CERVICITA

Inflamaţia mucoasei colului uterin.

 Apare în urma pătrunderii infecţiei specifice şi nespecifice în canalul cervical,
pierderii proprietăţii bacteriostatice a glerei cervicale, de ex.
 În cazul rupturilor nerestabilite după naşteri şi avortiri, dehiscenţa orificiului
cervical extern, ectropion, polipoza canalului cervical, sau în cazul lipsei glerei
cervicale în timpul menstrei, hemoragiilor uterine patologice, iritarea cu substanţe
chimice.
 Inflamaţia se caracterizează prin faptul, că atacînd mucoasa, provoacă hipersecreţia
mucusului. Pe măsură ce are loc descuamarea epiteliului şi formarea eroziunii
veridice, inflamaţia reactivă locală este însoţită de proliferarea epiteliului cilindric
din canalul cervical care treptat acoperă suprafaţa ulcerată şi eroziunea veridică se
transformă în aşa numită pseudoeroziune: aceasta ne indică un început de
vindecare a eroziunii, însă atît timp cît persistă inflamaţia vindecarea completă nu
are loc.
 Odată cu lichidarea procelului inflamator are loc vindecarea totală a eroziei pe
contul proliferării epiteliului multistratificat plat care îl elimină pe cel cilindric.
Deci, formarea eroziei false marchează prima fază de vindecare a eroziei iar
înlocuirea epiteliului cilindric de către cel plat faza II – însănătoşirea.

Diagnosticul endocervicitei şi cervicitei nu prezintă mari dificultăţi. Se ţine cont de

acuzele bolnavei examenul colului uterin în valve, care permite constatarea unui col mărit
în volum, (suculent), hiperemia orificiului extern al canalului cervical, eliminări
purulente sau seropurulente din vagin, precum şi de prezenţa eroziei sau pseudoeroziei.
Examenul citologic. Pentru aflarea caracterului agentului patogen se efectuează
investigaţiile bacterioscopice şi bacteriologice a materialului recoltat din canalul cervical.
În caz de necesitate se efectuează investigaţia histologică a bioptatelor extras din
sectoarele cele mai puternic modificate.

Tratament

 Se efectuează ţinînd cont de caracterul agentului patogen, stadiul afecţiunii şi

prezenţa proceselor patologice asociate.
 În faza acută este indicat tratamentul antibacterian în dependenţă de
antibioticogramă.
 Tratamentul local posibil după atenuarea simptomelor de inflamaţie
 În cazul evoluţiei îndelungate a afecţiunii se recurge la critoterapie,
diatemocuagulare, terapie cu lazer.
 La indicaţii – restabilirea rupturilor colului uterin pe cale chirurgicală.