Sunteți pe pagina 1din 53

MANUAL PRACTIC - TRATAREA APEI

CURS DE TRATARE A APEI - GEL


1. INTRODUCERE
Corpul uman contine 75% apa.
Apa este un element esential pentru viata si isi gaseste o serie intreaga de
intrebuintari, cum ar fi:
uz domestic, pentru spalat si gatit
uz industrial, pentru procese productive
uz tehnologic, pentru instalatiile de incalzire si in domeniu
conditionarii aerului.

Caracteristicile apei depind de originile sale: izvor, riu, fantana, ceata,


lacuri sau mare. Comportarea acesteia depinde de caracteristici si
compozitie, fiind influentata de conditiile de exploatare la care este
supusa in cadrul ciclurilor tehnologice si in procesele productive, ca de
exemplu:temperatura, presiunea, viteza, contactul cu alte substante,
expunerea la lumina, etc.

Diversele utilizari necesita o apa cu caracteristici bine determinate pentru a av


un randament optim, fara reactii nedorite cum ar fi: depuneri de crus
calcaroase, coroziune, diverse impuritati care pot provoca intreruperi si disfunctii
productie.
Pentru a putea lucra eficient si sigur in domeniul tratarii apei, este necesar
cunoastem caracteristicile chimice ale apei, sa dispunem de un laborator
analiza dotat corespunzator. Nu este suficient sa cunoastem numai functionar
anumitor aparate.
GEL HYDROTECNOLOGY, de zeci de ani produce aparate si produse chimi
pentru tratarea apei, pe baza unui proces continuu de cercetare tehnologica
materialelor, propunind solutii originale pentru produsele folosite
tratamentele de prevenire si eliminare a problemelor intalnite in instalati
de apa din sectoarele civil, domestic si industrial.
Obiectivul GEL este acela de a furniza profesionistilor informatii "la zi", comple
pentru a le garanta interventii sigure si eficiente asupra diverselor problem
legate de folosirea apei in diverse domenii.

Toate fenomenele indicate si sugerate in prezentul manual se bazeaza pe


respectarea Legii nr.46/'90 si a DMS nr.443/'90 (acte normative italiene) si
pe experienta rezultata din miile de instalatii deja realizate in Italia sau in
alte tari.

2. APA. ORIGINE, COMPOZITIE, IMPURITATI

2.1. ORIGINE

Corpul uman eate compus in proportie de 75% din apa, in timp ce 2/3 d
planeta este acoperita de apa. Formula chimica a apei pure este H2O dar, practic,
functie de sursa de provenienta, apa are o compozitie mai complexa. In apa pute
gasi dizolvate diverse saruri in diferite proportii, care induc diferite comportamen
chimice. Acestea sunt puternic influentate de temperatura, prezenta diferite
gaze, presiune si tipul efectiv de interactiune.

2.2. COMPOZITIE

Pentru a intelege mai bine compozitia apei si comportarea acesteia in difer


domenii de utilizare, este bine sa cunoastem procesul de formare , ciclul continuu
regenerare, care ii determina caracteristicile. Ciclul complet al apei este prezentat
Fig.1.

Apa sufera un proces de evaporare datorat temperaturii si al razelor solare.


Vaporii de apa se inalta in atmosfera si condenseaza, iar sub forma de
ploaie, grindina sau zapada revin din nou pe pamant. In timpul aflarii in
atmosfera sau pe pamant,apa absoarbe diverse gaze ca oxigenul si bioxidul
de carbon, care conditioneaza caracteristicile si comportamentul acesteia.

Fig.1 CIRCUITUL APEI IN NATURA

Oxigenul are o binecunoscuta reactivitate biologica, care este fundamentala


procesele de protectie si depurare a apelor de microorganisme.

Dioxidul de carbon se transforma din gaz (CO 2) in acid carbonic (H2CO3), ca


are proprietatea , ca toti acizii, sa degradeze substantele si sa le amestece cu apa

Din apa care revine pe pamant din atmosfera, o parte ramane la suprafata du
care se reintoarce in ciclul natural. O alta parte patrunde lent in pamant pana ajun
la straturi impermeabile, luand forma unor rauri subterane continue. In timp
fazelor de patrundere in sol si de acumulare, acidul carbonic continut in a
reactioneaza chimic cu sarurile si substantele continute de straturile strabatu
disociindu-le si trecandu-le in solutii ca pe substante proprii. In functie de tipologia
de compozitia straturilor, de temperatura, presiune si timpul de contact, cantitatea
calitatea sarurilor care sunt disociate si absorbite de apa este divers
rezultand apa cu caracteristici specifice.

REZUMAND, putem spune urmatoarele:

Apa care provine din rauri de suprafata sau din izvoarele de munte are
general o salinitate scazuta.

Apa de fantana sau din panza freatica subterana are in general o salinita
mare.

In acelasi timp trebuie sa tinem cont ca apa din aceeasi zona dar prelevata
la adancimi diferite are compozitii diferite. Deasemenea, apa din acelasi r
dar prelevata in anotimpuri diferite, sufera modificari in compozitie dator
temperaturii diferite si a raportului diferit intre alimentarea naturala si cea p
ploaie.

Caracteristicile derivate din compozitia salina stau la originea fenomenelor


comporta- mentelor nedorite ale apei, cum ar fi coroziunea sau depunerile.

Apele sarace in saruri prezinta un exces de acid carbonic (H 2CO3)care, dator


actiunii sale agresive in contact cu metalele, dezvolta procese corozive, cauza
deteriorari instalatiilor si producand alterarea proprietatilor apei.

In schimb, apele cu continut mare de saruri, deci cu salinitate mare, stau


originea formarii depunerilor, atat in stare de repaus, cat si in timpul desfasura
proceselor tehnologice, producand obturari ale instalatiilor si ale retelelor
distributie.

2.3.IMPURITATILE

Toate consideratiile anterioare faceau referire la continutul de saruri dizolvate


apa, dar cu intensitate si efect mai mare sunt prezentate in continuare impurit
care au influente drastice atunci cand folosim apa in diverse procese.

In apa distribuita in retea si care este supusa proceselor de potabilizare, aces


impuritati sunt reduse. Ele sunt prezente in cantitati importante in apa din raurile
suprafata, din fantani sau din izvoare.

Principalele impuritati sunt prezentate in Tab.1. Acestea sunt clasificate func


de forma lor in apa, natura si originea lor.

abelul 1

FORMA NATURA SI ORIGINE


Solide in suspensie Graunte de roca, nisip, argila, reziduuri animale
si vegetale
Substante in emulsie Hidrocarburi, grasimi
Substante coloidale Argila, silicati, compusi organici in degradare
Substante organice dizolvate Vegetale si animale descompuse, pesticide,
fungicide
Substante minerale dizolvate Roci solubile, reziduuri industriale si agricole
Organisme animale si vegetale Larve, insecte, alge, bacterii, virusi, plankton
Gaze dizolvate CO2 rezultat din descompunerea vegetalelor, H

3.DURITATEA APEI

In actiunea sa de disociere si de dizolvare a sarurilor prezente in sol, apa reti


sarurile compusilor de calciu si magneziu, care reprezinta intre 70-90% din intrea
cantitate de saruri dizolvate in apa.

3.1. DEFINITIE

Duritatea reprezinta cantitatea totala de saruri de calciu si magneziu cuprin


intr-un anumit volum de apa.

3.2.TIPURI

-Duritatea totala este suma tuturor sarurilor de calciu si magneziu

-Duritatea temporara este duritatea carbonatica si reprezinta cantitatea


carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu dintr-un anumit volum de apa

-Duritatea permanenta este cantitatea de cloruri, sulfati, nitrati de calciu


magneziu dintr-un anumit volum de apa

DURITATEA TOTALA = DURIT.TEMPORARA + DURIT.PERMANENTA

Duritatea temporara se refera la sarurile care, in combinatie cu CO 2 , precip


chiar si la temperaturi scazute, dand nastere crustelor calcaroase.

Duritatea temporara reprezinta aproape in totalitate duritatea apei. Ea es


componenta principala.

Duritatea permanenta se refera la saruri mai stabile, care precipita


temperaturi mai mari. Este o componenta secundara.

In continuare este prezentat ciclul unei sari din apa, ce prezinta durita
temporara. Aceasta sare este bicarbonatul de calciu:

1- H2O + CO2 = H2CO3


Apa Bioxid de Acid
Carbon carbonic
2- CaCO3 + H2CO3 = Ca(HCO3)2
Carbonat Acid Bicarbonat
de calciu carbonic de calciu
3- Ca(HCO3)2 la temperatura = CaCO3 + CO2 + H2O
Bicarbonat Carbonat Bioxid Apa
de calciu de calciu de carbon
3.3 UNITATI DE MASURA ALE DURITATII

Unitatea de masura cea mai comuna este GRADUL FRANCEZ ( F )

Un Grad Francez = 10 grame de saruri de Ca si Mg / metru cub apa


= 10 miligrame saruri de Ca si Mg / litru de apa
= 10 ppm (parti per million)
DECI: o apa care are duritatea de 35 grade Franceze va avea:
- 35 x 10 g/m3 = 350 g/m3 saruri(carbonat de calciu)
- 35 x 10 mg/l =350 mg/l saruri
- 35 x 10 ppm =350 ppm saruri
Alte unitati folosite pentru masurarea duritatii sunt date in Tab.2
Tab
l2
F GB D mg Ca mmoli Ca
Grad francezGrad englez Grad germanmiligrame de Camilimoli de Ca
F 1 0.70 0.56 4.008 0.1
GB 1.43 1 0.80 5.73 0.143
D 1.79 1.25 1 7.17 0.179
mg Ca 0.25 0.175 0.14 1 0.025
mmoli Ca 10 7 5.6 40.8 1
3. APE POTABILE. LIMITARI LEGISLATIVE

Calitatile de potabilitate ale apei au fost fixate in Italia prin DECRETU


236/24.05.1988 -"CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE APEI DESTINAT
CONSUMULUI UMAN"
Acest document indica pentru orice substanta care este prezenta in apa
serie de valori denumite "valori ghid"(VG), care sunt considerate idea
Deasemenea, intr-o alta coloana sunt date CONCENTRATIILE MAXIM
ADMISE (CMD), adica acele valori care odata depasite indica faptul ca apa
mai este potabila. In tabelele urmatoare sunt dati o parte din parametrii prezent
in DECRET, anume aceia care sunt intalniti cu cea mai mare frecventa.
Tabelul A. CARACTERISTI
ORGANOLEPTICE
Nr. PARAMETRULVG CMA INDICATII -OBSERVATII
1 Culoare,mg/l (Pt,Co) 1 20 Ex: subst.organice,biologice,metale grele
2 Turbiditate,mg/l SiO1 10 Ex:subst.organice,argila,nisip,metale grele
3 Miros, diluare 0 2(la 12C)Ex: subst.organice,biologice
4 Gust , diluare 0 3(la 12C)Ex: subst.org.,biologice,metale grele,saruri ex
Tabelul B. CARACTERISTICI FIZIC
CHIMICE
Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII
6 PH (6,5-8,5) 6-9 Valori ale PH-ului acide sau bazice favorizeaz
coroziunea si depunerea de cruste
7 Conductibilitate S/cm 400 - Valoarea care indica salinitatea totala
la 20 C
8 Cloruri , mg/l Cl 25 - Nu este indicat sa se depaseasca valoarea d
200 mg/l ;valori super.favorizeaza coroziune
9 Sulfati, mg/l SO4 25 250 Provoaca iritatii intestinale,aparitia de bacteri
care reactioneaza cu sulful si care dau corozi
16Duritatea - - Valori cuprinse intre 15-50F (vezi tab.F)
17Reziduu fix , mg/l 180C
- 1.500Indica prezenta unui continut ridicat de saruri

Tabelul C. SUBSTANT
NEDORITE
Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII
17 Nitrati, mg/l NO3 5 50 Periculos ptr.copii si batrani.Prov
"moartea albastra".Reduc hemoglobina
sange.
18 Nitriti, mg/l NO2 - 0.1 Reziduuri fecaloide
19 Amoniac, mg/l NH4 0.05 0.5 Reziduuri fecaloide,favorizeaza proliferarea
micro-organismelor si producerea coroziuni
33 Fier , mg/l Fe 0.05 0.2 Culoare alb-roscata,turbiditate,depuneri de
culoare rosu-maron,mirosuri
41 Reziduu Clor mg/l Cl- - Recomandabil 0,2mg/l Cl2 dupa tratamentul
dezinfectare
34 Mangan, mg/l Mn 0.02 0.05 Culoare alb-roscat,turbiditate,depuneri de
culoare rosu-maron, mirosuri
37 Fosfor , mg/l P2O50.4 5 Mentinuta intre limite ajuta la prevenirea
aparitiei depunerilor calcaroase

Tabelul D. SUBSTANTE TOXIC


Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII
44 Arsenic , micro g/l As - 50
47 Cianuri , micro g/l Cn - 50
48 Crom , micro g/l Cr - 50
49 Mercur, micro g/l Hg - 1
51 Plumb , micro g/l Pb - 50
Tabelul E. SUBSTANT
MICROBIOLOGICE
Nr. PARAMETRUL VG CMA INDICATII - OBSERVATII
57 Coliformi totali 100 ml - 0 Reziduuri biologice -organice
58 Coliformi fecali 100 l - 0 Reziduuri biologice-organice
59 Streptococi fecali - 0
Tabelul F. CONCENTRATII PENTRU APE DEDURIZATE SAU DESARATE

PENTRU CONSU
UMAN

Nr. PARAMETRUL VALOAREA INDICATII - OBSERVATII


1 Duritatea totala mg/ l Ca 60 minim Corespunde la 14,97F (~15F)
2 Alcalinitatea mg/ l HCO30 minim
3 Ioni de sodium mg/ l Na 150 mamim
Este important de retinut ca duritatea nu influenteaza gradul de potabilitate
apei.
De fapt , in Tabelul B, la pozitia 16, nu sunt indicate nici "valori ghid
nici CMD, ci numai valori recomandate, intre 15-50 F.

