CAP.

1 ANALIZA AMPLASAMENTULUI DEPOZITULUI DE

DEEURI(CONFORM HG 349/2005).
Date generale
Depozitul ecologic va asigura sortarea deseurilor colectate neselectiv, compostarea
deseurilor biodegradabile, banalizarea deseurilor periculoase spitalicesti, colectarea,
stocarea si epurarea levigatului, precum si colectarea gazelor de fermentatie.
Depozitul va fi prevazut sa asigure depozitarea unei cantitati de 1.400.000 m 3
deseuri pentru o perioada de minim 25 ani si va fi realizat conform reglementarilor
legislative si tehnice nationale si europene in vigoare.
Depozitul este incadrat in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase, fiind
acceptate la depozitare doar deseuri menajere, stradale, din constructii sau asimilabile.

Descriere amplasament
Perimetrul are o suprafata de 20 ha,din care se pot folosi pentru amenajarea
celulelor de depozitare propriu-zise 153.000 m 2, fiind de forma aproximativ
dreptunghiulara cu dimensiunile laturilor cca 400 m x 382m.
Amplasamentul viitorului depozit este marginit pe 3 laturi de terenuri agricole si pe o
latura de catre drumul de acces. Terenul din amplasament este relativ plan, avand o
cota medie a terenului de +80 m NMN.
Paralel cu latura E a amplasamentului, la cca 500 m distanta de marginea zonei de
depozitare de gaseste un parau.

Clima perimetrului cercetat este temperat - continentala, avand urmtorii parametri:

temperatura medie anuala

+ 11.3C

temperatura minima absoluta

-30,2C

temperatura maxima absoluta

+42,8C

Precipitatile medii anuale au valoarea de 553,0 mm col/apa si reprezinta media

valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.

Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:

iarna...............................107,9 mm col/apa
primvara.......................139,7 mm col/apa
vara.................................187,1 mm col/apa
toamna............................118,3 mm col/apa
Direcia predominanta a vanturilor este cea vestica (16,4 %) si nordica (9,8%).
Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 112,9%, iar intensitatea medie a
vanturilor are valoarea de 2,6 - 5,3 m/s.
Adancimea maxima de inghet este de 0,85 m, iar frecventa medie a zilelor de
inghet cu T<0C este de 97,3 zile/an.
Din punct de vedere seismic, conform zonarii teritoriului Romaniei, perimetrul se
incadreaza in zona de hazard seismic caracterizata prin a g = 0.16, ag reprezentand
acceleratia terenului pentru proiectare determinata pentru intervalul mediu de recurenta
de referinta (IMR) de 100 de ani, si valoarea coeficientului perioadei de colt T c = 1.0
sec, conform normativului P100-1/2006.

Situaia geotehnic a amplasamentului

Din punct de vedere geotehnic, pe perimetrul cercetat, nu s-au observat procese de
eroziune, de instabilitate sau alte fenomene care sa puna in pericol stabilitatea.
Din analiza cercetarilor de teren si laborator se pot trage urmatoarele concluzii legate
de stratificatia terenului:

de la suprafata terenului a fost intalnit un strat de sol vegetal de 0.30 0.40 m

grosime

sub stratul de sol vegetal a fost intalnit un pachet argilos prafos cafeniu-galbui, cu
grosime cuprinsa intre 3.90 m si 6.60 m. In unele zone grosimea acestui pachet
atinge 15 m.
Pachetul este alcatuit din argile prafoase, cafenii-negricioase in suprafata, galbencafenii-cenusii in adancime, local cu concretii calcaroase, cu plasticitate mediefoarte mare (Ip=16-32 %). In zona forajelor F1, F3, F4 consistenta acestui pachet
este plastic vartoasa-tare. In forajul F2, unde s-au semnalat infiltratii de apa la
-1.75m consistenta este in general mare-medie fiind caracterizat de un M 200-300 =
7100-11111 kPa. In stare inundata compresibilitatea poate fi foarte mare, ajungand
pana la un M200-300 = 4000 kPa. Materialul nu este sensibil la umezire. Indicele
porilor in stare naturala e= 0.6.
Permeabilitatea acestor materiale in stare naturala este de 10 -6 cm/s.
Din punct de vedere al rezistentei la forfecare, materialele pot fi caracterizate de
unghiuri de frecare interna, = 18-22 si coeziuni c= 37-80 kPa (valori normate,
valori nedrenate).

Parametrii optimi de compactare pentru acest material sunt:

umiditatea optima, woc= 17.3 %

greutatea volumica maxima, d max= 17.4 kN/m3

Dupa compactare materialul poate atinge urmatoarele valori:

permeabilitatea : 10-8 cm/s;

unghi de frecare interna : 24 ;

coeziune : 80 kPa.
sub pachetul de argile prafoase a fost intalnit un pachet nisipos pana la cotele finale
ale forajelor (-10.00 m -15.00 m). Acest pachet este alcatuit din nisipuri fine,
prafoase in suprafata, medii-grosiere in adancime, cu pietris mic, in stare medie de
indesare. Pe alocuri materialul devine argilos, avand plasticitate medie si
consistenta plastic moale consistenta.

Din punct de vedere hidrogeologic, au fost evidentiate in zona mai multe orizonturi
si complexe acvifere dispuse de sus in jos dupa cum urmeaza:
complexul acvifer de mica adancime constituit din nisip cu pietris, rar bolovanis,
care se afla la o adancime de 8-16 m. Apa din acest complex are caracter usor
ascensional, nivelul acesteia stabilindu-se in general la adancimi de 2-5 m.
Alimentarea acestui complex se face din precipitatii si din albiile raurilor acolo
unde acestea intersecteaza stratul acvifer. Acest complex asigura debite de 1-5
l/s.
complexul acvifer de medie adancime este constituit din orizontul nisipurilor din
campul Gavanu-Burdea si nisipurile din complexul argilo-marnos. Nivelul
piezometric al apei se stabilizeaza la adancimi de 10-20 m in functie de situatia
morfologica. Alimentarea se face din precipitatii pe la capetele de strat sau prin
drenanta din straturile superioare. Debitele obtinute prin pompari experimentale
au fost cuprinse intre 2-4 l/s pentru denivelari de 28 m.
complexul acvier de adancime cunoscut sub numele de stratele de Fratesti este
alcatuit din nisip cu pietris cu o grosime de peste 50 m. Apa are caracter
ascensional, stabilindu-se la cca 20 m de la suprafata terenului. La pompari au
fost obtinute debite de 3-7 l/s pentru denivelari de 4-8 m.
Strict in amplasament cota nivelului apei subterane a fost determinata ca variind
intre 72.85 si 75.5 m NMN.
Panta nivelului liber al apei a fost determinata la cca 1%, iar directia de curgere
este N-S si E-V.
Incercarile de pompare ce au fost realizate au indicat coeficienti de permeabilitate
ai stratului acvifer captat de 7.3 8.9 m/zi (10 -2 cm/s)
Analiza apei subterane a aratat ca aceasta are agresivitate slab carbonica fata de
betoane si simtitor coroziva fata de metale.

