eadesusț iner eaar eal ului.
Sol uțiilepr opusepent rust opar eadeșer ti
ficăr iisunt :pr act i
cileagr i
col edur abi le,
eli
mi nar easăr ăciei ,cont rol ul popul ației, refacer eazonel orî mpădur iteet c.
Fr agment ar ea habi tatelor .Fr agment ar eahabi tat el
orpr indr umur i,căif er ate,l inii
electr i
ce,gar dur i,conduct edepet rolșigaz,t er enur iagr icol e,medi iur bane,const rucț ii
,
măr eșt econsi der abi lef ect uldemar gine.Mar gineaunuihabi tatsecar acterizeazăpr i
n
modi fi
car eacar act er isticilordemi cr ocl i
mat .Mul tespeci idemami fer e,i nsect eșipăsăr i
seexpunat acul uipr ădăt orilordacăaj ungî nzonedeschi se.Dr umur ileșigar dur il
epotf i
barier epent rumi șcar eaani mal elor,pent ruhr anăși împer echer e.Fr agment areahabi tat elor
poat e conduce l a di v i
zar ea popul aț iei î n subpopul aț ii mi ci unde exi st ă r iscul
consangv inizăr i
ișidr iftuluigenet icspeci ficepopul aț i
ilormi ci.Înhabi t atel ef ragment at e,
cont act ulani mal el ordomest i
cecucel esăl bat icecr eșter i
sculdet r
ansmi tereaunorbol i
,
i
nclusi vl aom.
Degr adar eahabi tat elor.Degr adar eahabi tat elorser ef erăl aact iv ităț iantr opicecar e
nu schi mbă st ruct ur a habi tatel or,daraf ect ează f uncț ional i
tat ea l or .Spr e exempl u,
supr apășunat ulpoat edet ermi nadi spar i
țiaunorspeci inat ivedepl ant eșiext i
nder eaunor
speci icar esupor tăcondi ți
ilenoucr eat e.Cândapacal dădel aocent ralăt ermi căr idică
temper at ur aapeidi nt r-unr âuv or di spăr eamaimul tespeci idepl ant eșiani mal e,di n
cauza degr adăr iihabi tat ului.Cea mair ăspândi t
ăf or mă de degr adar er ămâne î nsă
poluar eacudi ver sesubst anț echi mi ce:pest icide, produsepet roliere, met alegr el e( Cd, Hg,
Pb,Zn) ,det er genț i, ant i
bi otice,r ezi duur ii ndust ri
al e,nut rienț idi nagr i
cul tură( nitraț iși
fosfaț i
)et c.Totî naceast ăcat egor iei nt răpl oileaci de,Ef ect eledegr adăr i
ihabi tat elor
asupr acomuni t
ăț ilorbi ologi cepotf iobser vat eî nt imp.
Schi mbăr ilecl imat i
cegl obal e.Vezicap.6. 3.4.Ef ect ulde ser ă șischi mbăr ile
climat i
cegl obal e.
Supr aexpl oat ar ea.Resur selenat ur alesuntsupr aexpl oat ateat âtdesăr aci icar e
l
upt ăpent r
umenț iner easubzi stenț ei, câtși debogaț i
i car ev ort otmai mul tpr of it
.
Comer țuli legalcuspeci isăl bat i
ceaducepr ofiturii mense,i arr eț elelecar es- au
formatșis- auper fecț ionatsuntasemănăt oar ecel orspeci fi
cet raf i
cul uidear meșidr ogur i.
Mul tespeci i auaj unsî ndecl i
ndi ncauzaacest ui ti
pdecomer ț.
Pr ogr esult ehnol ogi caspor i
tr andament uldecol ect areapl ant el orșiani mal el or,iar
habi tatel esuntt otmaiaf ect ate.Ar cur il
ecusăgeț iauf ostî nlocui tecuar medef oc,i ar
bărcilecl asi ceauf ostî nlocui tedebăr cilecumot orși demar ilepescadoar e.
Pent ruî nț el eger ea di mensi uni lor acest uif enomen dăm un si ngur exempl u:
pescui tuloceani c -o sur să de hr ană f oar tei mpor tantă pent ru popul ația Gl obul ui.
Produsel eoceani cef ur ni zează16%di ncant it
at eadepr otei năani mal ăşi5, 6%di nt otalul
depr ot eină( animal ășiv ehet ală)consumat ădeoamenipeî ntregulGl ob.Î nanul1993,
peşt elemar inpescui ter ade80demi l
ioanedet onepean,i arî nanul1995de100de
mi l
ioane.Î nacel aşi an( 1995) ,FAOl imi tacr eşt er eav olumul ui pescui tul ui mar insub100de
mi l
ioanedet one,pent rucar ezer veledepeşt esăf iecâtmaibi neadmi nistrate.Ci nciani
mait ârzi u( 2000) ,cant itat eat otalădepeşt epr insî nî ntreagal umeaf ostde94, 8mi lioane
tone.Acestr egr essedat oreazăsupr aexpl oat ăriioceanel orşimăr il
or .Tr eisf ertur idi n
l
ocur i
le de pescui toceani c suntexpl oat at el al imi tă sau chi arpest el i
mi tal orde
supor t
abi li
tat e[FAO, 2002] .
Management uldi n i ndust ria pescui tul uise bazează maimul t pe model e
mat emat icesi mpl ist ecar esăasi gur emaxi mi z areapr of i
tul uișimaipuț inper efacer ea

69
popul ați
il
or.Deexempl u,î
nuniiani,dincauzacondi ț
ii
lorcli
mati
ce,popul ați
i
leunorspeci i
suntdr asti
cdi minuate.Cutoateacestea,compani i
ledepescuitmenț i
nr atel
edecol ectar
e
șipunast fel î
npericolspeci
il
er espect
ive.
Pri
n apl i
carea unorr eglementăriint
ernați
onale( exemplu Conv enți
a CITES)și
naționale,popul aț
ii
lemul t
orspeci iaușanseder edresare.Efi
ciențaacestoracțiunis-a
dov editînr efacer
eapopul ați
il
ordev idr
e,țestoasemar ine,el
ef anț
i,anumitespeci ide
baleneet c.
Speci
ii
nvazi
ve.
Oameni iaut r
anspor t
atanimaledintr
-oparteînal t
aal umiitimpdemi ideani , uneori
i
ntenționat(animal eșipl anteadusedemar inaripet erit
ori
inoi ,pentruhr ană) ,alteori
acci
dent al(
șobol ani
i,țânțarulanofel,gândaculdinCol orado,fi
loxeravițeidev i
eș. a.care
auajunspev apor ,i
arul teriorpearealenoi).Înmul tecazur i
,ast f
eldei ntroducer inuau
succes,darest eposi bilcaspeci astrăi
năinvaz i
văsăpr oducăef ectecat astrofaleasupr a
ecosistemelorșisănăt ăți
iumane.
Specii
leinvazivepotaf ect
aspeciil
enativeastfel:l
epotut il
izacahr ană, potconcur a
cuele,sepotr eproducecuel e,l
epotdi str
ugehabi tatelesaupoti nt
roducepar aziținoi,
caresăl eafecteze.Speci ileinvazi
veauf ostimpl i
cateînapr oapej umăt atedi next incți
il
e
ceauav utl
oc,î
ncepândcuanul 1500.
Ospeci
eest
econsi
der
atăi
nvazi
vădacăaf
ostintrodusădeoacțiuneumanăî
ntr
-o
zonăsauregi
uneundenusegăseaî nmodnatural 
(nuest enat
ivă)
.Aceastadevi
ne
capabil
ăsăser eproducăî nnoual ocaț
ie,f
ărăint
ervenț
iaomului,șiser ăspândeșterapi
d
penoul t
erit
oriu.
Mareamaj or
it
at easpecii
lornusupr av
ieț
uiescînafar
aarealuluilornatural
,iardi
n
celecaresupr aviețuiesc,doaraproximati
v 1%suntcapabi l
esăseî nmulțeascășisăse
răspândeascăî nnoul habit
at.
I
ntroducer ea de el emente (speci
i) str
ăine în dif
eri
te bi ocenoze poat e fi
neint
enţi
onatăsaui ntenţionat
ă.
10.
4Conser
var
eabi
odi
ver
sit
ăţi
i
A.Consi der aţi
igener ale
Ast ăzici rca1, 3mi l
iardedeoamenit răiescî ntr-osărăci eabsol ut ă,40demi l
i
oane
moranualdebol icauzat edef oame,despădur irileauunr itm medi uanualdeci rca2%,
urbaniz areaar euni tdej a50% di npopul aţiaTer rei,iar5- 14% di ntr
especi i
lediverselor
grupedeor ganismesuntput ernicameni nţateet c.Pr oblemaapeidev ineunagl obală.Uni i
specialiştisuntdepăr er ecă„ Omeni reav amur ideset eî naintesămoar ădef oame” .
Afirmaţ iasebazeaz ăpef apt ulcă,îndeceni ult r
ecut ,pest e1mi l
i
ar ddeoameninuav eau
accesl aapăpot abi l
ă,i arci rca10mi lioanemur eauanualdi ncauzabol il
orgener atede
l
ipsaacest eia.
Î
nacest econdi ţiiest enecesar ăf olosireaor i
căr ormodal i
tăţicar earf iî
nmăsur ăsă
asigureconser var eabi odi versităţi
iînansambl uleior iaunorspeci iputernicameni nţatecu
dispariţia,pent rucănoi nuput em prev edeacar especi eest echei eî ntr
-unecosi stem.
Conser var eabi odi versității
sepoat ef acei nsi tușiexsi t u.
B.Conser v area„ insi tu”
Singur a posi bili
tat er eală dea pr otej a speci il
eper i
cl i
tatecu di spari
ţi
ar ămâne
î
ncer car ea de a conser va comuni tăţile biol ogice şiecosi stemel e din caref acpar te.
Conser v area„ insi tu”rămâne, aşadar,sol uţiaopt i
mă, i
deal ăpent rust r
ategi aconservativă.
a. Li star oșieaspeci i
lor
Mul tăv reme,nat urali
şt i
iaul uatî nconsi derar eacel especi icar eer aur are,or i
prezent auov aloar ebi ogeogr aficădeosebi tă,chi arşiunasent i
ment ală.Aşas- audecl arat
„monument ealenat ur i
i,aşas- auconst i
tuitrezer v aţii
leşt ii
nţi
ficeşi natur aleşi,
totaşa, s-au

70
el
abor
atpr
imel
e„l
i
ster
oşi
i
”sau„
căr
ţir
oşi
i
”.Acest
eli
stei udspeci
ncl iveget
aleşiani
mal
e
car
esuntî
nper
icolșicar
enecesi
tăopr
otecţ
iest
ri
ctă.
b. Cat egor iidear i
iprotej ate
Pent ruconser vareaspeci i
lorsăl batice, crear eapr i
nact enor mat ieaar
v ii
l
ornat ur ale
prot ejateconst ituiepr imulpasî npr ot ecț i
aef icient ăacomuni tățil
orbi ol
ogi cedi ncar ef ac
par te.Conser var ea i n situ are mar ele av ant ajcă speci i
leî șicont i
nuă ev oluția sub
presi uneabol il
or ,dăunăt oril
or,secet ei,pol uanț ilor ,concur ențeii ntra-șii nt erspeci f
iceșia
altorf act or idest r
esdi nzonar espect ivă.Exi stămaimul tecl asificăr ialear i
il
ornat ur al e
prot ejateî nsă,î n acestcur s,nev om l imital aenumer areacât orv acat egor i
i:par cur i
naț i
onal e,monument eal enat ur ii
,par curinat ural e,r ezer vați
ial ebi osf ereiet c.Fi ecar ea
categor i
ear ecar act eri
st i
cil
eși rest ricțiil
esal eî npr ivințai ntervenț i
i
lorant ropi ce.
Lani velulUni uniiEur openes- aor gani zatr eț eauaecol ogi cădear iipr ot ej
at eNat ur a
2000meni tăsăef icient i
zezeacț iuni l
edepr ot ecț ieahabi tatelorșiaspeci ilordei nt er es
comuni tar.
C.Conser varea„ exsi t
u”
Deșiconser v area i n situ r ămâne cea maibună st rategi e de pr otejarea
biodi versi tățiipet er menl ung,pent rumul t
especi ir areaceast ăsol uți
enuest ev iabi lă.
Dacăopopul ațieest epr eami cășiexi stăr isculdeext incție,at uncisi ngur acal ede
prev eni r
e a acest uif enomen r ămâne menț iner ea i ndi vi
zil
orî n condi ți
iar t
ifi
ciale,sub
cont roluloameni lor,denumi ăpr
t ezer var e<<exsi tu>>sau<<of fsi t
e>>.Numer oasespeci ide
animal eext incteî nsăl băt i
ciesupr av i
eț uiescî ncapt ivit
at e.
Ar cal uiNoeadeveni tomet af orăpent rupr ot ecț aexsi
i tu,suger ândcămul tespeci i
nuarexi st aast ăzi dacănuarf i fostl uat edi nsăl băt icieși menț i
nut eîncapt ivitate.
Conser vareaexsi tusepoat ef aceî ngr ădi nizool ogice, fondur idev ânăt oar e,acv ar i
i
șicent r
edecr eșter eî ncapt i
v i
tat e pent ruani mal e,r espect ivgr ădinibot anice,par cur i
dendr ologi ceși bănci degenepent rupl ant e.
Bănci ledegener eunescsemi nţedef ruct e, cultur iinvit r
oşiembr ionicar e, dupăo
cor ectăi dent i
ficar e şicodi f
icar e suntpăst rat eî n condi ţiide t emper aturiscăzut e
(criost ocar e) ,f
iindnecesar ăor eînnoi reamat er i
al ului biologicdupăunanumi tti
mp.
Gr ădi nii
lebot ani ceşigr ădi niil
ezool ogi cesuntşiv orr ămânei mpor tantei nst i
t uţ i
i
deconser v areexsi tu abi odiver sităţii
,rolcar ev adev eni,înv i
itorunull af eldei mpor tant
caşi cel educaţ ional .

Capi
tol
ul11
AGROBI
ODI
VERSI
TATEAŞICONSERVAREARESURSELOR
GENETI
CEVEGETALEȘIANIMALE
Conser vareabiodiversi
tăţi
iînpei sajulagr icolesteoadev ăratăprovocarepentr
u
aceastăper i
oadăi st
oricăaumani t
ăţi
i,prov ocar ecer ezul
tădi nnecesitateaînţel
eger
ii
funcţi
i
lorcombi nat
ealeagr obiodiver
sit
ăţ i
i–ecol ogiceşisocial
e–acont ri
buţii
l
orpecare
l
ear e,atâtpentruecosistem, câtşipentrusoci etate.
Unadi ntr
ecel emaigr aveconseci nţ
eal eact i
vit
ăţi
lorant ropi
cenesăbui t
eeste
exti
ncţiaanumer oasespeci i
.Dacăî nmodnat uralospeciedisparel apatr
uani,înceade-
adouaj umătateasecol ul
uiXXauî nceputsădi spară1-2speci i
pezi .Seapreci
azăcăsunt
cunoscut eşidescr i
seapr oximativ13%di ntot al
ulspeciil
ordev i
eţuit
oaredepePământ .
Aşadar ,disparspeciiînaint
edeaf icunoscut e,i arpetermenl ungnusepoat eşticar
e

