Academia de Studii Economice

Management – Administratie Publica

Dezvoltare durabila

Calitatea aerului

Popoutanu Victoria

Vasiliu Diana

Grupa 239

2010
Prezentare generala

Indice specific de calitatea aerului, pe 1. dioxid de sulf (SO2)

scurt "indice specific", reprezinta un 2. dioxid de azot (NO2)
sistem de codificare a concentratiilor 3. ozon (O3)
inregistrate pentru fiecare dintre
4. monoxid de carbon (CO)
urmatorii poluanti monitorizati:
5. pulberi in suspensie (PM10)

Indicele general se stabileste pentru fiecare dintre statiile automate din cadrul
Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre
indicii specifici corespunzatori poluantilor monitorizati.

Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel putin 3
indici specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Indicele general si indicii
specifici sunt reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1 si 6, fiecare numar
corespunzand unei culori (pe figura vor fi reprezentate atat culorile cat si numerele
asociate acestora).

Dioxid de sulf SO2

1.Caracteristici generale

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator

care irita ochii si caile respiratorii.

Surse naturale:eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana

in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din
descompunerea biomasei.
Surse antropice:(datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care
nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie,
rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai
mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.

Efecte asupra sanatatii populatiei

In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite

efecte asupra sanatatii umane.Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe
o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate
in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor
respiratorii.Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung
poate avea ca efect infectii ale tractului respirator.Dioxidul de sulf poate potenta
efectele periculoase ale ozonului.

Efecte asupra plantelor

Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra
structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.
Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre,
frasinul alb ,lucerna , murele.

Efecte asupra mediului

In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra

vegetatiei si solului.Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea
metalelor, din cauza formarii acizilor.Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria,
vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice.

2. Metode de masurare

Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de sulf este cea prevazuta in

ISO/FDIS 10498 (proiect de standard) "Aer inconjurator - determinarea dioxidului de
sulf" - metoda fluorescentei in ultraviolet.

3. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002

Dioxidul de sulf - SO2

Prag de 500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative

 pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o
alerta
intreaga zona sau aglomerare.

350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane

Valori 125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane
limita 20 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia ecosistemelor (an calendarisitic
si iarna 1 octombrie - 31 martie)

Oxizi de azot NOx (NO / NO2)

1.Caracteristici generale
Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in
cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau
miros.Principalii oxizi de azot sunt:
- monoxidul de azot (NO) care este un gaz este incolor si inodor;
- dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros puternic,
inecacios.

Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-
roscat.
In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand
oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza
atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic.

Surse antropice:
oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi
la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor
industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru
formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera,
reducerea vizibilitatii in zonele urbane .

Efecte asupra sanatatii populatiei

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si
pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat
cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la
concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar.
Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale
cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o
concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem
pulmonar.
Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Efecte asupra plantelor si animalelor

Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau
moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana
cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea
animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa.

Alte efecte
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor
la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.
De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor,
degradarea metalelor.

2. Metode de masurare
Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea
prevazuta in ISO 7996/1985 "Aer inconjurator - determinarea concentratiei massive
de oxizi de azot" - metoda prin chemiluminiscenta.

3. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002

Oxizi de azot - NOx

400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative

Prag de
pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o
alerta
intreaga zona sau aglomerare
 200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane
Valori
40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane
limita
30 ug/m3 NOx - valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei

Ozon O3

1.Caracteristici generale
Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosfera
si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Ozonul prezent la nivelul
solului se comporta ca o componenta a"smogului fotochimic". Se formeaza prin
intermediul unei reactii care implica in particular oxizi de azot si compusi organici
volatili.

Efecte asupra sanatatii

Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea traiectului respirator si
iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii.

Efecte asupra mediului

Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din
zonele urbane.

2. Metode de masurare
Metode de referinta pentru analiza ozonului si de calibrare a instrumentelor pentru
ozon:
- metoda de analiza : metoda fotometrica in UV (ISO 13964) ;
- metoda de calibrare: fotometru de referinta in UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6).

3. Norme

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002

Ozon - O3

Prag de alerta 240 ug/m3- media pe 1 h

 120 ug/m3 - valoare tinta pentru protectia sanatatii umane
Valori tinta
18.000 ug/m3 x h - valoare tinta pentru protectia vegetatiei

120 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia

Obiectiv pe termen sanatatii umane
lung 6000 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia
vegetatiei

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002

Monoxid de carbon - CO

Valoare limita 10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002

Benzen - C6H6

Valoare limita 5 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane.