Concluzii asupra amplasamentului si solutiei

alese.
Pe baza investigatiilor de teren si de laborator efectuate se poate concluziona ca
amplasamentul investigat este potrivit amenajarii unui depozit de deseuri, el putand
asigura atat bariera geologica naturala de peste 1 m grosime si cu permeabilitate sub
10-9 m/s ceruta prin legislatia referitoare la depozitarea deseurilor, cat si stabilitatea si
capacitatea portanta necesara constructiilor propriu-zise.
Depozitul pentru deseuri menajere ce urmeaza a fi proiectat, pentru
amplasamentul pus la dispozitie, va fi de tip capsulat, ceea ce impune impune un
sistem de etansare-drenaj de suprafata si taluz si sistem de inchidere(etansaredrenaj de suprafata).
Depozitul pentru deseuri menajere ce urmeaza a fi proiectat, functie de
pozitionarea fata de nivelul terenului va fi un depozit mixt(semirambleu,
semidembleu).
Conditiile din amplasament permit excavarea de la suprafata terenului pana la
-3.00m(+77.00 mNMN),unde se gaseste o argila prafoasa cu K= 10 -8 m/s,din care
trebuie sa se realizeze bariera geologica cu K < 10 -9 m/s, astfel caracteristicile argilei
prafoase trebuiesc imbunatatite prin compactarea acesteia sau prin adaugarea unor
materiale care sa asigure o permeabilitate de K < 10 -9 m/s, conform HG 349/2005.
Cota de de fundare aleasa ( -3.00m) fata de cota terenului natural indeplineste
reglementarile HG 349/2005 in privinta distantei intre cota de fundare si nivelulul apei
subterane (minim 1.50m), stiind ca in amplasament nivelul apei subterane a fost
interceptat la cota 75.50 mNMN.
Cu toate acestea depozitul trebuie sa prezinte siguranta in exploatare si dupa, din
punct de vedere al formarii levigatului.
Se recomanda alegerea unui sistem de etansare de baza si taluz , format din
argila prafoasa din amplasament si un material care sa imbunatateasca permeabilitatea
barierei geologice. Deasupra sistemului de etansare trebuie prevazut un strat drenant
de pietris sort 16/32 de 50cm grosime, in care vor fi pozate tevile de drenare( riflate
50% din suprafata) a levigatului. Peste stratul de pietris trebuie prevazut un geotextil
de protectie netesut pentru ca particulele fine din levigat sa nu optureze golurile din
stratul de pietris.
Stratul de deseuri va avea 5m inaltime de la cota inferioara a depozitului pana la
cota superioara a digurilor perimetrale si 6m inaltime de la cota superioara a digurilor
perimetrale pana la cota superioara a inchiderii depozitului.
Panta taluzurilor pentru digurile perimetrale va fi de 1:3 si de 1:2 pentru digurile de
compartimentare si de 1:20 pentru taluzul de inchidere al depozitului.

CAP.2 CALCULUL ESTIMATIV AL TASARII.

2.1. Calculul estimativ al tasarii terenului de
fundare
Calculul estimativ al tasarii terenului de fundare sub sarcina adusa de depozitul de deseuri
se face cu ajutorul formulei:

g
Cc H
sc
log
g
1 e0

unde:

Sc este tasarea din consolidare

Cc este coeficientul de compresibilitate
H grosimea stratului de argila
e0 indicele porilor iniial
g presiunea geologic la baza fundului depozitului
- surplusul de presiune adus de depozit

grosime strat argila de la baza depozitului H=1.49 m

greutate volumic deseu: 3,8-9,6 kN/m 3;aleg deseu=9 kN/m3
porozitate:n=0.67%;
argila=18 kN/m3;
e0=0.6
Cc=0.2
g = 0 =argila z = 18 kN/m3 3.6 m = 64.8 kPa;
=deseu z = 9 kN/m3 19 m =171 kPa

Sc=

0.2 1.49
64.8 171
log
0.39m 39cm
1 0.6
64.8

2.2. Calculul estimativ al tasarii deseurilor

grosime deseu: 19 m;
e0 = n/(1-n) = 0.67/(1-0,67) = 2,03
Cc = e*(0,15..0,55) = 2,03*0,15 = 0,304
g = 0 =deseu z = 9 kN/m3 1 m = 9 kPa;
=deseu z = 9 kN/m3 18 m = 169 kPa

Sc =

0.304 19
9 162
log
2.43m 243cm
1 2.03
9

CAP.3 PROPUNEREA UNUI SISTEM DE ETANSARE

3.1 Sistemul de etanare-drenaj de baz
Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Normativului tehnic privind
depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 757/2004, si legislatiei
europene in domeniu, pentru depozitele de deseuri nepericuloase este necesara
asigurarea urmatoarelor conditii si elemente constructive:
bariera geologica naturala argiloasa cu grosime minima de 1.0 m si
permeabilitate maxima de 10-9 m/s;
etansare cu geomembrana PEID de 2.0 mm grosime;
strat drenant pentru levigat, 0.50 m grosime din pietris 16/32 mm
In conformitate cu aceste prevederi s-au ales urmtoarele soluii tehnice pentru
etansarea de baza si de taluz:
Solutia tehnica adoptata pentru sistemul de etansare - drenaj de baza este
urmatoarea (de jos in sus, in figura urmatoare):
bariera geologica naturala alcatuita din argila prafoasa cu permeabilitate
de 10-8 m/s, in grosime de 1.49 m;
peste terenul natural nivelat si pregatit corespunzator se va instala
geocompozit bentonitic (geotextil+bentonita+geotextil) avand o
permeabilitate de 10-11 m/s, si grosimea 8 mm;
geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID) de 2.0 mm
grosime, neteda;
geotextil de protectie a geomembranei contra perforarii accidentale de
minimum 1200 g/m2, tip netesut;
strat drenant pentru levigat alcatuit din 0.50 m pietris 16/32 mm, in care
vor fi pozate tuburi drenante perforate din PEID, riflate, pentru drenarea
levigatului;
geotextil de separatie intre stratul drenant si deseurile depuse, pentru
evitarea colmatarii stratului drenant.