71
specie este maii mportantă șicar e specie poate dev enisal v at
oare pentru omenire.
Această sit
uaţ i
e alarmantă a mobi l
izatl umea şt i
inţi
ficăinternaţional
ăcar ear euşi
tsă
determineOr ganizaţ
iaNaţiunil
orUnitelaRi odeJanei ro( 1992),înaşanumi ulSummi
t tal
Pământ ul
ui,săadopt eConv enţiaasuprabi odi
versi
tăţii(CBD) .Acestdocumentast atşil
a
temeliaacţi
unilordeconser var
eabi odiversit
ăţi
iagricole,undesi tuaţiaest
ecelpuţ i
nlafel
degr avăcaşiî nhabitat
elenat ural
e.Înarti ul2 alCBD,speci
col i
ledomest ici
teşispeci i
l
e
cult
ivatesuntrecunoscutecaocomponent ăimport
ant ăadi ver
sităţi
ibiol
ogiceglobale.
A.Cent
rededomest
ici
reapl
ant
elorşi
ani
mal
elor
Conf orm cl asif
icări
ipropusedeCoxşiAt kins(1979)există12mar ir
egiunidincare
provi
npr incipaleleplantedecul tură(f
ig.19).
Acest er egiuniadăpost esc şicea maimar ev ari
abili
tate geneti
că a specii
lor
spontanepar ent al
e,faptcei mpunemăsur ideosebi
tedeconser vareaacest orrezer
vede
germoplasmă.Aceast ădiver
sit
at egeneti
căesteextrem deimpor tantăpentruobţiner
eade
noisoiurişir asepent ruagr i
cul
turămaipr oducti
veşimair ezistentelaactual
eleschimbări
cl
imatice, l
asecet ă,sali
nizar
eet c.
B.Def
ini
ți
așif
uncț
ii
leagr
obi
odi
ver
sit
ăți
i
Agr i
cul tur ai nt ensi vă,bazat ăpei nput ur iener get icemar i( îngr ășămi ntechi mi ce,
pest icide,combust ibilifosili
),est eî ncont i
nuăexpansi une.Pânăî n2050sepr econi zează
capopul aț iaGl obul uisăaj ungăl aci rca10 mi li
ardedel ocui tori,ceeaceî nseamnă
dubl ar eapr oducț i
eiagr i
colepent rusat i
sf acer eanecesar uluidehr ană.At âti ntensi vizarea
agricul tur i
i,câtșiexpl oziademogr af i
căv orconducel acr eșter eaampr ent eiecol ogice
umanepeTer racar eacoper ădej a80%di nsupr af ațat erest ră.
În pr ezent ,cr eșt erea pr oducț i
eiagr icol e se bazeaz ă,î n pr incipal ,pe ut i
lizarea
masi văachi mi calelorpent ruf er t
il
izar eșipent rucombat ereapar azi ț
ilor,pef olosirea
combust ibili
lorf osi l
i,ai ri
gațiil
or ,asoi ur i
lormoder nedemar epr oduct i
vitate.Ext inder ea
acest ort ehnol ogi iagr i
col eseexpl i
cășipr i
nf apt ulcăsuntmul tmaisi mpl eșimaiușorde
gest ionat .Pe t ermen l ung,agr i
cultur ai ndust rialăî nseamnă î nsă pol uar ea medi ului
ambi ant ,șubr ezi rea st ări
ide sănăt ate a soci et ăț i
iumane șipi erderea i rev ersibilăa
diversi tății agr i
col e.
Înmul teț ăriî ncur sdedezv oltar e,soi ur i
let radițional econt inuăsăasi gur eobună
partedi npr oducț i
aagr icolă,chi arșidupăapar ițiasoi ur il
ormoder ne.Expl icaț i
aconst ăî n
faptulcă, soi ur i
lev echișiv arietățilelocal eauunr andamentmaibun, stabilit
at emaimar e,
rezist enț ăr idicat ăl af actor i
idest resbi ot icșiabi ot i
c,iarnecesar uldei nput ur iener get i
ce
estemul tmai scăzut .
Deexempl u,î nNepal ,înzonel eagr icol edel uroaseal eț ării,laal titudinimaimar i
,
suntut ili
zat esoi ur il ocalet r
adi ți
onal edeor ez( Oryzasat iva L. )î npr opor ț
iede80%,
deoar ece soi ur ile moder ne nu dau r ezul tat e.La aceast a se adaugă șisusț i
ner ea
guv er nament al ădecar esebucur ăconser var eaonf arm aagr obi odi ver si
tății.
Agr obiodi ver sitat ea ser eferăl av ariet at eașiv ariabilit
at eaor ganismel orv iicar e
cont ribui el apr oducț iadeal iment edi nagr icul tur ășicunoșt i
nțelel egat edeacest ea.Î n
sensl ar g, agr obi odi ver sit
ateacupr i
ndet oat eor gani smel ecar eaparî npei sajeleagr i
col eși
aredouăcomponent e:
- agr obi odiver sitatea pl anificatăf ormat ă di n pl antele de cul t
ur ă șiani mal ele
domest iceal esedeagr icultorși
- agr obi odiver sitatea asoci ată car ei ncl ude:mi crof l
ora șimi cr ofauna sol ul ui
,
bur ui eni, par azițifi
tofagi ,ent omof aunaut i
lă,er bivore, car nivor eet c.

72
 g.19Ar
Fi eal
el
edeor
igi
neal
epr
inci
pal
el
orspeci
icul
ti
vat
e
Echi l
i
br uldintr
ecel edouăcomponent eal eagr oecosistemul uiest emenț i
nutpr i
ntr-o
gestionareef i
cientăf ăcut ădecăt r
eom.
Agr obiodiversi
t atea poat e să î mbunăt ăț ească f uncț i
onar ea ecosistemel orpr i
n
i
ntroducer eadegenot ipuricur andamentmaimar esaucur ezistențăl abolișidăunăt ori,
pri
nut ili
zareacul turi
lordeacoper i
reșii ntercal ateșiapl ant elorf i
xatoaredeazot ,pr i
n
fol
osi r
eapar aziți
lorși prădător i
lornatur ali
.
Agr obiodiversi
t atea ridicată,menț inută șiv alori
fi
cat ă cor espunzător,poat e să
aducănumer oaseav ant ajeatâtf ermi erul
ui,câtșimedi ul
uiambi ant .Acesteav antajese
referăla:cont rol
uldăunăt oril
or ,polenizare,ferti
litateasol ului,protecţ i
acursuri
lordeapă,
protecția soluluiî mpot ri
va er oziunii,eliminar ea excesul uide nut ri
enți
,conser varea
habitatel
orsăl baticedi nv eci
năt ateaf ermeloret c.Deaceea, înEur opa, suntoferi
tet otmai
mul t
ef acili
tățiagr i
cultoril
ordi spușisăschi mbepr act i
cil
eagr icoleî nsensulconser vării
agrobiodiversităț
iișiaspor ir
iibenef i
ciil
orpent r
umedi u.
C.Val
ori
leagr
obi
odi
ver
sit
ăți
i
Evaluareav al
or il
oragr obiodiversit
ăț i
iesteooper ați
uneext rem decompl exășide
dif
icil
ă,într
ucâtnus- aupusl apunctmet odeșit ehnicidecuant i
ficareaser vi
cii
l
oraduse
societăți
ide căt re agr obiodiversi
tate.De ex empl u,cor idoarelef oresti
ere dinj urul
agroecosistemel orîmbunăt ăț esccalit
ateaapeipent rui ri
gat,reducpr ocesuldeer oziunea
soluluișidedepuner easedi ment el
or,amel i
oreaz ăcl i
mat ullocal.Cut oateavantajelepe
ter
menscur tșilung, nuaf ostst abil
i
tăv aloareamonet arăaacest orbenef i
cii
.
Cașidi v ersit
at eabi ologicăîngener al,agrobiodiversi
tateaar eval eeconomi
oar că,
opționalășiexistențială.
a.Val oareaeconomi căaagr obiodiversi
tăți
iestedirectășiindi
rectă.

a1.Valoar
eadir
ectăserefer
ălaval
oar eadeconsum șivaloareadepiaț
ăamat eri
il
or
pr
imeobț inut
epent
ruproducți
aali
mentară,producți
adefibreșiceaabiocombust
ibi
lil
or.
Valoareadeconsum incl
udeproduseleobț i
nuteșifol
osit
epent r
uconsum propri
u,
arv
i al
oar eadepiaț
ăcupri
ndegamapr oduselorobți
nutedinagroecosist
emeșivândutepe
pi
ețe.

73
 a2. Val oar ea i ndi rectă. Si st emel e agr icol e bazat e pe agr obiodiv ersi
tate
bogat ăî nseamnăomaibunăgest ionar eat erenur i
lor ,apăf reat i
cănepol uată, ali
ment emai
sănăt oaseet c.
b.Val oar eaopț ional ăaagr obi odi ver si
tățiiser eferăl apot enț i
alulspeci i
lordest i
nate
producț ieiagr icol e,soi ur ilor ,var i
etăț i
lorl ocal e,rasel or,hibrizil
orș. a.deapr oducebenef i
cii
societ ățiiumaneî nv iitor .Deexempl u,bănci ledegenesunti nst ituțiispeci alizateî n
conser var ear esur selorgenet icev eget ale.
c.Val oar eaexi st enț ialăî nglobeaz ăv aloriest et i
ce, eti
ce, emoț ional eșispi rit
ual eale
agrobi odi v ersit ății.
Di v ersitat ea agr i
col ă bogat ă ar e cea maibună compat ibilitate cu si stemel e
ecologi cedecul tură,undesuntel abor at est rategiipent rucr eșter eapr oduct ivit
ățiiagr i
cole
î
npar alel cupr ot ejar eabi odi versit
ăț i
i săl bat i
ceut il
e.
Cr eșter ea ef i
ci enț eiagr obiodi versitățiipr esupune o i nt ensi ficar e a cer cetăril
or
i
nter disci plinar e( biol ogi ce,f izi
ce,chi mi ce,agr onomi ce,soci ale et c.) șial e cel or
participat ive( cer cet ărileî ncar eoameni ideșt iințăl ucreazăî mpr eunăcuagr i
cultor i
i)care
să i nt egr eze cr eșt erea pr oduct ivităț i
iagr i
cole,bunăst area oameni lor șir ezili
ența
ecosi stemel or .
Cândagr icultor iisuntor ganizaț iîngr upur ișir ețelebi neconect at eauposi bili
tatea
să-șiî mbi ne cunoșt i
nț el e,să- șipl ani fi
ce act i
vitățile de conser var e,să- șist abi l
ească
obiect ivel eșisăacț i
onezeî nsensulr eal i
zăriilor .Î nconser var eaagr obi odiversități
iun
accentdeosebi tsepunepecombi nar eacapi taluluisoci al( r
elaț iideî ncr eder er eciprocă,
schimbur idei nf ormaț iișimat eri
albi ologi c,nor mecomune,conect arel agr upur ișir ețel
e)
cucel nat ural.
Sei mpunest i
mul ar eaf inanci ar ăaf ermi eri
lorcar epr act i
căsi st emedepr oducț i
ece
vi
zeazămenț i
ner eaagr obi odi versității.Acest ef ondur ipotv enidel adi verseor ganizații
i
nter esat e di n af ara agr iculturiicar e benef ici
az ă de ser vi
ci ile ecol ogi ce aduse de
agricul tur a ecol ogi că:ONG- ur i( or gani zațiinon- guv ernament ale),agenț iide medi u,
i
ndust riat urist ică, or gani zaț iidepescar ietc.
D.I
mpor
tanț
așiconser
var
ear
esur
sel
orgenet
iceani
mal
e
Prinr esur se genet ice ani mal e sau zoogenet ice înțelegem t otali
tatea speci il
or,
raselorși li
niil
ordeani mal edei ntereseconomi c,ști
i
nțifi
cși cultural pentrupr ezentși viit
or.
Celemai comunespeci i deani mal er eprezent atedesect orul agricol suntov i
nele,caprinele,
bovinel e,cabal i
nele, por cinel eșipăsăr ile,urmat edecămi le,măgar i,elefanți,renișidiferi
te
specii der ozătoar e.
Istori
aci vil
izaț ieiest easoci atăî ndeapr oapecu  animal ele domest ice.Domest i
cirea
câtorvaspeci idemami f
er emar ișipăsăr i
,înur măcuapr oxi mat i
v12. 000deani ,
aper mi s
î
mbunăt ăți
reacal itățiivieții oameni lor.
Ani malele domest ice  mar iau f ăcut posi bi
lăt recer ea de l av ânat ,cules și
practicareaunei agr icultur iiti
ner ante, l
aunmoddev iață 
mai  stabil.
Maj orit
ateaani mal el orauf ostdomest i
citeînEur opașiAsi așif oar t
epuț ineî n
Amer icadeSudșiAf rica.St udiileef ectuatedeScher f(2000)ar atăcă,pepar cursulcelor
12.000deanidecândauf ostdomest icit
epr imel eanimale, s-auobț i
nutapr oximat i
v6. 379
der ase, aparținândl a30despeci i.
Simi l
arcuv arietățilel ocal edepl ante,r aselelocal edeani mal edomest icesunt
adapt atel acel emaidi ver secondi ț i
i:secet ă,umi dit
ate,fri
g,par azi ț
iet c.Înpl us,raselede
animal er eflectăi dent i
tat eacul turalăşii storicăacomuni tăţil
orcar el e-audezv olt
atşi
const i
tuieopar tei ntegr ant ăav ieți
i şitradiţi
il
ormul t
orsoci etăţi
. 
Zonel ecuext remecl imat iceaudatnaşt er
elar aseadapt at econdi ţ
ii
lorrespect ive.
Acest er aseauev oluatî nmedi ispeci aleşideţ inozest regenet icăspeci alăasoci atăcu

74
anumi tepr act ici decr eşt er eşi cunoşt inţ el ocal e.
Odat ăcuapar ițiaagr icultur iii ndust riali
z at eî nsă,r asel ei ndi geneauî nceputsă
dispar ă,î nf av oar eacel ormoder ne,cupr oduct ivitat emar edarcupl ast i
ci tateecol ogi că
scăzut ă.Î nul timulsecol ,numaiî nEur opașiCaucazaudi spăr ut481der asel ocal ede
mami fereși39der asel ocal edepăsăr i.Ci r ca35%di nr asel edemami fer eși63%di ncel e
depăsăr isuntî nper icoldeext incț ie.Seest i
meazăcă,r itmuldedi spar ițiear asel orde
animal eest edeunapesăpt ămână.Av ândî nv eder ecănut oat er asel eauf ostî nregi strat e,
esteposi bil car atadeex tincț iesăf iechi armai mar e.
Încondi țiil
eschi mbăr il
orcl i
mat icegl obal e,acr eșt eriir ezi stenț eiagenț ilorpat ogeni
șiadăunăt orilorl achi mi cal e,af recv enț eit otmair i
di cat eaepi demi ilor ,apol uăr i
it otmai
accent uat e,r educer ea di ver sitățiigenet iceani mal e poat e să compr omi tă dur abi li
tat ea
producț iei zoot ehni ce.
Rasel el ocal e,adapt at el acondi ții
lel ocal e,suntadeseacel emaipot r i
vitepent rua
oferiser viciimedi ul uiambi ant ,pr ecum gest i
onar ea pei saj elor ,incl usi vmenț i
ner ea și
stimul ar ea unuianumi tt ip de v eget ație,păst rarea habi tat elorcor idorde t recer ea
animal elorsăl bat ice.Dacăsuntpr omov at eșiv alor ifi
cat ecor espunzăt or,r asel el ocal epot
cont ribuil apr osper itat eacr escăt or ilordeani mal e,chi arșiî nzonel esăr ace,pr i
nt urismul
ecologi cși cultur al .
Conser var ear esur sel orgenet iceani mal e( insi tu șiexsi tu)ser efer ăl at oat e
activităț i
leumane, incl usi vst rategi i
, planur i
, pol i
ticișiacț iunimeni tesăasi gur emenț iner ea
diversi tățiir esur sel orgenet iceani mal e,at âtpent rupr oducț iadeal i
ment e,pr ezent ăși
vii
toar e, câtși pent ruv alor ileecol ogi ceși cul turaleal eacest or a.
a.Conser v ar ea i nsi tu ar esur sel orzoogenet icesepoat ef acepr i
ncont i
nuar ea
creșt er i
iani mal el or ,decăt redeț i
năt or i
il or ,însi st emel edepr oducț ieor i
gi nal e.Di npunct ul
dev eder ealpr ezer v ării,est eceamaief icient ămet odă,deoar ecer asel eî șipotcont i
nua
astfelev ol uția, subpr esi uneasel ecț i
einat ur aleaf act or i
lordemedi ușiasel ecț i
eidi r
ijatea
crescăt or i
lordeani mal e.
Înci udal iniilordi rect oar eal eFAO,conser v arear esur selorgenet iceani mal ese
pract icădoarî nunel eț ări dezv oltate.
Ar gument ele conser v ăriir esur sel orzoogenet ice şicapaci tat ea de conser vare
variazădel aor egi unel aal ta. 
Însoci et ăţileocci dent ale,undeseacor dăoi mpor tanț ă
deosebi t
ăt radi ţiil
or şiv al or i
lorcul tur alesepotasi gur amăsur ief i
cient edeconser var ea
raseler ar e,pr ecum șii dent i
ficar eașipr omov ar eaunorni şedepi aţ ăpent rupr odusel e
animal iere.  
Înschi mb,î nț ăr i
leî ncur sdedezv ol tare,pr eocupăr i
lei medi atesuntpent ru
secur itateaal i
ment ar ăşi pent rudezv olt areeconomi că.
Decl i
nuluneir asel ocal epoat esăf i
edet er mi natdemaimul țif act ori:schi mbăr i
tehnol ogi ce,schi mbar eapol iti
cilorî nl anț ur ileal iment are,l ipsar ent abi li
tăț iieconomi ce,
modi ficar eapol iti
ci lornaț ional eșii nter naț ional ecupr ivirel ai mpor tulger mopl asmeișia
produsel orani mal ier eet c.
Pr otejar ea r asel orl ocal e se poat ef ace pr ini dent ificar ea șipr omovar ea unor
produsedecal itat e.Mul ter asel ocal ef ur ni zeaz ăpr oduseuni ce,decal i
tat esuper ioar ă
celorpr ov eni tedel ar asel ecomer ci ale.Der egulă,r asel el ocal esuntasoci atesi stemel or
deagr icul turăt radi țional eșiel eauj ucatadeseaunr oli mpor t
antî nv iațasoci al ăși
cultur alăapopul aț ieir ur ale,i ncl usi vî nt radi țiil
er el i
gi oase,ci vice,f olcl orice,gast ronomi ce
șiapr odusel ordear tizanat .Acest ecar act er i
sticial er asel orl ocal epotconst itui,ast fel,o
bazăpent rudi ver si ficar eapr oducț i
eiani mal eșipent rucr eșt er ear ent abi l
ităț i
il or.Înmul te
zone al el umi i,r ev eni rea uneir ase s- af ăcutpr in pr omov area unorpr oduse f oar te
speci al i
zat e,pr insubv enț iidi rect eal eguv er nelorșiscut i
readei mpozi te.Deexempl u,un
succesdeosebi ts- aobț inutî nunel eț ăr imedi teraneene,undedi v ersi tatear asel orde

