http://www.forajerautitan.

ro/cum-se-face-un-foraj-de-apa/
Cum se face un foraj de apa
Ce-ar trebui sa stie un beneficiar despre foraje ?

Un viitor beneficiar al unui foraj de apa sau pentru pompa de caldura este de
obicei un om normal pus sa ia decizii in probleme in care nu are nici o
pregatire.

Riscul de a lua decizii gresite este mare iar acest fapt impreuna cu
posibilitatea de a fi pacalit sunt suficiente pentru a strica buna dispozitie pe
termen lung.

Ce urmeaza in continuare are ca scop prezentarea generala a forajelor, astfel

incat d-voastra sa puteti lua cele mai bune decizii.

Foraj apa
Ai nevoie de un foraj de apa. Ce trebuie sa stii despre un foraj ?

In primul rand este nevoie de o lamurire de termeni. Daca ai nevoie de apa,

scoasa din pamant sunt urmatoarele posibilitati:

Fantana Modul traditional de a scoate apa. Fantanile le fac FINTINARII si

nu firmele de foraj. Caracteristica principala a unei fantani este, ca e de mica
adancime si de aceea de regula foloseste apa meteorica. Din cauza poluarii
intensive din ultimele decenii de regula fantanile nu sunt o solutie optima,
panza de apa de unde se face captarea fiind usor de infestat. O fantan
poate fi totusi optiunea buna daca zona are izvoare de adancime care ajung
la suprafata. Din punct de vedere al exploatarii si durabilitatii in timp este cea
mai buna varianta de captare a apei.
Putul forat Cand panza de apa este la adancime mai mare de 20 de m
este singura varianta. Un put forat are diametru uzual intre 150 mm si 300
mm. Spre deosebire de o fantana de unde apa se scoate prin orice metoda
disponibila, la puturi forate apa se scoate doar cu pompe submersibile.
Daca solutia cu put forat este ceea ce iti trebuie, sunt importante
urmatoarele lucruri de stiut:
Un put forat nu este doar o gaura in pamant, la finalizarea lui sunt
cateva operatii tehnologice de efectuat. Firma angajata pentru aceasta
lucrare trebuie sa predea putul practic cu fisa apei si cu debitul putului
verificat.
Putul forat nu se preda echipat cu pompa, aceasta este sarcina
instalatorilor. Este adevarat ca firma il poate echipa cu pompa si
automatizarile necesare dar acestea sunt lucrari suplimentare. Lucrarile de
foraj sunt doar pana la predarea fisei tehnice.
Nu toate forajele au apa. Nu este vina firmei de foraj daca nu este apa
sau apa este insuficienta dar o firma serioasa va avea grija sa aiba
diagnoza putului inainte de a introduce tuburile. Operatiunea se cheama
carotaj electric.

1
Operatiunile tehnologice si de alta natura pentru executarea unui put,
din perspectiva unui beneficiar sunt urmatoarele:

1) Primul pas este gasirea cat mai multor informatii despre potentialul
hidro geologic al zonei. Asta insemnand ca vecinii, chiar si cei mai
indepartati, trebuie intrebai despre lucrarile proprii de captare apa.
Chestiunile care trebuiesc aflate/intrebate sunt:

1. daca sunt fantani sau puturi in zona

2. la ce adancime sunt panzele de apa si cate panze de apa sunt, ce
calitate are apa in fiecare panza de apa
3. felul de solul la adancime (daca este piatra dur, calcar, nisip, pietris).
In general problema asta este cunoscut dar sunt destul de des intalnite
exceptii care pot da peste cap tot calculul financiar. Daca cineva are in
zona un put deja forat surprizele devin improbabile

2) Al doilea pas este gasirea unei firme de foraj. Conditia obligatorie este
sa aiba utilaje adecvate si de bun calitate. Din punctul asta de vedere sunt
cele mai multe probleme, multe din ofertele de pe piata sunt venite de la
echipe de foraj care au echipare artizanala. Pretul mic in aceasta situatie este
o pacaleala, in acest caz imediat ce se ajunge cu forajul la adancimi mai mari
de 10 m lucrurile de obicei devin problematice.

3) Semnarea contractului. Pare banal dar este o faza importanta. La prima

vedere poate parea chiar o faza de evitat, multi beneficiari cautand lucrari
nefacturate. De fapt trebuie lamurita situatia, contractul reprezinta obligatiile
asumate de parti si nu afecteaza eventualele aranjamente.

4) Deschiderea santierului. Asta inseamna sapaturi, noroi si zgomot. Se

sapa langa viitorul put doua gropi numite batal (sau numai una dar mai
mare) care sunt legate cu un san de putul forat. In batal se face decantarea
noroiului de foraj (numit noroi bentonitic). Dupa aceea se aduce utilajul pe
pozitie li se pune praful de bentonita la inmuiat.