Cind apa este supusa unui tratament de dedurizare sau desalinizare trebu
lasata o duritate reziduala minima de 60mg/l Ca, care corespunde unei valori
15F.Aceasta este conditia minima ca duritate pentru apa potabila. Pentru a obti
valoarea de 15F, dupa un tratament de dedurizare, este necesar sa se efectueze
miscelare (amestecare) prin intermediul unui by-pass, intre apa dedurizata
apa dura (netratata).

4. SCHEMA PRINCIPALELOR PROCESE DE TRATARE A APEI

Din perspectiva surselor de aprovizionare si al caracteristicilor ,pentru a deve


potabila, apa necesita unul sau mai multe tratamente, cum sunt cele prezentate
Tab.6. Trebuie subliniat ca si pentru o apa care are proprietati potabile trebu
facute tratamente ulterioare pentru a-i imbunatati caracteristicile si pentru a ev
fenomenele de coroziune , depunerile de cruste, pentru a economisi energie
detergenti, obtinand astfel o eficienta sporita.

Tabelul 5. CLASIFICARE FUNCTIE DE SURSA D


APROVIZIONARE
SURSA APROVIZIONAREPROBLEMA TRATAMENTE -ECHIPAMENTE
-SUBSTANTE FOLOSITE
Retele de distributie Impuritati -Filtre mecanice cu fir
nisip,corpuri straine,etc
FILTRARE
Centralizate -Filtre mecanice cu retele

(apa potabila) -Filtre mecanice cu

autocuratare

-Filtre automate cu

autocuratare
--"-- Duritate PREVENIRE, -Dedurizare
cruste calcaroase
DEZINCRUSTARE
-Dozare polifosfati

-Pompe pentru eliminarea

crustelor
--"-- Coroziune -Filtre neutralizatoare

culoare maron -Filtre ptr.limpezire

gust neplacut -Sisteme ptr.depu


de pelicule protecto
Instalatii autonome Aceleasi
de probleme Aceleasi sisteme de tratar
alimentare(puturi,izvoare)
Tabelul 6. TRATAMENTE FOLOSITE PTR.POTABILITATE
APEI
TIPUL PROBLEMEI CAUZA DE ELIMINAT TIP TRATAMENT APLICATII POSIBILE
Microbiologice -Bacterii Dezinfectie -Clor
-Virusi
-Raze Ultraviolete

-Ozon
-Culoare -Dezinfectie -Clor,Raze UV,Ozon
Organoleptice
-Miros -Filtrare -Limpezire,deferizare

-Gust(fara -Declorurare
exces -Filtre cu carbon activ
salinitate)
-Filtrare -Limpezire
-Turbiditate
-Desalinizare -Osmoza
-Gust(exces de salinitate
-PH mai mic de 6,5 -Filtrare -Neutralizare

(exces de aciditate) -Alcalinizare -Dozare prod.alcaline

Chimico-Fizica -Conductibilitate -Desalinizare -Osmoza

-Reziduu fix(cloruri,sulfati,
-Denitrificare -Rasini,Osmoza,

fosfati) -Dezinfectie procese biologice

-Nitrati -Dezinfectie -Osmoza ,clor

-Nitriti -Filtrare -Osmoza


,clorurare/ declorura
-Amoniac -Declorurare
-Limpezire ,deferizare
-Fier,mangan
-Clor residual in exces
demanganizare

-Filtre cu carbon activ

In Tab.6 putem observa ca dispunem de diverse tipuri de tratamente pentru


rezolvarea aceleiasi probleme. Deasemenea, putem folosi diverse
echipamente.

Dupa ce am obtinut o apa potabila, folosind solutiile de tratare prezentate


Tab.5, putem interveni pentru corectii specifice cu solutiile prezentate in Tab
astfel incat sa obtinem caracteristici corespunzatoare pentru folosirea apei
domeniul casnic, civil sau industrial.

6. PRINCIPALELE TRATAMENTE FOLOSITE PENTRU ADUCEREA APEI


LIMITELE

DE POTABILITATE

6.1. DEZINFECTIA

Este procesul de distrugere sau neutralizare a bacteriilor si virusilor prezenti


apa si care sunt daunatori pentru sanatate.

Procesele de dezinfectie sunt diferite, functie de:

- eficacitate
- tipul bacteriilor si virusilor care trebuie eliminati
- concentratia acestora
- substantele care pot reactiona cu mediul dezinfectant
-
6.1.1. CLORURAREA

Sistemul cel mai simplu , eficace si des utilizat se bazeaza pe adaugarea de


hipoclorit de sodiu sau ai altor compusi ai clorului care au proprietati
dezinfectante si o actiune de durata.

Actiunea clorului necesita, in mod normal, un timp de reactie de 20-30 min,


deci este necesar sa prevedem in sistem rezervoare de acumulare, pentru
a avea un timp de contact suficient.

Volumul rezervorului de acumulare se obtine din :

V = Debit (l/min) x 30(min)


Daca se cunoaste debitul
instalatiei (m3/h) , volumul
rezervorului de acumulare
este:

V = Debit (m3/h) / 2

Pentru a avea siguranta


ca procesul de dezinfectie
se desfasoara corect,
dupa timpul de contact din
rezervorul de acumulare,
in apa trebuie sa
ramanaclor rezidual
liber in cantitate de 0.2-0.4 mg/l (ppm). Aceasta analiza se poate efectua
cu KIT CLOR furnizat de GEL sau cu alte aparate. Valoarea prezentata
de clor rezidual liber poate fi si mai mare, functie de dimensiunea instalatiei
de distributie , sau daca sunt pericole ulterioare de infectare. In acest caz se
ia in calcul ca la ultimul robinet de distributie sa avem clor rezidual liber in
cantitate de 0,1 - 0,2 mg/l.

Pentru adaugarea de produse dezinfectante se folosesc instalatii de dozare,


compuse din pompe dozatoare cu comanda manuala sau automata,
pentru a garanta o proportie corecta intre dezinfectant si cantitatea de apa
de tratat.

Acest sistem de dezinfectie este prezentat in Fig.2 , 3 si 4

6.1.2. RAZE ULTRAVIOLETE

Sunt eficace impotriva bacteriilor, virusilor si a sporilor. Capacitatea lor


dezinfectanta este inferioara clorului si de aceea sunt folosite in
instalatii mici, pentru dezinfectarea locala sau pentru ape cu
caracteristici bune.

Domeniul de utilizare: industria alimentara, farmaceutica, electronica, spita


(pentru dializa), acvarii.

Nu necesita timp de contact si rezervoare de acumulare, deoarece reactia


produce instantaneu.

Pentru a ameliora eficienta razelor ultraviolete, instalatiile trebuie alimentate


apa limpede, deoarece impuritatile din apa devin obstacole impotriva razelor.

Caracteristicile instalatiilor cu raze ultraviolete sunt:

-grosimea "firului" de apa care este supus tratarii cu raze

-lungimea de unda a razelor, care trebuie sa fie cuprinsa intre 200 - 2


nanometri
6.1.3. OZONUL

Este un gaz foarte instabil. Se formeaza datorita descarcarilor electrice de ma


potential.

Ozonul este dezinfectantul si oxidantul cel mai energic cunoscut in instalatiile


tratare si epurare a apei, pentru eliminarea bacteriilor, sporilor, virusilor. Este folo
pentru oxidarea fierului, manganului si a substantelor organice fara a la
reziduuri cu mirosuri sau gusturi neplacute.

Actiunea sa este rapida (1-5 min) dar nu este permanenta, asa incat
garanteze o durata mare de functionare a instalatiilor.

6.2. FILTRAREA

Este procesul de separare a corpurilor solide din apa, continute atat


suspensie cat si in solutie, sub forma coloidala. Prezenta cantitatilor mici
corpuri solide sau de nisip in mod normal nu afecteaza potabilitatea apei. Acest
se indeparteaza cu filtre mecanice cu retea sau fire.

In cazul in care in apa este prezenta o turbiditate mare sau gradul


opalescenta datorat namolului, argilei, substantelor organice, fierului, manganu
este mare, sunt necesare atat filtre cu suprafete mari cat si filtre de volu
dotate cu mase filtrante care retin cantitati mari de impuritati fara sa sufe
compactari rapide. Acestea se pot spala rapid si isi mentin capacitatea
functionare timp indelungat.

Sunt formate dintr-un rezervor presurizat care contine masa filtranta, un corp
comanda automat sau un grup hidraulic de valve pentru operatia de spalare
contracurent a masei filtrante , care se efectueaza automat, permita
indepartarea impuritatilor si redand capacita- tea de filtrare a masei filtrante.

6.2.1.LIMPEZIREA

Acest tratament este caracterizat de folosirea maselor filtrante de tip permane


care nu necesita inlocuirea. Acestea isi regenereaza proprietatile prin spalare
contracurent cu apa si sunt constituite din diverse straturi de nisip de cuart
granulatie diferita, de tip multistrat. Se foloseste si o substanta cu actiune catalitic
HIDROANTRACITUL- care favorizeza procesul de filtrare a apei , asigura
conditii corecte de functionare in interiorul masei filtrante. Sunt utilizate pen
eliminarea prin intermediul procesului de filtrare a turbiditatii , namolul
argilei sau a problemelor cauzate de substantele organice.

Filtrele de limpezire GEL sunt automate si dimensionate pentru un debit de pa


la 7 m3/h (dar nu continuu) pentru uz casnic, civil si industrial. Dispun de un tabl
de comanda care programeaza frecventa de spalare .

In cazul prezentei unei cantitati mari de nisip este necesara montarea unui filt
CYCLON in amonte de filtrul DESSAB - vezi Fig.5
Pentru instalatii in care este
necesara o furnizare continua de
apa, debite mari sau capacitati
filtrante mari, necesare pentru
apa cu caracteristici
defavorabile, trebuie folosite
filtre de limpezire de mari
dimensiuni realizate cu
rezervoare din otel inox, cu
grupuri hidraulice dotate cu
valve automate si programatoare
in system "timp" pentru faza de
spalare in contracurent, automata.

In unele cazuri, poate fi necesar ca inainte de limpezire sa se efectueze


operatie de floculizare, care consta in transformarea substantelor coloidale mai difi
de filtrat in "fulgi" gelatinosi, care sunt retinuti mai usor de catre masa filtran
( Fig.6).

Pentru a realiza procesul de floculizare este suficient sa se monteze in amon


de filtrul DESSAB o instalatie de dozare automata si proportionata fata de debitul
tratat , pentru adaugarea produsului floculant sau coagulant, ca de ex. Sulfatul
aluminiu.

6.2.2. DEFERIZAREA

Prezenta fierului confera apei o culoare galben-roscata si un gust metall


provoaca depuneri care obtureaza tevile si este o cauza principala a procesului
coroziune. In cazul folosirii pentru uz casnic a apei care contine fier se remar
probleme la instalatiile sanitare , care creaza inconveniente estetice si de igiena

FILTRELE DEFERIZATOARE GEL sunt realizate pentru o concentratie de


mg/l si pentru debite maxime de 2,8 m3/h, in regim discontinuu. Sunt dotate
masa filtranta activa care retine fierul prezent in apa, apoi acesta este oxidat
ajutorul hipocloritului de sodiu, dupa care se precipita sub forma de fulgi ca
sunt usor filtrabili. Fierul acumulat in masa filtranta este eliminat periodic printr
spalare in contracurent a masei filtrante, efectuata automat, care re
capacitatea de filtrare initiala. Filtrul este compus dintr - un rezervor presurizat,
tablou de comanda dotat cu temporizator pentru efectuarea spalarilor,
la una pe zi la una pe saptamana.

In amonte de GEL DEFERR este obligatoriu sa se monteze un filtru cu cart


lavabil cu retea cu ochiuri mai mari de 50 nanometri. Este recomandabil
se monteze si in aval de GEL DEFERR un filtru cu retea lavabila pen
captarea "fulgilor" care nu au fost retinuti de echipament , conf.Fig7.

In cazul prezentei fierului in cantitate ma


sau in instalatii in care se solicita debite m
instantanee, trebuie folosite filtrele DEFER
INDUSTRIALE realizate din armaturi metali
si dotate cu grupuri hidraulice cu valve automa
pentru programarea frecventei operatiu
de spalare in contracurent.

Aceste filtre au masa filtranta de tip permanent multistrat, identice cu a


filtrelor de limpezire, dar pentru a retine fierul este necesara in prealabil o oxidare
acestuia , care se obtine prin folosirea unui produs oxidant (clor s
permanganat de potasiu) cu dozare automatica proportionata, functie de deb
conf.Fig.13

6.2.3.DEMANGANIZARE
Manganul are caracteristici si un comportament similare cu fierul.De ace
filtrele demanganizatoare sunt identice cu cele DEFERIZATOARE.

