ORGANIZAREA ASISTENŢEI PERINATALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Programul perinatal se axează pe următoarele strategii de implementare:

1. Regionalizarea asistenţei medicale perinatale. Depistarea şi referirea femeilor cu risc sporit în
naştere la un nivel mai superior de acordare a asistenţei perinatale.
2. Ameliorarea asistenţei antenatale, în naştere
3. Ameliorarea asistenţei neonatale.
4. Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în tehnologiile moderne ale asistenţei antenatale, în naştere
şi neonatale.
Strategia I. Regionalizarea asistenţei medicale perinatale.
Structura asistenţei medicale perinatale de 3 nivele organizată în cadrul unei regiuni
geografice concrete se numeşte regiune de îngrijire perinatală. Programul naţional stabileşte
următoarele nivele de asistenţă medicală perinatală:
Nivelul I. Instituţiile medicale de acest nivel asigură cu asistenţă medicală de ambulator şi de
staţionar femeilor gravide fără risc, sau risc minor, asistarea naşterilor fiziologice la termenele de 37
– 41-42 săptămâni, îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi cu o greutate la naştere de 2500 g şi mai mult.
La nivel de ambulator (CMF, Centrul de sănătate, Oficiul medicului de familie) asistenţa medicală
perinatală e acordată de medicul de familie, moaşele şi asistentele medicale, consultanţii
obstetricieni şi pediatri, iar la nivel de staţionar – maternitatea a spitalului raional. Toate
maternităţile de nivelul I dispun de toate cele necesare pentru acordarea ajutorului medical în
cazurile de urgenţă ce pot surveni imprevizibil. Echipamentul necesar în aceste scopuri se va afla în
permanenţă în perimetrul sălii de naştere. La acest nivel operaţia cezariană se va efectua numai în
caz de urgenţă şi lipsă a condiţiilor de transportare maternă.
Nivelul II. Centrele Perinatologice interraionale. La acest nivel este asigurată asistenţa
medicală perinatală femeilor gravide cu risc obstetrical moderat, conduita naşterii în termenele de
32 - 37 săptămâni şi îngrijirea nou-născuţilor cu o greutate la naştere între 2000 - 2500 g.
Adesea starea fătului şi a femeii la acest nivel necesită conduita în comun atât a specialistului
obstetrician, neonatolog cât şi a medicului-internist. Astfel de femei vor fi supravegheate în comun,
naşterea va avea loc în maternităţile dotate cu echipament corespunzător.
Toate centrele perinatologice ale Serviciului Asistenţă Medicală Perinatală de nivelul II vor cumula
funcţiile centrelor de asistenţă perinatală de nivelul I din teritoriul în care sunt amplasate.
Nivelul III. La acest nivel sunt asigurate cu asistenţă medicală perinatală femeile cu risc
obstetrical înalt, conduita naşterii la termenul de gestaţie de 22 - 32 săptămâni şi îngrijirea nou-
născuţilor cu o greutate la naştere sub 2000 g.
Asistenţa medicală perinatală de nivelul III este asigurată de Institutul de Cercetări
Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei si Copilului, cu titlu de Centru Perinatologic
de nivelul III pentru întreaga ţară şi concomitent Centru Perinatologic de nivelul II pentru
sectoarele limitrofe ale municipiului Chişinău.
Centrul Perinatologic de nivelul III al IMSP ICŞOSMC funcţionează în calitate de instituţie
republicană centrală, unde sunt repartizate şi spitalizate gravidele şi nou-născuţii cu complicaţii
perinatale importante, conduita cărora necesită cunoştinţe şi deprinderi profesionale profunde şi
asigurare cu echipamentul respectiv.
Strategia II. Îmbunătăţirea asistenţei medicale antenatale şi în naştere. Sunt implementate
următoarele strategii:
II a. Asistenţa antenatală (antepartum).
 asigurarea tuturor gravidelor cu asistenţă medicală antenatală în egală măsură în baza
medicului de famiie;
 Organizarea luării precoce în evidenţă a femeii gravide la 2-3 săptămîni de reţinere a
menstrei.
 Organizarea administrării acidului folic preconcepţional şi în primele 12 s.g. (profilaxia
viciilor congenitale);
 Administrarea preparatelor de Fe pentru profilaxia anemiei în sarcină;
 “Carnetul medical perinatal” şi Gravidograma
  recomandări femeilor gravide privind luarea măsurilor concrete în cazurile de urgenţe
obstetricale
 instruirea psihoemoţională a gravidei şi membrilor familiei ei către naştere;
 administrarea hormonilor (dexametazonei) în profilaxia detresei respiratorii la prematuri;
 depistarea şi tratamentul bacteriuriei asimptomatice;
II b. Asistenţa în naştere.
În acest scop se implementează următoarele tehnologii:
 suportul psiho-emoţional al femeii în naştere: persoana de suport este aleasă de femeie, care, de
obicei, este un membru al familiei cu pregătire preventivă sau un lucrător medical;
 Partograma recomandată de OMS/UNICEF;
 demedicalizarea procesului de naştere, se exclud procedeele agresive;
 vacuum-extracţia ca modalitate de prevenire a hipoxiei intrauterine şi a travaliului prolongat
(se va efectua la toate nivelurile);
 monitorizarea contracţiilor cordului fetal(cardiomonitoring fetal) (la nivelurile II – III gravidele
cu risc sunt supuse monitorizării selective a contracţiilor cordului fetal).
 metode eficiente de profilaxie a infecţiilor nosocomiale;
 asistenţa calificată şi neonatală imediată, asistenţa obstetricală de urgenţă;
 antibioticoterapia în ruperea precoce prenatală a pungii amniotice;
 antrenarea largă a membrilor familiei (tată, bunică, bunel) în îngrijirea nou-născutului.
Strategia III. Ameliorarea asistenţei medicale neonatale.
Perioada post-partum este importantă atât pentru mamă, cât şi pentru prunc din cauza
adaptărilor fiziologice ce se produc în acest răstimp. De aceea îngrijirea lăuzei şi nou-născutului în
perioada post-partum va fi continuă şi va include mai multe măsuri:
 îngrijirea nou-născuţilor sănătoşi concepută ca o unitate integrală “mamă-prunc”. Nou-
născutul poate fi calificat drept “pacient aparte” doar în cazul unor patologii;
 Crearea condiţiilor pentru promovarea rooming-ului (aflarea în comun a mamei şi nou-
născutului) în toate maternităţile;
 aplicarea precoce la sân
 profilaxia hipotermiei prin monitorizarea permanentă a temperaturii nou-născuţilor prematuri
cu greutatea sub 2000 g (pruncul va fi protejat de răcire excesivă, fiind bine uscat şi învelit);
 implementarea metodei de îngrijire şi încălzire a prematurilor “piele la piele” – metoda
Kangoroo;
Strategia IV. Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor medicale în tehnologiile bazate pe dovezi
ştiinţifice.