5) Se foreaza gaura primara. Dureaza cateva zile. In timp ce se foreaza

noroiul bentonitic este injectat cu presiune prin interiorul coloanei de foraj si
iese la suprafata aducand cu el materialul frezat numit ,, detris. Noroiul este
decantat in batal si recirculat in put. Pe langa rolul de a scoate detrisul noroiul
bentonitic mai are rol de a stabiliza peretii putului impiedicand surparea. Un
sondor ia periodic probe de detris facand astfel profilul geologic al zonei.

6) In urma acestui foraj se obtin cateva informatii bune despre potentialul

de a avea apa sau nu. Oprirea forajului este o operatiune stabilita de comun
acord in acest moment de catre sondori si de catre beneficiar, contand
informatiile din teren obtinute anterior si studiul detrisului.

7) In acest moment se execut operatiunea de ,, carotaj electric . Aceasta

operatie este facuta de o firma specializata in asa ceva, alta decat firma de
2
foraj. Costa intre 200 si 300 de euro si in urma ei inginerul geolog va da un
verdict despre ce poate face putul. Fara sa fie o certitudine procentul de
eroare este extrem de mic. Deja este momentul in care beneficiarul stie daca
are apa sau nu, cata apa si unde.

8) Dac verdictul geologului care a facut carotajul este negativ, e tot mai
bine ca lucrarile se opresc aici. Costul lucrarilor este aproximativ jumatate din
costul final negociat pentru put reprezentand fix cheltuielile, fara nici un profit
pentru nimeni.

9) Dac in schimb verdictul e bun, treaba merge mai departe. Deja firma
de foraj stie unde are de pus filtre de margarit.

10) Se procedeaza la finalizarea putului, se tubeaza si se introduce

margaritul.

1. Tubajul se realizeaz cu tevi de plastic de culoare albastra codificate cu

RP urmat de o cifra, 6,8, 10, etc. Cifra reprezinta rezistenta mecanica si
este cu atat mai mare cu cat e mai adanc putul. Spre exemplu pana la 60
m se merge cu RP6 iar intre 60-80 m cu RP10.
2. In zonele de captare tuburile au fante decupate.
3. Margaritul este un pietris fin sortat care se introduce in zona de captare
cu rol de filtru si de marire a suprafetei de captare.

11) Dup echiparea cu filtre si tubare se face denisiparea. Denisiparea este

in esenta o operatie de pompare a apei din put timp de 50-100 de ore. Prin
aceasta operatie se face circulatia apei si se scoate nisipul din zona de
captare.

12) Ultima operatie este curatarea zonei, predarea esantioanelor.

Pozitionarea forajului de apa

Pozitionarea forajului de apa

Sunt cateva conditii pe care ar trebui sa le indeplineasca viitoare pozitie a

forajului de apa:

prima si cea mai importanta, este ca forajul de apa sa fie localizat pe

proprietatea Beneficiarului.
sa existe acces pentru instalatia de forat si sa aiba suficient loc pentru
manipularea prajinelor,coloanelor pvc, a compresorului de aer,etc.
existenta unui spatiu in apropierea forajului de apa, pentru amplasarea
batalului cu fluid de foraj. Marimea batalului este in functie de adancimea
si diametru forajului de apa, respectiv cu cat dimensiunile sunt mai mari,
volumul batalului trebuie crescut.
este bine ca forajul de apa sa fie amplasat catre vale. Posibilitatea
existentei straturilor acvifere (care contin apa) scad foarte mult in varful

3
 dealurilor, rare ori un strat acvifer din vale in regasim la adancime, atunci
cand foram in varful dealului.
distanta dintre pozitia forajului de apa si wc exterioare (de tara), basa,
put absorbant, sa fie pe cat posibil mai mare pentru evitarea infiltratiilor in
stratul acvifer din apropierea forajului de apa.
se va tine seama si de posibilitatea alimentarii cu energie electrica si la
teava de apa.
evitarea pozitionarii forajului de apa langa cablurile subterane de inalta
tensiune si a conductelor de gaze naturale.
si nu in ultimul rand consultarea unui hidrogeolog, care sa stabileasca
existenta, calitatea apelor subterane, cat si adancimea aproximativa a
forajului de apa.
Stabilirea caracteristicilor dimensionale a forajului de apa
Stabilirea caracteristicilor dimensionale a forajului de apa
Principalele caracteristici dimensionale ale forajului de apa sunt:
diametru sapatura (diametru sapei cu care se foreaza),
diametru coloana definitiva,
adancime,
fante filtru, lungimi filtru si granulatia filtrului invers.

Sunt 2 elemente importante care stabilesc adancimea forajului de apa:

1. Debitul de apa pe care vrem sa-l obtinem. Pentru cresterea debitului de

apa trebuiesc captate mai multe straturi acvifere,
2. Adancimea stratului acvifer. Uneori stratul din care putem extrage apa
din pamant, printr-un foraj de apa, se afla la adancimi mari, iar straturile de
suprafata-panzele freatice, cum mari influente meteorice, sunt infestate, cu
nitrati, nitriti, material biologic.

Diametru sapaturii forajului de apa, este dat in principal de debitul de apa

cerut si de caracteristicile rocilor pe care le strabate.

