STABILIREA PERIMETRELOR DE PROTECŢIE SANITARĂ

ŞI DE PROTECŢIE HIDROGEOLOGICĂ
(Constantin Cârlan)

Redactarea acestui capitol privind perimetrele de protecţie sanitară şi de

protecţie hidrogeologică pentru alimentarea cu apă, s-a realizat în conformitate
cu prevederile instrucţiunii privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a
perimetrului de protecţie hidrogeologică, aprobată prin Ordinului nr.
1278/2011 al MMP. Nu fac obiectul acesttor norme sursele de ape geotermale,
sursele de ape minerale şi termominerale folosite în cura externă, sursele de ape
subterane potabile din gospodăriile individuale cu debite de până la 0,2 l/s şi
sursele de ape industriale (nepotabile) ale operatorilor economici.

Principii de dimensionare

La dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se vor lua în considerare

următoarele criterii:
a) caracteristicile morfologice, litostratigrafice şi structurale;
b) caracteristicile hidrogeologice şi tipul acviferului;
c) condiţiile la limită ale acviferului;
d) vulnerabilitatea la poluare a acviferului;
f) timpul de tranzit al unei particule de apă potenţial poluată de la
pătrunderea sa în sol până la captare, incluzând zonele nesaturată şi saturată,
astfel încât prin efectul purificator al solului şi rocilor traversate această
particulă să îşi piardă potenţialul poluant;
g) regimul de exploatare a captărilor prin puţuri sau drenuri, care prin
denivelările create influenţează timpul de tranzit.
Instituirea și dimensionarea zonelor de protecţie are scopul de a preveni
şi combate poluarea surselor de ape subterane. Metoda de dimensionare se
alege în funcţie de tipul acviferului (freatic sau de adâncime, cu sau fără
dinamică iniţială), de tipul rocii magazin (cu porozitate interstiţială sau cu fisuri
şi/sau goluri carstice), de dimensiunile şi tipul captării.
Perimetrul de protectie sanitară, are în vedere distanţa de protecţie faţă
de frontul de captare, care se determină pe baza ecuaţiilor ce caracterizează
mişcarea apei subterane, către instalaţiile de drenare, precum şi a timpului de
tranzit normat pentru protecţia sanitară, care, comform normelor în vigoare,
este de 20 de zile, în cazul zonei de protecţie sanitară cu regim sever şi 50 de
zile în cazul zonei de protecţie sanitară cu regim de restricţie.
Acest timp minim reprezintă timpul necesar pentru ca particula de apă
posibil contaminată să fie diluată chiar până la dispariţie înainte de a intra in
puţul sau drenul de captare a apei.
Perimetrul de protecţie hidrogeologică cuprinde arealul care are rolul
de a asigura protecţia faţă de substanţe poluante greu degradabile sau ne
degradabile. Distanţa minimă admisă între acest perimetru şi frontul de captare
asigură în mod normal eliminarea poluării prin diluţie până la sosirea la frontul
de captare, sau în cazuri excepţionale, timpul necesar luării unor măsuri de
evitare a poluării la captare (închiderea temporară a sistemului de alimentare cu
apă, prelevarea în exces a apei înainte de sosirea poluantului la sursa de
alimntare cu apă şi înmagazinarea temporară a acesteia în rezervoare special
construite, etc.).
Aceste măsuri de precauție se stabilesc prin studii de evaluare a
impactului asupra mediului, care sunt obligatorii în procedura de reglementare
pentru toate lucrarile și activitățile de pe terenurile situate în perimetrele de
protecție hidrogeologică.