75
animal eși asist emel ordepr oducț i
esuntasoci at ecuov arietat efoar tebogat ădepr oduse
animal i
ere,pr ef erinț eal iment ar eșit radi țiicul t
ur ale.St rat egiaest esusț inut ădesi stemel e
de cer ti
ficar e a pr odusel oragr icol e di n cadr ulUni uni iEur opene:PDO ( Pr ot ect ed
Desi gnat ion ofOr igi n -Denumi re de or igi ne pr ot ejat ă) ,PGI( Prot ect ed Geogr aphi cal
Indicat i
on-I ndi caţ iegeogr af icăpr otej at ă)șiTSG ( Tr adi tionalSpeci alityGuar ant eed-
Speci alit
at et radiţional ă gar ant at ă).Scopulacest orr egl ement ăriest e de a pr ot eja
reput aţiapr odusel oral i
ment ar er egi onal eşi deael i
mi naconcur enţ anel oi al ăşi î
nşel ăt oar e
apr oducăt or i
lorșiacomer cianț il
or .Numaipr odusel ecar eî ndepl i
nesccr i
ter ii
legeogr af ice
şidecal itatepotut ilizamar cadepr otecț iepent rucar eauf ostomol ogat e.
Pr odusel eal iment ar er egi onal epr ov i
n, înspeci al ,di nzonedef av or izat esaur ur aleși
prin aceast a se asi gur ă cr eșt er ea v eni tur il
orpr oducăt or il
oragr icol ișimenț iner ea
popul ațieiî nzonel er ur ale.Deasemenea,consumat or i
lorl iseof erăi nf ormaţ i
icl areşi
succi ntecupr ivirelaor igi neapr odusul ui .
Un exempl u sugest ivdeconser v ar ei nsi t
u auneir asel ocal eest ecelal„ oii
sălbat i
cedi nNor vegi a”–or ămăși ț ăapopul ațiil
orov iner ămasedel av ikingi .Î nanul1995,
î
nNor vegi amaier auapr oxi mat iv2. 000deexempl ar e, concent rateî nv est ulț ării,rasaf ii
nd
ser i
osameni nț atăcuext incț ia.Ungr updecr escăt or ideov i
nedi nr egi uneaHor dal and
(Nor vegia)al uati niț i
at iv aî nf iințăr i
iuneiasoci ațiil ani velnaț i
onal ,car enumăr a300de
membr i,șiast abilitcaobi ect ivpr inci palsal var eaoi isăl bat icenor vegi ene, pr indezv ol tar ea
uneii ndust ri
ideni șăbazat epeaceast ăr asă.Pepar cur sulunuideceni u, asoci ațiaar euși t
săsensi bi l
izezepubl i
cul ,săadapt ezesi st emel edepr oducț iepent rur ent abi l
izar eacr eșt er i
i
oii
, săr ăspundăcer i
nț elorpi eț ei, săcr eascăef ect i
v eleși săsal vezer asadel adi spar iție.
Asoci ațiaast abi litunsetdest andar dedepr oducț i
epent rucer tificar eacăr ni isub
etichet a„ oisăl bat ice” .St andar del ei mpun maimul tei nf ormaț iișicondi ți
i:o scur tă
descr ierear asei ;pr act icar ea t ehni ciloragr icolet radi ți
onal e car e au păst ratr asa î n
Nor v egi asecol ede- ar ândul ; menț iner eaoi l
orî naerl iberpet otpar cursulanul ui, eleav ând
accesdoarl aunșopr ondepr ot ecț i
e,dacănuexi st ăni ciunadăpostnat ur aldi sponi bi l
;
i
nt er zicereaut il
izăr i
if ur aj elorconcent rat e.Car neadeoai esăl bat i
căaf ostsal utat ăde
căt reconsumat or i
,f iindconsi der at ăf oar tegust oasășiunpr odusdeni șăl amodă.Unal t
obi ect ivalasoci aț i
eiaf ostceldeconser vareapei saj elordecoast ă,cuel ement ele
cult uralespeci ficezonei ,di ncar ef acpar teșioi lesăl bat i
cel apășunat .Acest eov ineși
habi tat elel oraudev eni tpunct edeat racț iedeosebi tepent rut uriști.Î nanul2003,după
numai8anidel ai ni țiat ivar ef acer iipopul ațieisăl bat icedeov ine,număr ulacest or aa
depăși t20. 000.Deocamdat ăoai asăl bat icăest er ăspândi tănumaiî nv est ulNor vegi ei ,dar
exist ăpr oiectedeext inder ear aseișiî nr egi uniledecoast ădi nEur opaCent ralășidi n
nor dul Nor vegi ei.
Lani velulUni uni iEur openesuntr ecunoscut e844depr oduset radi țional e,di ncar e:
459pr odusecudenumi redeor igi nepr otej at ă( DOP) ,362pr odusecui ndi caț iegeogr af ică
prot ejat ă( IGP)și 20despeci al ităț itradi țional egar ant at e( STG) .
Români aadepusl aUE, pânăî npr ezent , ol i
st ăcu162depr oduset radi ț
ional e, car e
cupr i
ndemaimul tef el uridel apt e( deDor na, deRar ău, Cedr adeApuseni ), i
aur t( deCedr a,
Napoca) ,l aptebăt ut( deHar ghi ta) ,caș( deOașșideAl ba) ,br ânză( deMoeci u,Nasal ,de
Mănășt urșideDor na) ,cașcav al( deRucăr ,deDobr ogeașideRar ău) ,sal am ( deSi bi u,de
Nădl ac) ,darșicâr naț iidePl eșcoi ,magi unulnat ur aldepr uneTopol ov eni,et c.Pr i
nt re
produsel et radițional er omâneșt icar earput eadev enicel ebr epepi ațauni căeur opeanăse
mainumăr ăpâi neaar del eneascăcucar t ofi,pi tadePeci ca,cov rigiideBuzău,pl ăci nt a
dobr ogeană, magi unuldeRâur eni , țuicadeZet eașihor i
ncadeMar amur eș.  Deasemenea,
kür tőskal ács,cupr oducăt or idi nCov asnaşiHar ghi t a,est eunpr oduspent rucar ese
dor eşt e pr otecţ ia de cal itate şipent ru car e,pr obabi l,se v aî nchei a o pr ot ecţ i
e

76
tr
ansfrontali
erăcuUngar i
a,careşi
-aexpr
imatdorinţadeaf acedosarcomuncuRomâni a.
Î
npr imaet apă,pr oducăt
orii
seorgani
zeazăînasoci aţ
ii
,dupăcareOf i
ciul
uiNaționalal
ProduselorTr adiț
ionaleșiEcologi
ceRomâneșt i(
ONPTER)of er
ăasist
enţătehnicăpentr
u
î
ntocmi readocument aţi
ei.Aceast
aestev er
if
icat
ădeMi ni
ster
ulAgri
cult
uri
i,Păduri
lorşi
Dezvoltări
i Rur al
e ( MAPDR) şi se acor dă pr otecţi
a la niv
el naţi
onal,pe baza
Regulament
uluipr
ivi
ndprot
ecţ
iai
ndi
caţi
il
orgeograf
iceşiadenumi
ril
ordeor i
gineale
produsel
oragri
col
eşial
i
mentar
ealUE(510/2006)
,apoiest
etr
imi
săl
aBr uxel
l
espentr
ua
opr imișipeceaeur opeană.Obţ iner eapr otecţieidur eazăci rcaunanşij umăt at esauchi ar
doi,întrucâtexi stăunsi nguror gani sm pent rut oat ăEur opa,l ani v elulComi si
eiEur opene.
Comi siav eri
f i
căcer ereași ,dacăoconsi der ăcal i
fi
cat ăpent ruî nregist rare,publ icăt oat e
dateler efer i
toarel aaceast aî nJur nalulOf i
cialalComuni t
ăț il
orEur opene.  Dacăî nt ermen
deșasel unidel apubl icar enuser idicăni cioobi ecț i
e,denumi reasaui ndicaț i
ageogr af ică
esteî nscr isăî n„ Regist ruldedenumi rideor iginepr ot ejateșidei ndicaț iigeogr af ice
protejate” ,ț
inutdeComi sie.  
b.Conser vareaexsi tupoat ef iinvivoșii nvi t
ro:
-i nvi vo,adi căî ntreț inereaani mal elorv iiînaf ar azoneil ordeor igine,î nspaț i
i
amenaj ate,pr ecum par cur ilezool ogi ce,st ați
uni leexper iment ale,fermel eguv ernament al e,
parcur i
le-fermă,uni versităț il
edepr of il
.Cașiî npopul ați
ilemi cidi nsăl băticie,șiî ncazul
raselorpr opuse pent ru conser v ar et r
ebui e asi guratun numărmi nim de exempl ar e.
Conser v ați
oni știiau st abi l
itcă pent r
u menț iner ea div ersitățiigenet ice î ntr-or asă de
animal e,di mensi uneami ni măapopul ați
eit rebui esăf i
ede50dei ndi vizi
.Î ncazcont r ar,
existăr isculendogami ei( î
ncr uci șar eaî ntrer udeapr opi ate)șiali nef i
cienț eisel ecț iei
naturale.Î nMar eaBr itani e,17r aser aresuntmenț inuteî npar cur if ermă.Numaif erma
Cot swol dPar k21at rageanualpest e100. 000dev i
zitatori.ÎnGer mani aauf ostr aport ate
124dei nstituți
ipent rumenț inereaa9speci ideani mal ecu187der asel ocal e.Ast f
elde
i
nst it
uțiigăsi m șiî nI t
alia,Fr anța,Spani așiAmer i
cadeNor d.Par curil
ef ermăj oacăunr ol
deosebi tșiî neducaț iapubl icului.Î nRomâni aav em unasemeneapar cl aCi uril
a( 15km de
muni cipiul Cluj-
Napoca) ,cu250deani maledi n40despeci i
.
-i nvi tro cândser eferăl ast ocar ear esur selorgenet iceî ncondi țiiar ti
fi
cialede
o
cri
ogeni e,înazotl ichid( -196C) ,subdi feritef orme:embr i
oni ,mat erialsemi nal,ov oci te,
celulesomat iceet c.Bănci ledegenepent ruani malesuntasemănăt oar ecucel epent ru
semi nțe, darcost uri
lesunti ncompar abilmai mar i î
ncazul mat eri
al ul
ui genet i
cani mal .
D.I
mpor
tanț
așiconser
var
ear
esur
sel
orgenet
icev
eget
ale
De- alungul existenţ ei sale,omul af olositci
rca10. 000despeci idepl ant
edecul tură.
Conf or m statisticilorFAO,ast ăzi,90% di npr oducţiadeal iment eesteasi guratădeci rca
120despeci idepl antedecul tură.Pel ângăr educereadr asticăadi versit
ăţi
ispecifice,
odat ăcuapar iţiaagr i
cul t
ur iiindust r
ializateaî nceputunpr ocesaccent uatdeer ozi
une
genet ică.Soi uril
ev echişiv arietăţi
lel ocal edepl ant edecul t
urăauf ostşisuntcel emai
afect ate,înfav oar easoi urilormoder ne.
ÎnDi r
ect iva2008/ 62/ CE,v ar
ietăţilelocal e(vari
etăţideconser vare)suntdef ini
teca
fi
indunansambl udepopul aţiisaucl oneal euneispeci ideplantecar es-auadapt atnatur al
l
acondi ţi
i
ledemedi ualer egi uniilor.
Del aapar iţiaagr icul turi
i,înur măcu10. 000deani ,omulaf ostuncr eatorde
di
v ersitategenet ică.Deexempl u,lamărexi stăpest e10.000desoi uri
,lat randaf
ir20.000,
l
api ersic3.000,l apr un3. 000.Seapr eci azăcănumăr ulsoiuri
l
ordepl anteșiar aselorde
animal eobț inut ede- alungul timpului ser idicălaapr oape1mi li
on.
Pânăl aî nceput ulsecol uluiXX,popul ați
aeur opeanăer aî nmar emăsur ărural
ă,i ar
agricult ur
as- abazatpesi stemet radițional e,undemaj ori
tateaf actoril
ordepr oducț i
e,
i
ncl usivsemi nțele, proveneaudi nf ermapr oprie.Î
npr ezent,agricul
turaocupăci r
ca4%di n

77
popul aț iaact iv ăaEur opei ,iaragr i
cul tur aadev eni tunpr ocesi ndust ri
al i
zat ,undeceimai
mul ț if act oridepr oducț iesuntdi naf ar af ermei :ut i
laje, combust i
bi l,î
ngr ășămi ntechi mi ce,
pest ici de,semi nțeobț i
nut epr i
nt ehni cimoder nedeamel iorare.Î nsi stemel eagr icol e
i
ndust r i
alizat esuntf olosi t
esemi nț edi nsoi urimoder ne,uni formegenet ic,car eauî nlocui t
soiur ilet radi țional e,denumi teșisoi ur ipr imi ti
ve,soi ur il ocal e,popul aț iilocal e,var iet ăți
l
ocal e,soi ur iț ărăneșt i.Di nf ericire,acest e soi urit r
adi ți
onal e nu au f ostdi struse î n
total i
t at e șiest er ecunoscut ă exi st enț a șinecesi tat ea conser văriil or .Agr i
cul tor i
iau
select at de- al ungult i
mpul uipl ant el e pr oducăt oar e de sămânț ă,după di fer i
tel e
car act er isticiur măr i
te:r ezi stenț ăl ager ,l apăst rar e,labol ișidăunăt ori,conț i
nutî nzahăr ,
etc.
Încadr ulf iecăr eiv ar ietăț ilocal eexi st ămaimul tegenot ipur iîncont inuăev ol uț i
e,
dat or ită pr esiuni ide sel ecț ie,nat ur al e șiar ti
f iciale.La v ar i
etăț i
lel ocal e,sel ecția nu
conduceî nsăl auni formi tateagenet icăasoi ur il
ormoder ne.Di versitat eagenet i
cădi n
i
nt er i
or ulpopul ațiilorl ocal er ăspundedi feritel
ornecesi t ățișiscopur ial eagr icul t
or ilor.
Indifer entde st resulabi ot ic sau bi ot ic( secet ă,umi di tate exager ată,at ac de bol iși
dăunăt or iș. a.)l acar eest esupusăcul t ur a,vorf i genot ipur icar ev orr ezist a.
Var iet ățilel ocal eal epl ant elordecul turăconst i
tui eobazăgenet icăi mpor tant ăși
pent r uobț i
ner easoi urilormoder ne.Pr imel esoi ur imoder neauapăr utlapor umbșigr âu, la
î
nceput ulsecol ul uiXX,î nSUAșiI t
al i
a.Tehni cil
edeamel iorar es- auper fecț ionatcont i
nuu
obț inându- se soi ur ișihi br i
zicu uni f ormi tate genet ică t otmaimar e,car e să ai bă
randamentr idicat ,să f iepot ri
v it
epent ru sist emel ei ndust r
ial
izat edecul tură( irigar e,
fertilizar e,cont rolulchi mi zatalbol ilorșidăunăt oril
or )șisă r ăspundă t otmaibi ne
cer i
nț el order ecol t areșimecani zar e.Pr oducț iadegr âuacr escut ,ast fel,del a1, 2t onel a
hect ar ,câter aî nj ur ulanul ui1900,pânăl a10t onel ahect arî npr ezent .Seapr eci azăcă,
apr oxi mat ivj umăt at edi naceast ăcr eșt eresedat oreazăpot ențialuluigenet icalsoi ur ilor
obț inut e.
Uni for mi tatea soi urilormoder ne a î nceputsă î nl ocui ască di ver sitatea soi ur ilor
l
ocal e, ceeaceconst it
ui eunper icolpent rucul tur i,pr i
nr educer eacapaci t
ăț i
ipl ant elordea
seconf runt acudi v erșif act or ider i
scpent rupr oducț i
e.Deexempl u,dacăunpar azi t
evol ueazășidepășeșt er ezi stenț agenet i
căasoi ului,cul turapoat ef icompr omi săî n
total i
t at e.Exempl ul cel mai concl udentest ecel al manei car tofului (Phyt opht orainf est ans)
dinI rlanda, di nper i
oada1845- 1849.Car tofuler aal i
ment uldebazăpent rui r
landezi isăr aci.
Înper ioadar espect ivăsuntmenț i
onat eî nI rlandadoar2- 4soi ur idecar tof ,cuozest re
eredi t ar ăcomună,t oatesensi bilel amană.Apar iți
amaneil acar tof–boal ăor iginar ădi n
Amer ica–acompr omi spr oducț ia5anil ar ândșiacondusl aMar eaFoamet eI rl
andeză
(1845- 1849) .Acest ar epr ezi ntăuncapi toldur erosdi ni stor i
aI rl
andei ,cuf oamet e, epi demi i
șiemi gr ații,car ev orschi mbacompl etdest inulacest uist at .Mar eaf oamet edel ami jlocul
secol ul uialXI X- leaar epr ezent atunmomentdecot iturăî ni storiaI rl
andei .Ef ectelesal eau
schi mbati remedi abi l
 demogr af i
a,pol i
t icașipei saj ulcul tur alalst atului.Ci r
caunmi li
onși
j
umăt at edei r
landeziaumur itși2- 3mi lioaneauemi gr atî nAmer ica.I stor i
aaconsemnat
șial tesi t
uaț i
iî ncar e,î ngust ar eabazeigenet icel aanumi tespeci iaav utconseci nț e
dezast ruoaseasupr apopul ației :
- Cr izagr âul uidi nSUA( 1917) ,di ncauzaat acul ui der ugină( Pucci niagr ami ni s) .
- Mar ea f oamet e di n Bengal– I ndia( 1943)det ermi nată de păt area br ună
(Cochi obol usvi ct or i
ae)l aor ez.Aumur itunmi lionși jumăt atedei ndi eni .
- Di str uger eacul tur i
lordeor ezdi nFi lipineșiI ndonezi a( 1974- 1976)di ncauza
at acul uidăunăt or uluiNi lapar vat al ugens.Î ncul turăauf ostgener ali
zat edoar
cât ev asoi uri piticedeor ez.
- Pagubel epr odusedeci uper caHel mi nt hospor ium maydi sl apor umb( 1970)î n