Coloana definitiva se alege in functie de diametru sapaturii forajului de apa si

diametru minim astfel incat sa se poata introduce o pompa submersibila sau
un sorb al unui hidrofor.

Uzual pentru forajele de apa casnice, se foloseste o pompa cu diametru

exterior de 4, aproximativ 100 mm, care ar putea fi montata intr-o coloana de
125-140-160 mm.

http://tipfor.ro/2016/11/23/puturi-apa-pitesti-bucuresti-ilfov-put/

Puturi apa, etapele pentru executarea unui put

Puturi apa (put apa)
Socetatea comerciala Tipfor.Srl executa puturi apa in toata Romania la cele
mai bune preturi. Put apa
4
Etapele pentru executarea unui put de apa ( puturi apa )
In urmatoarele randuri va prezentam modul nostru de lucru pentru realizarea
forajelor pentru apa
1. Pozitionarea instalatiei de foraj in punctul stabilit de beneficiar
2. Saparea batalului de lucru si a santului dintre gura forajului si batal
3. Pregatirea noroiului de lucru( noroiul trebuie sa aiba o anumita
vascozitate )
4. Forarea efectiva pana la adancimea dorita cu un diametru mai mic
decat gaura finala pentru a identifica cat mai corect straturile acvifere.
5. Largirea gauri de foraj la diametrul dorit.
6. Corectarea gauri de foaraj si pregatirea pentru urmatoarea etapa.
7. Stabilirea foarte exacta a pozitiei filtrelor si intocmirea schemei de
tubare
8. Introducerea tuburilor de PVC
9. Introducerea pietrisului margaritar
10. Cimentarea straturilor de suprafata
11. Denisiparea forajului prin pompare
12. Teste de pompare, dipunem de mai multe tipuri de pompe cu
debite si inaltimi de pompare diferite.
13. Intocmirea fisei de foraj

http://www.foraje.info/Foraje-apa-foraje-fantani-Timisoara_17.html
Foraje de alimentare cu apa: Studii si documente necesare
Fie ca se realizeaza la adancime mica, medie sau mare, pentru
executarea unui foraj pentru alimentare cu apa trebuie cunoscuti o
serie de parametri caracteristici straturilor de apa din subteran, iar
de studierea acestora se ocupa stiinta denumita hidrogeologie. In
consecinta, inainte de a da startul lucrarilor de forare, este necesara
realizarea unui studiu hidrogeologic care va determina acesti
parametri tehnici.
Realizarea unui foraj pentru alimentare cu apa implica mai multe
etape importante, care se executa pas cu pas, cu strictete. Datele
obtinute prin studiul hidrogeologic sunt foarte importante pentru
stabilirea metodei de forare, a diametrului de sapare si de tubare, a
debitului de apa, etc.
Dupa alegerea acestora, urmeaza selectarea fluidului cu care se
realizeaza forajul, precum si a tevii, care in general este de tip PVC in
cazul alimenarii cu apa potabila. O alta etapa importanta este alegerea
filtrelor, al caror diametru are rolul de a mentine viteza de intrare prin
fante intre 0,03 si 0,45 m/s, precum si o viteza verticala prin interiorul
tubului mai mica de 1,5 m/s.
Totodata, in afara de studiul hidrogeologic, executarea unui foraj
pentru alimentare cu apa necesita realizarea unui dosar cu o serie de
documente. Dosarul trebuie sa contina asa - numita schema flux a
apei, modul de evacuare, planul de retele apa-canal si sistemele de
pompare.
Fara aceste documente nu se pot obtine avizul pentru inceperea
5
executiei, proiectul tehnic de executie si nici autorizatia de
exploatare. In plus, trebuie sa stiti ca documentele pot fi realizate doar
de firmele atestate de Ministerul Mediului.
Pentru a putea oferi servicii conform normelor legale in vigoare, orice
companie de foraje are obligatia de a fi la curent cu toate informatiile
care exista in domeniu si, in plus, sa detina avizele necesare. In caz
contrar, executarea unui foraj fara aviz este pedepsita cu amenda
penala sau cu inchisoare de pana la 3 ani.
Pentru a alege in cunostinta de cauza firma care va executa forajul
pentru alimentare cu apa este foarte important ca beneficiarul sa ceara
in prealabil toate informatiile si detaliile necesare.