Figura 1: Sistem de etansare-drenaj de baza

Pe pantele digurilor perimetrale si de compartimentare, realizate din argila
prfoasa locala compactat cu permeabilitate de 10 -10 m/s, se va instala urmatorul
sistem de etansare -drenaj (de jos in sus):
geocompozit bentonitic (geotextil+bentonita+geotextil)
permeabilitate de 10-11 m/s, si grosimea 8.0 mm;

avand

geomembrana din PEID, 2.0 mm grosime, rugoasa pe ambele fete

geocompozit de drenaj alcatuit din geotextil tesut - miez drenant - geotextil
tesut, avand rolul principal de a prelua levigatul si a-l transporta in stratul
drenant de baza si functii secundare de protectie a geomembranei contra
perforarii accidentale si de separatie fata de deseuri

3.2

Calcule de echivalen

Pentru deeuri nepericuloase, HG 349/2005 prevede existena unei bariere

geologice naturale de grosime 1m, cu un coeficient de permeabilitate 1x109 m/s
sau din alte materiale care s asigure o barier echivalent. Etanarea trebuie s
conin n acest caz o impermeabilizare artificial geomembra PEID de 2.0 mm
grosime
Sistemul de etanare de baz propus este alctuit din:
bariera geologica naturala alcatuita din argila prafoasa cu permeabilitate
de 10-8 m/s, in grosime de 1.49 m;

 geocompozit
bentonitic
(geotextil+bentonita+geotextil)
-11
permeabilitate de 10 m/s, si grosimea 8.0 mm;

avand

geomembrana din polietilena de inalta densitate (PEID) de 2.0 mm

grosime, neteda;

Echivalena din punctul de vedere al debitului ce

trece prin bariera natural.
3.2.1

Pentru calcul se vor accepta urmtoarele condiii:

-

cota maxim a levigatului se consider a fi la 0.5 m peste etanare (cota

superioar a stratului de drenaj);
suprafaa de calcul este de1 ha = 10000 m2;
pentru acest calcul se ignor prezena geomembranei, care este aceeai
pentru ambele cazuri

Prin bariera geologic prevzut prin lege debitul este egal cu:
Qlege = kiA,
unde k = 10-9 m/s, i = (1+0.5)/1=1.5, A = 10000 m2
Qlege = 1.5 10-5 m3/s.
Prin sistemul de etanare propus (1.49 m argila si 8mm bentonita saturata) debitul
este egal cu:
Qpropus = kiA,
unde k este permeabilitatea echivalenta egala cu:
n

1.49 0.008
1.46 1011
0.008
kechivalent=
= 1.49
m/s
Hi

8
12
110
110

i 1 ki
i 1
n

o kbariera naturala = 1x10-8 m/s;

o kgeocompozit bentonitic = 1x10-12m/s
kechivalent = 1.46 10-11 m/s
i = 0.50+0.008/1.49 = 0.340
A = 10000 m2 ;
Qpropus = 1.46 x 10-11 x 0.340 x 10000 = 4.96 x 10-6 m3/s
Debitul prin sistemul echivalent proiectat pentru a nlocui bariera geologic de 1 m
grosime cu k<10-9 m/s este mai mic.

3.2.2. Debitul de infiltraie prin defectele geomembranei

Debitul infiltrat printr-un defect al geomembranei ce face parte dintr-un sistem de
etanare compozit se poate calcula cu urmtoarea relaie semi-empiric:

H
Q 0.21 1 0.1
h

0.95
0.1
0.9 0.74
a H k

unde:
Q - debitul printr-un defect al geomembranei (m 3/s),
H - sarcina hidraulica pe geomembrana (m),
h - grosimea componentei minerale a etanarii (argila sau geocompozit bentonitic)
(m),
a- suprafata defectului (m2)
k - coeficientul de permeabilitate al componentei minerale (argila sau geocompozit
bentonitic) (m/s).
Utilizand aceasta relaie se poate calcula raportul dintre debitele pentru etansarile
compuse geomembrana/argila i geomembrana/geocompozit bentonitic:

qGM / A
qGM / B / A
n care:

0.95
0.95

H
0.1
0.9 0.74

H
0.21N 1 0.1 a H k A
0.74 1 0.1

hA
hA
kA

0.95
0.95
kech

H
H
0.1
0.9 0.74
1 0.1
0.21N 1 0.1

a H kech
hB A

hB A

qGM/A - debitul unitar ce traverseaz sistemul impus compus dintr-o geomembrana

i un strat de argila( 1.00 m) datorit unui defect in geomembrana;
qGM/B/A - debitul unitar ce traverseaz un sistem compus dintr-o geomembran, un
geocompozit bentonitic i bariera de argila(1.49m) datorita unui defect in
geomembrana;
hargila - grosimea stratului de argila in sistemul impus (1m);
hechiv- grosimea sistemului propus argila + bentonita +geomembrana(1.50m);
N - numrul de defecte pe unitatea de suprafata.
H coloana de levigat pe sistemul de etansare(0.50m)
Rezult:

qGM /arg ila

qGM / bentonita /arg ila

k
arg ila
kechiv

0.74 1 0.1

arg ila

hechiv

1 0.1

0.95

0.95

0.95

0.5
0.74 1 0.1
9

10

1
2.34

0.95
1.46 1011
0.5

1 0.1

1.50

Deci, debitul care trece printr-un defect al geomembranei din sistemul

geomembrana+1m argila cu k = 10 -9 m/s este de 2.3 ori mai mare dect debitul ce
trece prin acelai defect al geomembranei din sistemul proiectat.