78
 SUAet c.
Mar eapr obl emăaagr i
cul
turiimoder neconst ăî nrestrângereaf onduluigenet i
cal
specii
lorcul ti
vate.Înper ioada1972- 1991, înSUA, laoptspeci iagricoledebază, ponder ea
afostdeț i
nut ădecelmul t10soiuripent ruf i
ecarespeci e.ÎnAsia,după1982, s-aucul ti
vat
11mi li
oanedehect arecuacel așisoi deor ez(IR36) .ÎnChina, di
versit
ateagenet icălaor ez
s-aredusl acâț i
v ahibr i
zicuunf ondgenet iccomun, pecir
ca15mi li
oanedehect are.FAO
aav erti
zatasupr aper icolel
orrealecar epotf igenerat edeaceast ăsituație.Î
nanul 1986, î
n
Bangladeshs- acul ti
vatunsi ngursoidegr âu( Sanalika)pet oatăsupr af
aț a,i
arînI ndi
as- a
cult
ivatacel așisoipeci r
ca30%di nsupr afață.ÎnOlanda, Vellve(1992)av er
ti
zeazăasupr a
ri
scuril
orcul ti
văriiadoarnouăspeci i agri
colepeapr oape90%di nsupr afațaagri
col ăaț ări
i,
cunumai t
rei soiuripent r
uf i
ecarespeci e.
Exti
nder easi stemel ordeagr i
culturăindustri
al ă,înadouaj umăt ateasecol uluiXX, a
condusl ar educer eadr asti
căav ariabili
tăţ
iigeneticel apl
anteleculti
v at
e,numi tăer ozi
une
genetică.
a.Car
act
eri
sti
cil
eşii
mpor
tanţ
avar
iet
ăţi
lorl
ocal
epent
ruoagr
icul
tur
ădur
abi
l
ă
Aşa cum suger ează şi def i
niţia, v arietăţil
e l ocal e se car act erizează pr i
n
het erogeni t
at emar e.El eauav ant ajuldeaf imul tmaibi neadapt atel acondi ţiidest res
biot i
cşiabi ot ic( bol i
,dăunăt or i
,secet ă,conţ i
nutscăzutdenut rienţiet c. ),şideaav ea
calităţigust at i
v eexcel ente,car el epotj ust ificaunpr eţdev alor i
ficaremaimar edecâtal
soiur i
lorcomer ci
ale.Dat orit
ăacest ort răsăt ur i
,acest ecul t
ur iaui nput -ur imi ci ,ceeace
cor espunde concept uluide dezv oltare dur abilă.Cer erea t otmaimar e de pr oduse
ecol ogi ceconst i
tuieunpot enț ialeconomi cr emar cabi lalv ar ietățil
orl ocal e– cel emai
pot rivi
tepent rucul tivareaî nsist emeecol ogi cedecul tură.
Înnoi lecondi ți
idest r
esabi otic,FAOr ecomandăcul ti
v areadesoi ur icar eut il
i
zează
eficientr esur sel edeapășinut rienț i
i,suntt olerantel acăl dur ășil aat aculpar aziți
lor.
Pent r
u obț iner ea acest orsoi uriv orf iut ili
zatev ar i
etăț il ocal e pr ov eni t
e di n medi i
nepr i
elnice.
Var i
et ăţilel ocal e,în gener al,const ituie un pot enţ i
algenet i
ci nest imabi lpent ru
obţ inereaunornoisoi uridepl ante.Deasemenea,pent r
uasi gur areasecur ităţiial i
ment ar e
pet ermenl ung, î
ncont extulîncăl ziriiglobal e, vaf inecesar ăodi ver si
tategenet icăbogat ă.
Nuexi stăoev aluar ecl arăai mpact uluischi mbăr il
orcl imat i
ceasupr av arietăţ il
orlocal e,
darameni nţar eapot enţ i
alăsepoat ededucedi ncer cet ăril
ecar epr eziccăpânăî n2080v or
dispăr ea27- 42%di nnumăr ulspeci ilorv eget alesăl batice.
Var i
et ăţilel ocal epotgener av eni tur ii mpor tant epent ru popul aţiar ur ală şipot
stimul a,î nacestf el,conser v areadi versit ăţiigenet i
ce„ onf arm” .Cul tiv areav ari
etăţil
or
l
ocal epoat econt ri
buil adezv oltareaeconomi i
l
orl ocal e,maial esdacăest ecombi natăcu
agr otur i
smul .
Var i
et ățilel ocal e suntf oar tei mpor tante pent ru agr icultura de subzi stență și
cont i
nuăsăai băunr olimpor tantpent ruașanumi tapi ațădeni șă.Cor elareav ari
etăţil
or
l
ocal especi f i
cecuanumi tez oneşil ocal ităţipoat econt ribuii nclusi vl a consol idarea
i
dent i
tăţ i
icul tur alelocal e.ÎnUE, valor i
ficar easuper ioar ăav arietățilorlocal esepoat ef ace
prinacor dareaunuist atutspeci aldi fer i
telorpr oduseagr icolet r
adi ț
ional e,cașiî ncazul
al
iment elordeor igi
neani mal ă:
-pr odusecudenumi redeor iginepr otejată( DOP) ;
-pr odusecui ndicaț i
egeogr aficăpr ot ejată( IGP) ;
-speci alități tradiți
onal egarant ate( STG)–v ezipct .D.
Agr obi odi versitatea cont ribui el a di versifi
car ea pei saj elor și l a v alorif
icarea
difer i
telort i
pur idet erenur i.

79
 b.Conser
var
eav
ari
etăţ
il
orl
ocal
e
Laî nceput ulani lor’ 70 au av utl oco ser iedeacț iunil egat ede conser varea
resursel orgenet icev eget aleî nbănci desemi nţe( conser varea„ exsitu”).
Conser varea v ari
et ăț i
lorl ocal ei n si tu sau on f arm,nu a f ostl afelde bi ne
organizat ăcașiceadi nbănci ledegene.Î nEur opa,î nadouaj umăt ateasecol uluiXXau
existatdi f
erenț ef oar temar iî nceeacepr i
veșt econser vareasoi uri
lorl ocaleînf erme.
Astfel,î nest ulEur opei ,menț i
nereav ar i
et ăți
lorl ocal es-af ăcutmaief i
cientînzonel e
necooper ativizateizol ate.
Conser varea insi tu şiexsi tu sunt ,așadar ,celedouămar istr at
egiiutili
zat eîn
conser var ear esursel orgenet i
ceal epl ant elor.Înt reacestedouăst rategiiexistăodi ferenţă
fundament al
ă:conser var ea ex si tu pr esupune pr el
evarea de pr obe,t ransferulşi
depozit area popul aţieiuneianumi te speci idepar t
e de l ocaţ i
a or iginală,înt imp ce,
conser var ea i n si tu( în habi tatulnat ural )i mpl ică stabilirea v ari
etăţ i
lorde i nteres,
gestionar eaşi moni tor i
zar eal orl alocul deor igine, î
ncadr ulcomuni tăţiicăreiaîiapar ţ
in.
Conf or m CBD – 1992 ( art
icolul9) ,cel e două st rategiinu t rebuie pr i
vite ca
alt
ernat ivesauî nopozi ţie,cisei mpuneoabor dar ecompl ement ară.Desi gurcă,numai
conser var eaonf arm,cut ehnol ogiitradiţi
onal e, per miteogest ionaredur abilăav arietăţi
lor,
î
nt r
ucâtacest ea,înhabi tat ullornat ur alîşipotcont inuapr ocesel eev olutivesubpr esiunil
e
exercitat edemedi u,om şi tehnol ogie.
Dezav antajele conser văriex si
i tu const au înf aptulcă pr ocesulev olutiv este
î
nt r
eruptcaur mar eascoat er i
imat erialuluigenet i
cdi nmedi ulsăunat ural,iarunel e
procedeedepăst rar esuntf oar t
ecost i
sitoar e.
ÎnRomâni a, singur abancădegeneî nf uncț iuneest elaSuceav a,iarlaUSAMVCl uj-
Napocaest eî ncur sdef inal izareconst rucțiaunei noibănci degene.
c.Si
tuaţ
iaagr
obi
odi
ver
sit
ăţi
iagr
icol
edi
nRomâni
aşiper
icol
uler
ozi
uni
igenet
ice
Agroecosi stemel etradiți
onal eauoponder eînsemnat ăî npei saj
ul agr icolromânesc.
Acest easuntdepozi tarel
ecel emaii mpor tant
epent r
uconser vareai nsi tuadi versităț i
i
agri
col ei ntra-șii nt erspecifi
ce.Pent r
uo bunăpar tedi npopul aț i
ar uralăaRomâni ei,
agri
cul turabazat ăpei nput -
uriscăzut er eprezi
ntăunel ementdesecur i
tatepent rut rai ul
zil
nic.
I
nv estigații
l
eBănci ideGenedel aSuceav aar atăcă,mul ț
iagr icultor idinRomâni a
sunti mpl i
caț idef act oînconser vareaonf arm adiferi
telorspeci iagricol e,pr i
ncul t
ivar ea
popul ați
il
orl ocal edecer eale,legumi noasepent ruboabe,l egume,pl ant ei ndustri
al eși
tehnice,pl antear omat iceșimedi cinale.Îngr ădini
leț ărăneștisuntcul t
ivat enumer oase
speciișiv arietățil
ocal emeni tesăsat i
sf acănev oi
leșipr eferi
nțel
ecul t
ivator ului
.Produsel e
suntut ili
zateat âtpent ruhr anaf ami l
i
ei,câtșipent r
umedi cament e,v alorifi
carepepi ață
sauî nscopur iculturale.Români aest eoț arăîncareexi st
ădi f
er ențesemni fi
cati
v eî ntre
medi ulurbanși cel rural.

80
 g.20Di
Fi str
ibuț
iavar
iet
ăți
l
orl
ocal
eînRomâni
a
Pr
inci
pal
ainst
it
uţi
edi
nRomâni
a,cupr
eocupăr
iimpor
tant
eîndomeni
ulconser
văr
ii
exsi
tuavar
iet
ăţi
l
orl
ocal
eest
eBancadeGenedel
aSuceav
a(BGS)
.Ai
cisuntconser
vat
e
403speci idepl ant edecul tură, cu17. 704pr obe.BGSai dent if
icatt r
eizonedei nter esdi n
Români aundesuntconcent rat ecel emaimul t
ev ari
et ăţilocal e:Munţ i
iApuseni ,Bucov i
na
şiMar amur eş, maial esî nsat el ecar eaur ămasnecooper at i
v i
zat eînt i
mpulcomuni smul ui
şiundenuaupăt runst ehnol ogi i
l
emoder nedecul turăsaunusuntposi bil
edat orit
ă
reli
eful ui(fig.20) .
Act ivitateaBănci ideGenedel aSuceav anusel i
mi teazădoarl aconser vareaexsi t
u
ar esur selorf itogenet ice,aceast a ext i
nz ându- se,î n ul tima per i
oadă,șiî n domeni ul
conser văriionf arm asoi uril
orv echișiav ar i
etățilorlocale.Concl uzii
lestudiil
orî ntrepr inse
aratăcă,r egi unil
eMar amur eș,Suceav așiMunț iiApuseniauf ostident i
fi
catecazonede
i
nt erespent ru conser v ar ea on f arm a var i
etățilorl ocal e.Cea maibogat ă di ver si t
ate
genet icăconser vatăî nacestmodo î ntâlnim l af asol e,por umbșicar tofi
.Legumel e,
plantelear omat iceșimedi cinal ei ncludșiel enumer oasev arietățilocale,darsecul tivăpe
supr afețef oar t
emi ci,î
nspeci alpent ruconsumulf ami li
al.Acest erasepr imiti
veaut oht one
suntsupuseuneier ozi unigenet iceaccent uat e,dat orităî nl ocuiriilorcusoi ur imoder ne,
uniforme genet i
c,darșit ransf ormăr il
ordi n agr icul t
ur ă,a di strugeri
ihabi tatel orși
ecosi stemel orși ami grăr iifor ței demuncăî nst r
ăinătat e.
Var iet ăți
lel ocaledecer eal er omâneșt isuntșiel eameni nțatecudi spar iția,di n
cauzapăt runder i
ihibrizilorși soi uril
ormoder neî ncul tură.
Pent rupăst rarea onf ar m apat rimoni uluigenet icagr icol,înRomâni asei mpun
măsur iguv ernament ale șipol itice speci ale,câtșiel abor area unuipl an naț ionalde
conser vare, încar esăf iei mpl icaț i f
ermi eri
i șimi ciiproducăt ori agri
coli.

Capi
tol
ul12

81
 ORGANI
SMELEMODI
FICATEGENETI
CȘIRI
SCURI
LE
ASUPRAMEDIULUIAMBI
ANT
Î
naf ar
af isi
uni iat omiceșiaf uziuniinucl eare,puț i
nedescoper i
rialeșt iințeiau
provocatcont roverseșidezbat eripubl cecașior
i ganismel emodi fi
categenet i
c( OMG) ,
denumi eșit
t ransgeni ce.I mpl i
cații
l
eOMG- urilorsuntat âtdemar ișidecompl exeî ncât
discuții
lepemar gi
neal ordepășescni velulspeci al
iști
lor,almass- medi eișialsoci etăți
i
civi
leajungândl anivelulguv ernelorșial decidenț il
orcont inentalișiplanetari
.
A.Istori
culșiobț inereaOMG
Biotehnologi
asepr acticădemi ideani .Eaaapăr utodat ăcudomest icir
eapr i
mel or
planteșiani malecând,pr i
nî ncrucișăridiri
jate,agr i
cultori
iaur eușitsăobț i
năsoi uride
planteșir asedeani malecupr oducțiesuper ioar ă.Deșasemi ideani ,
egipteniiauî nceput
săf oloseascădr oj
diadeber epent rufabricareapâi nii
,iarsumer i
eniicunoșt eaumodulde
fabricareaber i
i.Adicăf oloseausi st
emebi ologi ceînv edereael aborăriiunuiprodus.
Conf m Conv
or ențieiasupr aBiodiversitățiidel aRiodeJanei r
o( 1992)bi otehnol ogia
este Or ice apl i
cațiet ehnol ogică car e ut il
izează  si
steme  biol
ogi ce,
 organisme  vii
,sau
der
ivat
ealeacestor
a,pentr
uacreasaumodi f
icapr
odusesauproceseînscopur
ibine
det
erminat
e.
Biot
ehnol
ogiacl
asicăsemaifol
oseșt
eșiastăziî
nprocesar
eav i
nul
ui,aberi
i
,a
produsel orl act ate,înamel iorareaconv enț i
onal ăapl ant elorși ani mal eloret c.
Î
nani i’70aisecol uluit recutauapăr utbi ot ehnol ogiil
emoder ne,neconvenț i
onal e,
carepr esupunmodi fi
careagenet icăaor gani smel orpr int ehni cial ei ngi neri
eigenet ice
(mani pul areadi rect ăagenel ordecăt r
eom) .
I
ngi ner iagenet i
căest eunansambl udemet odeșit ehni ciar tif
icial edet ransf erar e
rapidăaunorgenesauf racț i
unimol ecul ar edeADN,pr ov eni tedel adi feri
teor gani sme
(plante, ani mal e, mi croor gani sme) î n al te or gani sme, î n v eder ea î mbunăt ăț i
rii
per f
ormanț eloracest ora.Tr ansfer ulgenel orsef acepr nt
i ransgeneză,i araceast aper mi te
depăși rea bar ierelornat ur ale ce î mpi edică schi mbulde gene di ntre speci i.I nginer i
a
genet icăper mi teincl usivt ransfer ulgenel ordi nt r
-unr egnî nal tul .Ast fel,ogenăbact eriană
poat ef iimpl ant atăî ngenomuluneipl ant esaualunuiani mal ,genadi nt r-unpeșt epoat ef i
transfer atăî nt omat eet c.,dat ăf i
induni ver sal it
ateacodul uigenet ic.Genacar ecodi f
icăo
anumi tăî nsuși repecar edor im săot ransf er ăm î nt r-unal tor gani sm est edenumi tăgenă
dei nteres, dev eni t
ăî nmoment ul tr
ansf erul ui transgenă.Or gani smul recept orest edenumi t
organi sm t ransgeni csaumodi ficatgenet ic.
OMG î nseamnăor iceor gani sm alcăr uipat rimoni ugenet i
caf ostobț inutpr i
n
mecani smespeci fi
cegeni ul uigenet i
c.
Pent rucacel ulelet ransfor mat esăpoat ăf isel ectateșipent rucat ransgenasăse
poat ăexpr i
maî ngenomulcel ul eigazdăest enecesar ăi ntroducer eauneigenemar ker
(celemaiut ili
zat esuntcel ecar ecodi ficăr ezist enț al aant ibioticesauer bi cide)șia
reglator i
lordeexpr esie( pr omot orșit ermi nat or )
.Genadei nt erest rebui esăf iei nt egrat ă
î
nt r-
unv ect ormol ecul ar( cel emaiut il
izatesuntpl asmi dele)car eest ei ntrodusî nbact erii
(celemaif ol osi esuntEscher
t i
chi acol ișiAgr obact erium t umef aciens) .Pr inurmar e,OMG
nuî nseamnădoarunsi mpl utransf eraluneigenedei nteresciov eritabiăconst
l r
ucț i
e
genet icăpecar eov om regăsi înf iecar ecel ul ăanoul ui organi sm.
Tr ansf er uluneigenest răi neî ngenomuluneicel ulev eget alesepoat er eal i
zaf i
e
i
ndi rect,pr inf olosi r
ea unuiv ect orbi ologi c,f ie di rect,pr in met ode f i
zico- chimi ce
(proiect areagenel ordei nteresspr ecel ul elegazdăsub f or mădemi croproi ect i
le,cu
ajutorul„ tunur ilordegene” ;elect ropor ație,mi cro șimacr oi njecț i
eș. a.).Indi ferentde
met odadet ransf er,genadei nt erest rebui esăf ieî nsoț it
ădegenamar kercar eper mi te
selectar eacel ulelorgaz dă.Lacel ulelev eget ale,dat ăf i
indt ot i
pot enț al or ,ori
car ecel ulă