http://www.ondrill.ro/

Un foraj de alimentare cu apa inseamna mult mai mult decat o simpla

gaura in pamant.
Executam foraje in orice tip de sol, de orice duritate si la orice
adancime > 50m oriunde in Romania. Venim cu toate operatiile si
materialele necesare executiei. Clientul primeste : apa perfect limpede fara
nici un fel de impuritati/depuneri pompata 24 h / 24 la debit maxim permis de
acviferul de adancime, fisa forajului cu constructia lui si parametrii (nivel ,
debit, temperatura, conductivitate, etc) si recomandari de echipare si
exploatare. Toate acestea impreuna cu o garantie pe baza contractului de
executie.
Fiecare foraj este supervizat (prezent la locatia forajului ) de un inginer cu
experienta care ia in timp real toate deciziile necesare executiei complete si
corecte a lucrarii (forajului). Printre acestea : stabileste litologia(succesiunea
straturilor) si observa prezenta acviferelor, granulometria lor, ia decizia de
stopare a saparii, stabileste diametrul de largire / sablonare, decide daca e
necesara efectuarea masuratorilor geofizice, stabileste pozitia filtrelor, latimea
fantelor acestora, pozitia centrorilor, tipul/ granulatia pietrisului margaritar
filtrant si cantitatea necesara, masoara nivelul acestuia pentru a se face
izolarea / cimentarea la adancimea care se doreste, stabileste toate operatiile
ce urmeaza a fi efectuate pana la limpezirea completa a apei si face
masuratorile de debit , denivelare , etc pentru a definitiva fisa forajului si a
intocmi recomandarile de echipare si exploatare.
Un foraj de alimentare cu apa este mult mai mult decat o simpla gaura
forata, dar pentru multi oameni nu conteaza decat partea vazuta a lucrurilor
( cea de deasupra). Un foraj de apa este o lucrare inginereasca. De exemplu
in USA sunt peste 15 milioane !! de case care au propriul foraj de apa .
Jumatate din populatie bea apa din foraje proprii sau foraje publice.
Foarte putini oameni se gandesc la ce inseamna sa faci o gaura verticala
in nisip sau roca dura, cum bucatile de roca sapata sunt scoase din gaura
forata sau cum forajisti previn colapsul gaurii forate inainte de tubare . Este
nevoie de calitati speciale pentru a controla un foraj care penetreaza nisip,
pietris, argila si roca compacta. Prajinile de foraj pot cantari cateva tone .
Daca sondorul (forajistul) apasa prea tare sau invarte prea repede , sapa de
6
foraj se va uza prematur. Daca nu apasa destul, nu va penetra solul.
Uzual sunt mai multe tipuri de sol in fiecare foraj. Fiecare trebuie sapat cu
un anumit regim de sapare ( rotire/apasare/debit fluid de foraj). Odata ce se
ajunge la stratul de apa , sondorul trebuie sa fie foarte atent la procesul de
forare. Pentru cercetare stintifica, studii geotehnice sau calcul rezerve de
substanta minerala se folosesc forajul cu sneck ( auger, sape elicoidale) sau
carotajul continuu ( core drilling).
Pentru apa se folosesc 2 metode de foraj : forajul hidraulic rotativ cu
circulatie de fluid (cu noroi de foraj - fezabil in soluri moi si medii cum ar fi
nisipuri, argile, pietrisuri, etc) sau forajul cu ciocan de fund ( cu aer -
eficient in soluri dure si extra dure cum ar fi marne, cisturi, calcare, alte tipuri
de roci ).
Forajele personale se sapa cu diametre intre 150 si 311 mm, forajele
publice / profesionale se sapa cu diametre de pana la 609 mm. In forajele cu
debite mici ,cateodata, este posibil sa se creasca debitul printr-o tehnica mai
noua numita hidrofracturing . Procesul inseamna aplicarea unor presiuni
foarte mari pe portiuni de filtre din foraj . Rezultatul este acela ca fisurile mici
existente vor fi largite si se vor crea si altele pentru ca forajul sa fie in legatura
cu mai multe falii sau fisuri. Indiferent de metoda de sapare , forajul este tubat
cu tubulatura de plastic . Diametrul de sapare trebuie sa fie cu minim 150 mm
mai mare decat diametrul de tubare. Spatiul dintre gaura sapata si tubulatura
se umple cu pietris curators a carui granulatie se allege f-ctie de granulatia
nisipului din stratul acvifer. De asemenea pozitionarea filtrelor este foarte
importanta. Latimea filtrelor, precum si numarul de fante ( suprafata activa)
este de asemenea foarte importanta. Spatiul dintre gaura sapata si tubaj
( deasupra filtrelor) trebuie umplut cu ciment sau grout ( ciment + bentonita)
pentru a preveni apa din stratele de suprafata sa migreze in jos (prin
exteriorul tubulaturii) si sa contamineze stratul acvifer. Urmeaza desnisiparea,
punerea in productie, stabilire debit, static, dinamic , efectuarea analizelor,
intocmirea documentatiei , etc. Dpdv tehnic, cea mai simpla si putin
importanta e saparea gaurii , restul operatiilor in schimb fiind foarte
importante. In realitate ( din pacate) este invers. Dupa sapare toata lumea se
grabeste sa termine ( sa curga apa, sa ia banii, etc) si neglijeaza operatiile f
importante pentru calitatea si logevitatea forajului.

Un foraj de apa modern este mult mai mult decat o gaura in pamant !