ORDIN nr. 592 din 25 iunie 2002

Pulberi in suspensie - PM10

Faza 1
50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane
(pana la 1 ianuarie 2007)
40 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane
Valori (pana la 1 ianuarie 2007)
limita Faza 2
50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane
(pana la 1 ianuarie 2010)
20 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane
(pana la 1 ianuarie 2010)

Science-direct
 I. Comparison of the Revised Air Quality Index with
the PSI and AQI indices - Compararea revizuită a calităţii aerului cu
indicatorii PSI si AQI

Autori: Wan-Li Cheng, Yu-Song Chen, Junfeng Zhang, T.J. Lyons, Joy-Lynn Pai,
Shiang-Hung Chang

Indicii pentru poluarea aerului sunt de obicei utilizati pentru a indica nivelul de
poluare a aerului pentru public. Standardele Poluarii (PSI) au fost stabilite iniţial, ca
răspuns la o creştere dramatică a numărului de persoane care suferă din cauza iritaţii
respiratorii datorate deteriorarii calităţii aerului. PSI a fost ulterior revizuit şi puse în
aplicare de către USEPA în 1999, şi a devenit cunoscut sub numele de Indexul calitatii
aerului (AQI).
In 1976 US EPA a stabilit un Index al standardelor poluarii (PSI), care evalueaza
calitatea aerului de la 0-500, 100 fiind egale cu Standardele nationale de calitate a
aerului si ale ambientului (NAAQS). PSI se calculează pentru fiecare poluant, cu
ajutorul NAAQS, dar doar nivelul poluantului care depaseste standardele este
raportat pentru o anume locatie si un anumit timp.
Agentia de protectie a mediului din SUA (EPA) foloseste PSI>100 pentru
masuratorile zilnice din fiecare statie de monitorizare pentru a previziona calitatea
aerului in viitor. PSI-urile zilnice sunt determinate de valoarea cea mai mare a unuia
din cei 5 mari poluatori ai aerului: particule materiale, ozonul, dioxidul de sulf,
monoxidul de carbon si dioxidul de azot.
PSI nu indică expunerea la mai multi poluanţi, dintre care unii pot fi periculosi
pentru oameni cu probleme respiratorii. PSI a fost revizuit si redenumit Indexul
calitatii aerului (AQI), şi, ulterior, pus în aplicare în 1999 de către USEPA. Noul sistem
include valori critice pentru ozon şi un sub-indice nou pentru pulberile fine în
suspensie. Cu toate acestea, chiar dacă AQI a înlocuit complet PSI în Statele Unite, o
mai mare parte a lumii încă nu adopta sistemul AQI, în principal din cauza lipsei de
capacitatea de măsurare. De exemplu, monitorizarea AQI necesită instalarea de
instrumente costisitoare.
Un nou model RAQI
Atât AQI şi PSI sunt derivate ale funcţiei de operator de maxim dictate de cea
mai mare valoarea dintre sub-indicii de poluanţi, şi, astfel, pot exista condiţii ambigue,
care pot eclipsei
efectele asupra sănătăţii. De exemplu, pentru o anumită zi din Taiwan nu pot fi
catalogate unele particole ca "nocive", dar indicele ar putea eşua sa reflecte calitatea
realista a aerului din cauza neglijarii unor unor sub-indicatori a caror concentratie de
poluanti poate avea niveluri nesanatoase.
Prin urmare, rolul RAQI este de a ajuta AQIsi de a evita ambiguitatea produsa
de AQI.

II. Air quality management in the WHO European Region — Results

of a quality assurance and control programme on air quality monitoring
(1994–2004) - Gestionarea calităţii aerului în Regiunii Europene -
Rezultatele unui program de control si asigurarea a calitatii aerului
(1994-2004)