Determinarea capacităţii de purificare a apei stratelor din zona nesaturată

În cazul acviferelor cu porozitate interstiţială, poate fi determinată

capacitatea de autoepurare a apei în zona nesaturată prin metoda empirică
Rehse, cu următoarele precizări:
a) dacă există un strat protector cu grosimea minimă de 4 m în toată aria
corespunzătoare zonei de protecţie sanitară cu regim de restricţie;
b) în cazul stratelor cu nivel liber, când nivelul apei este situat sub adâncimea
de 4 m;
c) calculul capacităţii de autoepurare a apei se face numai pentru stratele
acoperitoare situate sub adâncimea de 4 m.
În funcţie de granulaţia stratelor acoperitoare situate deasupra adâncimii
de 4 m, se definesc grosimile, H (m), necesare pentru autoepurarea apei în
zona nesaturată, fiecare tip litologic fiind caracterizat printr-un indice, I = 1/H.
Capacitatea de autoepurare a apei în zona nesaturată, Ca, este dată de
relaţia următoare:

(38)

unde: - h1, h2, h3 - grosimile diferitelor roci (tipuri litologice) întâlnite;

- I1, I2, I3 - indicii corespunzători tipurilor litologice întâlnite (care se ia
din tabelul nr. 11).
 Dacă Ca >= 1, autoepurarea apei în zona nesaturată este completă, nu se
constituie zona de protecție cu regim de restricție ci numai zona cu regim
sever.
Dacă Ca < 1, autoepurarea apei în zona nesaturată este parţială, timpul
de tranzit rămas de parcurs prin zona saturată, ts (zile), pentru realizarea unei
autoepurări complete a apei este dat de relaţia:

(39)

În cazul în care ts <= 20 de zile se va institui o singură zonă de protecţie

sanitară, cu regim sever, considerând t = 20 de zile.
Tabel nr.11
Nr. crt. Tipul litologic I = 1/H
1. Argile, nisipuri foarte argiloase 0,5
2. Prafuri argiloase 0,4
3. Praf, nisip prăfos, nisip fin prăfos şi argilos 0,33-0,22
4. Nisip fin până la mediu 0,17
5. Nisip mediu până la mare 0,1
6. Nisip mare 0,07
7. Pietriş bogat în nisip şi argile 0,13
8. Pietriş cu nisip 0,08
9. Pietriş fin până la mediu nisipos 0,04
10. Pietriş mediu până la mare cu puţin nisipos 0,03
11. Bolovăniş 0,02

În cazul în care 20 de zile < ts <= 25 de zile, se va institui de asemenea

o singură zonă de protecţie cu regim sever, care va fi calculată folosind aceeaşi
metodologie ca şi în cazul precedent, cu deosebirea că t = ts.
Daca ts > 25 de zile, se vor institui ambele zone de protecţie sanitară,
zona cu regim sever pentru t = 20 de zile şi zona de restricţie pentru t = ts.
În cazul acviferelor fisurale şi carstice, la care capacitatea de
autoepurare a apelor în zona acoperitoare este mai mică decât a rocilor cu
porozitate interstiţială, se va utiliza metoda Bolsenkotter care completează
metoda Rehse, admiţând un indice de autoepurare I = 0,5/H a formaţiunilor
care constituie mediile fisurale, eventual carstice, conform celor prezentate în
tabelul 12.
Capacitatea de autoepurare maximă a apei în zona nesaturată este
considerată pentru siguranţă:

(40)

astfel încât calculând valoarea lui Ca, (conform relaţiei 38), cu utilizarea
tabelului nr.12, în cazul în care rezultă o valoare mai mare decât 0,5, atunci Ca
va fi considerat egal cu 0,5.
Tabel nr.12.
Nr.
Descrierea materialului H (m) I = 0,5/H
crt.
1. Marne 10 0,05
Gresii cu intercalaţii argiloase
2. 20 0,025
Argile, micaşisturi, filite
3. Bazalte şi roci vulcanice 30 0,017
4. Gresii de tip gravwacke, argiloase, prăfoase 50 0,01
5. Granite, granodiorite, diorite, sienite 70 0,007
6. Cuarţite, gresii cu intercalaţii de silex 100 0,005
7. Calcare 200 0,0025

Dacă Ca = 0,5 pentru autoepurarea completă a apei este necesar de

parcurs o distanţă corespunzătoare unui timp de tranziţie, ts = 25 de zile,
instituindu-se o singură zonă de protecţie cu regim sever, calculată prin relaţia:

(41)

unde:
Q - debitul sursei (m3/zi);
t - timpul de tranziţie a apei prin acvifer (25 sau 50 de zile);
M - grosimea acviferului (m);
ne – porozitatea eficace (%).

