Sunteți pe pagina 1din 22

ADRESE ŞI REFERINŢE

Autoritate responsabilă cu soluţionarea cererii (şi anume, autoritatea de gestionare


sau organismul intermediar)
Nume: Primăria Municipiului Galaţi
Adresă: Str. Domnească Nr. 10
Contact: Papadatu Carmen
Organism responsabil cu punerea în aplicare a proiectului
Nume: Grupa 42031 IPMI
Adresă: Facultatea de Metalurgie si Ştiinţa Materialelor
Contact: Ciorîţa Roxana,Hulea Irina,Istrate Oana,Oancă Dana si Petcu Liliana

INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL


Titlul proiectului / etapa proiectului : RECICLAREA PET-urilor
Compatibilitatea şi coerenţa cu programul operaţional
Denumirea programului operaţional respectiv:
TRATAREA ŞI DEPOZITAREA SUBSTANŢELOR TOXICE SI PERICULOASE
Denumirea axei prioritare
RECICLAREA PET-urilor

DESCRIEREA PROIECTULUI
Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se realizeaza intr-o gama larga in
multe tari. Exista inca probleme tehnice, economice si structurale de depasit, dar
posibilitatile.sunt.vaste. .
     Cu toate ca unele mase plastice pot parea identice, de fapt sunt grupe de materiale diferite
cu o structura moleculara diferita. Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare in
parte. Aceasta poate fi obtinuta in mod eficient in fabricile unde materialele reciclabile generate
in procesul de productie sunt usor de separat. .
     Utilizarea materialelor plastice prezinta probleme de identificare, separare si de contaminare.
Dar acolo unde sunt suficiente cantitati de materiale reciclabile clasificabile, de exemplu
ambalaje de paleti sau saci utilizati in industrie sau agricultura, reciclarea este realizata cu

1
succes. Cele mai scumpe produse secundare din plastic, precum cele ce provin din calculatoare,
fotocopiatoare si o gama larga de echipamente electronice similare, sunt foarte solicitate.
Spectrometrul este una din tehnicile utilizate pentru a asigura precizia identificarii acestor
materiale care, dupa procesare, sunt deseori folosite in manufacturarea echipamentelor
electronice si electrice noi. .
     Reciclarea schimba proprietatile mecanice ale maselor plastice, astfel incat nu poate fi
posibila reciclarea unor cantitati mari de un anumit tip reintegrandu-le imediat in acelasi proces
de productie. In unele sectoare, prejudecatile impotriva materialelor secundare ramane un
obstacol important in reciclarea plasticului, dar aceasta atitudine se schimba rapid o data cu
luarea in considerare a protectiei mediului si a altor influente. .
Recuperarea ambalajelor de plastic reprezinta cea mai mare provocare, si nu doar in
realizarea economica privind colectarea de material suficient segregat pentru a face reciclarea
viabila. Sticlele PET, care sunt utilizate in cantitati mari in multe tari pentru bauturi, este un
excelent exemplu de reciclare ale ambalajelor . Polyethylene terephthalate - numele complet al
cuvantului PET- este un material sofisticat de o rezistenta mare care este utilizat cu foarte mare
eficienta ca recipient pentru bauturi. Avantajul reciclarii ambalajelor PET este enorm, data fiind
numarul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil. .
     Costul de colectare a materialelor in cantitati mici de la o multitudine de surse este
principalul obstacol in dinamizarea progresului in reciclarea multor polimeri. In unele tari,
politicile administrative isi asuma o mare responsabilitate in recuperarea de ambalaje si alte
produse. Aceasta "responsabilitate" presupune dezvoltarea reciclarii maselor plastice prin
acoperirea unor elemente ale costurilor comerciale traditionale - initial prin manufacturare si
distribuire, si in final de catre consumator prin preturile de productie usor crescute.

     Reciclarea diferitelor tipuri de plastic prezinta o problema in ceea ce priveste


incompatibilitatea polimerilor. Oricum, introducerea asa - numitilor " compatibilizatori" care
creaza stabilitate polimerica intre legaturile dintre structura diferita a moleculelor a maselor
plastice, faciliteaza utilizarea de combinatii. Compatibilizatorii pot face deja posibila producerea
unui tip de aliaje din plastic din materiale de calitate inferioara. .