Autor: Hans-Guido Mücke

Deoarece poluarea aerului afecteaza sănătatea umană Organizaţia Mondială a

Sănătăţii (OMS) a introdus controlul si gestionarea calitatii pentru a proteja toate
persoanele împotriva riscurilor cunoscute pentru sănătate cauzate de poluanţii
atmosferici.
Între 1994 şi 2004 combinaţia de componente a gazului de testare pentru a
folosit pentru a se măsoară şi se compară calitatea aerului a variat uşor. În ceea ce
priveşte aerul European, regulamentele de calitate ale azotului anorganic (NO si
NO2), Dioxidului de sulf (SO si SO2) si ale Ozonului (O3) au fost cele mai relevante.
Gaze de încercare pentru NO, NO2 au fost oferite în unsprezece laboratoare, pentru
SO2 in 7 laboratoare şi pentru O3 tot in sapte laboratoare
Nivelurilor de concentraţie au variat intre 20 - 750 ppb pentru NO, 10 - 250 ppb
pentru NO2, 5 - 200 ppb pentru SO2 si 20 - 220 ppb pentru O3.
Laboratoarele au fost invitate să prezinte un raport la 0.5 h a valorilor medii
recoltate cu ajutorul tehnicilor manual si a celor automate de masurare. Apoi s-a
realizat o medie a acestor dupa cum se vede in tabel.
 Metode manuale (încă exploatate în ţările Europei de Est,
Caucasus and Central Asia/EECCA) au fost în principal bune, dar metodele manual au reusit sa
surprinda mai exact situatia reala.
În unele ţări, standarde de calibrare pentru dispozitive automate nu există. Prin urmare, astfel
de monitoare a trebuit să fie calibrate cu standardul de Pilotstation UBA.
Programul QA / QC "ateliere de intercomparaţie" din OMS / CC trebuie privite ca un pas
important pentru a oferi date măsurate prin metode automate şi manuale. Astfel de cursuri de formare
oferă o ocazie excelentă pentru laboratorul de experţi pentru a întâlni şi să facă schimb de informaţii
tehnice şi experiente
Îmbunătăţirile în calitate de măsurători au fost identificate pentru laboratoare participante care
au trecut de la metodele manuale la cele automate.

III. Evolution of the air pollution in SW Germany evaluated by the long

term air quality index LAQx - Evoluţia poluarii aerului în Sud-Vestul
Germaniei evaluata pe termen lung prin indicele de calitate a aerului
LAQx
Autori: Helmut Mayer, Jutta Holst, Dirk Schindler, Dieter Ahrens

Indicele de calitate a aerului LAQx (Indexul calitatii aerului pe termen lung),

care a fost recent dezvoltat pentru a evalua pe termen lung calităţea aerului în
legătură cu bunăstarea şi sănătatea oamenilor, a fost aplicată pentru a analiza
evoluţia poluării atmosferice provenite de la diferite site-uri urbane şi rurale in
perioada 1985-2005, în S-V Germaniei. Metoda LAQx este grupata în şase categorii în
funcţie de sistemul şcolar german clasa A LAQx, şi anume clasa 1 indică o foarte buna
calitate a aerului, în timp ce pentru cei foarte săraci calitatea aerului este descrisă de
LAQx clasa 6. For an additional Pentru diferenţiere suplimentara, cele şase clase LAQx
sunt divizate în LAQx valori bazate pe sistemul zecimal.
Staţii de monitorizare a calităţii aerului''Mannheim - north'' si ''Freiburg'', au
fost selectate pentru a arăta evoluţia anuală a valorilor medii ale aerului luată în
considerare în LAQx pentru
asezari urbane. Ambele staţii de emisie lor diferă în condiţii, ''Mannheim-nord''este
mai puternic
influenţat de emisiile din trafic şi industrie decat Freiburg. Prin urmare, valorile medii
anuale la NO de benzen, NO2, SO si SO2bau fost mai mari în Mannheim-nord decât in
Freiburg. La ambele staţii de monitorizare a calităţii aerului, evoluţia poluanţilor
atmosferici a afişat un comportament similar
în perioada de anchetă 1985-2005.
 Municipiul Pitesti

Dioxidul de azot

Concentraţiile orare de dioxid de azot determinate în cele 2 staţii de monitorizare în anul

2008 au înregistrat un numar de 5 depă şiri ale valorii limită orare de 233 µg/m3, conform Ord.
592/2002. Dintre acestea, 3 valori au fost înregistrate în staţia de trafic AG1, în orele de vâ rf ale
traficului auto 13-15, iar 2 valori au fost înregistrate în staţia de fond urban AG2, fapt ce se
datorează lucră rilor de reabilitare a zonei centrale efectuate la începutul anului 2008.

Tabel 2.2.1.1.

Nr. % Nr. Frecventa Median Percentila

date Media
Staţia date date depăşiri a 98
(µg/m3)
valide valide > VL (%) (µg/m3) (µg/m3)

AG1 6567 74,7 3 0,045 46,36 42,49 112,10

AG2 7577 86,2 2 0,026 39,09 32,27 115,36

Concentraţiile medii anuale de dioxid de azot nu au depă şit valoarea limită anuală pentru
protecţia să nă tă ţii umane de 46,7 µg/m3, conform Ord. 592/2002, în nici unul din cele 2 puncte
de monitorizare. În staţia AG1 valoarea medie anuală a dioxidului de azot se apropie foarte
mult, dar nu depă şeşte valoarea limită , sursa majoră în această zonă fiind traficul auto intens.O
atenţie deosebită trebuie acordată zonelor cu trafic intens, aglomerate, din Municipiul Piteşti,
unde la orele de vâ rf pot fi înregistrate depă şiri ale valorilor limită impuse prin legislaţia în
vigoare.