Valori aproximative ale porozității efective pot fi luate din tabelul de

mai următor:
 Tabel cu valori orientative ale porozităţii eficace ne (%)
Tabel nr.12
Tip litologic Porozitate eficace ne (%)
Argilă 1,0 - 10,0
Silt 15,0 - 25,0
Nisip 10,0 - 30,0
Pietriş 15,0 - 30,0
Gresii, psamite 3,0 - 35,0
Cretă 2,0 - 12,1

Dacă stratul acoperitor al acviferului fisural şi/sau carstic este alcătuit

din roci neconsolidate, atunci capacitatea de autoepurare a acestuia va fi
determinată conform metodei Rehse, condiţionată de existenţa în îzona de
protecţie sanitară de restricţie a unui strat acoperitor neconsolidat cu o grosime
de minimum 4 m,

Stabilirea zonelor de protecţie sanitară

A) În cazul captărilor prin puţuri forate care exploatează acvifere din

depozite granulare, metodele matematice utilizate pentru dimensionarea
zonelor de protecţie sanitară pot fi grupate în trei clase: metode analitice,
metode grafice şi metode numerice.
Alegerea metodei se face în funcţie de complexitatea structurii
geologice, de caracteristicile mişcării apei în acvifer (cu sau fără dinamică
iniţială) şi de dimensiunile captării.
Pentru captările prin foraje/puţuri se poate alege una dintre metodele
analitice descrise mai jos.
● Metoda Trofin, care se aplică în cazul acviferelor uniforme, omogene
şi izotrope, fără dinamică iniţială (gradientul hidraulic i < 0,003).
Pentru un foraj (puţ) singular, situat într-un acvifer sub presiune,
formula de calcul al distanţei, D (m), dintre punctul de captare şi limita zonei
de protecţie este data de formula (41)
Valori orientative pentru (ne) în funcţie de granulometria stratului
acvifer captat, sunt prezentate în tabelul nr.12.
Pentru un acvifer cu nivel liber, în formula (41), M se înlocuiește cu:
 (42)

unde: H - grosimea acviferului cu nivel liber (m);

s0 - denivelarea în foraj (m).

Zonele de protecţie obţinute prin această metodă sunt de formă circulară, având
centrul în punctul în care se află puţul şi raza egală cu distanţa calculată D.
Recomandăm această metodă expeditivă și ușor de aplicat.
● Metoda Hoffmann-Lillich, care este aplicabilă pentru puţuri perfecte în
acvifere omogene şi izotrope, fără dinamica iniţială (i < 0,003).
Metoda se bazează pe calculul unui anumit gradient hidraulic mediu,
(im), din zona conului de depresiune al unui foraj de exploatare, pe baza căruia
să poată fi determinată distanţa D (m) corespunzătoare unui anumit timp (t) de
tranzit, t (20 sau 50 de zile), astfel:

(43)

în care: K - coeficientul de filtraţie (m/s);

ne - porozitatea eficace (%);
Valori orientative pentru (ne) sunt prezentate în tabelul nr.12.
Coeficienții K, funcție de granulație sunt dați în tabelul de mai jos.

Tabel nr.13
Fracţiune
granulometrică Coeficient de filtraţie
Tip litologic
predominantă K (m/zi)
(mm)
Argilă, cretă, caolin < 0,01 < 0,5
Silt, loess, sol, nisip argilos,
0,01 - 0,05 0,5 - 1,0
nisip siltic
0,05 - 0,1 1,5 - 10,0
0,1 - 0,25 10,0 - 25,0
Nisip 0,25 - 0,5 20,0 - 50,0
0,5 - 1,0 35,0 - 75,0
1,0 - 2,0 60,0 - 125,0
 Pietriş 2,0 - 70,0 120
Bolovăniş 70,0 - 200,0 > 100,0

Pentru un acvifer cu nivel liber, în formula (40) se înlocuiește M cu

relația din formula (42).
Variaţia adâncimii nivelului (hm - h0) în cadrul conului de depresiune ce
se formează în jurul forajului aflat în exploatare este dată de urmatoarele relaţii:

(44)

pentru acvifere sub presiune și

(45)

pentru acvifere cu nivel liber

în care: H - inaltimea apei în foraj, faţă de planul de referinţă, corespunzatoare

nivelului piezometric;
I – distanţa orizontală dintre foraj şi punctul de pe suprafaţa conului de
depresiune corespunzator înălţimii h a nivelului apei;
r0 – raza forajului (m);
R – raza de influenţă a forajului (m).