2
Procesele continua sa se dezvolte pentru a obtine substantele utilizate in producerea
maselor plastice, si pentru a folosi aceste materiale ca materie prima in producerea unor
substante diferite. Gunoiul, plasticul nereciclabil, au valoare calorica si pot fi utilizate prin
urmare drept combustibil. .
     Exista sapte tipuri diferite de materiale plastice. Puteti determina gradul plasticului privind
aproape in partea de jos a recipientului. Acest numar corespunde gradului materialului din
plastic, conform tabelului de mai sus. Nu sunt incluse toate exemplele posibile. Gruparea
separata pe tip de material este obligatorie inainte de a recicla.
Reciclarea este una din cele mai simple (sau nu!) metode de a proteja planeta de poluare.
Principiul e simplu: refolosesti hartia pana te plictisesti si nu mai tai alti copaci, ai grija ce faci cu
materialele din plastic, obiectele care nu iti mai trebuie le donezi sau le gasesti o noua
intrebuintare. Cel mai indicat este sa folosim materiale pe care pamantul le poate absorbi natural
si reintegra. Cum asta? Cam cum arata si schema de la circuitul apei in natura. Nimic nu se
pierde, totul se refoloseste. .
De fapt, reciclare înseamna a reintroduce într-un circuit. Raportat la deseuri, întelegem
termenul cu sensul de reintroducere a acelor materiale, consumate în fabricarea si în folosirea
bunurilor transformate apoi în deseuri
Balotarea sticlelor din material plastic tip PET a devenit o aplicatie din ce in ce mai
importanta avand in vedere ca schemele de colectare si sistemele de depozitare a sticlelor si
recipientelor tip PET sunt introduse in tot mai multe tari. Sistemul Presona pentru reciclarea PET
este folosit acum de catre toate fabricile de bere din Suedia si de catre unele dintre cele mai mari
fabrici de gen din Europa.
Specificatii: Caracteristici speciale. .

1. perforatorul nostru garanteaza baloti compacti cu cea mai mare greutate posibila
2. pentru a usura manevrarea, balotii finisati sunt dotati cu traverse de prindere pe partea
inferioara pentru ridicarea normala cu ajutorul elevatorului cu furca - nu mai este nevoie sa
investiti in dispozitive de prindere costisitoare pentru manevrarea balotilor. .

3. In cadrul procesului de reciclare este adesea important ca sticlele sa ramana intregi si sa

3
poata fi separate - acest lucru va deveni posibil atunci cand sunt balotate cu presa de balotare
Presona, datorita tehnologiei sale unice premergatoare operatiei de presare. Sticlele nu vor fi
taiate sau deteriorate prin forfecare in timpul operatiei de presare. .
Principalul punct de desfacere pentru sticlele reciclare de tip PET este piata de fibre. De
exemplu, tesatura plusata tip polar este fabricata din PET reciclat. Alte aplicatii includ cablaj, foi
de tabla si chiar materiale de constructii. Sortarea de inalta calitate si spalarea permit sticlelor
reciclate sa fie refolosite tot ca sticle.
Cred deja ca toata lumea stie ce este o sticla PET stie cat de greu scapi de ele daca au
invadat mediul, le gasesti peste tot:
 în derivă pe râuri,
 aruncate la marginea şoselelor ,
 in poienile din paduri unde de obicei se iese la picnic,
 in ghenele din blocuri.
In Romania sticlele PET reprezinta peste 30% din volumul de deşeuri iar colectarea,
reciclarea şi tratarea acestora, ceea ce apropo este o obligaţie faţă de UE, sunt total ineficiente. In
acest moment Romania are un sistem de colectare, reciclare si tratare a sticlelor PET.
Pentru inceput sa vedem cum se descurca altii cu PET-urile. Propun sa ne oprim la
Germania (cea mai mare si mai puternica economie din UE). Aici e sistemul „buy-back”, adica
fiecare bautura la PET are adaugat la pretul de achizitie 0,25 Eurocenti, pe care ii platesti cand
cumperi. Cand vii la cumparaturi la supermarchet aduci toate PET-urile stanse si primesti un bon
de 0,25 centi/sticla, care se scade la casa de marcat din valoarea cumparaturilor facute.
Pe scurt 4 PET-uri = 1 Euro
La noi nu se prea agreeaza sistemul „buy-back”, care conform unor oameni direct
implicati in colectarea si reciclarea PET-urilor ar avea urmatorul dezavantaj major: ar afecta
afacerile firmelor care se ocupa acum de colectarea selectiva.
In 1992 la Bruxelles se infinteaza PETCORE (acronim de la PET Container Recycling
Europe) cu scopul de a promova colectarea, sortarea si reciclarea PET-urilor.
In 2007 PETCORE raporteaza colectarea a peste 1 milion de tone (mai exact 1 130 000 tone) de
PET-uri in Uniunea Europeana, reprezentand aproximativ 40% din deseurile de PET-uri din
intreaga Europa. Se asteapta ca in 2009 procentul sa ajunga la peste 60%.