Pentru filtrarea eficace a manganului sunt necesare mase de filtrare foar


lente,cu consecinta in majorarea diametrelor rezervoarelor ce contin masa filtranta.

6.2.4. NEUTRALIZAREA

Un exces de bioxid de carbon , sesizat de o valoare scazuta a PH-ului (m


mica de 7), sta la originea fenomenelor de coroziune a tevilor, cu efect
colorare in galben-roscat a apei, evidentiata atunci cand deschidem un robinet du
o pauza mai mare. Inconvenientele sunt identice cu cele provocate de prezen
fierului.

Aciditatea poate fi cauzata si de excesul de acid carbonic (H 2CO3) concomite


cu prezenta CO2, mai ales in cazul apelor de suprafata din zonele granitice.

Utilizarea filtrelor neutralizatoare are scopul de a retine oxizii de fier din apa
de a reduce excesul de CO2 prin intermediul reactiilor cu o masa filtran
speciala numita DOLOMITA SEMICALCINATA.

Filtrele sunt alcatuite dintr-un rezervor presurizat si dintr-o valva automa


dotata cu temporizator pentru programarea spalarii in contracurent.

O data pe an este obligatoriu sa se verifice nivelul masei filtrante si sa


completeze cantitatea consumata in timpul reactiilor de neutralizare.

Pentru protectia instalatiilor impotriva efectelor coroziunii este necesar sa


monteze si un sistem de dozare pentru adaugarea automata si proportionata
unui produs care creaza o pelicula protectoare.

Daca apa tratata nu este sigura din punct de vedere bacteriologic, es


recomandabil sa se monteze imediat dupa filtrul neutralizator un sistem
siguranta de dezinfectie, pentru a elimina efectele de eventuala proliferare
bacteriilor care pot apare in interiorul masei filtrante neutralizatoare. In acest scop
poate folosi o instalatie de dozare a clorului, sau o instalatie cu raze ultraviolete.

6.3.DECLORURAREA

In tratamentele descrise anterior, se elimina toate cauzele care au la origi


impuritati microbiologice si organoleptice, dar aceste tratamente pot lasa in a
reziduuri nedorite, cu mirosuri si gusturi neplacute, sau o dozare de clor in exc
folosita in dezinfectie , care pot avea efecte negative la utilizator.

Excesul de clor se poate elimina folosind filtre cu carbon activ, care elimi
clorul rezidual de la procesul de clorurare pentru dezinfectie.

Filtrele cu carbon activ au numeroase domenii de aplicare si se clasifica func


de dimensiunile lor si de tipul de carbon activ folosit.
Filtrele GEL DECLOR sunt proiectate pentru tratamentul de reducere a cloru
rezidual in exces care rezulta in urma procesului de dezinfectie. Se elimi
gustul si mirosul neplacut al apei.

Sunt alcatuite dintr-un rezerv


presurizat care contine o ma
speciala de carbon activ de origi
vegetala cu un efect adsorbant , pen
retinerea substantelor pe baza un
proces mixt fizico-chimic. Period
la circa un an, aceste mase filtran
trebuie inlocuite in totalitate. Filtre
sunt dotate cu un tablou de coman
pentru a putea efectua o spala
semiautomata a masei in caz
necesitate.

Pentru a respecta exigente


impuse de folosirea apei potabile, es
recomandabil totusi sa se mentina un usor continut de clor rezidual in ap
pentru siguranta. Pentru instalatiile simple, in care apa nu este foarte pura, es
sufficient sa se efectueze un by-pass, regland debitul la valoarea dorita.
instalatiile complexe, sau in care apa impune anumite limite dator
caracteristicilor variabile in timp, sau in prezenta amoniacului, se va efect
o declorurare totala, dupa care se va efectua o noua clorurare modera
(vezi.Fig.9).

6.4.ALCALINIZAREA

Se foloseste in cazul in care apa are o aciditate foarte mare, deci PH-ul es
mult inferior valorii neutre de 7. Consta in adaugarea in apa a produselor alcali
(namol, pe baza de soda) pentru a adduce PH-ul in domeniul neutru.

Adaugarea substantelor se face cu instalatii de dozare automata, in raport


debitul de
apa. Se masoara valoarea PH-ului si se calculeaza cantitatea de produs care trebu
adaugat. Echipamentele si principiile de functionare sunt simila
cu cele de la clorurare.

In cazul in care excesul de aciditate este cauzat de prezenta acidului carbon


si a bioxidului de carbon, dupa alcalinizare se va efectua neutralizarea (ve
6.2.4.).

6.5.DESALINIZAREA - OSMOZA

O prezenta excesiva si generalizata de saruri in apa se intalneste de obicei


apele de mare adincime, sau in cele situate in zonele de coasta, datorita infiltratii
de apa marina. Apa are un gust sarat sau amar. Salinitatea excesiva face
aceste ape sa nu poata fi folosite in nici un domeniu, casnic sau industrial, dator
agresivitatii chimice care provoaca coroziune in contact cu metalul.

Functie de provenienta apei, sarurile pot fi: sulfati, fosfati, nitrati.

Pentru reducerea salinitatii se foloseste o instalatie cu osmoza invers


compusa din membrane semipermeabile care pot reduce cantitatea de saruri intr-
procent cuprins intre 70-58%, in timp ce apa cu concentratie salina reziduala
arunca la canal.

Aceste instalatii sunt in general alcatuite dintr-un ansamblu compus din u


sau mai multe membrane legate in serie sau / si in parallel, alimentate de
pompa. In amonte se afla montate o serie de aparate de pretratare care protejea
membranele de impuritati, asigurand astfel o eficienta mai mare instalatiei.

Functie de presiunea de lucru si caracteristicile apei, avem trei tipuri


instalatii cu osmoza inversa:

A - presiune inalta (50-70 bar), pentru apa de mare sau sarata, cu o salinita
de 35.000 -45.000 mg / l

B - presiune medie (25-28 bar), pentru apa cu o salinitate de2.000-6.000 mg

C - presiune joasa (12-14 bar), pentru apa dulce cu o salinitate de 1.50


2.000mg / l

Definitia osmozei inverse contine si explicatia principiului de functionare


instalatiei. Astfel, introducand intr-un rezervor aceeasi cantitate din 2 lichide
concentratii saline diferite, despartite de o membrana semipermeabila, va avea l
o deplasare naturala a lichidului (fara componenta salina) dinspre lichidul mai pu
concentrat spre lichidul concentrat, pana cand cele doua lichide vor av
aceeasi concentratie. La sfarsitul procesului, aceasta deplasare de lichid va genera
diferenta de nivel care va produce o diferenta de presiune pe membrana. Aceas
diferenta se defineste ca presiune osmotica - Fig.10.

Aplicand solutiei concentrate o presiune superioara presiunii sale osmotice,


obtine procesul invers osmozei, adica apa continuta in solutia mai concentrata
trece fara sarurile continute prin membra
semipermeabila in solutia mai putin concentra
pierzandu-si salinitatea si devenind pura - Fig.16

Procesul de osmoza inversa, precedat


tratamente specifice poate elimina impuritatile de natura microbiologica,dar
si compusii de natura organica, ca amoniacul si nitratii.

6.6 DENITRIFICAREA

Prezenta nitratilor in apa este cauzata de descompunerea substantelor azota


prezente in reziduurile din domeniul civil , industrial si, in mai mare masur
datorita ingrasamintelor (pe baza de azot) folosite in agricultura.

In timp, prezenta lor a crescut (ca si concentratie) si a patruns in raurile d


zonele agricole unde se folosesc intensiv ingrasamintele.

Cei mai supusi la riscuri sunt copii pana la 6-7 ani datorita faptului ca nitra
actioneaza direct asupra sangelui, reducand hemoglobina si provocand cancerul.

Concentratia de nitrati se reduce prin intermediul unui proces biologic compl


si dificil de aplicat, aducand apa in domeniul potabil la nivel de retele
distributie centralizate.

La nivel casnic este recomandabil sa se reduca concentratia de nitrati din a


de retea folosind unul din cele doua procedee descries mai jos,care beneficiaza de
tehnologie verificata si eficienta.

6.6.1. DENITRIFICARE CU RASINI SCHIMBATOARE DE IONI


Principiul este acelasi cu cel folosit in instalatiile de dedurizarea apei. S
folosesc rasini schimbatoare atat de tip anionic cat si cationic. Rasinile schim
nitratii cu cloruri, crescand proportional concentratia acestora din urma, dar fara
afecta sanatatea.

Pentru regenerarea rasinilor se foloseste sarea de bucatarie grunjoas


Asemanator cu dedurizatorul, denitrificatorul - desi foloseste pentru regenerare sar
de bucatarie -- nu are nici o influenta asupra sarurilor care dau duritatea ap
(carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu). Pentru micsorarea duritatii ap
trebuie folosit un dedurizator.

Aparatele denitrificatoare GEL DENITRAT sunt dotate cu sisteme de cont


pentru "volum", stabilind clar cantitatea de apa furnizata si evitand ast
furnizarea de apa netratata. Acestea sunt concepute sa trateze toata cantitatea
apa folosita in uz casnic. Pentru o dimensionare corecta este obligatoriu sa
efectueze o analiza completa a apei, sa cunoastem debitul de varf si consumul ziln
In amonte de GEL DENITRAT este obligatoriu sa inseram un filtru cu cartus lava
cu grad de filtrare mai mare de 50 nanometri.

6.6.2.DENITRIFICAREA PRIN OSMOZA

Se foloseste procesul de osmoza inversa care poate retine 90-91% d


cantitatea de nitrati. Pentru o instalatie de distributie centralizata a ap
procedeul este foarte scump. Daca nu sunt alte exigente este convenabil sa
foloseasca un echipament destinat doar pentru apa de baut si de gatit, desc
in capitolul 17 al cursului.

6.7.DEZINFECTIA (NITRITI, AMONIAC)

Sunt folosite doua procedee:

- desinfectia (cu clor)

- osmoza inversa
Al doilea procedeu este scump si, daca nu sunt exigente speciale, se foloses
primul.

6.7.1.NITRITI

Acestia sunt rezultatul descompunerii substantelor azotate continute


reziduurile de uz casnic sau animale. Prezenta lor indica faptul ca acest
sunt in apropierea surselor de aprovizionare cu apa.

In concentratie mica, nitritii pot fi eliminati prin intermediul unui proces


oxidare care ii transforma in nitrati, folosind o instalatie pentru dozarea cloru
necesar dezinfectiei, ca cea prezentata la punctul 6.1.1

6.7.2.AMONIACUL

Poate proveni din surse de mare adancime si sa aiba origine vegetala.


aceste cazuri poate fi considerat nepericulos chiar si in concentratie peste limi
Prezenta amoniacului este asociata fierului si manganului, iar in tratamentul
reducere al acestora, scade efectul lor de oxidare.

Se poate elimina prin intermediul unui proces de clorurare energic, cu doza


mare de clor, urmat de un proces de declorurare. Trebuie folosit
rezervor unde se pot produce reactiile, timpul de contact fiind mare (1-2 ore).
cazul in care amoniacul este prezent in compusi ai fierului sau manganului, se v
monta filtre dimensionate corespunzator, in aval de rezervorul de reactie si
amonte de filtrul DECLOR.

Un ultim stadiu al tratamentului il reprezinta procesul de dezinfectie, pentru


proteja toti utilizatorii conectati la instalatie.

7. FOLOSIREA APEI IN DOMENIUL CASNIC SI CIVIL

Folosirea apei in sectorul casnic si civil (cu caracteristici asemanatoar


necesita o serie intreaga de tratamente specifice pentru un domeniu de utilizare.

Putem avea:

A - Apa potabila ,sigura d.p.d.v.igienic si care sa aiba un gust corespunzator

B - Apa ptr.spalatul rufelor,cu consum de energie si detergenti

C - Apa de izvor

D - Apa necoroziva ,ptr.instalatiile de incalzire

E - Apa care nu ingheata,folosita in instalatiile de incalzire care se opresc iarn


F - Apa ptr.conditionarea aerului (folosita la temperaturi scazute vara si ridica
iarna)

G - Apa ptr.piscine

H - Apa ptr.irigatii si ptr.udarea plantelor si a florilor

I - Apa fara calcar,ptr.spalatul automobilelor

J - Apa fara grasimi

K - Apa cu detergent

L - Apa termala

M - Apa cu continut de saruri mic, pentru gatit

In domeniul casnic toate calitatile prezentate mai sus sunt importante. Acest
se pot realiza folosind numai instalatii de mari dimensiuni.

In domeniul casnic putem intalni 3 tipuri de tratamente,care pot furniza a


cu urmatoarele aplicatii:

1 - Apa de uz tehnologic - pentru spalat, igiena personala, curatatorie

2 - Apa pentru instalatiile de incalzire

3 - Apa de baut si pentru gatit

Tratamentul pentru apa de uz tehnologic este in general centralizat, folosind


se procedee simple de tratare conform normelor in vigoare (vezi cap.16) , ca
pot fi aplicate separate.

Apa folosita pentru gatit si pentru baut reprezinta o cantitate mica din tota
apei consumate. Se poate monta un singur aparat , la un singur robinet, pentru
dispune de apa cu proprietati corespunzatoare. Aceste aparate su
complementare celor folosite in instalatiile centralizate si pentru uz tehnologic (ve
cap.17)

Tratarea apei pentru folosirea ei in procesele tehnologice casnice reprezin


solutia optima pentru a satisface cererile specifice functie de apa furnizata, tina
cont ca apa are deja caracteristici de potabilitate (apa furnizata de la retea).
cazul in care apa nu este potabila, se vor aplica tratamentele prevazute
punctul 6.