Fisa de executie a unui foraj de alimentare cu apa

Mai jos gasiti un model cu o fisa de executie a unui foraj de alimentare
cu apa cu datele tehnice minime care aceasta trebuie sa le cuprinda.
Cereti aceasta fisa obligatoriu executantului. Veti avea nevoie de ea peste
ani si ani pentru desnisipari, reabilitari, interventii la foraj, etc. Aveti grija sa fie
trecut in contract obligativitatea predarii de catre executantul lucrarii/forajului
a acestei fise de executie. Trimiteti-ne si noua o copie si va vom oferi
consultanta gratuita pentru forajul d-voastra.

7
 Diferenta intre un foraj casnic si unul profesional; sau Cum se face
un foraj perfect ?

Voi incerca in acest articol sa explic diferentele intre executia unui foraj
casnic / personal / familial si a unui foraj profesionist / industrial.

Saparea gaurii reprezinta dpdv tehnic activitatea cea mai putin importanta. E
bine ca ea sa se faca cat mai rapid (2..3 zile daca e posibil) si cu cat mai
8
putine substante adaugate ( bentonita, barita, polimeri, etc) . Desigur unde
este posibil. La forajele profesionale trebuie asigurat un spatiu de minim 70
mm pe raza diferenta intre gaura sapata si tubulatura PVC pentru ca pe acolo
se va masura nivelul margaritarului, pozitia izolarii cu peleti bentonitici , si tot
acolo se va introduce o teava pentru cimentare.

Pe scurt, diferentele majore ( in afara de calitatea materialelor) o

reprezinta operatiile care se fac dupa tubare. In timp ce la un foraj casnic
dupa tubare se urmareste ( pentru a scadea costurile in principal) ca sa se
dea apa limpede cat mai repede, la un foraj profesional aceste operatii pot
dura si 1 saptamana.

Aveti mai jos un tabel cu principalele diferente. Desigur ca exista si variante

intermediare, in sensul ca se poate face un foraj casnic tubat cu PVC Valrom,
dar asta nu are nici o importanta.
Nr. Foraj
Operatie Foraj profesional De unde apar diferentele
Crt. casnic
Instalatiile de foraj pt forajul profesional cu
Deplasare, transport,
1 ieftin putin mai scump diametru mai mare de sapare au costuri de
logistica, org santier
deplasare si operare mai mari
Saparea cu un diametru mai mare
2 Sapare ieftin putin mai scump
presupune timp si costuri un pic mai mari.
La forajele casnice se foloseste tubulatura
PVC de protectie cu filtre facute artizanal, in
3 Tubare ieftin scump timp ce la cele profesionale se foloseste
tubulatura Valrom cu filtre din fabrica de 4..5
ori mai scumpe.
La forajele casnice se practica taierea si
4 Piesa de fund zero cost impreunarea in forma de varf ascutit a
tubulaturii PVC
Neutilizarea lor poate duce la imposibilitatea
5 Centrori zero cost filtrarii corecte a nisipurilor fine din stratele
acvifere
un metru cub de sort 2-4 sau 4-8 la o
balastiera costa 30 lei in timp ce 1 metru cub
6 Pietris margaritar f ieftin f scump
de pietris cuartos costa 130 euro plus
transportul de la distante mari.
Introducerea controlata a margaritarului
( masurarea in permanenta a nivelului la
7 Introducere margaritarzero scump
care a ajuns) este esentiala pt reusita
oricarui foraj.
Inel izolare peleti Sunt f multe firme de foraj care nici nu au
8 zero scump
bentonitici auzit de asa ceva.
La forajele casnice se practica golirea de la
spuprafata a unui amestec de lapte de
ciment. Nu exista nici o garantie /
zero sau f scump, chiar f scump masuratoare care sa ne arate ca a ajuns
9 Cimentare
ieftin uneori acolo unde trebuie. La forajele profesionale
se injecteaza printr-o teava laterala care se
introduce pana deasupra inelului de peleti
bentonitici.
10 Pauza priza ciment zero scump Stationare 2 zile pt intarire cimentare costa

9
 Desnisiparea se face cu aer lift concentric
sau excentric pe fiecare portiune de filtru in
11 Desnisipare ieftin mai scump parte, cu monitorizarea turbiditatii . La unele
foraje poate dura si 1 saptamana. Uzual
diureaza 1..2 zile.
Se pompeaza apa in regim variabil pana la
12 Pompari ieftin putin mai scump limpezire. Se masoara anumiti parametri ai
apei cu aparatura.
Se folosesc mai multe pompe mai multe zile
Stabilire parametri
13 zero f scump pt a determina debitul maxim al forajului, dar
foraj
si 3 debite intermediare.
Intocmire zero sau f
14 mai scump
documentatie ieftin
Refacere zero sau f mai scump sau f scump
15
amplasament ieftin uneori
La forajele profesionale caminul e mult mai
Sapare si montare
16 ieftin mai scump mare pt ca vin montate diverse echipamente
camin
acolo.