4
Reciclare în proporţie de 60% până în 2013
În 2009, România are ca ţintă de valorificare a deşeurilor de ambalaje 45% din cantităţile
totale introduse pe piaţă, faţă de nivelul de 60% din vechile state membre ale Uniunii Europene.
În plus, România a negociat o perioadă de tranziţie graduală în privinţa recuperării deşeurilor din
ambalaje, astfel încât să atingă standardul european în 2013. 60% din deşeurile de ambalaje sunt
generate de populaţie, iar restul prin aşa-numitele circuite industrial-comerciale.
În privinţa factorilor care ar duce la creşterea cantităţii de deşeuri reciclabile recuperate,
sondajul IMAS arată că aproape două treimi din cei intervievaţi consideră că amenzile i-ar
responsabiliza pe români în acest sens

Mase plastice. Caracteristici.


Greutate specifica mica. Raportul volum/greutate pentru deseurile din plastic este foarte
mare, in special pentru produsele cu polistiren (PS). Din acest motiv, comunitatile izolate nu-si
pot permite sa colecteze si sa transporte plasticele separat.
Potentialul de contaminare. Deseurile din plastic aduse la unitatile de procesare sunt, in
general contaminate cu materiale straine. Materialele straine, cum ar fi alimentele cauzeaza
uzarea granulatorilor si a altor echipamente utilizate in sortarea si reciclarea acestor materiale.
Oportunitati de reutilizare si reciclare. Dezvoltarea infrastructurii de colectare trebuie sa
urmareasca cerintele pietei, astfel incat valoarea materialelor valorificate sa poata acoperi
costurile de colectare, prelucrare si transport. Centrele de colectare pot asigura o compactare si
balotare a deseurilor din plastic in vederea reducerii costurilor de transport. De asemenea, in
cazul mai multor tipuri de deseuri din plastic cu destinatii diferite pentru fiecare, centrele de
colectare pot asigura o sortare a acestor deseuri in functie de cerintele unitatilor de procesare si
apoi o compactare si balotare a deseurilor gata sortate. Astfel de prelucrari pot fi dezvoltate in
functie de evolutia pietei de desfacere a produselor din materiale reciclate.
Unitatile de procesare ale materialelor reciclabile isi stabilesc in general instalatiile de
prelucrare in zone dens populate, in care se genereaza cantitati mari de materiale valorificabile.
Reciclatorii trebuie sa plateasca costurile de transport la unitatile centralizate. Produsele realizate
din plasticul reciclat au un cost de fabricatie mai ieftin fata de cele realizate din materii prime.

5
Avantajele reciclarii sunt conservarea resurselor naturale si reducerea spatiului de
depozitare. Totusi colectarea, transportul, valorificarea si prelucrarea finala a materialelor
necesita energie suplimentara, iar cele mai multe programe de reciclare sunt subventionate
economic.
Problemele fundamentale in reciclarea materialelor sunt legate de:
• identificarea materialelor reciclabile;
• identificarea oportunitatilor de reutilizare si reciclare;
• identificarea pietelor de desfacere pentru materialele valorificabile.
Un obiectiv principal in gestionarea deseurilor il reprezinta maximizarea duratei de
functionare a depozitelor si minimizarea cantitatilor de deseuri depozitate. In acest scop trebuie
identificate materialele care pot fi retrase din fluxul de deseuri pentru indeplinirea acestui
obiectiv.
Programele de reciclare si dezvoltare trebuie sa ia in considerare pietele pentru materialele
valorificabile, infrastructura de colectare si costurile generale. In cele mai multe cazuri,
materialele valorificabile sunt de calitate inferioara fata de cele initiale, astfel ca pretul pe piata
trebuie sa fie atractiv pentru potentialii cumparatori.
Etapele reciclarii pet-urilor sunt :
-colectarea
-sortarea
-maruntire
-compactare
-transportarea
-valorificarea
-prelucrarea finala
Colectarea PET-urilor
Metodele de colectare a deseurilor sunt determinate de comoditatea actiunii necesare
din partea consumatorului, adminstratiei si costurilor implicate. De aici se desprind trei metode
principale de colectare a deseurilor: strangerea in centre de colectare, centre de buy-back si
colectarea “de la marginea drumului”.