Pentru simplificare, vom clasifica apa functie de salinitate si duritate.

Functie de salinitate vom avea:

a- Ape normale, cu continut salin mai mic de 1.000 mg/l


b- Ape salmastre,
continut salin intre 1.50
6.000 mg/l

c- Ape sarate, sau


mare, cu salinitate ma
Salinitatea medie a apei
mare este de 35.0
mg/l, dar nu constanta.

Revenind la aplicati
practice si concrete, pute
considera ca o apa du
(25F) contine 250
saruri care se depun la fiecare 1.000 l utilizati. Aceste saruri sunt continute
apa folosita de o familie intr-o zi.

Functie de duritatea apei, se pot utiliza tratamentele prezentate


Fig.14,15,16,17 si 18, in raport de domeniul de utilizare pentru uz civil. Toa
tratamentele respecta normativele in vigoare, prezentate in capitolele 8,9,10.

Tabelul 7. Clasificarea si comportamentul apei functie de durita

8.LEGEA NR.46/5.03.1990."NORME PENTRU SIGURANT


INSTALATIILOR"

NORMA UNI CTI 8065

Legea, impreuna cu D.P.R. nr.447/6.12.1991, reglementeaza in Italia folosir


apei si stabileste ca la realizarea instalatiilor TREBUIE RESPECTATE NORMELE
VIGOARE.

Apa destinata uzului casnic trebuie tratata atunci cand se foloseste in:

a- instalatii de producere a apei calde sanitare


b- instalatii de incalzire

Trebuie respecta
deasemenea NORMA UNI C
8065/'81 . Aceasta norm
prevede tratamentele care
folosesc pentru instalatiile
incalzire si de apa cal
sanitara, precum
executia corecta a instalatii
care garanteaza
functionare fara probleme.

Orice firma care execu


instalatii trebuie sa respec
normele si sa realize
lucrarile in baza unui proiect, altfel isi pierde autorizatia de functionare.

In orice instalatie sunt doua tipuri de responsabilitati:

1 - GARANTIA - este obligatia producatorului de echipamente si are o dura


minima de un an. Aceasta acopera posibilele defecte de fabricatie si se rezol
prin repararea produsului sau inlocuirea acestuia.

2 - RESPONSABILITATEA PRODUCATORULUI - se refera la viciile ascunse


la greselile conceptuale de proiectare sau cele din timpul productiei. Exemp
folosirea unui material necorespunzator, care nu rezista la conditiile normale
folosire. Are o durata de 10 ani.

Instalatorul este cel care "produce" instalatia. Acesta alege echipamentele,


monteaza, realizeaza un ansamblu care reprezinta instalatia. Instalatorul trebuie s
recunoasca utilizatorului GARANTIA pentru fiecare produs privit individual, iar
"producator al instalatiei" trebuie sa acorde o DURATA MEDIE DE FOLOSIRE DE
ANI. Deci, instalatorul este responsabil pentru toate greselile de executie si
proiectare care pot apare in instalatie, timp de 10 ani.

In multe cazuri, datorita neefectuarii operatiei de tratare a apei, coroziunea


depunerile de cruste calcaroase apar inainte de expirarea termenului de 10 a
De aceea, este obligatia si interesul instalatorului sa respecte minimul de tratamen
prevazute de lege.

Pentru instalatiile de producere a apei calde sanitare se vor respec


schemele din Fig.19 si 20, si se va revedea si catalogul GUIDACQUA.

9.LEGEA NR. 10/9.01.1991


"NORME PENTRU ACTUALIZAREA PLANULUI ENERGETIC NATIONA
IN DOMENIUL FOLOSIRII RATIONALE A ENERGIEI , AL ECONOMISIR
ACESTEIA SI AL DEZVOLTARII SURSELOR GRATUITE D
ENERGIE"

Legea 46/90 (cap.8) stabiles


obligativitatea aplicarii normelor, ca
factor de siguranta al instalatiil
Aceasta presupune aplicarea tutur
NORMELOR UNI-CTI 8065 ca
prescriu tratarea apei fara a fa
diferentiere functie de caracteristici.

Legea 10/91 reprezinta


aplicatie practica si inlocuieste Leg
373/76, cu referire la economisir
energiei , atat pentru instalatiile noi c
si pentru modernizarea celor vechi, intervenind si in ceea ce priveste intretiner
acestora. De asemenea, favorizeaza dezvoltarea surselor alternative de energie.

In Decretul de reactualizare al Legii 10/91 (D.P.R. nr.412/26.08.1993) es


prevazut expres la art.5,alin.6: OBLIGATIVITATEA TRATARII APEI
INSTALATIILE DE INCALZIRE NOI CU PUTERE MAI MARE SAU EGALA C
350KW

In Fig.21,22,23 si 24 sunt prezentate schemele pentru realizarea instalatiilor


tratare a apei de alimentare a tuturor instalatiilor, cu respectarea prescriptii
cuprinse in Legile 46/90, 10/91 si a tuturor decretelor in vigoare.
10. DECRETUL MINISTERULUI SANATATII NR.443/21.12.1990 (ITALIA)

REGULAMENT SI DISPOZITII TEHNICE DE FOLOSIRE


ECHIPAMENTELOR DIN DOMENIUL CASNIC DE TRATARE A AP
POTABILE
Decretul are ca obiectiv alegerea si folosirea corecta a aparatelor de uz
casnic intrebuintate la tratarea apei, astfel incat sa nu apara situatii
nedorite.

ART.1

Decretul nu se aplica echipamentelor ce au ca domeniu de aplica


procesele tehnologice.

ART.2

a- Apa potabila trebuie sa aiba parametrii prevazuti in DPR 236/88.

b- Dedurizatoarele elimina duritatea,evitand formarea crustelor calcaroa


si economisind astfel energie si detergenti.

c- Dozatoarele adauga in mod proportional in apa substante prevazute de le


pentru evitarea crustelor, coroziunii si pentru dezinfectie.

d- Osmoza reduce continutul salin al apei prin intermediul membrane


semipermeabile

e- Filtrele mecanice retin particulele in suspensie din apa.

f- Sistemele fizice produc campuri magnetice sau electromagneti


pentru reducerea formarii crustelor

g- Filtrele cu carbon activ elimina clorul sau microimpuritatile chimice, dar


sunt admise datorita riscului de eliberare necontrolata a impuritatilor retinu
(art.15)

h- Filtrele cu structura compozita (potabilizatoare) au o actiune combinata


carbon activ, filtrare si actiune antibacteriologica, dar trebuie autorizate
Ministerul Sanatatii.

ART.3

a- Nici un aparat nu poate fi vandut sub titulatura "DEPURATOR DE AP


deoarece ar crea confuzie.

b- Trebuie respectati parametrii apei potabile(DPR 236/88)

c- Echipamentele trebuie instalate in locuri corespunzatoare d.p.d.v. igienic

d- Materialele folosite trebuie sa respecte normativele in vigoare

e- Trebuie montat un contor si doua puncte de masurare a caracteristicilor ap

f- Trebuie prevazut un by-pass general si o clapeta de sens


g- Trebuie predate utilizatorului instructiunile de instalare , folosire si intretine
a instalatiilor

h- Instalatiile trebuie sa respecte legea 46/90 (trebuie executate de


personal calificat si in baza unui certificat de conformitate)

i- Trebuie informate organele competente in momentul executarii instalatiei

ART.4

1 - Dedurizatoarele trebuie:

a- sa aiba faza de regenerare cel putin o data la 4 zile

b- rasinile folosite trebuie sa fie de uz alimentar

c- trebuie sa aiba dozare automata si post de dezinfectie cu clor s


raze UV

2 - Dozatoarele trebuie :

a- sa asigure un dozaj proportional cu volumul de apa furnizat

b- sa foloseasca substante cu caracteristici garantate

c- sa foloseasca substante cu caracteristici care sa indice compozitia


domeniul de utilizare

d- sa garanteze dozajul prevazut in DPR 236/88

3 - Osmoza inversa trebuie :

a- sa fie automatizata si prevazuta cu dispozitive tur/retur

b- sa foloseasca membrane pentru uz alimentar

c- sa aiba dezinfectie cu clor sau UV si sa fie dotate cu rezervoare


acumulare

d- sunt admise filtre cu carbon activ si microfiltre

4 - Filtrele mecanice trebuie :

a- sa aiba retele de filtrare nu mai mici de 50 nanometri

b- sa utilizeze retele metalice sau sintetice

c- sa fie usor de curatat manual sau automat (nu sunt admise filt
ceramice)

5 - Sistemele fizice trebuie :


a- sa aiba limitate campurile magnetice intre valorile prevazute

b- sa aiba certificate de conformitate

6 - Filtrele cu structura compozita trebuie sa fie aprobate de Ministe


Sanatatii

7 - Toate echipamentele trebuie sa fie adecvate scopului pentru care su


folosite.

Respectand cele stabilite in decret, nu este necesara nici o autorizatie pent


instalarea echipamentelor de tratare a apei destinate uzului casnic.

11. FILTRE PENTRU APA POTABILA

Apa distribuita in retea este , in mod normal, deja filtrata si libera de corpuri
straine, dar in multe cazuri gasim impuritati in filtrele robinetilor sau pe fundul
cazilor de baie si al lavoarelor.

De fapt , in interiorul retelelor de distributie , atat din cauza vechimii cat si d


cauza lucrarilor de intretinere si de extindere, se formeaza depuneri si acumulari
impuritati sau corpuri de natura diferita - cum ar fi:nisip, oxizi de fier, span de me
rezultat in urma lucrarilor- care , cu timpul sunt eliberate si transportate de fluxul
apa la utilizatorii finali.

Filtrele mecanice de siguranta se instaleaza in scopul de a retine to


impuritatile mecanice aflate in suspensie in apa, eliminand patrunderea acesto
in retelele casnice, unde ar provoca coroziuni sau, ajungand la robineti,
provoca neetanseitati sau ar zgaria lavoarul ori cada de baie.

Aceste filtre reprezinta o bariera mecanica pentru corpurile solide din apa
insa nu indeparteaza turbiditatea apei provocata de fier, argila sau namol. Pent
aceasta trebuie folosite filtrele descrise in cap.6.

Filtrele mecanice se clasifica functie de caracteristicile constructive si de grad


de filtrare al cartusului filtrant, tinind cont de faptul ca Decretul nr. 443/90 impu
ca gradul de filtrare sa nu fie inferior valorii de 50 nanometri, iar cartusul trebu
sa fie metalic sau sintetic, usor lavabil.

Filtrele de uz tehnic NU pot fi folosite pentru uz potabil in conditiile respecta


Decretului 443/90

Filtrele de uz potabil pot fi folosite atat in domeniul tehnic cat si in cel potabil.

Filtrele GEL se clasifica in 4 categorii:

1 - Filtre manuale

2 - Filtre autocuratitoare
3 - Filtre denisipatoare

4 - Filtre demineralizatoare

11.1.FILTRE MANUALE

Sunt cele mai economice si sunt compuse din:

. cap - confectionat din alama sau material plastic


inalta rezistenta mecanica (polipropilena + fibre de sticla
. vas - din material plastic pentru temperaturi norma
(max.40C) sau pentru temperaturi inalte (max. 80C)

Vasul are culoarea verde , aceasta avand o intensitate special studiata


pentru a incetini dezvoltarea algelor si a bacteriilor.

Filtrele sunt dotate cu robineti de aerisire pe cap la cel din 3 bucati (prezen
in Fig.25) sau in partea inferioara a vasului la cel din 2 bucati (.Fig.26), care
rolul de a depresuriza filtrul si a face posibila deschiderea acestuia. Pentru ce
din 3 bucati sunt disponibile si chei de desfacere.

Vasul este totdeauna introdus si infiletat in interiorul capului, pentru


imbunatati etanseitatea si a obtine o inalta rezistenta mecanica la presiune (10-
bar). Se clasifica functie de dimensiunea racordurilor si de lungimea cartusu
filtrant care este introdus in vas. Astfel vom avea: 5"=12,7cm
7"=17,8cm ; 10"=25,4cm

In vas se pot introduce cartuse diferite ca material si caracteristici:

a- sintetice, cu retea din polipropilena de 60 - 90 nanometri , lavabil, pent


apa potabila

b- retea din inox de 90 nanometri, pentru apa potabila, lavabil

c- retea din inox laminat de 90 nanometri, lavabil,ptr.apa potabila

d- fir infasurat de 5 si 20 nanometri, pentru uz tehnic

e- cartuse cu carbon activ, pentru uz tehnic, pentru filtrarea mirosului, gustul


clorului, culorii

f- cartuse cu polifosfati in cristale, pentru uz tehnic, cu actiune anticoroziva


anticrusta

Pentru cartusele destinate uzului potabil se recomanda spalari frecvente (1


pe saptamana) pentru a elimina riscul ca in interiorul filtrului sa se forme
bacterii favorizate de impuritatile retinute.

11.2.FILTRE AUTOCURATITOARE
Sunt filtre foarte practice, deoarece pot fi spalate foarte usor , frecvent, fara
se demonteze vasul si cartusul. Operatiunea se efectueaza rotind o parghie (roze
cu 90 grade. Filtrul are o retea de 90 nanometri, adaptat pentru apa potabila.