Dioxidul de sulf

Concentraţiile orare de dioxid de sulf determinate în cele 2 staţii de monitorizare în anul

2008 au înregistrat depă şiri ale valorii limită conform Ord. 592/2002 de 350 µg/m3.

Tabel 2.2.2.1.

Nr. Nr. Frecventa Median Percentila

% date date Media
Staţia date depăşiri a 98
valide (µg/m3)
valide > VL (%) (µg/m3) (µg/m3)

AG1 7313 83,2 0 0 9,13 7,16 29,98

AG2 7430 84,5 0 0 9,19 5,25 47,00

Pulberi în suspensie

Concentraţiile zilnice de pulberi în suspensie fracţiunea PM10 determinate prin nefelometrie în

cele 2 staţii de monitorizare în anul 2008 au înregistrat un numar total de 65 depă şiri ale valorii
limită conform Ord. 592/2002 de 50 µg/m3. Dintre acestea, 12 valori au fost înregistrate în
staţia de trafic AG1, datorită traficului atuto intens din zonă , iar celelalte 53 de depă şiri au fost
înregistrate în staţia de fond urban AG2, fapt datorat în principal lucră rilor de reabilitare a znei
centrale efectuate în prima jumă tate a anului 2008.

Tabel 2.2.3.2.

Staţia Nr. % Nr. Frecventa Media Mediana Percentila

 date date date depăşiri 98
(µg/m3) (µg/m3)
valide valide > VL (%) (µg/m3)

AG1 95 25,9 12 12,63 28,33 22,96 63,44

AG2 173 47,2 53 30,11 45,71 41,79 89,46

În staţia de fond urban AG2 s-au efectuat în paralel determină ri ale cantită ţii de pulberi
în suspensie fracţiunea PM10 prin metoda gravimetrică , metodă de referinţă .

Tabel 2.2.3.3.

Nr.
Nr. % dat Frecvent
Metoda de Media Median Percentil
date date e a
determinar (µg/m3 a a 98
valid valid depăşiri
e > ) (µg/m3) (µg/m3)
e e (%)
VL

Nefelometrie 173 47,2 53 30,11 45,71 41,79 89,46

Gravimetrie 179 48,9 26 14,52 35,00 32,90 75,00

Monoxidul de carbon

Valorile maxime ale mediilor glisante pe 8 ore ale monoxidului de carbon determinate în anul
2008 nu au înregistrat nici o depă şire a valorii limită de 10 mg/m3, conform Ord. 592/2002, în
nici una din cele 2 staţii de monitorizare.

Tabel 2.2.5.1.

Staţia Nr. % Nr. Frecventa Media Mediana Percentila

date date date depăşiri (mg/m ) (mg/m3) 98
3

valide valide (%) (mg/m3)

 > VL

AG1 301 82,24 0 0 1,40 1,43 3,56

AG2 266 72,68 0 0 0,34 0,18 1,78

Astfel, se poate concluziona faptul că poluarea aerului cu monoxid de carbon nu constituie o

problemă majoră la nivelul orasului Pitesti. O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor urbane
cu trafic intens, în special la orele de vâ rf 7-10 şi 13-18.

Ozonul
În ceea ce priveşte poluarea aerului ambiental cu ozon troposferic, la nivelu Pitestiului în anul
2008 acest poluant a fost monitorizat continuu, prin analize automate, în cele 2 puncte de
monitorizare menţionate mai sus.

Tabel 2.2.8.1.

Nr. % Nr. Frecventa Median Percentila

date Media
Staţia date date depăşiri a 98
(µg/m3)
valide valide > PI (%) (µg/m3) (µg/m3)

AG2 5334 60,7 1 0,02 50,24 45,49 120,05

Poluarea aerului cu ozon troposferic nu constituie o problemă majoră la nivelul Pitestiului,

depă şirile înregistrate fiind datorate creşterii radiaţiei solare, în special în lunile de martie-
septembrie, în zonel suburbane.