82
somat icăpoat egener aonouăpl ant ă.Di npăcat e,t ehni ci
leact ual enuper mi tuncont r ol
preci s all ocal izăr i
it ransgenel orî n cel ula gazdă,i argena st răină poat eî ntr erupe
secv enț eleuneigeneendogeneșipr i
naceast asăper t
ur beexpr esi aei .Dat or i
tăef ect ul ui
depozi țiealgenel or( ef ectulpecar eîlar eogenăî nf uncț iedepozi ți
aeiî ncr omozom)pot
apăr eanumer oasemodi fi
căr imet abol iceșief ect esecundar enedor it
el aOMG- ur i,f ie
i
medi atf ieînt i
mp.
Pr insupr i
mar eabar i
er elornat ur aledeî ncr uci șar edi ntrespeci i,i
nginer i
agenet ică
per mi teobț iner eaunoror gani smenoicar enuexi st ăî nnat ură, nuauni ci
or elaț i
ecur i
tmul
mul t
imi l
enardeev oluț ieal ființ elorv ii
,iarpr opr iet ățilel ornusuntpedepl i
ncunoscut e.
În 1973,doicer cet ăt or iamer icaniau anunț atposi bilitatea t ransf er ului,pr in
transgeneză,agenel orunuiv i
ruscancer i
gendepi st atl amai muț e,î n Escher ichiacol i
.
Aceast ăbact erieser egăseșt e,î nmodnor mal ,î ni ntest i
nel eomul uișiani mal el or.Est e
pent rupr i
madat ăcândseconșt ientizeaz ăper icol el epot enț ialeal egeni uluigenet ic.De
atunci ,î n domeni uli ngi ner ieigenet i
ce s- au î nregi st ratpr ogr ese r emar cabi le,at âtî n
domeni ulmi cr oor gani smel or,câtșiî ncelalpl ant elorșialani mal elor.Î ncapi t
oluldef aț ă
vom det aliadoaraspect elel egat edepl ant elemodi ficat egenet ic.
În anul1983 est e obț inută pr i
ma pl ant ăt ransgeni că – un t utun r ezist entl a
ampi cilină– car edeșinupr ezent ai nt er espent ruagr i
cul tur ă,aconf ir
matv aliditat ea
trangenezei .Pr i
macul tur ăexper iment al ăî ncâmpauneipl ant et ransgeni ceest eî nf ii
nț at ă
î
nanul1986, î
nBel gia.Î n1994, SUAcomer cializeazăpr imapl ant ăt ransgeni că–ot omat ă
rez i
st ent ă( FlavorSaver )laconser vareadel ungădur at ă.Dat orităcost uril
orf oar temar i, în
1997s- ar enunț atl aaceast ăcul t
ur ă.Pat r uanimait âr ziu( 1998)seî nregist reazăpr i
mul
eșecal culturilordepor umbt ransgeni cî nFr anț a.
B.Si tuaț i
aact ual ăacul tur i
lormodi fi
cat egenet ic
Înanul2014,conf ormI SAAB( TheI nter nat ionalSer vicef ort heAcqui si ti
onofAgr o-
Biot ech) ,18 mi li
oane de f ermi ericul tiv au pl ant e modi ficat e genet i
c.Număr ulț ăr i
lor
cul t
iv atoar eest ede27,i ar91, 7%di nsupr af ețesuntcul tivatedoarî n6ț ări
:SUA,Br azilia,
Ar gent ina, Indi a,Canada, Chi na.SUAocupă40%di nsupr afeț e.Cel emair ăspândi t ecul turi
MG( modi ficat egenet ic)suntsoi a, porumbul ,rapi țași bumbacul .
Pepl anmondi al0, 72% di nf er mecul t
iv ăOMG- uri.Cul turilemodi ficategenet ic
ocupă175, 2mi l
ioaneha, ceeacer eprezi nt ă11, 68%di nsupr af aț aar abi lăaTer r
ei.
ÎnEur opa,cul t urilemodi fi
cat egenet icocupădoar0, 14% di nsupr af ațaar abi lă.
Pent rucul ti
v aresuntaut orizat edoardouăsoi ur i:unuldepor umb( MON710)șiunulde
car tof ( Amf l
or a).Uni unea Eur opeană est ef oar t er ezer v atăl a cul t
ivar ea pl ant elor
modi ficat egenet i
cși consumul aliment elort r ansgeni ce.
ÎnRomâni a,pr imel ecul turicomer cialedepl ant emodi fi
cat egenet ic( MG)auf ost
i
nt roduseî nanul 1998.Est ev or bade14v ariet ăți desoi aMG.
Înanul2007,cândRomâni aadev eni tst atmembr ualUE,soi aMGaf ostof i
ci al
i
nt erzi săpent rucul t
iv arepet er i
toriulRomâni ei.Conf or mr egl ement ăr il
oreur opene,soi a
MGnuer aaut or i
zat ăpent r
ucul ti
var epet er itoriul UE.
Înanul2008,î nRomâni aer au58decul tivat or idepor umbMON810,î nt impce,î n
anul 2015er aunsi ngurcul ti
v ator .
Sondaj eledeopi niear at ăcă81, 5%di nt rer omâniceraut or i
tăț i
lorinter zicer eaOMG-
urilor,i ar74, 1% di ntrer espondenț inudor escsăconsumeal iment emodi ficat egenet ic
(sondaj IMAS-2010) .
Numer oaseor gani zațiiecol ogistedi nEur opașidi nî nt reagal ume, darșiguv er nanț i
șipol it
icienide pr im r ang,pr otesteaz ăî mpot riva pol iti
ci iexpansi oniste a gi ganț i
lor
producăt ori deOMG- ur i
.
C. Av ant ajele pl ant elor modi ficat e genet ic,pr ezent ate de pr oducăt or ii și

83
 susț inăt or i
ilor
Pot enț ialulenor m ali nginer ieigenet ice i nter esează numer oase i ndust r
iidi n
domeni ulagr icultur i
i,i ndust rieial i
ment ar e,medi cinii,f ar maci eiet c.Pr in nenumăr at e
fuziunișicumpăr ări,aul uatnașt eresoci etățimul tinaț ional edi ndomeni ulpr oducer i
ide
sămânț ă,alagr ochi mi eișif ar maci ei( exempl e:Monsant oî nSUA,Nov ar ti
sî nEur opa) .
Compani ileși -auasi gur atpr ot ecț iaOMG- uril
orpr inbr evet ar eaacest or a,chi ardacăest e
vorbadef i
inț ev ii.
Veni tur il
e obț inut e di n comer cial i
zar ea semi nț elorșia pest icidel orau per mi s
acest orcompani isă- șidezv oltel abor at oar eșiechi peput ernicedecer cet ători,darși
posi bilităț inel imi tatedea- șif acel obbyșideasusț ineopol iti
căext rem deagr esivăî n
î
nt reagal ume.
Suntșiunel eexcepț iiîncar ecer cet areapubl icăav izatcr ear eaunorpl anteMG, așa
cum est ecazul pr unul ui modi ficatgenet icr ezistentl av i
rusul plum pox.
Pr inci pal elear gument epecar el ei nvocăcr eat oriipl antel ormodi ficat egenet i
cși
susț inăt or iiacest or asuntur măt oar el e:
-Avant ajeleamel ior ator ilorcar eobț i
nnoisoi ur ipr int ehni cimul tmair apideșimai
preci se.
-Avant ajeleagr i
cul tor i
lorcar esi mpl i
fi
căpr ocesuldecombat ereabur uieni l
orpr i
n
util
izar eaunuier bicidt ot al.Lapl ant el e-insect icidsuntel imi nat eopar tedi ni nsect i
cidele
util
izat eî nsi stemulconv enț ional .Lapl ant eler ezi stent el av irusur isuntr edusesauchi ar
eli
mi nat et rat ament elesupl iment ar epent rucombat er eai nsect elorv ectoar e.Est edi mi nuat
astf el și consumul ener get i
cnecesaradmi nistrăriipest icidel or .
-Pent rui ndust riași .Suntamel i
or ate pr ocesel e de pr elucr arei ndust r
ial ă pr i
n
util
izar eal emnul uisăr ăci tî nl igni năl af abr i
car eahâr tiei,ami donmodi ficat ,faci l
itarea
obț i
ner i
i depr oteinăumanăcuscopt erapeut i
cet c.
-Pent ruconsumat or i
.Depozi tar eaal i
ment elorpet er menl ungcuchel tuielimi ni me.
Amel i
or area sănăt ățiioameni l
or pr in al iment eî mbogăț iteî nv itami ne,ami noaci zi,
element emi ner aleet c.
-Pent rumedi ulambi ant .Reducer eapol uăr i
i cupest i
ci de.
-Pent rupr ezent ulșivi itor ulumani tății
.El imi nar eaf oamet eidi nl umepr inext inder ea
cultur il
ormodi ficat egenet i
cr ezi st ent el apar azi ți,secet ă,sal initat easol ul ui,aci ditatea
solul ui,temper atur iscăzut eet c.
D.Ri scur il
epl ant el ormodi f i
cat egenet ic
Oev aluar esumar ăal i
ter at uriidi ndomeni uli ngi ner ieigenet icear atădi spr opor ți
a
uriașădi nt rev olumull ucr ărilorșt ii
nț ificecar eev i
denț i
az ăav ant ajel ecul tur i
lorMGșicel e
car ei nsi stă asupr ar iscur il
orpe car el e pr ezi ntă cul turile șial i
ment ele MG,pent ru
sănăt ateaomul uișiamedi uluiambi ant .Expl icațiaor egăsi mî ndi sponi bilit
ăț ilefinanci ar e
i
mpr esionant eal ecompani il
orpr oducăt oar edesemi nț eșipest icidepedeopar teșil ipsa
dei nter esaguv ernel orpent ruel uci dar eaacest oraspect e,pr i
ncer cet ăr ii ndependent e
fi
nanț at edel abuget .Î nopi nianoast ră,r ezul tatel ecer cet ăr il
oref ect uat edecompani ile
producăt oar edeOMG- ur i,neconf i
r mat edecer cet ăr iindependent e,nuauni cior el evanț ă.
Obi ect ivitat eacer cet ător ilorangaj aț iaicompani il
orpoat ef ipusăl aî ndoi alădeor icine, dat
fi
indconf lictuldei nter eseî ncar esegăsescaceșt ia.Subl ini em f apt ulcănusecont estă
pot enț ialulșt iințificșicr eat oralacest orcer cetăt or icii mpar ț
ialitateal or.Ami ntim ai ci,
precedent ele cu cer cet ăt orii car e au f ăcut publ i
ce r ezul tat ele î ngr ijorătoar e al e
exper i
enț elorpemami fer ehr ăni tecupr oduseMG.Aceșt iaauf ostconcedi aț iimedi atșiau
avutdesupor tatconseci nț elecur aj ului și asi ncer ității l
or .
Di npăcat eor gani smepr ecum EFSA( Eur opeanFoodSaf et yAut hor ity-Aut oritatea
Eur opeanăpent r
uSi gur anţ aAl i
ment ar ă)șicomi siilenaț ional edebi osecur i
t atev al i
deaz ă

84
cugener ozitater ezultatelel egateder isculOMG- uri
lorfărăsăexper i
ment ezeapr oape
nimicdi ndosar elesoi uril
orMG.Suntcelpuț i
ndouăr ați
unipent rucar es- ari mpune
testareaOMG- uril
ordecăt reorgani smeșt ii
nți
fi
cei ndependent e:
-Conf l
ictuldei ntereseî ncar esegăsesccer cet ători
icompani il
orpr oducăt oar e.
-Condi ț
iil
edemedi ucompl etdi f
erit
eî ntrel oculdedesf ășur ar
eacer cetăr i
lor
efectuat edecăt r
ecompani eșizonel eundef urni zoriiceraut ori
zar easoi uri
lorMG.De
exempl u,Monsant ocer eaut or i
zareaanumer oasesoi uridepor umbmodi f
icatgenet i
cî n
Europa,deșist udiil
epr i
vindi mpact ulasupr amedi uluisuntf ăcuteî nSUA.Auf ostsoi uri
MG l acar ecer cetări
leasupr aor gani smel orneț intăs- auf ăcutasupr aunorspeci ide
bubur uze( exempl u:Coleomegi l
lamacul ata)careni cimăcarnuexi stăî nEur opa.Î ncazul
major it
ăț i
iOMG- uri
lor,deci denț i
ii au î n consider are cercet ăr
il
ef ăcute de compani a
producăt oarepecont i
nent ulamer ican, înhabitatecut otuldif
eritefațădecel eeur opene.
Plant elemodi fi
categenet icauf ostlansateî ncul tur
ăf ărăstudiiser i
oasedei mpact
ambi ent alșif ărăsăf i
ecunoscut eef ectelealealiment el
orMGasupr asănăt ățiioameni l
or.
Acest e aspect e au f osti dentifi
cat e ul t
eri
orde căt re oameni ide șt i
ință,f ermi eriși
consumat ori.
Înul ti
mi i15aniauf osti dent i
fi
cat enumer oaser i
scurișidezav antaj
eal ecul tivări
i
OMG- uril
orpent rusănăt ateaoameni lorși pentr
umedi ulambiant .
a.Apar
iț
iar
asel
orr
ezi
stent
ededăunăt
oril
apl
ant
elei
nsect
ici
d.
Apariți
ai nsectelorr ezistentel ainsect i
cideestecunoscut ădeci r
caoj umăt at
ede
secol,din sistemel ei ndust riali
zate de agr icult
ură unde se fol
osesc masi vpest i
cide.
Util
i
zareapl antelorinsecticidepr inmodi f
icărigeneti
cer i
dicăaceeașiproblemă,aadapt ări
i
i
nsectelorlapr oteinainsect icidă.Acestpr ocesest eacceleratdeprezențaformeiactivea
toxi
neiînt oat eț esuturil
epl anteicar ev ai ntensif
icapresiuneaselecțieișivaf avoriza
apariț
iamut antelorr ezist
ent e.Ast fel,tehnologiadecont roladăunăt or
il
ordinagr i
cultură
cuajutorulbacter i
eiBaci l
l
ust huringiensis(Bt),uti
li
zatăînmodcur entcași pesti
cidnatural
,
poatedev eniinefici
entăî nscur tti
mp.
b.I
ntoxi
car
easpeci
il
orneț
int
ădecăt
repl
ant
elei
nsect
ici
d.
Prot einai nsecticidănuaf ecteazădoarspeci aț i
nt ăpent rucar eaf ostcr eatsoi ul
modi ficatgenet i
c.Obser vaț i
i
lecer cetătoril
orar atăcăi mpact ulnegat i
val acest orpl antese
exti
ndeși asupr aaltorcat egor iideor ganisme:
-Speci ipr otejate,așacum est ecazulf lutureluiDanauspl exippusdi nSUA.Omi zil
e
acest uifluturesehr ănesccuf runzedeAscl epi ascur assavica,plantăpecar eor egăsi ml a
mar gineacul tur i
lordepor umb.Lar velecar es- auhr ănitcuf unzedeAscl
r epiaspudr atecu
polendepor umbmodi fi
catgenet icaumur i
tapr oapej umăt ate,după4zi ledehr ănire,în
ti
mpce, înv ar i
ant amar tor( f
runzedeAscl epiaspudr atecupol endepor umbconv enț i
onal )
nus- auî nregi stratindiv i
zi mor ți
.
-Pr ădăt or inaturaliaidăunăt oril
orpl ant elordecul tură.Paraziți
ișipr ădătoriinat urali
aiinsect elordăunăt oar edi nagr i
culturăj oacăunr olext r
em dei mpor tantînechi l
i
br ul
biocenot icalagr oecosi stemul ui.Înagr i
culturabi ologică, acestespeci isuntocomponent ă
debazăapr ogr amel ordecont r olalpar aziți
lor ,eleput ândr educesemni fi
cativut il
izarea
produsel orchi mi ceșiasi gurapr otejareamedi ului.Cer cetăril
eauar ătatcă2/ 3dini ndiv i
zii
prădăt oruluiChr ysoper l
acar neaaumur i
tî nur mahr ăniri
icuomi zideOst ri
nianubi lari
s
(sfr
edel it
or ulpor umbul ui) și Leucani a uni punct ata car e au consumat por umb- Bt.
Bubur uzel ehr ănitecupur icicrescuț ipecar tof itransgeni cidepuneaucu38%maipuț i
ne
ouă,i ar50% av eaudur atădev iațămaiscur t ăcompar ativcucel ehr ăni tedepecar tofi
normal i
.
-Det ritivoreledi nsol .ToxinaBt ,si ntet i
z atădepl anteleinsect i
cideMGar eef ecte
negat iveasupr acol embol elordi nsol–i nsect edet rit
ivorecur olimpor tantî nr eciclarea