6
Centrele de colectare sunt cea mai eficienta metoda de colectare din punctul de vedere
al costurilor, dar sufera din cauza gradului scazut de predictibilitate al cantitatilor ce pot fi
colectate in intervale determinate de timp.
Centrele de buy-back sunt cele care ofera o suma de bani in schimbul recuperarii
bunurilor stricate sau iesite din uz. In cazul acestei metode de colectare a deseurilor costurile de
colectare (remuneratia platita celui care aduce bunurile stricate) sunt mai mari decat pretul
materiei prime rezultate, de aceea statul trebuie de multe ori sa intervina prin subventii.
Colectarea de la marginea drumului se diferentiaza prin modul in care sunt stocate
deseurile: colectie mixta, colectie de materiale reciclabile si depozitare prin separarea pe
categorii. Primul nu presupune nicio sortare, de aici venind si costurile mari necesare separarii
ulterioare a materialelor refolosibile si apoi stocarea in functie de categorie. Al doilea mod
presupune stocarea separata a materialelor reciclabile de de materiile ce nu mai poti fi folosite,
eliminand astfel costurile separarii acestora. A treia metoda este cea mai practica, necesitand cele
mai scazute costuri, deoarece materialele reciclabile sunt deja sortate dupa categorie (Ex: sticla,
hartie, plastic). .
Colectarea deseurilor si materialelor reciclabile. .
Tipul de container,volumul acestuia,combinatia containerelor si frecventa de ridicare a
deseurilor influienteaza atat compozitia desurilor menajere colectate,cat si calitatea si cantitatea
materialelor reciclabile colectate separat. .
Colectarea se face in sisteme de containere speciale pentru materialele reciclabile,astfel
dam doua exemple de astfel de containere: /
Containere de colectare pentru ambalaje usoare: in acest tip de containere se colecteaza
ambalaje comerciale din ambalaje plastice, metale si materiale compozite.Colectarea amestecata
a acestora necesita o sortare ulterioara care se face de obicei manual.Cantitatea de deseuri care
ramane dupa sortare este destul de mare astfel ca pentru cresterea gardului de recuperare este
necesar sa se dezvolte o procedura mai eficienta de sortare a materialelor plastice precum si
crearea unei piete de ambalaje din materiale plastice sortate si de produse secundare din plastic.
Pentru fiecare tip de ambalaj din material plastic pot fi utilizate containere de 4 m2 capacitate,
acestea trebuie pozitionate in zone aglomerate,unde sa poata avea acces un numar cat mai mare
de oameni. .

7
Acest exemplu de containere sunt utilizate in Germania, la noi in tara pot fi utilizate
containerele mari,metalice de 1,1 m3 la care capacu se poate bloca cu lacat si vor fi prevazute cu
fante de forme si dimensiuni diferite in functie de tipul deseurilor reciclabile ce trebuie introduse
Containere cu mai multe compartimente: in aceste containere cu pereti despartitori
partial reglabili,se colecteaza in compartimente separate deseuri din sticla (uneori si separate pe
culori), deseuri din hartie,deseuri metalice, deseuri din plastic si textile, precum si deseuri
municipale periculoase (cum ar fi baterii si acumulatori uzati sau medicamente expirate), in
compartimente speciale. Spre deosebire de celelalte containere , acestea se golesc doar prin
procedura de schimbare a containerului. Acesta este incarcat dupa ce a fost descarcat un
container similar de pe autovehiculul de colectare si transport si este golit intr-un loc special
amenajat, astfel ca materialele reciclabile sa ramana separate. Containerele cu mai multe
compartimente au de obicei volume intre 7,7 si 22 m3 (fig 2).Pentru compartimentele de
colectare ale sticlei se pot lua masuri suplimentare de reducere a zgomotului. /

In punctele de colectare mai mari se pot asigura containere compartimentate pentru


colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), voluminoase.