Atrag atentia asupra urmatoarelor operatii/materiale :

folosirea centrorilor cel putin 2 , unul sub si unul deasupra zonei filtrelor.

folosirea pietrisului margaritar cuartos cu granulatie corespunzatoare

stratelor acvifere traversate

introducerea controlata a acestui pietris,, mai bine zis masurarea in

permanenta a nivelului acestuia. E operatia care garanteaza succesul unui
foraj. Prea putin pietris inseamna filtru neacoperit , si sanse f mari ca forajul
sa dea nisip continuu. Prea mult inseamna comunicare cu stratele
superioare, cu sanse de contaminare a apei din foraj , dar si punerea in
comunicatie a 2 acvifere, lucru daunator. Desigur ca se poate calcula volumul
de pietris necesar a se introduce, dar aceste calcule sunt doar orientative.
Gaura de foraj nu e un cilindru perfect, pot fi zone care se strang in jurul
forajului ( intra mai putin pietris) , cum pot fi zone de caverne unde intra f mult
pietris. Am intalnit cazuri cand din calcul iesea 1 metru cub si abia cu 5 mc s-
a trecut deasupra filtrelor, dar si cazuri cand in loc de 3 mc a fost suficient
unul. F important e sa se masoare nivelul pietrisului.

izolarea cu peleti bentonitici. Se asteapta min 2 ore dupa aceea pana la

cimentare.

cimentarea pe toata lungimea forajului cu reteta de lapte de ciment si

bentonita corecta care sa asigure o intarire lenta a cimentului. E o operatie
complicata tehnic ( se face printr-o coloana suplimentara introdusa prin spatiu
liber din exteriorul tubulatrii PVC). E si foarte costisitoare. Nu e corect ca acel
spatiu sa se umple cu pietris. Desi stratul de jos deschis cu filtre in foraj e
izolat, prin acel pietris se pun in comunicare straturile de deasupra, lucru
incorect ( dpdv legal) pt mama natura.

10
 desnisiparea si masuratorle de debit sunt la randul lor operatii
complicate care necesita pe langa unelte ( compresor, generator, pompe) si
diverse instrumente de masura.

Varianta 2: foraje profesionale : 40-100 eur/metru

Utilaje mari , profesionale pentru sapare cu noroi cu diametre mari de la 215

mm la 444 mm, sau foraj cu aer in soluri dure si foarte dure ( roca, calcare,
sisturi. etc) Puteti vedea o poza cu instalatia de foraj aici .

Tubare cu plastic PVC special pt puturi , cu filtre facute din fabrica, centrori,
piesa de fund.

Geofizica, spatiu mare pentru margaritar, izolare strate suprafata perfecta,

dosar de executie, analize , piesa fund, centrori, margaritar cuartos special,
etc etc etc Executia forajului cuprinde 37 operatii.

Adancimi de la 50 m la 200 m

Durata de viata foarte mare 50 200 ani

Posibilitatea intretinerii desnisipare 1 data la 20-50 ani

Cum se alege diametrul de tubare a unui foraj de alimentare cu apa?

Tot mai des intalnim / primim cereri de oferta care solicita foraje cu diametrul
x. Desi corect e ca beneficiarul sa ceara apa potabila, debit, si nu diametre,
etc.

Problema diametrului de tubare pentru un foraj de alimentare cu apa nu e

chiar simpla.

Trebuie tinut cont de urmatoarele :

Debitul care se estimeaza ( prin studiu hidrogeologic si proiect) ca va fi

pompat din foraj. Toti producatorii de pompe submersibile recomanda ca
diametrul forajului sa fie cat mai apropiat de diametrul pompei, aceasta
pentru ca apa sa circule cu viteza pe langa motorul pompei asigurandu-i
astfel o racire corespunzatoare.

Inaltimea de pompare ( de la nivelul hidrodinamic pana la inaltimea

maxima la care apa va fi pompata )

Debitul forajelor NU depinde sub nici o forma de diametrul de sapare sau

cel de tubare . Depinde exclusiv de debitul stratului acvifer ( permeabilitate,
directie si viteza de curgere, etc) Mai mult, intr-un foraj sapat cu 311 mm
diametru, e foarte corect sa bagi un burlan cu diametrul de 125 mm si
aproape 200 mm de pietris margaritar, si e total incorect sa bagi un burlan
de 225 mm si nici macar 100 mm de pietris. Trebuie intotdeauna
respectata regula ca diametrul de sapare sa fie cu minim 150 mm mai mare
decat cel de tubare.
11
 Forajele nu sunt fantani. Daca o fantana acumuleaza apa din stratul freatic,
forajele nu se folosesc pentru aumulare. Ele se vor exploata la 80 % din
debitul stratului, dar se pot exploata 24 ore / 24 , 7 zile / 7 , 365 zile/an .
Daca e nevoie de acumulare , aceasta se va face altundeva ( vas de
expansiune, etc).

Deloc de neglijat , pretul. Acesta creste exponential cu diametrul .

Tinand seama de cele de mai sus recomand urmatoarele :

1- Pentru debite uzuale de pana la 2,5 l/sec = 216 m/zi si inaltimi de

pompare de pana la 50 m folositi diametrul de 125 mm . Acesta permite
montarea unor pompe cu diametrul de 101 mm, pe care le fabrica toti
producatorii .