Ecuaţiile (44) si (45) permit calculul gradientului hidraulic (hm – h0),

intr-un punct situat la distanţa (D) faţă de foraj corespunzătoare timpului de
tranzit normat pentru protecţia acestuia. Limita zonei de protectie este şi în
acest caz, un cerc cu centrul în punctul în care se află forajul şi cu raza egală cu
distanţa de protecţie calculată prin metoda iterativă.
● Metoda Wyssling, care consideră acviferul omogen şi izotrop, cu
dinamică iniţială.
Înr-o primă etapă se determină elementele specifice zonei de apel a
captării (fig. 56). Latimea zonei de apel, B (m), se determină din formula:
 (46)

unde: Q – debitul exploatat (m3/zi);

k – coeficientul de filtrare (m/zi);
i – gradientul hidraulic, în condţtii naturale de curgere;
M – grosimea acviferului captat (m).

Lăţimea zonei de apel în dreptul forajului, b (m), este:

(47)

Fig.56. Schema de calcul în metoda Wyssling

(sursa: M.O. 334/2011)

Raza de alimentare aval de foraj x0 (m), este dată de formula:

(48)

Viteza efectivă a curentului subteran, ve (m3/zi), este:

 (49)

în care ne – porozitatea eficace (%).

Pentru acviferele cu nivel liber se inlocuieste M ca în formula (42).

Următoarea etapă de calcul constă în determinarea distanţei care
corespunde timpului de tranzit (t), de 20 sau 50 de zile, cu relaţia:

(50)

in care: d – ve.t
Da – distanța în amonte;
Dv – distanța în aval

Semnul (+) corespunde calculului distanţei Da (m) amonte de captare,

iar semnul (-), calculului distanţei Dv (m), aval de captare.
Pot aparea valori ale lui Dvv mai mari decat x0 ceea ce este imposibil în
realitate. În acest caz, distanţa de protecţie în aval va fi considerată (x0).
Pentru captările prin drenuri în acvifer cu nivel liber, mărimea zonelor
de protecţie sanitară se calculează pornind de la acelaşi criteriu al timpului de
tranzit al unei particule de apă, prin utilizarea ecuatiilor de mişcare ale apei
catre dren. In functie de valoarea gradientului hidraulic (i) se deosebesc:

i <= 0,003
Se admite intrarea simetrică a apei pe ambele părţi ale drenului.
Rezolvarea ecuatiilor de miscare a apei conduce la următoarea expresie
pentru distanţa de protecţie, D (m):

(51)

unde: K – coeficientul de filtrare (m/zi);

q – debitul specific al drenului (m3/zi/m);
t – timpul de tranzit impus (20 sau 50 de zile);
ne – porozitatea eficace;
 h0 – inaltimea apei la intrarea în dren (m).

b) 0,003 < i <= 0,01.

Se admite că apa curge spre dren numai dinspre amonte.
Expresia distanţei de protecţie, D (m), în acest caz este:

(52)

in care: η0 = h0/H;
η1 = h1/H;
H - grosimea stratului de apă neinfluenţat de dren (m);
i - gradientul hidraulic (adimensional);
h0 - înalţimea stratului de apă la intrarea în dren (m);
h1 - înalţimea stratului de apă la limita distanţei de protecţie (m

Prin integrarea expresiei timpului de parcurgere a distanţei D, se obţine

relaţia:

(53)

în care: t – timpul normat pentru protecţia acviferului (20 sau 50 de zile);

k – coeficientul de filtratie (m/zi).
Ne – porozitatea eficace. Valori orientative pentru acest parametru, in
funcţie de granulometria stratului acvifer captat, sunt prezentate în tabelul
nr.12.
H - grosimea stratului de apă neinfluenţată de dren;
no, η1 - cu semnificaţia de la relaţia (52).