85
materi
ei oragnicedi
nsol .Cercet
ăt ori
iauconstat atcătoxinaBtr ezi
stăî nsol aproxi
mativ8
l
uni,dupăcar esedegradează.
Menț i
onăm că,bacteriaBaci l
l
usthuringiensiscaresegăseșt eî nnat urășidelacare
afostt r
ansf er
atăgenai nsecti
cidăBtl aplanteleMGest ei nofensi
văpent ruanimalel
ecu
sânge cal d,ea activându-se doarî ninteriorultubuluidi gesti
v ali nsectelor
.Gena
i
nsecti dăBtdi
ci nplantelemodi fi
cat egeneticdet er
mi năsi nt
ezat oxineiî nformăact i
vă
permanent ă,iarstudiil
et oxicologice asupra acest eif orme a t oxineisuntapr oape
i
nexistente.
c.Î
ncr
uci
șăr
iînt
resoi
uri
l
emodi
fi
cat
egenet
icșicel
econvenț
ional
e.
Numer oasest udiii
ndependent edemonst reazăcaracter ulinevi
tabilșidezast r
uosal
î
ncrucișării pl antelor modi ficate genet i
c cu soi uri
le conv enți
onal e. Chiar dacă
regl
ement ăr i
lel egisl
at i
veimpunr espect areaanumi tordistanț eîntr
ecel edouăt i
pur ide
cult
uri,înfapt ,pol uareagenet icăpr i
ni nter mediulpolenuluinupoat ef iîmpiedicată.De
exempl u,lapor umb( pl
antăanemof i
lă),dist anțami ni
măobl igatori
edi ntrecultur
ileMGși
celenon- t
rangeni ceest ede200m,deșipol enulpoat eajungel azecidekm.Lar apiță,
„genelezbur ătoare”potacoper i di
stanțedecâț iv
akm.
Compani i
lepr oducătoaredeOMG aupăt r
unsșiî nMexi c,î
npat r
iadeor iginea
porumbul ui,undemaiexi stăîncăodi v
er sitateextrem debogat ădepor umb,cupest e50
vari
etățisălbat i
ce.Aceast ădiv ersit
ateconst i
tui
eunpat ri
moni uinesti
mabi lalplanetei,o
sursăinepui zabilădemat eri
algenet icpent ruobț i
nereaanoi soiuridepor umb.
Înanul2000,î nSUAai zbucni tuni mensscandal ,dincauzadepi stări
iuneiproteine
aler
gicepent r
uom ( Cry9c)transmi săpr inpol enulpor umbul uifuraj
ert r
ansgenicSt arli
nk
l
apor umbul dest i
natconsumul ui uman.
d.Î
ncr
uci
șăr
iînt
repl
ant
elemodi
fi
cat
egenet
icșipl
ant
eînr
udi
tedi
nfl
oraspont
ană.
Atuncicând plant a de cultur
ă modi fi
cată genetic arer ude apropi
ateî nf l
ora
spontană,acesteasepotî ncrucișacuaj utorulpolenuluit r
ansportatdev ânt,insecte,
păsări,om.Acestfenomenaf osti nt
ensstudiatlar api
ță[ Brassi
casp. ]
.Dacăr apiț
aMG
conți
negenapent r
ur ez i
stenț
ăl auner bici
d,aceastăr ezistențăsepoat etransmitepr i
n
polenl arapi
țasălbatică,iarpl antel
enuv ormair ăspundel atratamentulcuer bicidul
respecti
v.Rapiț
aMGaj unsăînal tăcult
urăsev acompor ta,deasemenea,caobur uiană
rezi
stentălaaceler
bicid.
e.Ri
scur
ipent
rusănăt
ateaoameni
lorșiani
mal
elor
.
Del aapar i
țiapr oduselormodi f
icategenet icauf ostsemnal atenumer oasecazur i
deal ergiiumanel apr oteineleconținutedepr odusel eMG, î
nspeci all asoi a.Deasemenea,
exper i
enț eleluiCour v
al i
n( 1998)ar at
ăposi bilatransmi ter ear ezist
enț eil aant ibi
oti
cedel a
produsel eMGl abacter ii
ledintubuldi gestivuman,pr ingenel emar kerf ol
ositeînt ehnici
le
deobț i
ner eaOMG- ur
ilor.Remedi ulpromi sdecompani ilepr oducătoar edeOMG- uriconst ă
î
nî nlocuireagenel ormar kerpent rurezistenț ălaant i
biotice,cugenececodi ficărezistența
l
aer bi
cide.
Cer cetări
leindependent econdusedeGi l
les-Eri
cSERALI NIî ntr-uncol ect i
vcompl ex
formatdi n8cer cetăt
or idelauni versit
ăţiledi nCaen( Fr anţa)şiVer ona( I
tal
ia)şiInstitut
ul
Știi
nț i
fi
cFr ancezCRI I
GENr elevănumer oaseaspect ede- adr eptul î
ngr ij
or ătoare.
Grupuldecer cet ătoriaf olositpor umbulmodi ficatgenet i
cNK 603 t olerantl a
erbicidult otalRoundoup ( substanța act ivă est e gl
ifosat ul)
.Cel e 200 de ani male de
exper i
enț ă( șobolani)auf ostî mpăr ț
iteî nv ar i
ant ecupor umbMG t r atatcuRoundoup,
variantecupor umbMGnet ratatcuer bici
dșiv ariantecușobol aniadăpaț icuRoundoupî n
diversedi l
uții
.Ev i
dent ,laacest ev ari
antes- aadăugatșil otulmar tor,undeani mal elede
exper i
enț ăauav utodi etănor malăși apăf ăr ăerbi ci
d.
Reț i
nem di ncer cetăril
eșir ezultateleobț inut edegr upuldecer cetăroticondușide

86
Seral ini ur măt oar el e:
-St udi i
le au f osteşal onat e pe o per ioadă de doiani ,î nt imp ce compani i
l
e
producăt oar edeOMG- ur itragconcl uzi il
edupănumai tr ei l
uni .
-Pr imel et umor i mal i
gneauapăr utl a4- 7l uni,iarmaxi mum l a18l uni .
-Mor talitat eal at oat egr upel etr atat e( NK603cuşif ăr ăRoundoup)af ostde2- 3or i
mai mar edecâtl amar tor.
-Pânăî nl unaa14- ani ciuni ndi v i
ddi nl otulmar tornuadezv ol tatt umor imal i
gne, î
n
ti
mpce, 10- 30di nt rei ndi vi
zi i trataţ iaupr ezent att umor i.
-Î nl una24- al ună,f recv enţ at umor i
lormal ignel af emel el edi nt oat ev ariant ele
tratates- asi tuatî nt r
e50- 80%, cuomedi ede3t umor i/indi vid, i
arl amar torauf ostaf ect ate
30%di nani mal e.
-Femel el eadăpat ecuapășigl ifosat( concent raţ i
iadmi seî napadeconsum)au
dezv ol tatt umor imal igneî npr opor ţ
iede80%,cuomedi ede3t umor i/indi vid.Laf emel e,
maj or itateat umor ilorsuntmamar eşi ov ar iene.
-Gl andahi pof i
ză( cont roleaz ăf uncț ionar eat ut urorgl andel orendocr ine)pr ezintă
hiper trof ii
, hi per plazi i,adenoamededouăor imai mul tedecâtl amar tor ul net rat at .
-Toxi citat ea est e cr oni că,nu acut ă.Consi der ăm că,aceast a est e pr i
nci pala
capcanăpent rumaj oritateaconsumat or i
lor :ev aluar eacal i
tăț iișiar iscur iloral iment ului
dupăcal i
t ăț i
leor ganol epticeșidupăev ent ual elesi mpt omeapăr ut ei medi atdupăconsum,
fărăsăț inăseamadeef ect ul cumul atival subst anț elornoci ve.
-Bal anț aest rogen( hor monul femel )/test ost eron( hor monul mascul )est eder eglat ă.
Astf el,l af emel es- aî nregi st ratocant itat emaimar edet est ost er on,i arl amascul io
concent raț iecr escut ădeest rogen.Conseci nțeleacest ormodi ficăr iconst auî ncr eșter ea
agresi v ităț i
il af emel eșipi er der eai nstinct ul uimat ern, iarl amascul i, pi erder eaf er til
ități
i.În
plus, laf emel es- amăr itinci denț acancer ului mamar .
-La maj or itatea mascul ilorde șobol anis- au dezv olt atsi mpt ome gr av e de
i
nsuf i
ci enț ăhepat or enal ă;pr imel esi mpt omeauf ostobser vat el a90zi ledehr ăni recuNK
603;l af emel eauapăr utmait ârziu( masi vî nl unaa15- a) ;mascul i
ihr ăni țicuNK603sunt
mul tmai sensi bili l
anef r
opat ii progr esi v ecr oni ce
Soi amodi ficat ăgenet icacompani eiMonsant o( GTS40- 3-2)af ostanal izat ăî ntr-un
recentst udi udi nRusi a,coor donatdeMar i
aKonov alov așisuper vizatdepr ofesor ulî n
medi cină V.Bl inov m.Rezul tatele st udi ul uir ealizatpe cobaiau semnal atscăder i
semni f i
cat iveî ngr eut at elai ndi viziihr ăni țicusoi aMG, schimbăr igr av el ani v elulr inichilor,
fi
cat ul ui,t est icul el orșil ani v elcel ular.Deasemenea, consumuldesoi amodi ficat ăgenet ic
s-adov edi taf icauza mor tal it
ăț i
ii nf ant il
er i
di cate,cr eșter eaagr esi vitățiișipi erder ea
i
nst inct ul uimat er nl acobai it est aț i
.Acestt ipdesoi aaf ostaut or izatpent rucul ti
var eșiî n
Români a, pânăî nanul 2007.  
Exper ienț el el uiTudi scoșicol ab.( 2006)r elev ăt ulbur ărial eact ivitățiienzi mat i
cel a
nivelul i
ni mi iși rini chilor ,l
ai epur i
i hrăni țicusoi amodi ficat ăgenet ic.
Femel el edeșobol anhr ănitecusoi amodi fi
cat ăgenet i
caupr ezent atmodi fi
căr ial e
uterul ui și al eov ar elor, compar ativcui ndi viziihr ăni ț
i cusoi aconv enț ional ă.
Hamst er i
ihr ănițicusoi aMGșiur măr i
țimaimul tegener aț i
iși -aupi er dutabi lit
at ea
deaser epr oducel aat reiagener aț i
e, cr eșt er eal oraf ostaf ect at ă, iarmor talitat eapui lora
fostmul tmai mar edecâtl al ot ul mar tor .
Înmul tecazur i,nusuntdel imi tateexactsi t
uaț ii
leî ncar eef ect elenegat ivesunt
dator at egenomul uipl ant ei ,gl if
osat ul uisauest ev or badeef ect ulsi ner gicalcel ordoi
factor i.Ki shor eșicol ab.( 1992)susț incă,pl ant eleMG cur ezi st enț ăl aer bi cidenuau
capaci tat eadeadegr adaacest esubst anț e.Î nschi mb,er bicidel esuntt ransl ocat eși
depozi tat er api dî ndi fer i
teor gane, cum suntmer istemel eși semi nț ele.

87
 Gl ifosat ulest eomol ecul ăcuef ecter bicid,si ntet i
zat ăî nani i’ 70decompani a
Monsant o.Subst anț aaf ostcomer ciali
zat ăpent r upr i
maoar ăî n1976,subf or măde
Roundup.Î ntrucâtobunăpar tedi npl ant elemodi ficat egenet icpr ezint ăr ezist ențăl aacest
erbicid,elf iindf olosi tmasi vî ncul tur il
eMG,cer cet ăt ori
iauef ect uatde- al ungult impul ui
numer oase st udi icu pr iv i
rel a ef ect ulgl i
fosat uluiasupr a sănăt ăț i
ioameni l
or ,a
mami ferel orși apeșt i
lor .
ÎnAr gent i
na,ungr updecer cet ător idel aUni versi tateadeMedi cinădi nBuenos
Aires,subî ndr umar eapr of esor uluișidi rect oruluiAndr ésCar rasco,del al abor ator ulde
embr iologi e mol ecul ară au publ icatî n anul2009 st udi ilel orcu pr ivi
rel a ef ect ele
gli
fosat ul uiasupr asănăt ăț iioameni l
orșiani mal elor .Rezumăm cât ev adi nconcl uzi i
le
acest orexper ienț eși obser vaț i
i:
-Toat ecel uleleumanet est at ecuRoundupaumur itdupă24deor edeșini v elul
concent raț i
eideer bicidaf ostsubni v elulr eziduur ilorgăsi teî nal i
ment e.Adj uv anțiiut i
lizați
pent r
uf abr icar ea Roundup- uluimăr esccapaci tat ea gl ifosat uluide a penet ra cel ul ele
umane, grăbi ndmoar teacel ulelor .
-Gl ifosat ulper tur băact iv it
at eahor moni lorsexual i( andr ogenișiest rogeni ),at âtl a
bărbaț icâtșil af emei , l
aconcent r
aț iide8or imaimi cidecâtni velulr ezi duur il
ordegl ifosat
admi seî nSUA, înhr anaani mal elor.
-Roundup- ulapr ov ocatmoar teaa40% di namf ibieni ,laconcent raț i
iexi st ent eî n
câmpur ilecupl ant emodi fi
cat egenet icși î
napel edi nv ecinăt ateaacest ort erenur i
.
-Er bi cidel epebazădegl ifosatpr oducder eglăr ialedi vizi
uni icel ular elaembr i
oni ide
ari
cil uaț iî nst udi u.Di sfuncț ii
leapăr uteî nmecani smel edemul ti
pl i
car eaADN- ul uipot
conducel acr eșt erear iscul ui decancer .
-Gl ifosat ulal t
er eazăni v elulhor moni lorî nf emel elesomnul ui( Silurusgl anis)și
scadev i
abi l
itat eaouăl or.Pr ezenț aer bicidul uiînapăscadecapaci tateader epr oducer ea
somnul ui .
-Gl ifosat ul afect eazăf i
cat ul și enzi mel ei ntest inalel așobol ani ideexper iență.
-Er bici del epebazădegl i
fosatcauzeazămal f
ormaț i
ial eschel etuluil af et uși ide
șobol ani .
-Er bici del epebaz ădegl ifosataucauzatmal formaț iiînembr ioni idebr oascășide
găinăl aoconcent rațiede2, 03mggl i
fosat /kg,î nt impce,ni v
elulr ezi duur ilordegl ifosat
dinsoi aaj ungel a17mg/ kg.Li mi tamaxi mădegl i
fosatadmi săînsoi a, înț ărileUE, est ede
20mg/ kg.
-St udi ile de epi demi ol ogie di n Par aguay au ar ăt atcă f emei l
e ex puse t i
mp
î
ndel ungatl aer bicideaudatnașt er eunorcopi icumi cr ocef alie( capmi c) ,anencef alie
(absenț acer ebel ul uișiaencef al ului, asoci at ăcuabsenț aoasel orpl at eal ecut i
eicr ani ene)
șimal for maț ii al ecr ani ului.
-Î ncadr ar eagl ifosat uluiî ngr upaaI V-adet oxicitateest ei ncor ect ă,er bicidulf ii
nd
mul tmait ox icșimaiper i
cul ospent rusănăt ateaoameni l
orșiamedi uluidecâtsuger ează
cri
teriil
eacest ei cat egor ii.
Anal izar apor tuluist atisticdesănăt at e( apr i
lie2010)di npr ov inciaChacodi nnor dul
Argent ineiar at ăcă,î ni nter valul2000- 2009,număr ulcopi il
orbol nav idecancers- at riplat,
î
nzonel ecul tiv atecusoi at ransgeni că, trat atăi ntenscugl i
fosat .
Înanul2009,î nAr gent i
na,soi at ransgeni căRRocupa19mi li
oanedehect are,i ar
cant i
tateadeer bicidepebazădegl ifosatî nî nt r
eagaț arăadepăși t200demi li
oanedel itr
i.
f
.Reducer
eadi
ver
sit
ăți
ibi
ologi
ce
Exti
ndereasi
stemel
ori
ndustr
ial
i
zatedeagr i
cul
tur
ă,bazatepechi
mizareșisoi
uricu
uni
for
mitatefoart
eridi
cat
ă,acondusl areducereaagrodi
versi
tăț
ii
.Cult
uri
lemodifi
cate
genet
icvoraccent
uașimaimultf
enomenul deerozi
unegeneti
cădinagr
icul
tură.