3.2.3. Timpul de traversare prin sistemul de etanare

compus
n ceea ce privete timpul de traversare pentru un sistem compus (prin transport
advectiv printr-un defect al geomembranei) se utilizeaz urmtoarea expresie:

n h

t trav--comp

H
k 1 0.1
h

0.95

unde ttrav comp - timpul de traversare prin sistemul compus, n porozitatea stratului
mineral, h - grosimea stratului mineral, k coeficientul de permeabilitate, H - sarcina
hidraulic.
Pentru sistemul impus de lege, geomembran + 1 m argil cu k = 10 -9 m/s, rezult:

narg ila harg ila

tTravImpus

0.95

karg ila 1 0.1

h

arg ila

0.4 1

0.5

1 10 1 0.1

0.95

12.05 ani

Pentru sistemul proiectat, rezult:

-

porozitate argila prafoasa : 40%

permeabilitate argila : 1 x 10-9 m/s

tTravPropus

nechiv hechiv

H
kechiv 1 0.1

hechiv

0.95

0.4 1.49
0.95

0.5

11
1.46 10 1 0.1

1.49

12.51 ani

Rezult c timpul de traversare a poluanilor prin transport advectiv datorit

existenei unui defect n geomembran este mai mare n cazul sistemului de etanare
propus.

CAP.4 AMENAJAREA CELULELOR DE DEPOZITARE

Pentru realizarea depozitului de deseuri mixt, propus conform HG 349/2005, se
realizeaza excavatia de la cota terenului natural (+80.00 mNMN) pana la cota de
fundare (+77.00 mNMN). Volumul de excavatii rezultat va fi folosit pentru realizarea
digurilor perimetrale ale depozitului si pentru realizarea digurilor de compartimnetare.
Conform studiilor geotehnice realizate in amplasament, la cota +77.00 mNMN se
gaseste o argila prafoasa cu un coeficient de permeabilitate egal cu 10 -8 m/s, realizarea
digurilor se va face prin compactarea argilei prafoase excavate.
Excavatia se va realiza in taluz inclinat cu panta de 1:3 pe o adancime de 3.00m.

4.1 Volume si balanta de terasamente.

4.1.1 Volume excavate (argila prafoasa).
Volumul de pamant excavat va avea forma unui trunchi de piramida cu
urmatoarele dimensiuni :
Lsup = 358m ; lsup = 340m ; hexcavatie = 3.00m
Linf = 340m ; linf = 322m
Ab= lsup x l inf = 109480 m2
AB= Lsup x Linf = 121720 m2
h
V= *(A b +A B + A b *A B =231680m 3 volum total de pamant excavat
3

4.1.2 Volume de umplutura (argila prafoasa

compactata).
Volumul de pamant rezultat prin excavare se va utiliza la realizarea digurilor
perimetrale si de compartimentare, prin compactare.
16.50

6.00

depozit

7.50

+82.50

1:3
CTN=+80.00

3.00

2.50

DIGURI PERIMETRALE(panta taluz de 1:3 ):

Dimensiuni diguri:
Argila
B =21.00m ; b = 6.00m1:3si H = 2.50m compactata
Lungime
totala diguri = 1480 m
Cota fundare
21.00
+77.00

Adig perimetral = 33.75 m2

Volum diguri perimetrale = 49550 m3 ( din argila prafoasa compactata)

DIGURI DE COMPARTIMENTARE (panta taluz de 1:2):

4.00
+79.50

1:2

+77.50

2.00

4.00

Argila
compactata

1:2

2.00

Dimensiuni diguri:
B =4.00m ; b = 2.00m si H = 2.00m
Lungime totala diguri = 662 m

+77.00
Cota fundare
depozit

Strat drenant
pietris

Adig compartimentare = 6.00 m2

Volum diguri compartimentare = 3972 m3 ( din argila prafoasa compactata)

4.1.3 Balanta de terasamente.

Volum total excavat = 231 680 m3 de argila prafoasa
Umplutura in ramble(diguri compartimentare si perimetrale) = 53922 m3 de argila
prafoasa compactata.

4.2 Volume de deseuri nepericuloase.

4.2.1 Volum depozitare deseuri pentru 4 celule.
Pentru depozitarea deseurilor se prevad 4 celule, delimitate de digurile de
compartimentare, cu urmatoarele dimensiuni :
Lsup = 176.42m ; lsup = 167.42m ; hcelula = 2.00m
Linf = 162.92m ; linf = 155.92m
Ab= lsup x l inf = 25402m2
AB= Lsup x Linf = 29536 m2
h
V= *(A b +A B + A b *A B =123493.6m 3 volum depozitare pentru 1 celula
3

Volum total pentru 4 celule = 493974 m3

Cota inferioara exploatare celule = +77.5 mNMN
Cota superioara exploatare celule = +79.5 mNMN

4.2.2 Volum depozitare deseuri cotele intre +79.50

si +83.00mNMN.
Lsup = 372.68m ; lsup = 354.68m ; h = 3.00m
Linf = 354.83m ; linf = 338.83m
Ab= lsup x l inf = 120227m2
AB= Lsup x Linf = 132182 m2
h
V= *(A b +A B + A b *A B =378471m 3 volum depozitare
3

Cota inferioara exploatare celule = +79.50 mNMN

Cota superioara exploatare celule = +83.00 mNMN

4.2.3 Volum depozitare deseuri cotele intre +83.00 si

+88.00mNMN.
Lsup = 345.48m ; lsup = 327.48m ; h = 5.00m
Linf = 372.68m ; linf = 354.68m
Ab= lsup x l inf = 113137m2
AB= Lsup x Linf = 132182 m2
h
V= *(A b +A B + A b *A B =367609m 3 volum depozitare
3

Cota inferioara exploatare celule = +83.00 mNMN

Cota superioara exploatare celule = +88.00 mNMN

4.2.4 Volum depozitare deseuri cotele intre +88.00 si

+96.65mNMN.
Lmax = 3445.48m ; h = 8.65m
Lmin = 327.48m ;

1
V= *L max +L min *h=326213m 3 volum depozitare
3

Cota inferioara exploatare celule = +88.00 mNMN

Cota superioara exploatare celule = +96.65 mNMN
Volum total deseuri stocate in depozitul proiectat = 1566268 m 3

4.3 Ordinea de executie a lucrarilor.

Indepartarea solului vegetal pe toata suprafata amplasamentului depozitului .