2. NU recomand diametre mai mici de 125 mm. Desi e mai ieftin forajul tubat
cu 114 sau 90 mm, pompe mai mici de 101 mm fac doar anumiti producatori
si sunt in general scumpe. Aceasta varianta o recomand doar cand se
face foraj in roca dura ( pretul forajului difera f mult f-ctie de diametru ). In
acest caz poate fi fezabila o tubare cu 90 mm pentru pompe de 3.

3- Pentru debite intre 2,5 si 10 l/sec sau inaltimi de pompare mari ( zona
Olteniei) e suficient 160 mm diametru.

4- Cel mai mare diametru produs in Romania este 225 mm personal l-am
folosit o singura data pentru debite de 30 l/sec ( proiectant firma germana) , si
atunci doar 45 m de unde am redus diametrul la 140 mm. ( Pompa se monta
la 40 m adancime)

Acum 15-20 ani nu existau pompe submersibile mici , subtiri si performante

( puternice) . Din aceasta cauza forajele se tubau in 95% din cazuri cu
diametre de peste 200 mm pentru a intra faimoasele pompe submersibile
marca Hebe. Din pacate practica copy/paste face ca in Romania si in 2010 sa
fie proiecte complet gresite ( dpdv al diametrului de tubare).

Va reamintesc faptul ca d-voastra doriti apa limpede. Aveti grija ca acest lucru
(cel putin) sa fie stipulat in contractul cu executantul forajului de alimentare cu
apa. Bafta.

Foraj hidrologic in zone dificile

Romania nu este o campie intinsa, care sa fie o zona omogena din punct de
vedere geologic, unde straturile acvifere sa fie binecunoscute ( ca si
adancimi, debite, calitati ale apei, etc) si mai ales intinzand-se pe suprafete
foarte mari . Exista si astfel de zone ( campia Romana, campia de vest) dar
asa cum se vede pe harta Romaniei in foarte multe zone avem dealuri si
munti unde din pacate straturile acvifere sunt putin cunoscute si mai ales
informatiile despre ele nu se pot extrapola pe suprafete intinse cum e cazul la
campie.

12
Sa presupunem ca cineva doreste un foraj de alimentare cu apa si se afla
intr-o astfel de zona ( pe un deal in panta cu un sol dificil despre care nu se
cunosc date geologice)

Intrebare : exista vreo metoda de determinare a straturilor acvifere intr-un

anumit punct .
Raspuns : DA ..darrrr aceste metode sunt geofizice si seismice si pleaca de
la cateva zeci de mii de euro si ajung usor la sute de mii de euro, au nevoie
de suprafete mari, intinse pt a putea intinde geofoni si electrozi , etc asa ca
mai bine spunem ca NU EXISTA.

Asadar vrem apa intr-un loc despre care nu avem si nu putem afla date
despre adancimea, debitul si calitatea strateloc acvifere si nici nu stim natura
geologica a terenului.

Ce sa NU facem
Exista mai multe tehnologii de forare f-ctie de duritatea solului :
foraj cu noroi bentonitic in soluri moi asa cum se vede in filmul de mai jos :
Daca un astfel de utilaj intalneste un sol dur ( roca compacta) forajul se
opreste, neexistand nici o posibilitate de sapare in continuare

Foraj cu aer cu ciocan de fund pentru soluri tari asa cum se vede in filmul
de mai jos : Daca se intalnesc straturi de sol moale ( argila) acest tip de foraj
nu mai poate continua.

Exista instalatii care pot fora si cu noroi ( pt soluri moi ) si cu aer ( pt soluri tari
)?

DA darrr sunt instalatii f mari si puternice, au nevoie de pompe de noroi,

compresor gigantic , tubulatura de protectie , forajul transformandu-se intr-un
adevarat santier ( 1 camion instalatia, 1 camion compresorul , min 1 camion
materiale prajini de foraj, tubulatura de protectie, tubulatura definitiva ,
bentonita, etc) . Costul / metru forat trece lejer de 100 eur / metru in astfel de
cazuri , putand ajunge si la 300 eur/metru de foraj.

Cunosc cazuri cand beneficiarii au trebuit sa plateasca cheltuilei de

mobilizare transport logistice de mii de euro pt a veni utilaje mari performante
care dupa cativa metri s-au oprit si au plecat ( pt ca nu aveau tehnologia
adecvata tipului de sol din zona)

Solutia/ sugestia mea : ce SA FACETI

Comandati cateva masuratori DPH DPSH ce inseamna asta : Se vine

cu o masinuta f mica ( cat o masina de spalat) care arata ca mai jos

Penetrari dinamice grele - geotehnica - dph / dpsh

Care masinuta BATE in pamant niste prajini de metal subtiri ( 3 cm) pana la
adancimi ce pot ajunge ( f-ctie de sol) si la 70-80 m . Uzual se folosesc pana
13
la 40-50 m in geotehnica pentru a stabili natura terenului de fundare pe langa
forajele geotehnice. In varful prajinilor este un CON . Se masoara nr de batai
pe fiecare 10 cm si se interpreteaza f-ctie de acestea natura solului argila ,
nisip, pietris, roca neconsolidata , etc. Aceast proces se OPRESTE cand se
va intalni stratul de roca DURA sau daca se nimereste intr-un bolovan mai
mare ( de aceea recomandam 2.3 masuratori in 2-3 puncte diferite) . La
extragere se vad si prajinile unde sunt UDE ( daca sunt) si se trage concluzia
privind stratul acvifer.