88
 Plantelei nsect ici
deMGdi strugnumer oaseor ganismeneț intă:parazițișiprădăt or
i
naturaliaidăunăt or i
lorf i
tofagi, f
luturi
, colembol eet c.Unel edintreacest eaconstitui
ebaza
tr
of i
căpent r
udi ferit
especi isăl baticecar epotf iser iosaf ectat e,dincauzadi minuăr i
i
surselordehr ană.Ast f
el,pierder i
l
epotaf ectal anțur ișir ețeletrof i
ceî nt
regi,acolounde
producăt oriipr i
mar isuntpl ant eleMG.Lar apițașil asf ecl aMG,t olerant
el aglif
osat ,s-a
const atatcăpopul ații
ledeal bineșidef luturiînacest ecul t
urișiî nzonel emar ginalesunt
mul tmai săracecompar ati
vcucel econv enț ionale.
Hansenșicol ab.( 2001)auconst atatcă,t oxineleel iberatedecăt r
epl ant
eleMGî n
sol,prinsecr eții
ler adiculare, sărăcescdi versitateadet ri
ti
v orelordinsol .
Cont ami nar eacul turi
lorneconv ențional e,prinpol enșisămânț ă,poateconducel a
pierdereadi versitățiigenet iceacul turi
loragr i
colepr i
nî nglobar eaacel orașiconst rucți
i
genet i
ceî ngenomul lor.
Util
izareaî nmodr epet ataer bicidel ort otale,încul turi
leMG,poat econducel a
dispar i
ți
aanumi tort i
pur idebi ocenoze( mar ginil
ecul turi
lor,adr umur il
orș.a.)undet răiesc
diversespeci i veget alespont ane, r
ozăt oar eși alteani mal esăl batice.
g.I
mpact
ulsoci
o-economi
cșiambi
ent
alalOMG-
uri
lor
Cer cet ărileef ect uateî nSUAșiAr gent i
nacupr ivi
rel aimpact ulsoci o-economi cal
soieit r ansgeni ceauev idenț i
atoser iedeaspect enegat i
vecar epotf iext rapol atelat oate
cultur i
lemodi ficat egenet ic.
Ext inder eamonocul turiilasoi amodi fi
cat ăgenet ic( RR)puneî nper icolsecur itatea
ali
ment ar ăpr indezaf ect areat erenur il
oragr icoledest i
nat epomi lorf ruct i
fer i,legumel or,
grâul ui, creșt er iibov i
nel oret c.Î nAr gent inanumaiî nper ioada2000- 2005af ostschi mbat ă
dest i
naț iaa4, 6mi lioanedehect areînf av oar eacul turilordesoi aMG.
St at i
st i
ci l
eguv er nament alear gent i
nienear atăcă,î nper i
oada1996- 2002,săr ăciaa
crescutî naceast ăț ar ăî ngr ij
or ătordemul t.Ast f
el,număr ulper soanel orcar enumaiau
accesl a„ coșulal iment ardebază”acr escutdel a3, 7mi lioanel a8, 7mi li
oane,adi că25%
dinpopul ațiaț ăr i
i.Monocul tur i
ledesoi aMGsunt„ fermef ăr ăfermi eri”.Tehnol ogi i
lef oarte
perfor mant especi ficecul t
ur il
ordesoi aMGnecesi tădoardoimunci tor ipeanl a1. 000de
hect ar e.Ast fel ,înper ioadader ef eri
nț ă, număr ul șomer il
oracr escutdel a28l a37%.
Compani il
epr oducăt oar edeOMG- uriridicăpr ețulsemi nțelorî nmodconst ant ,pe
măsur ăcedomi năpi ațadesemi nțe.Î nSUA, î
npr imăv araanul ui2010pr ețulsemi nț elorla
soiamodi ficat ăgenet i
c( RR2)er adedouăor imaimar edecâtl asoi aconv enț ional ă.
Monsant oacr escutpr ețulsemi nțelorcu143%f ațădeanul2001.„ Prețdemonopol ”
,așa
cum aconcl uzionatșiDepar tament uldeJust iț
iealSUAî ni nv
est igațiil
ef ăcut e,caur mar e
asesi zăr i
lorv eni t
edi npar teaf ermi eriloramer icani.Di npăcat e,posi bi l
itățil
edeopț i
unea
fermi er ilordi n zonel ei nv adat e cu OMG- urisuntt otmair eduse.Pe l ângă cr eșt erea
accent uat ăapr eț uluil asemi nțe,cant it
ăț i
ledegl ifosatsuntt otmaimar i,di ncauza
apar ițieibur ui enilorr ezistent el aaceast ăsubst anț ăact ivă.Toat eacest echel tuielisev or
regăsi impl icitîncost urilet otmai r
idicat eal eal iment el or.
Cul turil
e modi ficat e genet i
c au f ostcr eate doarpent ru pr of i
t,iarcompani il
e
producăt oar educopol iti
căext rem deagr esi vă,pent rupr omov areal or.
Unadi nt reconseci nț eleut ili
z ăriidesemi nțeMG est e pi erder eadr ept ul
uidea
refolosisămânț apent r ucul tur i
leur măt oar e.Laachi ziționar easemi nțelor ,agr icul t
or ul
semnează un cont ractî n car eseobl i
gă să nu f olosească sămânț a obț inut ă pent ru
î
nf i
inț ar eauneinoicul turi.Sămânț af iindpat entată,agr icultorulv at rebuisăcumper e
semi nț el edel acompani il
epr oducăt oar e,î nf iecarean.Dacăf er mier ulest edepi st atcă
deținecul turiMGf ăr ăsăf icumpăr atsămânț aî nanulr espect i
v,est epasi bi ldepl ăt i
rea
unoramenzișidespăgubi risubst anț iale,î nbazadr ept uluidepr opr i
et atei ntelect ualăal
compani ei.Î n pl us,l egi slația,car et eor eti
cî șipr opune să pr ot ejeze f er mier i
ide

89
cont ami nar e cu OMG ( pr in pol en șisămânț ă) ,est e absol uti napl icabi lă.Compani ile
producăt oar edeOMG- ur iaducanualî nf aț ai nst anț elordej udecat ă mi idef er mi eri
nev inov ați căr or al i s-aucont ami nat ,prinpol ensausămânț ăMG, cultur i
lenon- transgeni ce.
Est i
măr i
lear at ăcă, sumel epl ăt it
eanualdef er mi er isubf or mădedespăgubi rivariaz ăî nt r e
741 mi li
oane și1, 285 mi liar de $.Fer mi er iinu au cum să demonst reze că acel e
cont ami năr isuntacci dent aleșicănuest ev or badespr eî ncăl car eai ntenț ionat ăadr ept ul ui
deaut or .Exempl ulf er mi er uluicanadi anPer cySchmei seradev enitar hicunoscut .Cul tur a
desoi aconv enț ional ăal uiPer cyaf ostcont ami nat ădel asoi aMGav eci nuluisău.Per cy
nuși -ador itni ciodat ăsăcul tivepl ant emodi ficat egenet i
c.Cut oat eacest ea,elt rebui esă
plăteascădauneî nv aloar edezecidemi idedol ar icompani eiMonsant o, pent ruî ncăl car ea
drept ului deaut orasupr asemi nțel or.
InI ndi a,î nper ioada1997- 1998,pest e1. 000def er mi eris- ausi nuci sdi npr ici na
eșecul uiî nr egi str atdecul turiledebumbacBtalcompani eiMonsant o.Conf orm publ i
ci tăţ i
i
compani ei,bumbaculBtest e modi f i
catgenet ic pent rur ezi stenț ăl a at acull ar v elor
dăunăt orul uiPr oser pinuspr oser pinașiarf it rebui tsădeapr oducţ i
icr escut ef ermi er i
lor
i
ndi eni .Î nr ealitat e,cul tur i
ledebumbacMGdel aMonsant oauf ostdi st ruseapr oapeî n
total it
at edePr oser pinus,i arf er mi er i
in- auput utsăr est i
tuieî mpr umut ur ilebancar eur iașe
angaj atepent rui nv est iție.Dat orităcondi ți
ilorcl imat icedi nani irespect i
v i,af osti nhi bat ă
sintezapr ot eineii nsect ici deî npl ant ă,î nt impce,ev ol uțiadăunăt or uluiaf ostf av orizat ă.
Acest easuntsur pr izel epecar el epotof er iOMG- urile,dat or ităcar act er uluial eat or i
ual
l
ocal izăr i
it ransgenel orî ngenomul cel ulelorgazdă,așacum s- apr ezent atl aî nceput ul
acest ui subcapi tol .
Unal tdezav ant ajalcul t
ur ilorMG est e uni for mi t
at eagenet i
că f oarter i
di cat ăa
plant elordeundeapar er isculcaunpar azi tnou,sauunal tf actordest ressădi st rugă
î
nt reagacul tur ă.
Monocul tur ile cu pl ant e modi ficat e genet i
cr ezist ent el a er bi ci de ( denumi te și
super bur uieni )det ermi năapar iți
ar ezi stenț eibur uieni l
orl aer bicidult ot alpent rucar ear e
i
nser at ăgena.Î nAr gent i
naaf ostr apor tat ăpr ezenț aa10speci idebur uienidi ngenur il
e
Viol a,Pet uni a,Ver bena,Convol vul us,I pomoea,Sor ghum ș. a.,r ezist ent el agl ifosat ,iarî n
Br azi l
ia5speci idebur ui eni .Comi tetuldeAcț iunepent ruRezi stenț al aEr bicide( Her bici de
Resi st anceAct i
onCommi ttee-HRAC)ai dent ificatunnumărde19bur ui enir ezistent el a
glifosatî nî ntreagal ume.Î nanul2013,I SHRW ( The  I
nter nat i
onalSur v eyofHer bici de-
Resi st antWeeds)r apor tează190depopul aț iidebur uienir ezi st ent elaer bicidepebazăde
glifosat .Î nmodpar adoxalșiapr oaper idicol ,sol uț i
apr opusădecompani ilepr oducăt oar e
est eceaacr eăr iiunornoiOMG- ur i,cur ezi st enț ăl aal teer bicide.Î nBr azi lias- aaut or izat
dej aunsoimodi f icatgenet icdesoi acur ezi stenț ăl aer bi cidul2, 4Dcar eest emait oxi c
decâtgl ifosat ulșiest ei nt erzi sî nmaimul teț ăr i.Dacăut il
izeazăî ncont i
nuar esoi ur il
eMG
rez i
st ent el agl i
f osat ,număr ult ratament el ort r ebui esăcr eascăde3- 4 or i
.Veni tur ile
compani eisuntt otmaimar i
,î ntrucâter bi cidulî lf urnizeaz ă aceeașicompani e car e
produceși semi nț elemodi ficat egenet i
c.
Rapor tulDepar tament uluiAgr icul turiișiSer v i
ciuluiNaț i
onaldeSt at i
sticăAgr icol ă
dinSUApeanul2009demonst reazăcă,î nper ioada1996- 2008( 13ani ),numaiî npr imi i3
anidecul tiv areasoi ei,por umbul uișibumbacul uimodi ficatgenet ics- aî nregi stratun
consum maiscăzutdeer bicidef aț ădecul tur il
enon- t
rangeni ce.Î nanul2007,î ncul tur il
e
MGs- aaj unsl aunconsum deer bi cidecu20%maimar ef ațădecul tur il
enon- transgeni ce,
i
aranulur măt orcu 27%.Fact or iicar eau det er mi nataceast ă cr eșt eresuntapar iți
a
„super bur ui enilor ”î n cul turile MG șir educer ea cant i
tăț iide er bi ci de di n cul tur il
e
conv enț ional e.Concl uz iil
er apor tuluiar at ă că,după 13 anide f ol osi re a cul tur i
lor
transgeni ceî nSUA,cant itateat ot alădepest i
ci depehect aracr escutcu26% f ațăde

90
cul t
ur il
econv enț ional e.Si tuaț iaest eșimaigr av ăî nAmer icadeSud.Deexempl u,î n
Ar gent inacant itateadeer bi cidef olosi tăl asoi aaf ostmaimar ecu42, 6% î nanul2000,
fațădeani i’90.Deasemenea, înper ioada1995- 2001pr ețulpest icidel oracr escutcu165%
l
aer bi cide,cu8, 3% l ai nsect icide,r espect iv22, 8% l af ungi ci de.Așadar ,av ant ajedoar
pent rumul tinaț ional elepr oducăt oar edeOMG- ur i
,î nt impce,f ermi er i
lorl isedi mi nueaz ă
prof i
tul ,i
armedi ul înconj ur ăt orest et otmai otrăv it.
Pr oducț i
ilef oar temar i alecul tur i
lorMG, clamat edepr oducăt orii și apăr ătoriilor, s-a
dov edi tcănuaucor espondentî nr eal it
at e.St udi il
eef ect uat eî npest e8. 200del ot uri
exper iment aleal edi feriteloruni v er sităț idinSUAar atăcă,soi aRRar epr oducț iamedi el a
hect armaimar edecâtsoi aconv enț ional ă,doarcu6- 10%.Î nanul2009,or gani zaț i
a
fermi er i
lordi nBr azi l
ia, FARSUL, apubl icatr ezul tat elecompar ativ eobț inut el apr oducț iade
soi al a61desoi ur i,di ntr ecar e40modi ficat egenet i
c,iar21conv enț ional e.Concl uzi a
studi uluiest ecă, laacel eașichel tui elidepr oducț ie, soiuri
lenon- t ransgeni ceauî nregist rat
o pr oducț ie medi e cu 9% maimar e decâtcel e MG.Ami ntim ai cișif apt ulcă,
supr apr oducț i
il
eagr icoleauapăr utî nai nteacul turilormodi ficat egenet ic,i arar gument ul
reducer iicant i
tăț i
ide pest icide î n cazulcul t
ur ilorMG nu se susț i
ne,așa cum s- a
demonst ratdej a.
Ut i
lizar eamasi văaî ngr ășămi ntel orchi mi ceșiaer bici del orșimonocul turacar ese
pract icăl apl ant elemodi ficat egenet cr
i educf ert i
litateașimăr escer ozi uneasol uril
or .
Glifosat ulî mpi edicăabsor bț iaî npl ant ășit ransport ulunormi cr oel ement edel a
rădăci năspr et ulpi nă.Zobi ol eșicol ab.( 2010)const atăni v elur iscăzut edef i
erșide
manganî npl ant eledesoi aMGt r atat ecugl ifosat ,ceeacedet ermi năr educer idecr eșt ere
aler ădăci nilorșil ăst arilor .Acest e car enț e de ol igoelement e au i mpl icaț i
ișiasupr a
aliment ației umane, deoar ecescadev al oareanut ritivăaal iment elor .
Lasoi amodi ficat ăgenet icRR,gl if
osat ular ei mpactnegat ivasupr af ixăr i
iazot ul ui
atmosf ericșii mpl icitasupr acr eșt er iipl antel or.Di ncauzaacest order egl ăr i
,încondi țiide
secet ă, pr oducț iadesoi aascăzutcu25%.Gl i
fosat ulpăt rundeî nnodozi tăț i
ler ădăci nilorși
afect eazăact ivitateabact er iilorf ixat oar edeazot .ReddyșiZabl ot owi cz( 2003)ar atăcă
biomasaacest ornodozi tăț i s-ar eduscupânăl a28%.
Numer oasest udi idemonst reaz ăcă,ut ili
zar eaî ndel ungat ăagl ifosat uluicr eșt e
sensi bi l
itateapl ant elorl abol icr ipt ogami ce.Aceast asedat or eazăder egl ăriiabsor bțieiși
transl ocăr iinut rienț ilor( fi
er ,mangan,zi nc)car easi gurăr ezi st enț al abol iapl ant elor .La
soi a MG s- a demonst ratcor el aț i
a pozi ti
v ă di nt ret r
atament ele cu gl i
fosatșiat acul
ciuper ci orFusar
l ium car epr oducof ili
reapl antel or .Acest eci uper cipr oduct oxinef oar te
per i
cul oasecar eaj ungî nhr anaani mal elorșiaomul ui,afect ându- lesănăt atea.Lapor ci ne
șibov ine, mi cot oxi nel epr odusedeFusar i
um scadf erti
li
tateaani mal elor .Ef ect elenegat ive
alegl ifosat uluiasupr apl ant elordecul turăper sist ădel a18pânăl a36del unidupă
apl i
car e.At aculmasi vdeFusar ium di ncul tur i
leconv ențional edegr âușior zaf ostasoci at
cuapl icar eagl i
f osat uluiîncul tur ilepr emer găt oar e.
OMG- ur i
le nu suntadmi se î n agr i
cul tur a ecol ogi că.Exi stăî n schi mb,r iscul
cont ami năr iiacest orcul tur icuOMG- urișiaî nr egi strări
iunorpr ej udi ciiser ioasel ani vel ul
fermel orr espect i
v e, darși aconsumat or il
ordeal iment eecol ogi ce.
Pent ru medi iler ur al eî n car e est e dezv ol tatagr ot ur ismul ,pr ezenț a cul tur i
lor
modi ficat egenet i
cî nmi ci lef er mer epr ezint ăundezav ant ajmaj orpent rui magi neași
atract ivit
at ea acel or zone. Aceast ă af irmaț ie se bazează pe opozi ția maj orităț i
i
consumat or il
orf ațăOMG- ur ișipr efer ințal orpent r uconsumuldeal i
ment et radițional eși
sănăt oase.
Unal taspectalbi ot ehnol ogi ilormoder neî lr eprezintăper icol ulmonopol izăr i
ipi eț ei
mondi aledepr oduseal iment ar edecăt r
egi ganț iimondi aliaiagr o-chi mi ei.Dependenț a