Municipiul Bucuresti

Dioxidul de azot

Tabel 2.2.1.1 Dioxidul de azot în anul 2008 în Bucureşti

 Oraş Staţia Tipul Tip Număr Concentraţia Numar
staţiei Polua determin anuală depăşiri ale
nt ări VL orare
(μg/mc)
Buc Cercul Trafic NO2-
Militar 1h 7228 78 62
Buc Mihai Trafic NO2-
Bravu 1h 8292 68 39
Buc Titan Industrială NO2-
1h 6832 33 29
Buc Drumul industrială NO2-
Taberei 1h 6865 49 46
Buc Baloteşti Fond NO2-
regional 1h 6198 12 0
Buc Mă gurele Fond NO2-
suburban 1h 8388 26 0
Buc Lacul Fond urban NO2-
Morii 1h 8385 33 1
Buc Berceni Industrială NO2-
1h 8124 38 45

Sursa datelor : Raport privind starea factorilor de mediu – APM Bucureşti

Pentru acest poluant a fost necesară alcă tuirea Programului Integrat de Gestionare a
Calită ţii Aerului (s-a depaşit VL +MT de mai mult de 18 ori în anul calendaristic)Depă şirea
pragului de alertă s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, în anii 2005, 2006 şi 2007 valorile
nedepă şind acest prag. În anul 2008 însă , s-a înregistrat din nou depă şirea pragului de alertă
(400 μg/mc) timp de 3 ore consecutive, la staţia Drumul Taberei, în data de 11.03.2008. Valorile
medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scă zut în anii 2006 şi 2007, iar în anul 2008 s-a
constatat o scă dere considerabilă a concentraţiilor de NO 2. Totuşi, valorile medii anuale
depă şesc valoarea limită la staţiile Cercul Militar, Mihai Bravu şi Drumul Taberei, în special
datorită
Evolutia concentratiilor medii anuale de NO2 traficului
rutier.
140
120 2004
100 2005
80
2006
60
40 2007
20 2008
0
r i i rii ni
ta vu tan re st le e
ili ra i e te re o c
lM iB
T ab a lo
a gu u lM er
u a T B c B
er
c ih ul M
La
C M u m
r
D
Figura 2.2.1.1- Evoluţia mediilor anuale de NO2 în perioada 2004-2008

Dioxidul de sulf

Tabel 2.2.2.1. - Dioxidul de sulf în anul 2008 în Bucureşti

Staţia Tipul staţiei Tip Număr Concentraţia Număr

Poluant determinări anuală depăşiri VL
(μg/mc)
Cercul Militar Trafic SO2- 1h 5766 7.4 0
Mihai Bravu Trafic SO2- 1h 8110 6.1 0
Titan Industrială SO2- 1h 7992 7.7 0
Drumul industrială SO2- 1h 0
Taberei 4947 11.9
Baloteşti Fond regional SO2- 1h 5907 7.7 0
Mă gurele Fond SO2- 1h 0
suburban 8579 6.1
Lacul Morii Fond urban SO2- 1h 7577 15.3 0
Berceni Industrială SO2- 1h 8164 13.1 0
Cercul Militar Trafic SO2- 24 h 348 7.6 0
Mihai Bravu Trafic SO2- 24h 242 7.6 0
Titan Industrială SO2- 24h 346 6.1 0
Drumul Industrială SO2- 24 h 0
Taberei 345 7.7
Baloteşti Fond regional SO2- 24h 199 12.1 0
Mă gurele Fond SO2- 24h 0
suburban 248 7.4
Lacul Morii Fond urban SO2- 24h 360 6.2 0
Berceni Industrială SO2- 24h 302 15.2 0

Sursa datelor : Raport privind starea factorilor de mediu – APM Bucureşti

 Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrâ ndu-se în
anul 2008 sub valorile limită plus marja de toleranţă (350 μg/mc).Pentru dioxidul de sulf, în
anul 2008 nu s-a înregistrat depă şirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.

Pulberi în suspensie

Tabel 2.2.3.1 Pulberi în suspensie în anul 2008 în Bucureşti

Staţia Tipul Tip Număr Concentraţia Număr

staţiei Poluant determinări anuală depăşiri VL

(μg/mc)
Cercul Trafic PM10
Militar 250 53 117
Mihai Bravu Trafic PM10
318 55 167
Titan Industrială PM10
274 43 79
Drumul Industrială PM10
Taberei 279 53 121
Baloteşti Fond PM10
regional 172 29 18
Mă gurele Fond PM10
suburban 282 44 85
Lacul Morii Fond PM10
urban 303 45 92
Berceni Industrială PM10
297 49 118

Sursa datelor : Raport privind starea factorilor de mediu – APM Bucureşti

Pentru acest poluant a trebuit întocmit Programul Integrat de Gestionare a Calită ţii
Aerului. Şi în anul 2008 concentraţia medie anuală a depă şit valoarea limită la aproape toate
staţiile de monitorizare. Se observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a
oraşului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier.
 Monoxidul de carbon