Variante posibile

1- Se face dpsh doar cativa metri (max 4-5m ) si se intra in roca dura.
Prajinile nu sunt ude deloc. Se va cauta apoi o firma care are ciocan de fund
sa vina sa executa un foraj in roca dura ( primii 5 m chiar daca sunt sol moale
se vor tuba cu tub de protectie)

2. Se ajunge l;a 60- 70 m si e in continuare sol moale, prajinile sunt ude de la

20 30 m in jos Se poate risca ( dar cu riscuri mici) un foraj cu noroi
bentonitic

3. Orice varianta in afacra de cele 2 de mai sus Va trebui executat foraj

si in sol moale si in sol dur . Varianta este instalatiile de foraj geologic .
Acestea pot sapa cu noroi bentonitic ( dar la diametre mici) dau si cu
coroane diamantate in roca dura ( nu cu ciocan de fund) . Performantele lor
sunt mici la astfel de lucrari ( cativa metri / zi fata de 50 m / zi la forajul clasic
si 100 m / zi la cel cu ciocan de fund) dar au avntajul ca pot sapa in orice fel
de sol, sunt mici si pot intra in orice loc, transportul lor nu inseamna mai mult
de o remorca(instalatia de foraj) trasa de un camion cu materiale . La un
astfel de foraj trebuie diferentiat pretul pt sol moale si sol tare .

Corpul ROOT07 Depresiunea Fagaras

Corpul de apa, de tip poros permeabil, este localizat in depozitele aluvial-
proluviale, de varsta cuaternara, ale luncii si teraselor raului Olt (in principal
pe partea stanga) si ale afluentilor acestuia. In lunca Oltului depozitele
aluvionare sunt constituite din pietrisuri si bolovanisuri in masa de nisipuri
medii si grosiere. Local apar nisipuri fine, argiloase prafoase. Grosimea
acestor depozite este, in general, cuprinsa intre 3-10 m, cele mai mari valori
intalnindu-se in zona Vistea de Jos si Turnu Rosu, pana la 12 m. Stratul
acvifer freatic se dezvolta, de regula, imediat sub solul vegetal, sau sub o
serie de depozite argiloase nisipoase prafoase, cu grosimi de aproximativ 1
m. Nivelul hidrostatic se gaseste la adancimi de la sub 1 m pana la maxim 5
m, valori mai mari, de peste 10 m, intalnindu-se in sectorul Voila Turnu-
Rosu. Debitele specifice au valori de la sub 1 l/s/m pana la 13 l/s/m,
coeficientii de filtratie variaza intre 10-100 m/zi, iar transmisivitatile intre 100-
1000 m2 /zi. In terasele Oltului, dezvoltate pe malul stang, depozitele sunt
constituite din bolovanisuri si pietrisuri in masa de nisipuri de granulometrie
diferita si local cu liant argilos, in care se intercaleaza uneori strate lenticulare
argiloase prafoase, separand unul sau mai multe orizonturi acvifere.
14
Acoperisul stratului acvifer este constituit, in general dintr-un sol nisipos, care
uneori poate lipsi. Grosimea este de aproximativ 40 m in terasa medie si
depaseste 85 m in terasa superioara. Nivelul hidroststic se afla la adancimi
relativ mari, depasind frecvent 10 m. Debitele specifice au valori de la 1 l/s/m
pana la 10 l/s/m, intalnindu-se si valori 10-20 l/s/m.
Coeficientii de filtratie variaza intre 100 si 200 m/zi, iar transmisivitatile ajung
pana la 800 m2 /zi. Oltul si afluentii sai dreneaza corpul de apa freatic,
directiile de curgere fiind indreptate catre rau. Alimentarea corpului de apa se
face din precipitatii, valoarea infiltratiei eficace fiind cuprinse intre 31,5-157,5
mm/an. Din punct de vedere chimic apele subterane sunt de tipul
bicarbonato-sulfato-calcicomagneziene sau sodice, iar din punct de vedere al
calitatii, sunt in general potabile, local cu depasiri ale valorii CMA la amoniu
(Fagaras,Turnu Rosu). In anumite sectoare se remarca continuturi ridicate in
fier, substante organice si mangan. Sursele potentiale de poluare punctiforma
sunt reprezentate de depozitele menajere neamenajate de la Victoria (Lisu),
Fagaras, Avrig, de societatile comerciale SC NITRAMONIA SA Fagaras,
RAGCPS Fagaras, SC VIROMET SA Victoria si SC SOCATERM SA Victoria.
Din punct de vedere al gradului de protectie globala, corpul de apa se
incadreaza in clasa de protectie medie.

15