Realizarea sapaturii pana la cota +77.00 mNMN ( -3.00m de la cota terenului

natural), in taluz vertical cu panta 1:3.

Realizarea digurilor perimetrale din argila compactata(panta taluz 1:3).

Asternerea la baza excavatiei si pe pante, inclusive pe digurile perimetrale pana

in dreptul transeelor de ancoraj, a geocompozitului bentonitic si a
geomembranei(sistemul de etansare).

Realizarea la baza excavatiei si pe pante, inclusive pe digurile perimetrale

stratului de drenaj din pietris sortul 16/32(0.50 cm grosime).

Realizarea digurilor de compartimentare din argila compactata(panta taluz 1:2)

Realizarea pe digurile de compartimentare a sistemului de etansare.

Depozitarea deseurilor in cele 4 celule intre cotele +77.50 si +79.50mNMN

Depozitarea deseurilor in intre cotele +79.50 si +83.00mNMN

Inchiderea depozitului de deseuri cu prevederea sistemului de etansare-drenaj de

suprafata.

CAP.5 PROIECTAREA SISTEMULUI DE ETANSARE

DRENAJ DE BAZA
5.1 Verificarea grosimii geomembranei.
Pentru sistemul de etansare s-a prevazut geomembrana din polietilena de inalta
densitate (PEID) de 2.0 mm grosime, neteda.

Din condiia de echilibru n direcie orizontal rezult:

Fcos = TS+TI sau admtgcosP=(ptan5S+ptan5I)x,
F - fora mobilizat n geomembran datorit tasrii H,
tg - grosimea

geomembranei,

TS - fora de frecare pe faa superioar a geomembranei,

TI - fora de frecare pe faa inferioar a geomembranei,
adm - efortul de ntindere admisibil n geomembran,
p - presiunea aplicat pe geomembran de deeurile depozitate,
S - unghiul de frecare dintre faa superioar a geomembranei i materialul de
deasupra, egal,
I - unghiul de frecare dintre faa inferioar a geomembranei i materialul de
dedesubt,
x - distana orizontal pe care se mobilizeaz deformaia geomembranei; variaz ntre
5 cm i 25 cm (Koerner, 1994)

Se considera urmatoarele valori:

deseu 11

kN
3

adm 20

N
2

mm

h deseu 8m

4 kg

p 8 deseu 8.8 10

2 2

m s

x 0.25m

cos 0.342

tg

cos adm

( tgs tgi)

tgs 0.176
tgi 0.268

tg 1.428 10

Rezulta ca grosimea necasara geomembranei este de 1.40cm

5.2 Analiza stabilitatii sistemului de etansare

drenaj.
Sistemul de etansare-drenaj propus este format din geomembrana,geocompozit
bentonitic si geotextil de protectie al geomembranei

G - greutatea straturilor de deasupra (deseuri cu o inaltime medie de 8m )

kg

G 8 deseu 8.8 10

m s

N - forta normala
1 20

1 18.43

cos1 0.947

2 2
4

N G cos1 8.334 10

tg1 0.364

kg
2 2

m s

- unghiul de frecare dintre dintre geotextilul inferior al geocompozitului bentonitic si argila

4

F1 N tg1 3.033 10

kg
2 2

m s

kg

F2 F1 3.033 10

2 25

2 2

m s

tg2 0.466

- unghiul de frecare dintre geotextilul superior al geocompozitului bentonitic cu geomembrana

kg

F3 N tg2 3.883 10

kg

F4 F3 3.883 10

3 25

2 2

m s

2 2

m s

tg3 0.466

- unghiul de frecare dintre geomembrana si geotextilul de protectie

4

F5 N tg3 3.883 10

F6 F5 3.883 10

kg
2 2

m s

kg
2 2

m s

4 28

tg4 0.532

- unghiul de frecare geotextilul de protectie si pietris

F7 N tg4 4.433 10

kg
2 2

m s

Diferenta F3-F2 = 6,916 KN/mp(repezinta tensiunea ce trebuie preluata de

geomembrana) trebuie sa fie mai mica decat rezistenta la intindere adm = 20KN/mp

5.3

Dimensionarea transeelor de ancoraj.

=18.44
Gmed = 6 x 9=72 kN/ml
T= Gmed x sin = 17.05 kN/ml
N= Gmed x cos = 50.05 kN/ml

Se alege:
l=1.00m ; dAT = 0.50cm ;acoperire = 15 ; teren= 20 KN/mp
GM/teren =20 ; GM/acoperire =22 ; teren = 20
Rezulta :
TAT1 = 3.22 kN/m ; TAT2 = 6.55 x lAT kN/m ; TAT3 = 6.55 x lAT kN/m
TAT4 = 1.88 kN/m ; TAT5 = 1.88 kN/m
TAT = 6.91 + 13.10 x lAT kN/m
Forta in ancoraj este egala cu T = F1 = 16.22 KN/m
T x cos = TAT rezulta lAT = 0.60m

5.4.Conditii tehnice pentru stratul de etansaredrenaj de baza.

Intrucat geomembrana este sensibila la perforare, se va acorda o atentie
deosebita pregatirii stratului suport. Stratul support trebuie sa fie neted, fara
fagase si fara variatii bruste.
Transeea de ancorare va fi executata la distant, latimea si adancimea
prevazute in proiect. La colturi transeea se va rotunji usor pentru a evita indoirea
geomembranei. Transeea se va curate de pietre si pamantul cazut pentru a nu fi
prins sub geomembrana.

Controlul executiei si calitatii stratului support va fi realizat pe tronsoane

determinate de executant.
Instalarea geomembranei nu se va face pe timp nefavorabil (zapada,
ploaie, vant puternic, noroi). In general, se va evita realizarea sudurilor la
temperaturi mai mici de 5C, iar la temperaturi mai mari de 35C se vor lua
masuri special de executie.
Inaintea pozitionarii in locurile prevazute trebuie verificate:

conformtatea stratului suport;

pregatirea constructiilor anexe, pe care, eventual, geomembrana

trebuie racordata;

disponibilitatea materialelor de lestare.