Tabel 2.2.5.1- Concentraţiile de monoxid de carbon în Bucureşti

Staţia Tipul Tip Număr Concentraţia Număr zile cu

staţiei Poluant determinări anuală depăşire a VL

(mg/mc)
Cercul
Trafic CO 7407 0.75 0
Militar
Mihai
Trafic CO 8412 0.79 0
Bravu
Titan Industrială CO 7519 0.9 0
Drumul
industrială CO 7085 0.68 0
Taberei
Fond
Baloteşti CO 5957 0.59 0
regional
Fond
Mă gurele CO 8647 0.57 0
suburban
Lacul Morii Fond urban CO 8411 0.14 0

Berceni Industrială CO 8403 0.94 0

Sursa datelor : Raport privind starea factorilor de mediu – APM Bucureşti

În anul 2008 nu s-a înregistrat depă şirea valorii limita (10 mg/mc, medie la 8 ore) pentru
monoxid de carbon.

Ozonul troposferic (poluarea fotochimică)

Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucâ t
precursorii  ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt
generaţi de activită ţile industriale şi de traficul rutier.În perioada de primavară – vară , câ nd
intervalul de iluminare diurnă este mare, reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate,
fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte
că lduroase (cu temperaturi de peste 30 0 C).Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă
un factor nociv pentru vegetaţie, pentru  să nă tatea oamenilor şi a animalelor.Principalii
poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a ozonului şi a altor
oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili
proveniţi din surse antropice. Cele mai importante activită ţi umane care conduc la evacuarea
în atmosferă a acestor poluanţi primari sunt:

 arderea combustibililor fosili (că rbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse
fixe(centrale electrice şi termice, încă lzirea rezidenţială , procese industriale) şi mobile
(trafic rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);
 extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;
 extracţia şi distribuţia gazelor naturale;
 utilizarea solvenţilor organici.

Tabel 2.2.8.1- Concentraţiile mă surate de ozon în cadrul reţelei de monitorizare

Staţia Tipul Tip Număr Concentraţia Număr zile

staţiei Poluant determinări anuală depăşire valoare
ţintă
(μg/mc)
Cercul Trafic O3-
Militar medie 8 h
7590 12.6 0
Mihai Trafic O3-
Bravu medie 8 h
8504 18 0
Titan Industrială O3-
medie 8 h
8229 37.8 2
Drumul industrială O3-
Taberei medie 8 h
7386 26.8 0
Baloteşti Fond O3-
regional medie 8 h
6456 51.4 20
Mă gurele Fond O3-
suburban medie 8 h
8760 31 0
Lacul Morii Fond urban O3-
medie 8 h
8696 44.8 0
Berceni Industrială O3-
medie 8 h
8652 34.7 0

Sursa datelor : Raport privind starea factorilor de mediu – APM Bucureşti

 Depă şirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010)
s-au înregistrat în special în perioada de vară , însă nu a fost depă şit pragul de alertă (240
µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). În anul 2008 a fost depă şit într-o singură zi pragul de
informare (180 µg/m3 ), timp de 2 ore consecutiv, în data de 5.09.2008, la staţia Baloteşti.
Valoarea maximă înregistrată a fost de 194.4 µg/m3.

Date inregistrate pentru 17-03-2010 in Bucuresti si Pitesti

17/03
AG-1 AG-2 B-1 B-2 B-3 B-4 B-5 B-6 B-7 B-8
/2010

Monoxi Monox Monox Monox Monox Monox Monox Monox Monox Monox
d de id de id de id de id de id de id de id de id de id de
Ora carbon carbon carbon carbon carbon carbon carbon carbon carbon carbon
(mg/m (mg/m (mg/m (mg/m (mg/m (mg/m (mg/m (mg/m (mg/m (mg/m
³) ³) ³) ³) ³) ³) ³) ³) ³) ³)

submi
n - in
01:00 0.214 0.00 0.51 0.38 afara 1.76 0.46 0.55 0.41 0.42
domen
iului

submi
n - in
02:00 0.13 0.00 0.32 0.42 afara 1.82 0.48 0.41 0.23 0.54
domen
iului

submi
n - in
03:00 0.1054 0.00 0.33 0.31 afara 1.95 0.5 0.41 0.23 0.76
domen
iului

submi
n - in
04:00 0.1110 0.00 0.39 0.38 afara 2.02 0.47 0.37 0.24 1.23
domen
iului
 submi
n - in
05:00 0.1070 0.00 0.34 0.43 afara 1.1 0.51 0.4 0.28 1.28
domen
iului

submi
n - in
06:00 0.1713 0.00 0.45 0.53 afara 1.24 0.6 0.43 0.31 1.28
domen
iului

submi
n - in
07:00 0.801 0.00 0.47 0.71 afara 1.29 0.59 0.45 0.35 1.22
domen
iului

submi
n - in
08:00 2.287 0.00 0.75 0.94 afara 1.45 0.57 0.52 0.45 1.22
domen
iului

submi
n - in
09:00 2.118 0.00 1.03 1.07 afara 1.44 0.59 0.76 0.58 1.25
domen
iului

submi
n - in
10:00 1.229 0.00 0.87 1.03 afara 1.28 0.51 0.72 0.53 1.1
domen
iului