91
agr icultor i
lorși aconsumat oril
ordepr odusel ecompani ilorpr oducăt oar edeOMG- ur ipoat e
av eaef ect eapocal ipt i
ceasupr av iitorul ui și asi gur anț ei aliment ar eaomeni rii.
Pent r
uaî mpi edica accesulagr icul tor ilorl a semi nț econv enț ional eșipent rua
cont rola pi ața de semi nț e,compani a Monsant oaî nceputsă cumper e soci etăț il
e
producăt oar edesemi nț enon- transgeni cedepecont i
nent ul amer ican.
Str ategiacompani ilorpr oducăt oar edeOMG- ur iest eunaf oar tecompl exă.Acest ea
cumpăr ăsupr afeț ei mensedet er enur iî nAmer icadeSudșiî nAf ri
ca,undeî nf iinț ează
cul turimodi f
icat egenet icl ascar ăi ndust rial ă.Î ncompl ici tat ecuguv ernel edi fer i
tel orț ări
dinacel ezone,mul ti
naț i
onal eleaducsăr ăci eî npopul aț iil
eaut oht onecar esuntobl igat e
chi arsămi grezeî nmul t
ecazur i.Deexempl u,î nPar aguay ,guv er nulv indeî nmodi l
egal
terenur ipubl icepr ieteni lorpol iti
cicar eauaf acer icusoi amodi ficat ăgenet i
c,i arț ărani i
suntev acuaț iînmodf or țatdi nacel er egi uni .Î nmoment uldef ață,77% di nsupr af ața
agr icol ăaț ăriiest edeț inut ăde1%di npopul ație.Di nanul1990î ncoace,100. 000demi ci
fermi eriauf ostobl i
gaț isămi gr ezeî nmahal alel eor așel or .Apr oxi mat iv9. 000def ami li
i
rural esuntev acuat eî nf iecar eanpent ruext inder eacul tur i
lordesoi amodi f
icat ăgenet ic.
Înul ti
mi ianiaui zbucni tnumer oaseconf lict edeschi seî nt remi ciif er mi er i,pr opr ietar iide
terenur i
,î nmaj or i
tat est r ăini,șipol i
ție.Uneor i,ț ărani isunti nt imi daț idecăt regar dieni i
î
nar maț iaicompani il
or .Al teor i
,gospodăr iilel orsuntpul v er izat edi nav ioncugl ifosatsau
altechi mi cale,pent r ua- idet ermi nasăpăr ăseascăzonașisăf acăl occul turilordesoi a
modi f i
cat ăgenet ic.Ni cioameni ideșt iințăcar edezv ălui er iscur ileOMG- ur i
lornusunt
scut i
țidev iolenț eleact ivișt i
lorOMG, al eangaj ațilordi nf er meșichi aral eof ici ali
t ăț i
lor ,așa
cum s- aî ntâmpl atcupr of esor ulCar rasco,del aUni ver si tateadeMedi ci nădi nBuenos
Aires, î
naugust2010.
Pr oducăt or i
ișisusț inăt oriiOMG- ur i
lorsusț i
ncăpr act icar eacul tur i
lormodi f i
cat e
genet icr educe consumuldecombust i
bi lf osi l,pr inr educer eanumăr uluidet r ecer icu
tract orul și cu mași nile agr icol e. Ev al uăr ile f ăcut e de cer cet ăt or ii ndependenț i
demonst reazăî nsăcă, ener giaf osi l
ăsal v atăpr inr educer eanumăr ul uidel ucr ărimecani ce
est ef olosi tăî npr oducț iadeer bicideșial tepest icideapl icat emasi vî ncul t urilemodi f i
cat e
genet ic.
Cr edem căauf ostpr ezent atesuf icient edat eșii nf or maț i
ipent r
uaneconv ingecă
acest e compani ipr oducăt oar e de OMG- ur inu suntsoci etăț if ilant ropi ce șinu sunt
i
nt er esateni cisăr ezol v ef oamet eaî nl umeșini cisăpr ot ejezemedi ul, așacum cl amează
î
ncampani i
ledepr omov ar eor gani zat eî nt oat ezonel el umi i,cusumeenor medebani .
Mul ti
naț i
onal ele di n domeni ulagr o- chimi eiî ncear că să mi ni mi zeze ef ect el e cul tur i
lor
modi f i
cat egenet icșisădi scr edi tezecer cet ăt or iicar el epunî nt r-ol umi nănef av or abi lă.
Cr edcăarf iut i
lpent r unoisăneami nt i
m cum s- aî nt âmpl atcuDDT- ulî nani i’60,cânds-
aut raspr imel esemnal edeal ar măcupr ivirel ai mpact uldezast ruosalacest uii nsect icid
asupr aoameni lorșiamedi ului.Dupăpubl i
car eacel ebr ul uiv ol um Si l
entspr i
ngî ncar ea
prezent atper icol eleDDT- ul ui,cer cet ătoar eașiscr ii
t oar eaRachelCar sonaf ostgr at ul ată
decăt remar ilecompani ipr oducăt oar edeDDT, cuapel ativ ulf emei ei ster i
că.Ul ter ior, toat e
concl uziil
eșipr ev iziuni lecer cet ăt oar eis- auadev erit.Î nani i’ 70,DDT- ulaf osti nt er zisî n
țărilei ndust riali
zat e,i arî nanul2004,pr inConv enț i
adel aSt ockol m af osti nter zispet ot
globul .Ast ăzi ,acei așiact or idet al iemondi al ă,cuof or țăeconomi căcol osal ă,v insăne
demonst rezecăscopull upt eil orest eunulcar itabi lșicăsal var eaomeni riiv inedel aOMG-
uri.
Unex empl usi mi l
arcucelalOMG- ur i
lorest ecelaladi tiviloral iment ar i( îndul citor i
,
emul gat or i
,conser v anț i,ar ome,col oranț i) ,cunoscuț isub numel e de E- ur i
.Acest e
subst anțechi mi cedesi ntez ăper mi tconser v ar eaal iment el orpet er menl ungșil ei mpr imă
cul orif oar t
eat ract iv e.Î nur măcu30ani ,cândauî nceputsăapar ămasi vî nal iment el e

92
noast re,consumat oriil e- au t rat atcu i ndif
erenț ă.Ast ăzi,t abl oulE- uril
or ,î ntocmi tde
comuni tateamedi cală, est eunulcut remur ător.Pel ângăașanumi tele„ E-ur ibuneˮ ,9sunt
cat alogat ecaf iind„ suspect e” ,4suntper i
culoase,24suntt oxicei ar10cat alogat es- a
const at atcăsuntcancer i
gene.
Pânăî nur măcuunt r
eianidezi le,compani iledi ni ndust r
iaal iment ar ăneasi gur au
căE127( eritr
ozi na)est esi gur .Acum,elnumaif igur eazăpel i
st aE- ur iloraccept ate
î
nt rucâts- adescoper itcăest ecancer igen,dupăceanidezi lel -
am consumatodat ăcu
diver sel eal i
ment econser vate.
Cașiî ncazulE- ur ilor,al i
ment elemodi ficategenet i
cnuauot oxici tateacut ă,iar
efect eleasupr asănăt ățiioameni lorsev ădî nt i
mp.Consi der ăm că, aceast aest epr incipala
capcanăpent rumaj or it
at eaconsumat or il
or:ev aluar eacal itățiișiar i
scur iloral i
ment ului
dupăcal itățileor ganol ept i
ceșidupăev ent ualelesi mpt omeapăr utei medi atdupăconsum,
fărăsăț inăseamadeef ect ul cumul atival substanț elornoci v e.
Pr oblema cul tur il
ormodi ficat e genet i
c est e mul tmaigr av ă decâta mul t
or
subst anț echi mice,î nt rucâtel eser ăspândescî nmedi ulî nconj urăt or.Pol uar eagenet i
că
poat ef imaidăunăt oar epet er menl ungdecâtceachi mi căî nt rucâtai ciest ev orbade„ viu”,
i
arv i
ular ecapaci tateadeaser epr oduce.Umani tateaarput eaaj ungel asi t uațiaîncar e,
î
nt reagabi osf erăsăf i
econt ami nat ăcuOMG- ur i
,săconst atăm ef ectelecat astrofale
asupr a sănăt ățiioameni lorșial e medi uluișisă nu maiav em posi bilitatea de a l e
cont racar a.Î nani i’90,cândauf ostl ansat eîncul t ur ă,i nfor maț ii
lel egat edei mpact ul
negat ivalOMG- ur il
orapr oapecănuexi st au,acest eaf iinddescoper iteul ter ior.Înf i
ecar e
an,oameni ideșt i
ințădescoper ănoișinoiper icol eal eOMG- ur i
lor,înt i
mpce,cul turil
e
modi f i
cat egenet iccucer escpl anet a.
Compani il
e pr oducăt oar e de OMG- urișipest icide nu dor esc bi nel e gener alal
omeni rii,cidoarpr ofituricâtmaimar ișiput erecâtmaimul t
ă.Î npl us,numer oșioameni
polit i
cișior gane de deci zie subor doneaz ă cont rov ersat a pr obl emă a OMG- uril
or
i
nt er esel orpol it
iceșieconomi cei medi at e.PIBmaimar e, niveldet raimair i
di catet c.Al tfel
spus, benef ici
ilesuntmai impor t
ant edecâtr i
scur i
le.
Nusepoat ef acedezv olt
ar edur abi l
ăcuOMG- ur i,cuf ii
nț ei nvent at eî nl abor ator,
apoiel iber ateî nmedi ușii ntr oduseî nal iment ațianoast ră,f ărăsăcunoașt em pedepl i
n
per icol elel acar eneexpunem.Deaceea, atâtconsumat or i
icâtșiagr i
cultor iit r
ebuiesăf i
e
câtmaibi nei nfor maț ișicâtmaipr ecauț i
,pent rubi nel el or,darșipent rusănăt ateași
sigur anț aal iment arăagener aț ii
lorv ii
toar e.
Capi
tol
ul13
ETI
CĂECOLOGICĂ
Înli
mbaromână,v aet
ocabul i
căprovi
nedingrecesculet
hoscar
eînseamnă–obicei
,
mor
av,car
act
er,moral
ă.Conform di
cți
onar
uluienci
clopedi
c(2004)
,pri
net i
căî
nțel
egem
ști
i
nțacareseocupăcustudi
ulpr
incipi
il
ormor
ale,cul egi
l
elordedezvol
tar
eistorică,cu
conți
nut
ulșir
olull
orî
nvi
ațasoci
ală.Eti
cast
udi
azăf undamentel
elogi emor
ceal alei(bine,
rău,dreptate,libertat
e,dator
ie,obligaț
ie,v i
rtute,al egere,rați
une) ,adică pr
incipii
l
e și
regul
il
edeconv ieț
uireaoameni l
or,r
elați
i
leomul uicusoci etat
eaî nansambl uei.
Conținutuletici
idif
erădelaosoci et
atel aal ta,delaoper ioadăistor
icălaal t
a.În
cadruleti
ciigener al
eexistășicâtevaramur ialeet iciiapli
cate,dintrecareosăneopr i
m
asupraecoet i
ciisaueticaecol
ogicășiagroetica.
Ecoeticaest eundomeniuapl i
cati
valeet iciigeneralecareseocupădepr incipi
il
eși
regul
il
emoral
ecet rebuiesăguver
nezerel
ați
il
eomul
uicumedi
ulsăuî
nconj
urăt
orșimai
alescupr
ocesulvastșicompl
exalbiodi
ver
sit
ăți
i.
Et
icaecol
ogi
căi
ncl
udeoser
iedepr
inci
pii
,di
ntr
ecar
eenumer
ăm cât
eva:
a.Fi
ecar
especi
ear
eoval
oar
eînsi
nepent
rueconomi
anat
uri
i
.

93
b.Toat especi i
lepotdeveni ,l aunmomentdat ,unf act oreconomi cconsi der abilacăr ei
valoar enuaf ostî ncădescoper it
ă.
c.Toat especi i
lesunti nt erdependent e.
d.Nat ur aareoval oar espi ri
tual ăşiest eti
căcar eest esuper ioar ăval or iieconomi ce.I n
i
st or i
e,f i
lozof i
i,cl ericii,poeţ ii,ar ti
ştii
,scr i
itorii,muzi cieni iauf osti nspi raţ idenat ură.
Pent r
u mul țidi ntre aceșt ia,i nspi rația est el egat ă or ganicde exper ienț a di rect ăî n
medi ulnat ural.Si mpl el ei nf ormaț i
idespr eospeci e,obser var eaeiî nmuzee,gr ădini
bot ani ceșizool ogi cesauv izionar eav ideonuest esuf i
cient ă.Apr oapet otioameni i
apr eci ază v iața săl bat ică,est et i
ca pei sajelorşiact ivit
atea î n aerl iber .Odat ă cu
pierder eaunorspeci ideani mal e,plant e,habi t atesev api erdeoi mpor tant ăsur săde
i
magi naţ ieamul torgener aţ i
idear t
işti.
e.Di ver sit
ateabi ologi căest enecesar ăpent ruacunoaşt eorigineașievol uț iavi eţi
i.
Agr oeticaest eundomeni uapl icat i
valet i
ciigener al
ecar est udiazăf undament ele
met odel orșimi jl
oacel orpr acticepr i
ncar esepoat er ealizapr otecț iaagr oecosi stemel orî n
așaf elî ncâtsăasi gur eper pet uuomeni r
iipr oduseal i
ment aredeî nal tăcal i
tateî ntr-o
agr i
cul tur ăsust enabi l
ă.
Conșt i
ințaecol ogi căs- af or matt reptat,de- alungul deceni il
orși asecol elor.ÎnI ndia
antică,găsi m pr i
nci piulj ainistcar esebazapepr i
ncipiulsănuuci zisausăf acivr eunr ău
niciuneicr eaturi.Unuldi nt repr emer găt or i
ieur openiaiconsț ii
nțeiecol ogi ceaf ostSf ânt ul
Franci scdeAssi si( 1182-1226)car eer aunmar ei ubitorșipr ot ectoralani mal el
orșial
natur ii
,î ngener al.Însecol ulalXI X-l
ea,oser iedear tiștișipoeț iamer icanișieur openiau
sesi zat ,prinoper el el or,îmbol năv ireaambi anț ei.
Înanul1962, renumi tacer cetătoar eamer icanăRachelCar son, înt otat âtdecel ebră
asal ucr areSi lentSpr ingt rageunsemnaldeal armăcupr ivir
el ai mpact ulact i
vitățil
or
antropi ceasupr amedi uluiambi ant ,refer i
ndu- se,î nspeci allaef ect el
edezast r
uoaseal e
DDT- uluiasupr apăsăr i
lor .Redăm unf ragmentdi ncuv ânt ulei,rost itlaoconf er i
nță, î
nanul
1962:Î nzi l
eleînai ntedeHi roshi maeuam cr ezutcăexi stădomeni iputerni ceșii nviolabi l
e
al
enat uri
icum arfimări
leșioceanele,marel
eciclualapei
,car
eseaf lădincolodeput erea
di
structi
văaomul ui.Darm-am î nselat
.Chiarșiacestelucruri
,cepăr eausăapar ț
ină
adevăruri
l
oreterne,nusuntnumaiameni nț
ate,daraucăzutdejaînmânadi str
ugătoarea
omului.Concl
uzialuiRachelCarsonest ecăomulnupoat efistăpânulnatur
ii,i
arpentrua
supr aviețuitr
ebui esăsest r
ădui ascăsăf i
eunpar t
enerî nțeleptal ei
.
Numer oaseleconcepț iideet i
căambi entalăapăr utede- alungult impul uiauf ost
sist
emat izatedePui așicolab.( 1999)î ntreicategorii:
a.Oconcepț eegocent
i ri
că,cuoabor dareliber ali
stă,car epuneî npr im planbi nele
i
ndiv idualcupr eț
ulexpl oatări
ilamaxi mum ar esurselornat ur ale.Astfeldei deisegăsesc
șiînf i
lozofialuiKantșiî naf i
rmaț iahor ti
cult
oruluișigenet icianuluirusMi ci
urin(1855-
1935)–Noinuput em așt eptadar uridel anatură,sar cinanoast r
ăest esăil esmul gem.
Acest econcepț i
iaucondusl anumer oasei nter
v ențiinesăbui teînnat ură,de- al ungul
deceni il
or.Adepț iiacestorpr i
ncipiimani festăunopt imism t ehnol ogicexager at
.Eicr edcă
tehnol ogiapoat egăsi soluți
i l
aor icepr obl
emă.
b.O concepț ieecocent r
ică,car eadopt ăpr i
ncipiil
eecol ogismuluif undament al
ist
,
extremi st. Etica ecocent r
ică t rece omulpe pl an secund,după bi odi v
ersit
at e și
bioconser v
are.Eaat ri
buieov aloar einstri
nsecănat uri
i,cut oat ecomponent el
esalev i
iși
nevii.Unpr ecursoralacest eiconcepț iiesteconsider atmor alistulamer i
canAl doLeopol d
careconsi deracăf iecareindiv i
dest eun„ cet
ățean”cudr ept uridepl i
nealnat uri
i;i
ndiferent
căest ecopac, om saui nsect ă.
c.Oconcepț eant
i r
opocent ri
căconf or
m cărei anat uraest eî nserviciulumani tății
.În
servicul umani tăț
iideci,nuai ndi v
idului,cași î
net i
caecocent r
ică.Nat urat rebuietratatăcu

94
„moder aț i
eșii nteli
gență”pent r
ucădacăea„ naufragi
ază”at ragedupăsi neî ntr
eaga
omeni r
e.
Ceimaimul ț
ioamenideșt i
ințăsesi t
ueaz ăpepozițiimoder atantropocent ri
ce.
Concepț i
a moder atant ropocentr
ică înglobeazăt oateaspectelepozi t
ivealecel ort rei
concepț iidebază:at enț i
aomul uitrebui efocali
zatăpenat ură,î nansambl ulei;omul ,
făcândpar tedinnat urătrebui
esăsesupunăacel or
așiregul
icașicel el
alt
ef i
ințe;omula
dev enitsuper i
ortuturorcel or
lal
tespeci i
,ceeeceî lobli
gălaasumar earesponsabi lit
ăț i
i
protejări
imedi ul
uiambi ant;gri
j
af ațădegener ați
il
ev i
it
oarenu sepoat er eali
zapr i
n
reî
nt oarcerea la o nat ură bucoli
că at ehnică cipr i
n ecotehnol ogi
i,prin pr omov area
principi
ilordezvoltăr
iidurabil
e.
Epilogulcarearput eastalabazaacest eiconcepți
iest
e„ Ut inonabuti”adi că„Uzaț i
darnuabuzaț i
”.Cual tecuv i
ntesănef olosi
m deopot r
ivădedar urilenatur
ii
,al eștii
nțeiși
tehniciidarsănuabuz ăm deel e.

95