Din reprezentarea grafica a relaţiei (53) în diagrama din fig.57

cunoscând η0 şi valoarea expresiei tki2/neH, se obţine valoarea lui η1.
Avand toate elementele din expresia (53) cunoscute, se calculează
valoarea D cu formula 52.

c) i > 0,01.
 Acesta este cazul unui acvifer în care viteza de intrare a apei în dren şi
viteza apei în stratul acvifer sunt egale. Expresia distanţei de protecţie, D (m),
este:

(54)

in care: K – coeficientul de filtrare (m/zi) se determină prin pompări

experimentale sau se ia din tabelul nr.13;
i – gradientul hidraulic în condiţii naturale de curgere
(adimensional);
t – timpul de tranzit (zile);
ne – porozitatea eficace .

Fig.57. Diagrama pentru calculul valorii η1

(M.O. 334/2011)

In cazul captarilor cu infiltraţie prin mal (constituite din puţuri sau

drenuri) se determină relaţia râu-acvifer şi se calculează distanţele de protecţie
sanitară faţă de râul presupus poluat cu care acviferul se află în legatură,
amplasandu-se captarea la o distanţă minimă faţă de râu corespunzatoare
izocronei de 20 de zile. In cazul cand acest lucru nu este posibil (la râurile cu
albiile majore înguste sau la captarile deja în funcţiune), fie se va trata apa ca şi
în cazul surselor de suprafaţă, fie întregul bazin hidrografic al râului, în amonte
de captare, va fi supus unui regim special de restricţie pentru prevenirea
poluării acestuia.
Pentru o captare de izvor, dimensionarea zonelor de protecţie se va face
prin analiza complexă a situaţiei hidrogeologice, punâdu-se accentul pe cartarea
hidrogeologică de detaliu, care trebuie sa stabilească tipul emergenţei şi
vulnerabilitatea la poluare a acviferului care o generează, precum şi
posibilitatea utilizarii criteriului timpului de tranzit.
Pentru izvoare cu debitul mai mare de 2 l/s se poate utiliza, în cazul
zonei saturate, metodologia de dimensionare pentru drenuri (caz in care pentru
emergenţele punctuale lungimea drenurilor se va considera unitară, iar pentru o
linie de izvoare lungimea drenului va fi egală cu lungimea liniei respective),
sau metoda marcării cu trasori.

BIBLIOGRAFIE

Bindeman N. N. (1957) Opredelenie ghidrogheologiceskih parametrov po po

dannâm nabliudenâi otkacec. Rayv. I Ohr. Nedr nr.6.Moscova
Cârlan C., Popescu Maria (2009) Poluarea acviferelor cu nivel liber din
Câmpia Oltenieicu nitraţi şi alţi compuşi ai azotului.Hidrogeologia, 9,1. AHR
Bucureşti
Cârlan C, Enache C, Popescu Maria (2012) Studiul hidrogeologic preliminar
pentru alimentarea cu apă a grupului energetic nr.8 Işalniţa Arhiva S.C. TAM
TAM ADVERTISING S.R.L Bucureşti
Castany G. (1972) Prospecţiunea şi explorarea apelor subterane. Edit.
Tehnică, Bucureşti
Darcy H. (1856). Les fontaines publiques de la ville de Dijon. Edit. Dalmont,
Paris:
Dupuit J. (1863) Études théoretiques et pratiques sur le mouvement des eaux.
Edit. Masson, Paris
Enache C. (1976) Vitezele admisibile de intrare a apei în puţurile de drenare.
Mine, Petrol şi Gaze. nr. 9. Bucureşti, pag.220-222
Enache C. (1985a) Asecarea zăcămintelor. Edit. Scrisul Românesc, Craiova
Enache C. (1985b): Consideraţii privind asecarea unui zăcământ inundat cu
ape carbogazoase. Mine, Petrol şi Gaze. nr. 9, Bucureşti
Enache C. (1985c) Stabilirea metodelor de drenare cu eficienţă maximă
aplicabile la cariera Roşia de Jiu. Studiu. Arhiva ICITPML Craiova
Enache C., Ciobanu C. (): Intensificarea asecării cu filtre penetrante,
prin injecţie cu aer comprimat. Mine, Petrol şi Gaze. nr. , Bucureşti, pag. -