11:00 0.491 0.00 0.69 0.69 submi 1.29 0.51 0.55 0.42 0.9
n - in
afara
domen
 iului

submi
n - in
12:00 0.172 0.00 0.66 0.68 afara 0.98 0.49 0.51 0.33 0.65
domen
iului

submi
n - in
13:00 0.1066 0.00 0.54 0.57 afara 0.58 0.39 0.47 0.43 0.44
domen
iului

submi
n - in
14:00 0.120 0.00 0.6 0.5 afara 0.42 0.42 0.45 0.46 0.5
domen
iului

submi
n - in
15:00 0.0628 0.00 0.59 0.47 afara 0.49 0.49 0.39 0.48 0.57
domen
iului

submi
n - in
16:00 0.1526 0.00 0.67 0.42 afara 0.63 0.45 0.35 0.43 0.6
domen
iului

submi
n - in
17:00 0.7227 0.00 0.65 0.48 afara 0.57 0.51 0.32 0.32 0.7
domen
iului
 submi
n - in
18:00 0.5927 0.00 0.00 0.52 afara 0.61 0.51 0.32 0.74 0.73
domen
iului

submi
n - in
19:00 0.9973 0.00 0.00 0.68 afara 0.71 0.51 0.47 0.72 0.82
domen
iului

submi
n - in
1.0698
20:00 0.00 0.00 0.62 afara 0.86 0.48 0.63 0.85 0.94
1
domen
iului

submi
n - in
21:00 1.346 0.00 15.59 0.57 afara 0.82 0.57 0.72 0.87 1.15
domen
iului

submi
n - in
22:00 1.074 0.00 7.12 0.54 afara 1.08 0.74 0.54 0.63 1.23
domen
iului

submi
n - in
23:00 1.139 0.00 2.74 0.45 afara 1.06 0.89 0.42 0.59 1.4
domen
iului

24:00 0.8107 0.00 1.96 0.43 submi 1.25 0.88 0.35 0.45 1.46
29 n - in
afara
domen
 iului

Comparatie Bucuresti/Pitesti – 2008

60

50.24
50
46.37
42.12 42.72
40 37.02
32.13
30

20

10 9.07
6.2

0.67 0.87
0
Dioxid de Azot Dioxid de Sulf Pulberi in suspensie Monoxid de carbon Ozon

Bucuresti Pitesti

Calitatea aerului ambiental la nivelul Romaniei

La nivelul anului 2008, calitatea aerului în România a fost monitorizată permanent prin
intermediul a 114 staţii automate de măsurare repartizate pe întreg teritoriul ţării, ce fac parte din
Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Staţiile sunt dotate cu analizoare
automate ce măsoară continuu concentraţiile în aerul ambiental ale poluanţilor: dioxid de sulf (SO2),
oxizi de azot (NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), benzen, ozon, pulberi în suspensie (PM10 –
fracţia din pulberi cu diametrul sub 10 μm). Acestora li se adaugă echipamente de laborator utilizate
pentru măsurarea concentraţiilor de Pb şi alte metale grele precum şi pentru determinarea prin
metoda gravimetrică a concentraţiilor de pulberi (PM10 sau PM2,5– fracţia din pulberi cu diametrul
sub 2,5 μm).
Staţiile de monitorizare sunt amplasate în concordanţă cu cele stabilite de directivele
europene privind calitatea aerului, în vederea protecţiei sănătăţii umane, a vegetaţiei şi
ecosistemelor. Amplasarea staţiilor permite evaluarea influenţei diferitelor tipuri de surse de emisii
poluante. Din acest punct de vedere staţiile sunt clasificate după cum urmează:
 staţii de trafic (18) – pentru evaluarea influenţei traficului asupra calităţii aerului;
 staţii industriale (45) – pentru evaluarea influenţei activităţilor industriale asupra calităţii
aerului;
 staţii de fond urban (33) şi suburban (13) – pentru evaluarea influenţei “aşezărilor
urbane” asupra calităţii aerului;
 staţii de fond rural (2) şi regional (3) – pentru evaluarea calităţii aerului în zone
depărtate de sursele de emisie.
Poluanţii SO2, NO2/NOx, CO, benzen, pulberi în suspensie, Pb şi ozon sunt monitorizaţi şi
evaluaţi în conformitate cu Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/2002, care
transpune cerinţele prevăzute de reglementările europene; cadmiul se raportează la cerinţele
Ordinului Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 448/2007, iar amoniacul la cele ale STAS-
ului nr. 12574/87 – Aer din zonele protejate.Condiţii de calitate .