Derularea geomembranei se face, in general, mecanizat, utilizand

personal uman pentru ajustarea pozitiei acesteia. Produsul va fi derulat pep anta
de sus in jos, fara a fi tarat. Pe masura ce derularea avanseaza, se verifica
starea materialului si a stratului suport. La partea superioara a taluzurilor,
geomembrana va fi introdusa in transeea de ancorare pe lungimea prevazuta in
proiect. In timpul fazei de montajm pana la realizarea definitive a ancorajului,
geocompozitul instalat pep ante va fi least provizoriu cu saci de nisip.
Imbinarile prin sudura dintre rulourile de geomembrana trebuie realizate in
asa fel, incat sa fie asigurata continuitatea etansarii. Zonele de suprapunere
dintre doua rulouri trebuie sa fie perfect intinse, fara pliuri sau corpuri straine.
In timpul punerii in opera, cat si dupa instalarea geomembranei, este
interzisa circulatia direct pe aceasta cu utilaje mecanizate.
Se va prevedea o lungime suplimentara de geomembrana pentru a suplini
variatiile dimensionale datorate variatiilor de temperatura.

CAP.6 PROIECTAREA SISTEMULUI DE DRENARE COLECTARE A LEVIGATULUI.

Se propune pentru sistemul de drenare/ colectare a levigatului un strat de

pietris, sort 16/32mm, cu grosimea de 0.50m si permeabilitatea k=
m/s.
In interiorul stratului se vor introduce conducte de drenare perforate pe 50%
din suprafata, de diametru Dcond= 200 mm, pozate cu pante longitudinale de 1%
si dispuse paralel cu latimea amplasamentului(382m) . Acestea vor debusa intrun colector general al depozitului, cu diametrul Dcol= 250 mm, panta de 2% o si
gradul de umplere de 50%.

; unde
h = 0.50 m = coloana de lichid intre 2 tuburi drenante ;
L = distanta dintre 2 tuburi drenante ;
=coeficient de permeabilitate strat drenant ;
q = rata precolarii= 14.4 cm/an =

;
;

Calcul debit pentru tub drenant (Dn 200mm)

;
A=arie conducta;
P=perimetrul udat;

C=coeficientul lui Chezy;

1/n=coeficient de rugozitate;
; (1)

; (2)

Din (1) si (2) =>

;
Debitul necesar care trebuie preluat pe distanta de 30m:
;

; (se verifica).

Calcul debit pentru colector(Dn 250mm):

; (1)
; (2)
Din (1) si (2) =>

;
/s;
/s ;
; (se verifica).

Distanta de la marginea celulei si pana la tubul colector va fi de 15.00 m si distantele

dintre acestea vor fi de 27.00m, in total fiind 6 tuburi colectoare pe celula, cu o lungime
de 200.00m

Cap.7 PROIECTAREA SISTEMULUI DE ETANSARE DRENAJ

DE SUPRAFATA.

SISTEM ETANSARE -DRENAJ

DE SUPRAFATA
sol vegetal(30cm)

argila locala(70cm)

strat drenaj ape meteorice(50cm)

pietris sort 16/32mm
geocompozit bentonitic
8mm
strat filtrant gaze(50cm)
pietris sort 8/32mm
deseuri menajere

Este prevzut a fi instalat urmtoarea secven de straturi (de jos n sus):

strat filtrant gaze pietris 8/32mm( 0.50 m grosime, k>=1x10 -4cm/s)

etansare cu geocompozit bentonitic.

strat drenant pentru apele de precipitaii, din pietri 16/32mm(0.50 m grosime)
strat de pmnt local, uor coeziv (0.70 m grosime);
sol vegetal nierbat ( 0.30 m grosime);
Peste stratul de deseuri se aterne un strat filtrant de gaze cu grosimea de 50 cm
alcatuit din pietris sort 8/32mm.
Deasupra acestui strat se aseaza un strat de geocompozit bentonitic cu grosimea
de 0.8 cm.
Pentru preluarea apelor provenite din precipitatii se asterne un strat de drenaj
alcatuit din pietris sort 16/32mm, avand grosimea de 50cm.
Conform cerintelor legislative depozitul de deseuri are la partea superioara un strat
de pamant local cu grosimea de 1.00 m din care 30 cm sol vegetal.
Pentru geocompozitul bentonitic nu sunt calcule specifice de realizat.

Cap.8 PROIECTAREA SISTEMULUI DE COLECTARE A

APELOR METEORICE.

Se propune o rigola de 0.5 m adancime, 0.5 m latime la baza, 1.20 m latime la

partea superioara si o panta longitudinala de 2%.
Rigola de scurgere a apelor meteorice a fost calculata pentru o ploaie de calcul
aleasa pentru zona 6.
Intensitatea ploii de calcul s-a determinat pentru o frecventa de f= 1/3 si un coeficient
de scurgere = 0.2.
Debitul de ape meteorice a fost calculat cu relatia:
Q= mxSxxI, unde
m= coeficient adimensional = 0.8 ;
S= suprafata depozitului ;
Debitul de ape meteorice obtinut Q=135l/s;

35

Rigola perimetrala

50

35

1.20
50

nlimea maxim a apei din canal s-a determinat cu ajutorul cheii limnimetrice a
canalului. Cheia limnimetric s-a realizat cu ajutorul formulei debitului pentru curgerea
apei prin canale:
Q = AC Ri ;
unde:
Q debitul canalului;
A seciunea canalului; A= (b mho) ho
P=perimetrul udat;P = b 2ho 1 m 2
1
C coeficientul lui Chezy; ; C= R(1/6)
n

1
=78;
n
R raza hidraulic (raportul ntre aria seciunii canalului A i

n rugozitatea canalului;
perimetrul udat P);
A
;
P
i panta medie a canalului;i=3;

h(m)

R=

Q(l/s)

Astfel, pentru unde debit de ape meteorice de 135 l/s, nlimea maxim a apei
n zona descrcrii s-a estimat a fi 25,25cm.

Cap.9 FAZE TEHNOLOGICE DE CONSTRUCTIE ADEPOZITULUI.