Spalarea este posibila datorita unui sistem brevetat de GEL, care cura
cartusul in contracurent , atat la interior cat si la exterior (Fig.27).

Spalarea in contracurent nu este suficienta pentru curatarea completa


cartusului, datorita faptului ca apa, alegand intotdeauna calea de circulatie
minima rezistenta, dupa prima curatare grosiera in contracurent, trece p
spatiile eliberate si curate, evitandu-le pe cele murdare si obturate, care op
rezistenta mare. In timpul fazei de autocuratare, o serie de du
improsca violent apa din interiorul cartusu
spre exterior, completa
curatarea externa efectuata de pe
legata la o turbina cu actionare hidrauli
(aceasta este actionata de fluxul
apa care circula prin filtru).

Toata apa si impuritatile curatate su


directionate spre partea inferioara a filtru
unde sunt pozitionate robinetul
racordul de scurgere. Sunt suficiente 15 se
pentru operatiunea de autocurata
cantitatea de apa care asigura curatar
completa fiind de circa 15 l.

La versiunea autocuratitoare automata, aparatele sunt identice


cu observatia ca frecventa spalarilor este stabilita automat in urm
unei programari efectuate in momentul pornirii.

Frecventa de programare este cuprinsa in intervalul 1 zi 30 zi


Este disponibila pe programator inca o tasta care poate efectua
spalare suplimentara, in afara celei programate.

11.3.FILTRE DENISIPATOARE

Reprezinta o versiune simplificata a filtrelor autocuratitoare si folosesc efec


de ciclon (rotatie) provocat de apa atunci cand trece prin filtru. In acest fel impuritat
mai mari sunt indepartate de forta centrifuga spre peretele vasului
apoi cad pe fund in zona cu turbulenta mica. Acestea
elimina in momentul in care se deschide robinetul de descarcare.

Sunt dotate cu un cartus filtrant din tabla de otel inox microstriata, cu un gr


de filtrare de 90 nanometri, adaptate pentru apa potabila. Sunt folosite atunci ca
cantitatea de nisip este mare (in suspensie), cand filtrele normale sunt ineficien
datorita spalarilor frecvente provocate de obturarea rapida cu impuritati.
11.4. FILTRE DEMINERALIZATOARE
Sunt impropriu denumite filtre deoarece actiunea lor es
chimica, nu mecanica.

Sunt alcatuite din cap si vas , ca si filtrele normale, dar


cartusul contine un amestec de rasini cationice si
anionice amestecate in procente bine determinate,
pentru a schimba sarurile prezente in apa - atat
cele cu sarcina pozitiva (cationic) cat si cele cu
sarcina negativa (anioni)-retinind intreaga cantitate
de saruri si furnizind apa demineralizata (libera de
saruri) - Fig.29.

In cartus este pus un indicator de culoare care


schimba culoarea de la verde la albastru in momentul in care rasinile su
epuizate. Acestea trebuie inlocuite in totalitate.

Nu sunt folosite in domeniul apei potabile. Domeniul de aplicare il reprezin


bateriile auto, aparatele de dezumidificare, generatoarele
vapori pentru uz domestic.

12. DOZARE. INSTALATII DE DOZARE.

Excluzand acele utilizari prezentate deja la cap.6 (aplicatii in domeniul de


potabilizare a apei) rostul folosirii dozatoarelor si al instalatiilor de
dozare este acela de a adauga in apa compusi chimici proportional cu
cantitatea si fluxul de apa furnizat.

Compusii chimici au, in cele mai multe cazuri, functii anticorozive, anticrusta
de protectie a instalatiei.

12.1.DOZATOARE

Acestea functioneaza in baza principiului hidrodinamic legat de efectul Ventu


Astfel, in urma introducerii unei diafragme in interiorul unei conducte rectilinii, cu
diametru bine determinat si inferior celui al conductei, se creaza o diferenta
presiune in amonte si in aval de diafragma, proportionala cu fluxul de apa care
traverseaza (Fig.30). Crescand debitul de apa creste in mod corespunzat
presiunea in amonte de diafragma si scade presiunea in aval de aceas
(depresiunea se mareste). Daca se practica 2 orificii in amonte si in aval
diafragma, conectandu-se intre ele,se creaza un flux secundar de circulatie
apei, care este intotdeauna proportional cu fluxul de apa din conducta (flux
primar) si care variaza proportional cu variatia debitului de apa.

Intr-un dozator fluxul primar este acela care traverseaza capul, in timp ce flux
secundar este acela care traverseaza vasul. Dozatoarele GEL, datorita un
serii de inovatii, au o functionare foarteconstanta, sunt usor de intretinut si
pastreaza caracteristicile in timp.
Dozatoarele si accesoriile acestora, produse de GEL, incorporeaza o serie
dispozitive (breveteGEL) menite sa amelioreze functionarea, durabilitate
corectitudinea si constanta in timp a dozajului de substanta protectoare si
simplifice intretinerea. Astfel de dispozitive sunt cele de mai jos:

a- DIMA - este un sistem care are racordurile special concepute pentru a


amplasat sub microcentralele murale si sub preparatoarele instantanee de ACS
gaz, in spatiile reduse dintre generator si perete, fara a fi necesare racord
flexibile sau alte racordari inestetice.

b- BY-PASS ACQUASTOP- sistem brevetat, integrat in corpul dozatorului


permite instalarea acestuia in instalatiile pentru uz potabil, fara a fi necesa
realizarea unui by-pass asa cum cere Decretul 443/90, fii
avantajos d.p.d.v. al costurilor, spatiilor si d.p.d.v. estetic. Dator
acestui sistem este posibila inlocuirea cu usurinta a cartusului
polifosfati, deschizind vasul fara a fi nevoie sa oprim a
care este furnizata la dozator.

c- GELPHOS - RAPID - sistem brevetat, cu substan


prefabricate si gata pentru a le inlocui pe cele consumate d
dozator. Este disponibila o rezerva sigilata care se introdu
foarte usor in vasul dozatorului. Substanta din rezerva a
proprietati antibacteriene, anticrusta, anticorozive si corespun
normelor CEE pentru uz potabil si alimentar.

d- SOFFIETO - realizat cu componente pentru uz alimentar si potabil. A


avantajul de a se garanta in mod permanent aceeasi suprafata de contact in
fluxul de apa si substanta din vas, indiferent de cantitatea de produs protec
care a ramas in vas. Ofera o constanta a dozajului in timp.

e- RACORD ROTATIV - este foarte usor de instalat atat pe conducte vertica


cat si pe cele orizontale, nu necesita schimbari de trasee ale conductelor.

f- DUZE REGLABILE - Daca se cupleaza cu SOFFIETO asigu


dozarea constanta a substantelor in proportie de max.4 p.p.m (4g/m3).

Tratamentul de dozare cu produse pe baza de polifosfati in cantitatile indica


nu afecteaza potabilitatea apei, dar nu actioneaza nici asupra duritatii.
schimb protejeaza instalatiile , preparatoarele instantanee ACS pe ga
spalatoarele, lavoarele si miscelatoarele impotriva depunerilor de calcar, dator
faptului ca nu mai permit precipitarea sarurilor care dau duritate apei.

In mod normal, la cresteri mici de temperatura, apa provoaca disocier


sarurilor de calciu si magneziu cu formare de carbonati care produc cruste
elibereaza bioxid de carbon, una din principalele cauze producatoare
coroziune.

Fig.38. Reactia tipica incrustanta (de depunere a crustelor calcaroase)

Ca(HCO3)2 la temperatura = CaCO3 + CO2 + H2O


Ca(HCO3)2 - bicarbonatul de calciu, solubil in apa

CaCO3 - carbonatul de calciu , incrustanta

CO2 - bioxidul de carbon, actiune coroziva

Procesul de dozare proportionata a produselor spec


concepute impiedica formarea crustelor calcaroas
evita procesele de coroziune si formeaza in interio
conductelor pelicule protectoare, contribuind la econom
de energie si evitarea costurilor suplimentare
interventie.

Este aprobata de Ministerul Sanatatii (Italia) folosir


dozatoarelor proportionale de polifosfati. Echipamentele
substantele folosite trebuie sa se incadreze
prescriptiile Decretului 443/21.12.1990 (vezi cap.10)

Dozatoarele isi gasesc aplicabilitatea in instalatii mici,


conducte de pana la 1". Pentru instalatii mai mari ar treb
folosite echipamente mai mari, cu un cost care
afecta folosirea eficienta a acestora (deoarece ar trebui inlocuite foarte d
rezervele de polifosfati). Pentru dimensiuni mai mari se folosesc instalatii de dozar
care necesita mai putine operatiuni de interventie si intretinere in raport
consumul.

12.2.INSTALATII DE DOZARE

Acestea sunt alcatuite dintr-o pompa dozatoare care isi ia substanta dintr-
rezervor sau direct din bidonul furnizat de GEL si o injecteaza in interio
conductelor instalatiilor.

Pompa dozatoare cea mai des folosita utilizeaza un principiu bazat pe cimp
magnetic, comandat de un circuit electronic cu potentiometru pentru a av
posibilitatea reglarii debitului de substanta (polifosfati) si deci poate asigura
dozaj corect functie de debitul de apa solicitat de consumator.

Magnetul este conectat la o membrana care realizeaza un proces de aspira


comandat de un tablou electronic.

Sunt prevazute si doua clapete de sens pentru a asigura o circula


sigura,unisens.

Tot ansamblul este realizat din material plastic rezistent atat d.p.d.v.mecan
cat si chimic la actiunea diverselor substante care sunt dozate.

Pompele dozatoare obisnuite sunt de tipul cu comanda manuala sau cu doza


proportionala, comandate de un contor cu impulsuri (Fig.32 si 33)
12.2.1. POMPE DOZATOARE MANUALE

Sunt dotate cu un intrerupator pornit/oprit si cu


potentiometru reglabil pentru a regla debitul de substan
introdusa in circuit. Rotind o maneta care este montata
tabloul de comanda se poate varia permanent (electron
numarul curselor magnetului sau, corespunzator, debitul mini
regland astfel debitul orar al pompei si implicit al substantei ca
se dozeaza. Pentru a evita functionarea in gol es
recomandabil sa se monteze o sonda de nivel minim
rezervor.

Este posibila realizarea functionarii automa


a acestor pompe dozatoare, realizand o conecta
electrica in paralel cu alte sisteme ca: pompe (da
debitul este constant si nu este necesara o doza
proportionala), electroventile pentru reumpler
rezervoarelor, instalatii industriale si circuite inchise.

12.2.2. POMPE DOZATOARE PROPORTIONALE

Acestea sunt similare pompelor precedente, d


sunt dotate suplimentar cu un comutator care perm
alegerea functionarii manuale/automate, care activea
un circuit intern ce recepteaza semnalele transmise de un contor, comandand
magnet care da cate un impuls pompei pentru fiecare semnal primit de la cont
Acest contor trebuie montat pe conducta si dotat cu un tablou de comanda ca
furnizeaza impulsuri pentru fiecare unitate de cantitate de apa ca
il traverseaza. Functie de dimensiune putem avea un impuls la 0.25 litri, la 1
litru sau 50 litri de apa (vezi Fig.35).

Pentru a alege pompa dozatoare trebuie avut in vedere debitul maxim al ap


de tratat si compatibilitatea dintre raportul impulsurilor emise si capacitat
pompei dozatoare, luand in considerare faptul ca substanta vine dozata. De acee
pentru a preveni diluarea excesiva a substantelor trebuie calculat debitul necesar
pompa, pentru dozajul solutiei si procentul de diluare al substantei in apa. Conto
este conectat la pompa dozatoare, la care, in situatia in care debitul din instala
variaza, sosesc impulsuri diferite, reglandu-se numarul de curse ale magnetul
Astfel se realizeaza o dozare proportionala a substantei, functie de cantitat
de apa furnizata la utilizator. Acest model este prevazut cu o sonda de niv
minim pentru a evita functionarea in gol atunci cand se consuma substanta d
rezervor.

13. DEDURIZATOARE

Scopul dedurizarii este acela de a elimina sarurile de calciu si magneziu care


produc duritatea apei si sunt la originea crustelor, si inlocuirea lor cu saruri
de sodiu, care sunt mult mai solubile chiar si la temperaturi mari.
Echipamentul care permite acest proces este Dedurizatorul, definit
ca SCHIMBATOR DE IONI, deoarece in functionare schimba chimic calciul
magneziul cu sodiul care formeaza saruri solubile.

Schimbul chimic se efectueaza la trecerea apei printr-un strat de ras


continute de aparat. Rasinile sunt microsfere de culoare galben-maro,
dimensiuni cuprinse intre 0,3 - 1,2mm. Printr-un procedeu artific
acestea sunt dotate cu proprietatea de a capta ionii de calciu si magnez
eliberand ionii de sodiu cu care sunt incarcate. Deasemeni, ele elibereaza io
de calciu si magneziu pentru a recapta sodiul daca acesta din urma
gaseste in solutii cu concentratie ridicata (ex. saramura = solutie de apa cu sa
in maximum de concentratie si de solubilitate). Pe acest principiu (reversibilitate)
bazeaza regenerarea rasinilor dupa saturarea cu ioni de calciu si magneziu.

Dedurizatorul este alcatuit (in principal) dintr-un rezervor ce contine ras


schimbatoare de ioni, un tablou de comanda cu functii hidraulice si electrice,
rezervor de sare in care se formeaza saramura necesara pentru regenerar
rasinilor, conductele si armaturile aferente (Fig.36).