Dioxidul de azot

Concentraţiile medii anuale de dioxid de azot în aerul înconjurător arată depăşiri ale valorii
limite anuale pentru sănătatea umană în unele aglomerări urbane, respectiv:
Bucureşti, la două staţii care monitorizează poluarea provenită din trafic (Mihai Bravu şi
Cercul Militar) şi la o staţie de tip industrial (Dr. Taberei);
Braşov – la staţia de fond urban;
Constanţa – la staţia de trafic.

Depăşirea valoarii limită orare (233 g/m3 ) a concentraţiei de NO2 peste numărul permis de
ore pe an (18) s-a înregistrat la staţiile de tip trafic şi industrial din Bucureşti şi la staţia de fond
urban din Timişoara.
 Dioxidul de sulf

Concentraţia de dioxid de sulf a depăşit valoarea pragului de alertă (500 g/m3) timp de cel
puţin 3 ore consecutiv, la staţii amplasate în:
Rovinari (4 zile, în noiembrie şi decembrie 2008);
municipiul Craiova (2 alerte înregistrate în aceeaşi zi, de către două staţii);
Copşa Mică (două zile);
Mediaş (o zi).
Mediile anuale la nivelul intregii ţări sunt reprezentate în graficul următor.
 Pulberi în suspensie

Pulberile în suspensie din atmosferă provin din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea
particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice: procesele de producţie (industria
metalurgică, industria chimică etc.), arderile din sectorul energetic, şantierele de construcţii şi
transportul rutier, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sisteme de încălzire
individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi etc.
Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon
(funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe
toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici
persistenţi PAH şi PCB absorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi).
Particulele sub 10 microni (PM10) au fost monitorizate automat, prin metoda nefelometrică,
la staţiile de monitorizare echipate în acest scop.
În aglomerările urbane Bucureşti, Craiova, Cluj, Iaşi, pulberile în suspensie au fost măsurate
prin metoda de referinţă gravimetrică. Media anuală a depăşit valoarea limită anuală pentru
protecţia sănătăţii umane în toate cele patru aglomerări.

Monoxidul de carbon
 Concentraţiile cele mai mari au fost înregistrate la staţiile de monitorizare a traficului.
Nu au fost semnalate depăşiri ale valorii limită pentru sănătatea umană (10 mg/mc, calculată
ca maximă zilnică a mediilor pe opt ore) în cursul anului 2008.

Ozonul

Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi.
Ozonul este de două tipuri:
stratosferic, care absoarbe radiaţiile ultraviolete, protejând astfel viaţa pe Terra (90%
din cantitatea totală de ozon);
troposferic, poluant secundar cu acţiune puternic iritantă (10% din cantitatea totală de
ozon).
Ozonul troposferic este deosebit de toxic şi constituie poluantul principal al atmosferei
ţărilor şi oraşelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activităţi industriale şi
trafic rutier.
Nu au fost înregistrate depăşiri ale pragului de alertă (240 μg/mc medie orară, trei ore
consecutiv) la staţiile de monitorizare din reţeaua RNMCA.
 Depăşiri ale valorii ţintă pentru 2010 (120 μg/mc medie orară) peste numărul permis de ore
pe an (25) au fost înregistrate la un număr de 21 staţii. Evaluarea conformării la valorea ţintă pentru
2010 se va realiza, începând cu anul 2010, din media pe 3 sau 5 ani a numărului de depăşiri.
Bibliografie:

 Comparison of the Revised Air Quality Index with the PSI and AQI indices -
Compararea revizuită a calităţii aerului cu indicatorii PSI si AQI
 Air quality management in the WHO European Region — Results of a quality
assurance and control programme on air quality monitoring (1994–2004) -
Gestionarea calităţii aerului în Regiunii Europene - Rezultatele unui program de
control si asigurarea a calitatii aerului (1994-2004)
 Evolution of the air pollution in SW Germany evaluated by the long term air
quality index LAQx - Evoluţia poluarii aerului în Sud-Vestul Germaniei evaluata
pe termen lung prin indicele de calitate a aerului LAQx
 Agentia Teritoriala de Mediu Arges
 Agentia Teritoriala de Mediu Bucuresti
 www.calitateaer.ro