Operarea depozitului ecologic de deseuri:

Constructia si operarea depozitului ecologic de deseuri sunt planificate pe o

perioada de proiectie de 20 ani.
Programare preliminara a fazelor si lucrarilor:
Construirea pe faze a celulelor din depozitul ecologic de deseuri da posibilitatea
obtinerii de venituri din exploatarea unei celule inainte de a incepe finantarea pentru
constructia urmatoarei celule. Constructia pe faze permite de asemenea
conformarea directa la anumite eventuale schimbari in criteriile de reglementare.
Faza I :
- constructia celulei 1 a depozitului ecologic de deseuri, planificata in coltul
sud-estic. Aceasta faza de constructie va include instalarea infrastructurii
principale pentru viitoarele celule 2 si 3.
- punerea in functiune a celulei 1.
Faza II :
- constructia celulei 2 a depozitului ecologic de deseuri, planificata la nord de
celula 1;
Faza III :
- inchiderea si acoperirea celulei 1;
- constructia celulei 3 a depozitului ecologic de deseuri, planificata in coltul
nord-vestic al terenului disponibil;
- punerea in functiune a celulei 2.
Faza IV :
- inchiderea si acoperirea celulei 2;
- constructia celulei 4 a depozitului ecologic de deseuri, planificata in partea de
su-vest a terenului disponibil;
- punerea in functiune a celulei 3.
Faza V :
- inchiderea si acoperirea celulei 3.
- punerea in functiune a celulei 4
Faza VI :
- inchiderea si acoperirea celulei 4.

Faza VII :
- monitorizare si activitati de ingrijire ulterioara privind inchiderea si acoperirea
depozitului ecologic de deseuri.

Lucrarile de constructie pentru o noua celula sunt planificate de fapt sa inceapa cand
celula in exploatare este umpluta la aproximativ 80%. In general se presupune ca
lucrarile de constructie pentru o noua celula sa inceapa cu doi ani inainte de
deschiderea ei.

Cap.10 CONDITII TEHNICE DE EXPLOATARE A DEPOZITULUI

Operatiuni in cadrul depozitului ecologic de deseuri
Dupa acceptarea formala a deseurilor spre depozitare (cantarire, inspectie vizuala
si inregistrare),camioanele cu deseuri sunt directionate catre celula in functiune. In zona
depozitului ecologic de deseuri camioanele vor descarca deseurile conform
specificatiilor si instructiunilor date de persoana insarcinata cu exploatarea.
Persoana de serviciu va controla vizual continutul camionului. n cazul n care
exista dubii privind continutul real al camionului, continutul va fi izolat si verificat cu
atentie.
Deseurile sunt descarcate si mprastiate n straturi cu grosimea maxima de 50 cm
si compactate direct pentru a obtine o densitate minima de 800 kg/m3, de preferat
1.000 kg/m3 .
Deseurile nepericuloase admise la descarcare, altele decat cele menajere, de
exemplu deseurile voluminoase, deseurile industriale nepericuloase, sunt descarcate
amestecandu-se cu deseurile menajere, nainte de a fi compactate.
La sfarsitul fiecarei zile de lucru, trebuie imprastiat un strat de 0,10 m grosime din
materiale inerte pentru a se evita raspandirea deseurilor si a mirosurilor neplacute.
Deseurile cu densitate mica trebuie acoperite pe loc cu alte deseuri sau cu materiale
minerale pentru a preveni mprastierea lor de catre vant n mprejurimile depozitului
ecologic de deseuri. Acoperirea intermediara a deseurilor depozitate se va face numai
cand suprafata deseurilor urmeaza sa stea n mod accidental descoperita pentru mai
mult de 10 zile, sau cand s-a atins nivelul final al corpului proiectat al depozitului.
Activitatile de depozitare a deseurilor se vor efectua n zona depozitului cu un
ncarcator frontal si cu un compactor cu cilindri de otel pentru compactarea deseurilor.
Pentru a evita deteriorarea viitoarei constructii acoperite, este interzisa depozitarea
namolurilor, deseurilor voluminoase sau a materialelor dure cu o marime de peste 10
cm la o distanta mai mica de 1 m de viitorul strat suport (vezi si sectiunea despre
nchidere si acoperire).
In timpul operarii depozitului ecologic de deseuri trebuie luate masuri de prevenire a
incendiilor, in conformitate cu legislatia in vigoare. O rezerva de material inert de

aproximativ 200m3 trebuie pastrata langa celula n functiune pentru a fi folosit ca

material de stingere a incendiului.

Cap.11 MONITORIZAREA DEPOZITULUI DE DESEURI.

Monitorizarea post-nchidere a depozitelor de deeuri este reglementat de HG
349/2005 i Normativul tehnic privind depozitarea deeurilor.
Prin monitorizare se intelege ansamblul operatiunilor ce constau in repetarea
constanta
a unor masuratori
ai unor parametrii semnificativi ai mediului
inconjurator,realizarea de analize,achizitie de date,realizarea unei baza de date ce
stocheaza rezultatele obtinute,interpretarea rezultatelor si
prognzare pe baza
rezultatelor..
Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori in vederea definirii nivelului de
afectare a calitatii factorilor de mediuvor fi analizate in laboratoare acreditate.
Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat sa efectueze
monitorizarea post-nchidere, pe o perioada stabilit de ctre autoritatea de mediu
competenta (minimum 30 ani). Aceasta perioada poate fi prelungit dac n cursul
derulrii programului de monitorizare se constata ca depozitul nu este nc stabil i
poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu i sntatea uman.
Este necesar obinerea autorizaiei de gospodrirea apelor de la autoritatea
competenta pentru gospodrirea apelor, n scopul asigurrii respectrii cerinelor legale
n vigoare privind protecia calitii apelor.
n cazul n care se constata efecte negative asupra mediului, operatorul depozitului
de deeuri este obligat sa informeze autoritatea de mediu competenta n mod operativ.
Valorile obinute pentru fiecare factor de mediu se compara cu cele prevzute de
normele legislative n vigoare.Depozitul va fi monitorizat pe perioada post nchidere
pe o durat de 30 ani.
n scopul monitorizrii calitii factorilor de mediu se vor lua urmtoarele msuri:
- se va monitoriza calitatea apei subterane dup nchiderea acestuia, conform
prevederilor HG 349/2005 cu ajutorul unor foraje piezometrice ce vor fi
amplasate n amonte i n aval de celulele de depozitare, pe direcia de curgere
(unul n amonte i dou n aval, conform HG 349/2005)
- se va urmri calitatea apelor de suprafa din vecintatea depozitului dup
nchiderea acestuia, conform prevederilor HG 349/2005.

n cadrul programului de monitorizare se vor determina (conform Normativ tehnic

privind depozitarea deeurilor):

cantitatea de precipitaii zilnic i medie lunar;

temperatura medie lunar;

evaporarea zilnic i suma lunar;

umiditatea aerului lunar i media lunar;

cantitatea de ap colectat de pe suprafeele acoperite la 6 luni;

-compoziia apei colectate de pe suprafeele acoperite la 6 luni;

calitatea apei de suprafa din vecintatea batalului la 6 luni;

nivelul apei subterane la 6 luni;

compoziia apei subterane la 6 luni;

tasarea corpului depozitului anual;

Sistemul de control si urmarire cuprinde:

1. Controlul parametrilor meteorologici.
Datele meteorologice servesc la realizarea balanei apei din depozit i implicit la
evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaz la baza depozitului sau se
deverseaz din depozit.
Datele necesare ntocmirii balanei apei se colecteaz de la cea mai apropiat
staie meteorologic sau prin monitorizarea depozitului.
Nr. crt.