In timpul functionarii, apa,trecand prin capul de comanda (valva hidraulic


patrunde in rezervorul de rasini de sus in jos si traverseaza stratul de rasi
eliberandu-se de ionii de calciu si magneziu si imbogatindu-se cu ioni de sod
Cand rasina se "consuma" nu mai poate realiza schimbul ionic, asa incat apa a
aceleasi caracteristici de duritate atat la intrarea in dedurizator cat si la iesire.
acest moment trebuie efectuata regenerarea rasinilor, pentru a
putea efectua un nou ciclu de tratare al apei.
In timpul etapei de regenerare, dedurizatorul nu mai furnizeaza apa deduriza
dar poate furniza o cantitate de apa netratata prin intermediul unui by-pa
intern, care este deschis pe tot timpul fazei de regenerare.

13.1.REGENERAREA

Pentru regenerarea rasinilor, se aspira saramura prin intermediul unui siste


hidraulic dotat cu ejector dintr-un rezervor unde s-a introdus sare si apa
concentratie maxima posibila. Saramura, traversand stratul de rasini, re
acestuia incarcatura de sodiu, eliberand ionii de calciu si magneziu p
intermediul valvei de comanda, in acelasi timp cu apa de spalare.

Reactiile chimice din timpul procesului de dedurizare:

Ca(HCO3)2 + (R-Na) = (R-Ca) + 2NaHCO3

Unde:

Ca(HCO3)2 - bicarbonat de calciu

R-Na - ioni de sodiu (trec de pe rasina in apa )

R-Ca - ioni de calciu (trec din apa pe rasina )

NaHCO3 -carbonat acid de sodiu

Fazele REGENERARII sunt urmatoarele:

1- spalare in contracurent
2- aspirare de saramura
3- spalare lenta
4- spalare rapida
5- reumplerea cu apa a rezervorului de saramura

Capacitatea de schimb a rasinilor, numita si capacitate ciclica, a unui


dedurizator este un parametru tehnic calculat in faza de proiectare, dar care
poate fi influentat in faza operationala de urmatoarele caracteristici:

a- calitatea (puritatea) apei si raportul duritate/salinitate

b- presiunea de exercitiu, care influenteaza direct cantitatea de saramu


aspirata

c- debitul de varf al apei, care poate determina eventualele scapari de a


netratata

d- calitatea si puritatea sarii, care poate reduce capacitatea de schimb


rasinilor, colmatandu-le
Capul de comanda este conceput sa comande diversele functii hidraulice fa
interventii din exterior. Automatizarea este conceputa sa comande functionarea
mod automat, tinind cont de consumul de apa precalculat sau de cel real.

Functie de automatizarea diverselor faze, dedurizatoarele pot fi:

a- manuale- pentru masinile de preparat cafea sau pentru masinile de spal


b- semiautomate - toate functiile sunt programate automat, dar es
necesara o comanda de initiere a regenerarii
c- automate, cu timmer - regenerarea este controlata de un ceas zilnic s
saptamanal, cu care se programeaza ziua si ora de regenerare, in ba
consumului de apa prevazut, al duritatii si al capacitatii ciclice
d- volumetrice - regenerarea este comandata exclusiv in baza cantitatii
apa furnizata la utilizator, folosite exclusiv pentru uz tehnic si industria
e- cu microprocessor - regenerarea este comandata cu frecventa zilnica s
un multiplu de zile, dar cu posibilitatea interventiei automate pent
efectuarea unei noi regenerari, daca volumul de apa furnizat a ajuns
capacitatea ciclica pentru care afost dimensionat dedurizatorul
f- duplex - compus din doua dedurizatoare cu functionare in paralel
alternativ, pentru a putea furniza in permanenta apa dedurizata
g- triplex - compus din trei dedurizatoare, din care doua infunctiune si un
treilea in asteptare pentru a-l inlocui pe cel care se va afla in faza
regenerare
13.2.DOMENIUL DE FOLOSIRE

Duritatea apei nu este responsabila numai de producerea crustelor, ci are


implicatii negative si in alte domenii de utilizare cu consecinte directe si
indirecte de marire a costurilor.

Avantaje date de folosirea apei tratate (dedurizate):

a- Curatarea porilor din pielea umana

b- Rufele raman albe, fara impuritati, cu culori vii, fara a folosi inalbitor

c- Sticlaria devine stralucitoare, nemaiprezentand zone matuite

d- Robinetii raman stralucitori si isi pastreaza culorile, nu mai prezinta zo


mate

e- Gustul ceaiului si al cafelei este mai bun, la fel cel al legumelor si fructelor

f- Randament mai bun in toate operatiunile de curatare

Economii rezultate din folosirea apei dedurizate:

a- Consumuri scazute de detergenti si alte produse folosite in igiena persona


(cu 50 - 70% mai putin)
b- Durata de viata mai mare a tesaturilor, care nu mai sunt afectate
depunerile de calcar intre fibre

c- Economie de substante pentru igiena personala

d- Costuri mici de intretinere pentru boiler, robineti, miscelatoare, conduc


serpentine pentru producerea A.C.S.

f- Durata mai mare de viata a aparatelor electrocasnice (masini de spalat,


preparat cafea, spalatoare)

De asemenea, in multe instalatii de uz tehnologic, apa dedurizata es


indispensabila.

Pentru dedurizatoarele de uz domestic este necesar sa se respecte dispoziti


DMS 443/21.12.1990, care prevad efectuarea automata a regenerarii la max. 4 zi
dezinfectarea automata a rasinilor utilizate si furnizarea unei ape potabile
caracteristici optime.

13.3. AUTODEZINFECTAREA RASINILOR

Are scopul de a realiza o dezinfectare a rasinilor


timpul efectuarii fiecarei regenerari, pentru a ev
proliferarea (dezvoltarea) bacteriilor prezente in cantita
admisa in apa potabila, dar care pot deveni periculoa
pentru sanatate atunci cand se dezvolta in mod necontrol
Operatia este obligatorie pentru apa potabila folosita pen
uz casnic.

13.3.1.AUTODEZINFECTAREA PRIN ELECTROLIZA

Este un sistem alcatuit din doi electrozi de titan, montati pe conducta


legatura dintre valva hidraulica de comanda si rezervorul de saramura, si es
declansat in momentul efectuarii fazei de aspiratie a saramurii. Operatia es
facilitata de emiterea unui curent continuu de tabloul de comanda.

.In principiu are loc transformarea unei mici cantitati de clorura de sodiu - sa
dizolvata in apa din saramura -- in clor in stare gazoasa libera cu ina
proprietati dezinfectante, care garanteaza protejarea rasinilor impotriva prolifera
bacteriilor.

Fazele successive de eliminare a apei reziduale la canal din timp


procesului de regenerare al rasinilor, elimina clorul in exces, apa furnizata ulter
de dedurizator fiind potabila.

Sistemul de autodezinfectie GEL are posibilitatea de a inversa polaritat


electrozilor la fiecare faza de regenerare, evitand depunerile saline care i-
micsora eficacitatea (Fig.37)
13.3.2. AUTODEZINFECTAREA PRIN SISTEM ECOGEL

Noile dedurizatoare ecologice ECOLUX si ECOKAL nu necesita un siste


separat de autodezinfectie, deoarece produsul regenerant ECOGEL este de
aditivat si, datorita formulei sale speciale, se efectueaza regenerarea
dezinfectia in acelasi timp. In acest fel se reduc costurile si se simplifica operati
de intretinere.

13.4. DIMENSIONAREA DEDURIZATOARELOR

Trebuie luati in considerare urmatorii parametrii:

1- Duritatea apei de tratat - exprimata in grade franceze

2- Duritatea ceruta la iesirea apei din dedurizator (daca este vorba de a


potabila, trebuie sa avem o duritate reziduala la iesirea din dedurizator de 15

3- Consumul zilnic de apa

4- Debitul maxim si debitul de varf solicitat la utilizator

13.4.1.DURITATEA APEI DE TRATAT

Poate fi masurata cu kit-ul GEL.

Pentru toate calculele se va lua intotdeauna in consideratie duritatea tota


deoarece tratamentul de dedurizare actioneaza asupra tuturor sarurilor ca
provoaca duritatea, fara a se face distinctie.

13.4.2.DURITATEA CERUTA

Apa tratata de o instalatie de dedurizare, denumita si "APA DULCE", poate


furnizata la valoarea de 0F, dar in anumite cazuri (apa potabila) trebu
efectuata o amestecare intre apa dedurizata si cea dura, asa incat duritat
reziduala sa nu fie mai mica de 15 F. In acest caz va trebui luata in considera
diferenta de duritate dintre apa de tratat si apa furnizata si nu duritatea apei de
intrarea in dedurizator.

Calculul duritatii efective de tratat pentru apa de uz potabil:

Ex. Duritatea apei la intrare = 35 F

35 F - 15 F = 20 F

Deci:

-Duritatea apei la intrarea in dedurizator = 35 F

-Duritatea apei potabile (reziduala) = 15 F


-Valoarea duritatii de tratat = 20 F

13.4.3.CONSUMUL ZILNIC

Trebuie stabilit pentru autonomia dedurizatorului intre doua regenerari, tina


cont ca in faza de regenerare acesta nu poate furniza apa dedurizata ci num
apa dura. Este important ca operatia de regenerare sa se efectueze cand
avem consum (noaptea).

Consumul de apa este variabil in timp, dar ne putem baza pe valor


urmatoare:

a- Locuinte normale - 150 l/zi/persoana = 0,15 m3/om/zi

b- Locuinte medii - 250 l/zi/persoana = 0,25 m3/om/zi

c- Locuinte de lux -- 400 l/zi/persoana = 0,4 m3/om/zi

Inmultind aceste date cu numarul de persoane se va afla consumul zilnic tota

Daca nu se cunoaste numarul de persoane /apartament, se va lua in calcul


medie de 4 persoane/apartament.

13.4.4 DEBITUL MAXIM

Acesta trebuie sa satisfaca cererea de apa in momentul in care majoritat


utilizatorilor consuma simultan apa, fara a fi prezente caderi de presiune sau de flu

Pentru locuintele noi se vor respecta normele UNI 9182/87 (Italia)

Pentru locuintele vechi, calculul precedent este satisfacator.

In continuare, sunt date debitele de varf teoretice in cazul in care in toa


apartamentele se deschid robinetii:

a)- Locuinte normale, cu servicii singulare .... 12 l/min/apartament

b)- Locuinte medii, cu servicii duble ...... .. 18 l/min/apartament

c)- Locuinte de lux -vile.......... ... 28 l/min/apartament

d)- Hoteluri, spitale etc........... .. 28 l/min/apartament

In realitate consumul este mai mic si se ia in calcul un factor statistic, denum


coefficient de simultaneitate, care corespunde procentului pentru numarul max
de robineti care se deschid simultan, procent care descreste cu crester
numarului de utilizatori, deoarece descreste probabilitatea de deschide
simultana (Tabelul 8)
Tabelul 8. Factori de simultaneitate ptr.calculul debitu
maxim efectiv

NR. APARTAMENTE
COEF.SIMULTANEIT.
NR.APARTAMENTECOEF.SIMULTANEIT.
% %
1 100 11 42
2 65 14 39
3 60 16 37
4 57 18 36
5 53 20 35
6 51 25 32
7 48 30 30
8 46 40 27
9 45 50 25
10 44

Inmultind debitul dintr-un singur apartament (fig.47) cu numarul


apartamente si cu coeficientul de simultaneitate, vom obtine debitul maxim efectiv.

Exemplul 1 : Locuinte normale - 8 apartamente, servicii singulare

Debit/apartament x Nr.apartamente = Debit maxim teoretic

12 l/min x 8 = 96 l/min

Debit maxim teoretic x coef.simultaneitate = Debit maxim efectiv

96 l/min x 0,46 (46%) = 44,16 l/min

Exemplul 2 : Locuinte normale cu cerere mare de apa (hoteluri) -


apartamente

Debit/apartament x Nr.apartamente = Debit maxim teoretic

28 l/min x 20 = 560 l/min

Debit maxim teoretic x coef.simultaneitate = Debit maxim efectiv

560 l/min x 0,35 (35% ) = 196 l/min

Nota: pentru a obtine apa la duritatea de 15 F, o parte din apa trece prin b
pass fara a traversa dedurizatorul.

Pentru instalatii mici, apa care trece prin by-pass nu se ia in calcul.

In cazul unei ape cu 45 F duritate la intrare, cele 15 F duritate rezidua


(pentru apa potabila) reprezinta 33% din duritatea initiala. Inseamna ca o treime d
cantitatea de apa nu trece prin dedurizator ci prin by-pass.
In exemplul 2 , cele 33% din debitul maxim de apa (196 l/min) reprezinta 64,
l/min, ceea ce inseamna ca va fi ales un dedurizator cu debit inferior, respec
de 131 l/min in loc de 196 l/min, deoarece diferenta de debit de apa trece p
by-pass.

Acest lucru este valabil in cladiri cu un numar de apartamente mai mare de


- 20, putand alege un dedurizator corespunzator dar la un pret si cu dimensiu
mai reduse.