Enache C. (1987) Îndreptar pentru lucrări de asecare. ICITPML Craiova,
Tipogr. Oltenia
Enache C., Lupşoiu Marcela (): Influenţa asecării carierelor din bazinul
Rovinari asupra zonelor înconjurătoare. ICITPML Buletin de Informaţii
Tehnice. nr , Craiova.
Enache C. (1989) Sur la hydrogéologie du gisement carbonifère de Lupac.
Studia Univ. Babeş-Bolyai, Geol.-Geogr. XXXIV,1. Cluj-Napoca
Enache C., (2001) Studiul hidrogeologic pentru alimentarea cu apă a satului
Pogea, comuna Almăj (Dolj). Arhiva S.C. QUATRO INVEST CONSTRUCT
S.R.L. Craiova
Enache C. (2003) Studiu hidrologic si hidrogeologic pentru suprafaţa de teren
de 45300 mp.
situată pe Valea Cernei.,Univ. din Craiova – Fundaţia cultural – stiinţifică «Al.
Roşu»
Enache C. (2007) Studiul hidrogeologic preliminar pentru alimentarea cu apă
a comunei Logreşti. Arhiva S.C. .QUATRO INVEST CONSTRUCT S.R.L.
Craiova
Enache C, Ionuş Oana, (2008), Coborârea temporară a nivelului apei din
orizontul freatic al luncii Jiului în zona de vest a municipiului Craiova. Studiu
de caz: WEST GATE MALL, Anale.Univ.Craiova, Seria Geografie, Vol. XI,
Edit. Universitaria, Craiova
Enache C. (2009a) Studiu hidrogeologic pentru dolerite în perimetrul Obîrşia
Cloşani jud. Mehedinţi. Arhiva S.C. TAMTAM ADVERTISING
S.R.L.Bucureşti
Enache C., Cârlan C. (2009b) Studiul hidrogeologic necesar delimităriii
perimetrelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică privind captările de ape
subterane ale aglomerării umane urbane Motru. Arhiva S.C. TAMTAM
ADVERTISING S.R.L Bucureşti
Enache C, Popescu Maria, Cârlan C. (2010a) Întocmirea hărţii cu perimetrul
de protecţie hidrogeologică pentru captarea RUNCU-VÂLCEAUA, jud.
Gorj.Arhiva S.C. TAMTAM ADVERTISING S.R.L.Bucureşti
Enache C, Popescu Maria, Cârlan C. (2011) Studiul hidrogeologic necesar
delimitării perimetrelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică privind
captările de ape subterane ale aglomerării umane urbane Târgu Cărbuneşti
Arhiva S.C. TAMTAM ADVERTISING S.R.L.Bucureşti
Enache C, Cârlan C, (2013) Pliocene from Logreşti, “OLTENA” Studii şi
Comunic. Şt. Naturii. vol. XXIX/1 . Muzeul Olteneiei Craiova.
Enache C. (2009) Proiectartea unui puţ de alimentare cu apă la S.C. Three
Pharm SRL Tg. Jiu, Arhiva S.C. .QUATRO INVEST CONSTRUCT S.R.L.
Craiova
Ionuş Oana (2011) Potenţialul geoecologic al apelor de suprafaţă în bazinul
hidrografic Motru, Rezumat teză. Univ. Buc. Facult. Geografie. ISBN 978-973-
11368-6
Enache C., Cârlan C., Popescu Maria (2014) Studiul hidrogeologic privind
coborârea nivelului apei freatice pe traseul canalizării din Comuna POIANA
MARE, jud. DOLJ.Arhiva S. C. TAM TAM ADVERTISING. S.R.L. Bucureşti
Enache C, Cârlan C, Popescu Maria (2014) Studiul hidrogeologic definitiv
al captării de ape subterane Segarcea,judetul Dolj. Arhiva S. C. TAM TAM
ADVERTISING. S.R.L. Bucureşti