Date meteorologice

n faza de urmrire postnchidere

1.
2.

Cantitatea de precipitaii
Temperatura
minim,
maxim
Direcia i viteza dominant
a vntului
Evapotranspiraia

zilnic, dar i ca valori lunare medii

medie lunar

3.
4.

2. Controlul apei de suprafa.

nu este necesar
zilnic, dar i ca valori lunare medii

Controlul calitii apei de suprafa de depozit i frecvena determinrilor se

realizeaz conform tabelului .
Urmrirea calitii apei de suprafa, aflat n vecintatea unui depozit, se
efectueaz n cel puin dou puncte, unul amonte i unul aval de depozit.
Frecvena prelevrii probelor se adapteaz morfologiei depozitului (rambleu,
debleu etc.)
Nr. crt.
1
2

Parametrii urmrii
Volumul i compoziia apei de
suprafa
Posibile emisii de gaz i presiune
atmosferic4) CH4, CO2, H2S, H2
etc.

n faza de urmrire postnchidere

la 6 luni
la 6 luni

3. Controlul apei subterane.

Urmrirea calitii apei subterane ofer informaii privind contaminarea acesteia
datorat depozitrii deeurilor.
Controlul calitii apei subterane se realizeaz prin foraje de control n cel puin trei
puncte, un punct amplasat amonte i dou aval fa de depozit, pe direcia de curgere.
Numrul punctelor de urmrire se poate mri pe baza unor prospeciuni
hidrogeologice i a necesitii depistrii urgente a infiltraiilor accidentale de levigat n
ap.
naintea intrrii n exploatare a depozitelor noi, se preleveaz probe din cel puin trei
puncte pentru a stabili valori de referin pentru prelevrile ulterioare.
Indicatorii care se analizeaz n probele prelevate se aleg pe baza calitii apei
freatice din zon i a compoziiei prognozate a levigatului .
Alegerea corect a indicatorilor de analizat i datele privind mobilitatea apei
subterane n zon asigur identificarea rapid a schimbrii calitii apei.

Nr. crt.

Parametrii urmrii

n faza de urmrire postnchidere

1.
2.

Nivelul apei subterane

Compoziia apei subterane

la fiecare ase luni1)

frecvena n funcie de viteza de curgere2),
3)
1) Dac nivelul apei freatice variaz, se mrete frecvena prelevrii probelor.
2) Frecvena se stabilete pe baza cunotinelor i a evalurii vitezei flux ap subteran.
3) Cnd, prin determinrile efectuate pe probele prelevate, se constat atingerea unui
prag de alert, se repet prelevarea i se reiau determinrile efectuate. Dac nivelul de
poluare este confirmat, trebuie urmat planul de intervenie specificat in autorizaie.

4. Topografia depozitului.
Urmrirea topografiei depozitului se realizeaz conform datelor nscrise n tabelul
urmator:

Nr. crt.

Parametrii urmrii

1.

n faza de n
faza
de
funcionare urmrirpostnchidere

Structura
i
compoziia
anual
depozitului1)
2.
Comportarea la tasare i anual
citire anual
urmrirea nivelului depozitului
1) Date pentru planul de situaie al depozitului: suprafaa ocupat de deeuri, volumul i
compoziia deeurilor, metode de depozitare, timpul i durata depozitrii.

Cap.12 CANTITATI DE LUCRARI.

In acest capitol sunt prezentate lucrarile si cantitatile de materiale utilizate pentru

realizarea depozitului de deseuri menajer sub forma tabelara:

Nr.
crt.

Descrierea lucrarilor

Cantitate

U.M.

1.

Volum total excavat (argila)

231680

mc

2.

Volum total umpluturi (argila compacata)

53922

mc

3.

Geocompozit bentonitic 8.0mm

153.800

mp

4.

Geomembrana HDPE 2.0mm

153.800

mp

5.

Geotextil de protectie 1000-1200g/m 2

153.800

mp

6.

Geocompozit de drenaj

10.600

mp

7.

Strat drenaj pietris sort 16/32mm

150.600

mc

8.

Strat de pamant local+sol vegetal 0.70 m

+ 0.30 m = 1.00 m

166.700

mc

9.

Strat pietris colectare gaze sort 8/32mm

65.550

mc

10.

Rigole ape meteorice

3000

ml

11.

Tub drenant colectare levigat HDPE =200 mm

3500

ml

12.

Tub colector levigat HDPE =250 mm

1535

ml

CUPRINS

PARTEA SCRISA
1. Analiza amplasamentului .
2. Calculul estimative al terenului de fundare sub sarcina adusa de depozitul de
deseuri.
3. Propunerea sistemului de etansare-drenaj de baza.

4. Amenajarea celulelor de depozitare.

5. Proiectarea sistemului de etansare-drenaj baza.
6. Proiectarea sistemului de drenare-colectare a levigatului.
7. Proiectarea sistemului de etansare-drenaj de suprafata.
8. Proiectarea sistemului de colectare a apelor meteorice.
9. Faze tehnologice de constructie a depozitului.
10. Conditii tehnice de exploatare a depozitului .
11. Monitorizarea depozitului de deseuri.
12. Cantitati de lucrari .

Parte desenata
Plan de situatie lucrari terasamente

Plansa nr.1

Sectiune transversala depozit

Plansa nr.2

Plan de situatie depozit inchis,

Lucrari de colectare ape meteorice.

Plansa nr.3

Plan de situatie colectare drenare levigat.

Plansa nr.4