13.4.5. ALEGEREA DEDURIZATORULUI

In GUIDACQUA sunt prezentate tabelele pentru alegerea corecta


dedurizatorului, functie de numarul de persoane si de duritatea apei. Es
necesar sa se cunoasca criteriile fundamentale pentru calculul dedurizatorului,
scopul unei alegeri cat mai exacte functie de conditiile specifice de functionare.

1-Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea, in litri, a rezervoru


de rasini

Date de calcul: 3 locuinte,12 persoane, duritatea apei la intrarea


dedurizator de 39 F, uz potabil (15 F) la iesirea din dedurizator.

Nr.persoane x Consum zilnic/persoana = Consum zilnic total

12 x 0,15 m3/zi/persoana = 1,8 m3/zi

Consum zilnic total x Diferenta duritati = Capacitatea ciclica/zi

(Dintrare - Diesire)

1,8 m3 x 24F (39-15) = 43,2 F.m3

Capacitate ciclica/zi / Capacitate ciclica/1l rasina = Cantitate(in l) rasina

43,2 F.m3 / 6 F.m3 = 7,2 l

Alegand o frecventa de regenerare la 2 zile,va rezulta:

7,2 l x 2 = 14,4 l rasina

Modelul corespunzator este DECALUX 15 (care contine 15 l rasina)

Este necesar sa verificam si corespondenta dintre debitul de varf probabil


debitul maxim pe care il poate furniza dedurizatorul.

Debit/apartament x Nr.apartamente = Debit max.theoretic

12 l/min x 3 = 36 l/min

Debit maxim teoretic x Coef.simultaneit. = Debit maxim efectiv


36 l/min x 0,60 (60%) = 21,6 l/min

Debitul de varf pentru DECALUX 15 este de 23 l/min, mai mare decat c


maxim solicitat. Deci, dedurizatorul ales este corespunzator.

2-Calculul modelului dedurizatorului functie de capacitatea ciclica

Date de calcul: 4 apartamente normale, 4 persoane pe apartame


duritatea apei de tratat la intrare 40 F,

Uz potabil (15F duritate reziduala la iesire)

Nr.apartamente x Nr.persoane/apart. = Nr.total personae

4 x 4 = 16

Nr.total personae x Consum zilnic/pers. = Consum zilnic total

16 x 0,15m3/zi/pers. = 2,4 m3/zi

Consum zilnic total x Duritate (intrare - iesire) = Capacitate ciclica

2,4 m3/zi x 25 F(40 -15) = 60 F.m3

Alegand o frecventa de regenerare de 2 zile, va rezulta:

60 F.m3 x 2 = 120 F.m3 ( Capacitate ciclica necesara)

Modelul care corespunde este DECALUX 20, cu capacitate ciclica de 1


3
F.m .

Alegand o regenerare in fiecare zi, modelul corespunzator ar fi DECALUX 1


cu o capacitate ciclica de 60 F.m3.

Efectuand verificarea si in functie de debitul de varf, rezulta ca mode


DECALUX 20 este corect ales, deoarece debitul de varf al modelului DECALU
10 este mai mic decat debitul de varf efectiv solicitat de utilizator.

Nota: Este indicat sa folosim solutia cu regenerarea rasinilor in fiecare


numai in cazul aplicatiilor comerciale sau economice, deoarece regenerarea foar
frecventa a rasinilor duce la scurtarea duratei de viata a acestora si la scader
randamentului.

14. NEUTRALIZATORI

Apa care are o duritate foarte mica (5-6 F) si/sau are o cantitate mare de
bioxid de carbon este la originea proceselor de coroziune a conductelor, cu
efect de colorare in galben-roscat a apei, colorare care este evidentiata
dupa deschiderea unui robinet care a fost mult timp inchis si se diminueaza
in timp (dupa o scurta perioada de la deschiderea robinetului).
Coroziunea tevilor de transport a apei provoaca pete inestetice pe obiecte
sanitare, pe rufe, sau chiar spargerea conductelor daca nu se intervine in timp util

Scopul utilizarii procesului de neutralizare este dublu:

a- de a retine oxizii deja prezenti in apa, ca efect al coroziunii produse


b- neutralizarea bioxidului de carbon in exces, care provoaca coroziun
instalatiei

Tratamentul de neutralizare trebuie completat si urmat intotdeauna de


dozarea de substanta pentru conditionare si depunerea de pelicule
protectoare, pentru a stopa coroziunea deja prezenta in aval de filtrul
neutralizator. Acestea se depun ca "film" protector, impiedicand noile
depuneri si curatand lent instalatia.

Neutralizarea este realizata de mase filtrante pe baza de dolomita, care lasa


in solutie mici cantitati de substante si maresc duritatea apei.

La instalarea filtrului de neutralizare trebuie sa se prevada un by-pa


suplimentar, pentru a realiza o miscelare a apei , obtinandu-se o regla
corecta si evitand obtinerea la iesire a unui exces de saruri ca
produc duritate (vezi Fig.38).

In amonte de punctual de miscelare se va instala obligatoriu un filtru


siguranta (poz.5-DEPURAMATIC)

In acelas timp, pentru a fi sigura d.p.d.v. bacteriologic, se recomanda sa


completeze instalatia cu un post de dezinfectie . In acest scop se pot folosi instala
de dezinfectare cu UV, care nu necesita rezervoare pentru asigurarea timpului
contact, sau instalatii de clorurare cu pompa dozatoare proportionala, cu rezervo
de substanta si cel de contact.
Filtrele de neutralizare sunt alcatuite dintr-un rezervor care contine ma
neutralizanta si un tablou de comanda, similar cu cel al dedurizatorului pent
spalarea automata periodica, cu posibilitatea de evacuarea la golire a oxizilor de f
sau altor impuritati retinute sau acumulate.

Este obligatoriu sa se verifice masa neutralizanta odata pe an, sa


complecteze cantitatea consumata sau sa se inlocuiasca toata masa, functie
necesitati.

Pentru alegerea dimensionala a filtrelor neutralizatoare, a instalatiei


conditionare sau a eventualelor instalatii de dezinfectie se va calcula debi
maxim efectiv al instalatiei (vezi punctul 13.4.4.de la dedurizatoare).

15.POMPE DE DEZINCRUSTARE SI PRODUSE CURATITOARE

In interiorul instalatiilor, in cazul in care apa de circulatie nu este corect trata


apar depuneri de natura diversa care afecteaza functionarea normala, putand
periculoase pentru sanatate si scurtand durata de viata a instalatiilor. Cand nu
efectueaza actiuni de prevenire , suntem constransi sa intervenim in situatii lim
pentru a reda functionarea normala a instalatiilor.

Daca nu sunt utilizate substante si echipamente adaptate si corespunzatoar


pot apare daune ireparabile.

Daca interventia se efectueaza asupra unei parti demontabile si inspectabile


instalatiei (Ex: serpentina de boiler, preparator ACM, rezistenta de boil
schimbator de caldura, condensator de frigider) putem alege un echipame
corect, dar in caz contrar pot apare situatii in care operatiunile se repeta de m
multe ori, la putin timp dupa interventie.

Functie de depunerea din instalatie care trebuie curatata, se va ale


substanta , verificandu-se compatibilitatea acesteia cu materialele instalatiei
special metalul), pentru a nu apare degradare sau coroziune.

Caracteristicile depunerilor sunt diverse, fiind functie de caracteristicile apei,


diversele tipuri de utilizari care provoaca depunerea anumitor saruri, in raport
temperatura si concentratie.

Putem avea urmatoarele tipuri de depuneri:

1- cruste calcaroase

2- cruste de calciu si siliciu

3- oxizi de fier si/sau magneziu

4- bacterii ale fierului si/sau reducatoare de sulf

5- substante organice, alge


15.1. CRUSTE CALCAROASE

Sunt provocate de precipitarea sarurilor de calciu


magneziu, functie de variatia temperaturii, a presiunii si a vitez
de circulatie a apei in instalatie. Chiar si la variatii mici
temperatura apar reduceri in fluxul de circulatie al apei si
diminueaza capacitatea de schimb (ex: transfer
schimbatoarele de caldura).

Cel mai edificator exemplu se intalneste in caz


preparatoarelor ACS pe gaz si in cazul microcentralelor, ca
dupa 6 luni sau un an, din cauza depunerilor, nu mai furnizeaza apa calda
debitul si la temperatura dorita.

Daca curatarea (spalarea chimica) a instalatiei nu este efectuata


componente si produse adaptate, consecintele pot fi negative. Daca substan
nu este corespunzatoare, timpul de curatare este mai mic si raman portiuni
cruste neeliminate, in timp ce folosirea substantei in exces, fara o protec
chimica suficienta, va avea ca rezultat degradarea metalului, care va favori
noile depuneri de calcar si aparitia de procese corozive.

Solutia tehnologica propusa de GEL este cea cu pompa, cu inversar


sensului de circulatie a substantei de curatare.(Fig.39)

In timpul efectuarii dezincrustarii trebuie tinuta sub control formarea


spuma (datorata CO2), pentru a mentine constant efectul de eliminare a crust
avand posibilitatea de a intrerupe procesul cand depunerile sunt elimina
pentru a nu deteriora metalul. In acest scop, toate substantele GEL contin
indicator de virare (de schimbare a culorii). Este recomandabil
se efectueze o dezincrustare, apoi o neutralizare, urmata de o spala
abundenta cu apa, repetata.

15.2. CRUSTE DE CALCIU SI SILICIU

Sunt prezente in primul rand la cazanele cu abur, unde temperatura foar


mare provoaca depuneri nu numai de calciu ci si de siliciu, depasind limite
normale si afectand functionarea cazanului. Cazul cel mai dificil il reprezin
depunerile stratificate, fiind necesara folosirea alternativa de substan
dezincrustante pentru calciu si siliciu, cu caracteristici acide si bazic
operatiunea de curatare efectuandu-se eficient la cald.

Este obligatoriu ca la terminarea operatiunii de dezincrustare sa


efectueze neutralizarea , altfel, la presiuni si temperaturi mari, metalul va
distrus rapid din cauza aciditatii remanente.

15.3. OXIZII DE FIER SI/SAU MANGAN

Sunt provocati de prezenta fierului si manganului in apa, atat din componen


apei cat si rezultati in urma procesului de coroziune.
Sunt dificil de identificat si de eliminat.

Tipul de tratament este greu


identificat, deoarece poate fi atacat
materialul instalatiei (care are
compunere fier).

Produsele folosite pentru spalar


chimica sunt acizi cu concentratie inalta, ca
trebuie folositi cu atentie si competen
pentru a evita distrugerea definitiva
instalatiei.

15.4. BACTERII ALE FIERULUI


BACTERII CARE REDUC SULFUL

Sunt alcatuite din colonii de bacterii ale fierului care se fixeaza in interio
instalatiei cind intalnesc depuneri poroase de care se ancoreaza, consuma
energie si accelerand procesele de coroziune.

Un caz mai des intalnit il constituie bacteriile anaerobe care, reducand sulfa
in sulfuri (sarurile acidului sulfuric), provoaca coroziuni ale metalului.

Pentru eliminare se vor combina tratamentele de tip dezinfectant - pent


bacterii - si de tip chimic - pentru eliminarea depunerilor poroase (incrustati
calcaroase care constituie amorsa de depunere a bacteriilor si favorizea
dezvoltarea acestora).

15.5.SUBSTANTE ORGANICE SI/SAU MUCILAGINOASE

Sunt prezente in special in interiorul circuitelor de racire a apei folos


pentru conditionarea aerului, sau in instalatii mixte de incalzire si conditionare
aerului (cu ventilo-convectoare), cand temperaturile de lucru sunt inferioa
valorii de 40C. Apar depuneri filamentoase care obtureaza circulatia apei
micsoreaza schimbul termic.

In anumite cazuri se asociaza si depunerea de cruste calcaroase. Es


necesara o interventie combinata cu substante acide, dezinfectanti energici
antivegetativi (Fig.40).

15.6. POMPE PENTRU CURATARE (SPALARE CHIMICA)

Aceste echipamente sunt realizate din materiale rezistente la actiun


substantelor foarte agresive, atat bazice cit si acide, rezistand si la actiun
vaporilor rezultati in urma procesului de spalare chimica - de multe ori m
periculosi decat substantele folosite.

Parametrii referitori la debit si la inaltimea de pompare trebuie sa


corespunzatori instalatiei de curatat. De asemenea , rezervorul trebuie sa ai
volumul necesar pentru obtinerea solutiei si pentru
se putea efectua un numar suficient de cicluri
circulatie in instalatie.

Exista si posibilitatea inversarii fluxului (Brev


GEL), care accelereaza procesul de curata
eliminand depunerile din diversele puncte si permita
evacuarea gazelor care se formeaza in timpul spala
chimice (Exemple de pompe pentru dezincrustare
Fig.41 si 42).

Fig.41. Pompa GEL BABY 13 Fig.42. Pompe GEL BOY C 13

16. SUBSTANTE PROTECTOARE PENTRU INSTALATIILE DE INCALZIRE

Apa care circula in instalatiile de incalzire sta la originea proceselor de


formare a crustelor, a coroziunii, cu consecinte in formarea depunerilor,
a aparitiei zgomotelor, obturatii ale corpurilor de incalzire, ale
conductelor si cazanelor. Pana sa se manifeste vizibil, aceste probleme
cauzeaza micsorarea randamentului, cu consecinte in cresterea costurilor
de exploatare si dificultati in a avea in toata instalatia o comportare
omogena si o temperatura optima.