Enache C. (2016) Studiul hidrogeologic preliminar, sistem de alimentare cu
apă Berzovia. Arhiva P.F.A. Pănoiu Liliana Craiova
Enache C. (2016) Studiul hidrogeologic preliminar, sistem de alimentare cu
apă Oravița. Arhiva P.F.A. Pănoiu Liliana Craiova
Gheorghe Al, Zamfirescu F, Scrădeanu D, Albu M. (1983) Aplicaţii şi
probleme de hidrogeologie, Edit. Universităţii Bucureşti.
Girinski N.K. (1953) Opredelenie coefițienta filtrații pescov i peskisupesei po
dannâm naliva v șurfî. Vopros Ghidrogheolog. I Injin. Geol. Gheologhizdat.
Moskva.
Jacob C. E. (1963) Determining the permeability of water-table aquifers.
Unitd States Geolog. Survey. Water-supply paper nr.1536-1.
Kusakin I. P. (1935) Iskustvennoe ponihenia gruntovâh vod. Edit. OHTI,
Moscova.
Macaleț Rodica, Rădulescu M., Minciună M.N. (2008), Consideraţii privind
corpurile de apă subterană din sudul României. GEO-ECO-MARINA
14/supliment nr.1, București-Constanța
Maximov V. M. și al. (1967) Spravocinoe rucavodstvo ghidrogeologa. Edit.
NEDRA; Leningrad.
Palcu M., Melinte Mihaela Carmen, Jurkiewicz A., Witek Gh., Rotaru A.
(2008), Inventarierea preliminară a structurilor acvifere din partea sudică a
României. GEO-ECO-MARINA 14/supliment nr.1, Bucure;ti-Constanța
Costache Gh., Găvan Gh. (1986) Carnet tehnic Forajul Geologic ;i
Hidrogeologic. Edit. Tehnică, Bucure;ti.
Pascu M, Stelea V. (1968) Cercetarea apelor subterane, Ed. Tehnică,
Bucureşti
Preda I, Marosi P. (1971) Hidrogeologie. Edit. Tehnică, Ebucureşti
Rădulescu Nicoleta, Popa H., Munteanu A. (2000) Fundații. Îndrumător de
proiectare. Edit. Matrik Rom București
Reynolds O. (1883) An experimental investigation of the circumstances which
determine wheter the motion of water shall be direct or sinuous, and of the law
of resistance in parallel channels. Phil. Trans. Roy. Soc. A 174. Londra
Schneebeli G. (1966) Hidraulque souterraine. Edit. Eyrolles, Paris
Scrădeanu D. (1997) Modele geostatistice în hidrogeologie, Edit. Didact. şi
Pedag., Bucureşti,.
Sichardt W. (1928) Das fassungsver mögen von Bohrbrunnen und
seine Bedeutung für die Grundwasserabsenkung, insbesondere für grossere
Absnkungstiefen. Columbia Univers. Press. New York.
Susea A, Chebeleu P, Enache C. (1977) O nouă metodă de determinare a
parametrilor curbei de depresiune reale în cazul puţurilor. Stud. Cercet.
Mecan. Aplic. tom 36, nr.1. Edit. Academiei, Bucureşti.
Susea A., Enache C. (1978) O nouă metodă pentru determinarea saltului de
nivella foraje şi puţuri pompate. Stud. Cercet. Mecan. Aplic. tom 37, nr.6. Edit.
Academiei, Bucureşti.
Troianschi S. V, Beliţkii A. C. , Cekin A.I. (1960) Obşaia i gornorudicinaia
ghidrogheologhia. Gosud. Naucino-Tehnizdat., Moscova
XXX (1972) Ground water studies. An internationel guide for researsch and
pratice. UNESCO, Paris.Arhiva Facult. Geogr. Niv. Craiova
I.G.G. Harta Hidrogeologică a României Sc.1/100.000, foaia 42C.