Datorita faptului ca instalatiile de incalzire lucreaza in circuit inchis, formarea


depunerilor calcaroase este in general mica si se concentreaza in punctual cu
temperatura cea mai mare, deci la cazan.

Un caz deosebit apare atunci cand, datorita vechimii sau a viciilor din
instalatie, sunt necesare completari repetate cu apa, deoarece apar
depuneri masive de calcar chiar si in instalatie, nu numai in cazan.

Instalatiile sunt alcatuite din materiale si componente diferite, fiecare cu


caracteristici proprii. Apa din instalatie, circuland, le pune in contact si iau
nastere procese de coroziune care formeaza oxizi. Acestia se depun
in punctele cele mai defavorizate d.p.d.v.al circulatiei apei, dand
nastere unor procese de coroziune numite "coroziuni de depunere".

Tratamentul apei folosita in instalatiile de incalzire este OBLIGATORIU si este


prevazut in Legea 46/90 si in Normele UNI-CTI 8065 (Italia)

Interventiile se pot clasifica in urmatoarele tipuri:

1- Curatarea instalatiilor (spalarea chimica)

2- Protectia instalatiilor noi sau a celor aflate in functiune

3- Protectia impotriva inghetului

16.1. SPALAREA CHIMICA A INSTALATIILOR


In cazul instatiilor vechi, dar si a celor noi incorect exploatate, care prezinta
probleme de randament sau dezechilibre intre diferitele zone sau etaje,
tratamentul se face cu substante BOILER CLEANER R.D., introduse in
instalatie, in procent de 3-5 % din volumul total de apa.

Se lasa sa circule in instalatie, cand aceasta este in functiune, timp de 2-5


saptamani, eliminand depunerile prin sfaramare si punandu-le in circulatie
sub forma de suspensie, putand fi apoi evacuate la golirea instalatiei.

In cazul instalatiilor vechi sau zgomotoase, este recomandabil sa se


efectueze mai multe spalari cu apa curata, care se lasa sa circule cateva ore,
pana la eliminarea completa a inconvenientelor.

La terminarea procesului de spalare chimica, se vor efectua tratamentele


protective stipulate de lege.

In cazuri deosebite este necesara repetarea procesului de spalare chimica


pentru a obtine eficienta dorita.

In cazul instalatiilor cu calorifere din aluminiu, daca apa nu este corect tratata
pot apare coroziuni cu formarea de gaze care produc vibratii si zgomote,
avand consecinte in micsorarea randamentului. In acest caz protectia se va
efectua introducand in instalatie substanta GEL RADIALL, daca aceasta
este noua, sau facand spalare chimica in instalatiile vechi, dupa care se
va introduce produsul mentionat.

16.2. PROTEJAREA INSTALATIILOR

Trebuie aplicate principiile legilor mentionate (46/90,UNI-CTI 8065)

Pentru o corecta aplicare se vor respecta schemele din Fig.21,22,23 sau 24


care indica obligatia folosirii dedurizatorului sau nefolosirea acestuia, functie
de caracteristicile apei si de puterea termica a instalatiei.

In cazul instalatiilor casnice, unde dedurizatorul este deja prezent pentru


tratarea apei de uz potabil, este avantajos sa se foloseasca apa partial
dedurizata pentru umplerea si complectarea cu apa a instalatiei de incalzire,
aplicand schema de la Fig.21 si considerand ca filtru pe cel instalat in
amonte de dedurizator.

Protejarea unei instalatii noi sau aflata in functiune se poate efectua prin
intermediul folosirii substantei BOILER CLEANER A.P., in procent de 2-5
% din volumul total de apa din instalatie.

In afara de protectia anticrusta si anticoroziva, la instalatiile cu radiatoare din


aluminiu, substanta mentionata protejeaza si impotriva zgomotelor si a
formarii gazelor.

Tratamentul trebuie efectuat ANUAL, iar instalatia se va goli la 2 ani.


Pentru calculul aproximativ al apei din instalatie,se vor lua in considerare
urmatoarele:

a- Instalatii autonome monofamiliale : 80-100 l apa (total)

b- Instalatii cu radiatoare din otel sau aluminiu : 10 l apa/1.000kcal/h

c- Instalatii cu radiatoare din fonta : 15 l apa/1.000kcal/h

16.3. PROTECTIA CONTRA INGHETULUI

In cazul in care instalatiile nu functioneaza continuu, sau cand utilizatorii nu


sunt permanenti, cand temperatura scade sub zero grade Celsius, trebuie
efectuat un tratament cu substante antiinghet care contin si inhibitori
de coroziune.

Este cazul tipic al locuintelor de vacanta, al hotelurilor care functioneaza


intermitent, sau al instalatiilor cu panouri solare. Alternativa de golire a
instalatiilor nu este recomandabila, deoarece este laborioasa si
favorizeaza procesele de coroziune.

Cantitatea de substanta folosita este functie de volumul de apa din instalatie,


de temperatura de siguranta aleasa impotriva inghetului, in raport de
care se va alege concentratia substantei ANTIGEL.

Periodic, se va verifica concentratia antigelului din apa pentru a avea


siguranta unei protectii eficiente.

Concentratia maxima recomandata este de 30%.

17. ECHIPAMENTE FOLOSITE PENTRU TRATAREA APEI DE BAUT

Apa de baut reprezinta 2% din totalul apei folosite in uz casnic iar cea folosita
la bucatarie 6-7%.

Se vor folosi pentru apa de uz potabil (baut, gatit, spalarea fructelor si


legumelor) schemele prezentate la punctul 7.

Uneori, datorita gustului neplacut si a unor avarii accidentale care pot apare
si care pot afecta sanatatea, se folosesc aparate suplimentare. Acestea au
un set combinat (filtrare + dezinfectare), functioneaza pe principiul osmozei
inverse si corespund DMS 443/21.12.90 (Italia).

17.1. SISTEM MULTIPLU CU OSMOZA INVERSA - GELPURFILTER SL 90

Apa minerala, in timpul transportului, datorita inmagazinarii indelungate


sau expunerii la soare, poate deveni periculoasa pentru sanatate, datorita
faptului ca bacteriile, initial in cantitate mica, prolifereaza.
Aparatele prezentate la punctul 17.1., datorita faptului ca se
afla in permanenta sub control, nu permit acest
neajuns , suplimentar efectuand si filtrarea apei.

In raport de calitatea apei si presiunea de lucru, sistemele


cu osmoza inversa au capacitatea de a reduce intre 50-
95 % din concentratia diverselor substante continute de
apa, furnizand apa cu o calitate optima, cu un continut
salin redus. Aplicatii: baut, gatit, spalare fructe si
legume, preparare ceai si cafea, cuburi de gheata, aparate
de dezumidificarea aerului.

Acest sistem are capacitatea de a retine si impuritatile de natura chimica


si bacteriologica, sau substantele prezente in cantitate mica cum ar
fi : compusi organici, insecticide ierbicide, clor, detergenti, plumb,
zinc, caolina ( provenite din coroziunea tevilor), nitrati si nitriti (periculosi
pentru batrani si copii).

Sistemul este dotat si cu o lampa cu raze UV, care in faza finala


realizeaza o dezinfectare si o sterilizare a apei stocate in vasul tampon si
a celei din retea.

Fig.43. Sistem multiplu cu osmoza

inversa GELPURFILTER SL 90

17.2. FILTRE STERILIZATOARE

Sunt filtre care combina actiunea functiilor de filtrare, asigurata de carbonul


activ, cu cea de dezinfectare a unei lampi cu raze UV.

Scopul acestui tratament este furnizarea de apa la un robinet separat, care


fie filtrata, libera de incluziuni chimice si microbiene, care pot fi prezente in cantit
reduse datorita avariilor chiar si in apa din retea, in afara de clor sau difer
gusturi neplacute care sunt tratate la sistemul de distributie centralizat.

ACTIUNI REALIZATE DE ACESTE APARATE:

a- Filtrare, retine toate impuritatile si particulele continute in apa, pa


la dimensiunea de 20 nanometri

b- Dezinfectare, realizata de carbonul activ care elimina clor


produsele organice, uleiurile, detergentii, pesticidele si ierbicidele

c- Sterilizare, realizata de lampa cu UV, care elimina impuritat


microbiologice (bacterii, virusi), chiar inaintea robinetului unde este realiz
consumul final.
Filtrul se instaleaza sub spalatorul de la bucatarie, conecta
teava de apa potabila la robinetul aparatului.

Un tablou de comanda electronic blocheaza functionar


aparatului in situatia in care este necesara inlocuirea componentelo
datorita epuizarii cartuselor filtrante sau a lampii cu UV.

Fig.44. Filtru sterilizator

GELPUR FILTER S
18. TABELE DE DIMENSIONARE A ECHIPAMENTELOR

Consum zilnic de apa pentru fiecare persoana


Locuinte normale 150 l/zi/persoana 0,15 m3/zi/persoana
Locuinte medii 250 l/zi/persoana 0,25 m3/zi/persoana
Locuinte de lux 400 l/zi/persoana 0,40 m3/zi/persoana
Debitul maxim consumat pe apartament
Locuinte cu un singur serviciu apa 12 l/min/apartament
Locuinte medii cu doua servicii apa 18 l/min/apartament
Locuinte de lux - vile 28 l/min/apartament
Locuinte cu consum simultan
28 l/min/apartament
mare(hotel,spital)
Coeficientul de simultaneitate folosit pentru calculul debitului efectiv
Numar de Coeficient de Numar de Coeficient de
apartamentesimultaneitate (%)apartamente simultaneitate (%)
1 100 12 42
2 65 14 39
3 60 16 37
4 57 18 36
5 53 20 35
6 51 25 32
7 48 30 30
8 46 45 27
9 45 50 25
10 44

A- CALCULUL MODELULUI DEDURIZATORULUI FUNCTIE DE


CAPACITATEA REZERVORULUI DE RASINI

Date de calcul: Locuinte normale ,12 persoane, duritatea apei de intrare = 3


F, uz potabil -15 F la iesirea din dedurizator
Nr.persoane x Consum zilnic/persoana = Consu
zilnic total
12 x 0,15 m3/zi/om =
3
m /zi
Consum zilnic total x Duritate(intrare - iesire) = Capacitate cicli
zilnica
1,8 m3/zi x 24 F (39F-15 F) = 43,2 F. m
Capacitate ciclica zilnica / Capacitatea 1 l rasina = Cantitat
de rasina din

rizator

43,2 F. m3 / 6 F. m3 /l =
rasina
Daca alegem regenerarea la 2 zile : 7,2 l rasina x 2 zile = 14,4
rasina
Modelul corespunzator va fi DECALUX 15 (care contine 15 l rasina)
Trebuie efectuata neaparat verificarea debitului de varf (maxim) si trebu
comparat cu debitul maxim asigurat de dedurizator
Debit pe apartament x Nr.de apartamente =
max.teoretic
12 l/min x 3 =
l/min
Debit max.teoretic x Coef.simultaneitate =
max. efectiv
36 l/min x 0,60(60%) =
l/min
Debitul max.instantaneu asigurat de DECALUX 15 este de 23 l/min, deci m
mare de 21,6 l/min., ceea ce inseamna ca dedurizatorul este core
dimensionat.
B- CALCULUL MODELULUI DEDURIZATORULUI FUNCTIE D
CAPACITATEA CICLICA
Date de calcul: 4 apartamente, 4 persoane pe apartament, duritatea apei
intrarea in dedurizator = 40 F, duritatea apei la iesire din dedurizator = 15
(uz potabil)
Nr.apartamente x Nr.persoane/apartam. = Nr.total
persoane
4 x 4 =
6
Nr.total persoane x Consum zilnic /persoana = Consum ziln
total
16 x 0,15 m3/zi/om = 2,4 m
Consum zilnic total x Duritate (intrare -iesire) = Capacita
ciclica
2,4 m3/zi x 25 F(40 F-15 F) = 60 F. m
Daca alegem o regenerare la fiecare doua zile vom obtine:
60 F.m3 x 2 zile = 120 F.m3,

deci modelul corespunzator ar fi DECALUX 20 (cu capacitatea ciclica de 1


F.m3).
Daca alegem regenerarea zilnica, modelul ar fi DECALUX 10 (capacita
zilnica

de 60 F.m3)

Verificand debitul de varf instantaneu, va rezulta ca modelul DECALUX 20 es


corect ales, spre deosebire de modelul DECALUX 10, al carui debit de va
instantaneu este mai mic decat cel necesar.
Nota: este recomandabil sa se utilizeze regenerarea zilnica doar in caz
aplicatiilor de uz comercial sau economic, deoarece rasinile isi pie
randamentul in timp si scade durata de viata a acestora.
Durata de viata a rasinilor este intre 1.000 - 1.200 de cicluri de regenerare.
CONSUMURI MEDII ZILNICE (IN LITRI) PE PERSOANA
Spitale (pe pat/om ) 260
Policlinici ( pe pat/om ) 300
Hoteluri,toate camerele cu baie (pe pat/om) - fara restaurant 260
Hoteluri,toate camerele cu dus (pe pat/om) - fara restaurant 180
Hoteluri,cu servicii comune (pe pat/om) 80
Licee (pe persoana) - cu internat 140
Cazarme (pe persoana) 85
Inchisori (pe persoana) 55
Scoli (pe elev) 25
Birouri (pe persoana) 55
Laboratoare (pe ocupanti) 45
Sali de spectacol (pe spectator) 15
WC-uri publice cu spalare intermitenta (numar/ora) 50