Sortarea PET-urilor
Sortarea deseurilor se face in majoritatea cazurilor dupa colectarea lor. In rarele cazuri
in care deseurile sunt deja sortate dupa categorie (ex: sticla, plastic, metale etc), ele sunt duse
direct la statiile de procesare si reciclare. Sortarea deseurilor in centrele specializate presupune
de obicei mai multe etape, din care majoritatea sunt automatizate, permitant sortarea rapida a
unor cantitati impresionante de deseuri.
Pe scurt, sortarea decurge in modul urmator: incarcatura camioanelor este plasata pe o
banda rulante de unde bucatile mari de plastic, cartoane etc sunt eliminate manual pentru a nu
bloca dispozitivul de sortare. Urmatorul aparat separa deseurile in functie de greutate, apoi
urmeaza separarea pe tip de deseu (initial se facea manual acest pas, dar incep sa fie deja folosite
la scara larga scanerele automate).

Valorificarea pet-urilor

8
Ce se poate face din PET-uri reciclate:
 Vatelina care se foloseste la captuseala hainelor de iarna,
 Fire si fibre sintetice => haine Made in China,
 Alte PET-uri care insa nu mai sunt rezistente la presiune
 Alte tipuri de ambalaje
 Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor
 Din 50 PET-uri se poate face un pulover
De ce reciclăm plasticul?
 Descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani din
cauza materialelor care îl alcătuiesc
 Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut

Descrierea tehnică a investiţiei în infrastructură


Infrastructura de colectare si prelucrare pentru plastice nu trebuie stabilita la nivel
national. In general, aceasta este limitata la zone locale. Insa, multi consumatori care doresc sa
recicleze deseurile din plastic constata ca nu exista centre specializate de preluare a acestor
deseuri.
In multe zone au fost realizate proiecte pilot de colectare separata a deseurilor din plastic,
in special a sticlelor PET, acestea avand un rezultat destul de bun.

Obligatiile beneficiarilor
Beneficiarul trebuie sa cunoască faptul că, dacă pe perioada de valabilitate a contractului
intervin modificări de natură să afecteze obiectivul acestuia sau condiţiile de finanţare, proiectul
poate fi declarat neeligibil pentru finanţare, finanţarea nerambursabilă se va sista iar sumele
acordate până în acel moment se vor recupera în conformitate cu legislaţia naţională şi
prevederile contractuale!
Beneficiarul trebuie să deschidă un cont distinct la Trezoreria Statului prin care se
gestionează sumele aferente proiectului finanţat din instrumente structurale şi din fonduri
aferente cofinanţării sau prefinaţării acestora de la bugetul de stat.

9
Totodată, beneficiarul are obligaţia să ţină distinct de alte fonduri, evidenţa contabilă a
sumelor provenite din derularea unor proiecte finanţate, conform O.U.G. nr. 64/2009.
Înregistrările contabile vor fi cronologice şi sistematice astfel încât să ofere transparenţă în
implementarea proiectului.
Beneficiarul are obligaţia de a păstra şi de a pune la dispoziţia organismelor abilitate,
după finalizarea perioadei de implementare a proiectului, inventarul asupra activelor dobândite
prin Instrumentele Structurale, pe o perioadă de 5 ani de la data închiderii oficiale a Programului
Operaţional Sectorial de Mediu.
Beneficiarul are obligaţia să furnizeze orice informaţii de natură tehnică sau financiară
legate de proiect solicitate de către Autoritatea de Management, Organismul Intermediar,
Autoritatea de Certificare şi Plată, Autoritatea de Audit, Comisia Europeană sau orice alt
organism abilitat să verifice sau să realizeze auditul asupra modului de implementare a
proiectelor cofinanţate din instrumente structurale. Beneficiarul are obligaţia de a asigura
disponibilitatea şi prezenţa personalului implicat în implementarea proiectului pe întreaga durată
a verificărilor.
Realizarea infrastructurilor va fi asigurată printr-un parteneriat public-privat (PPP)?
Da X Nu
Informarea cetatenilor cu privire la amplasarea pubelelor pentru pet-uri in locurile special
amenajate prin distribuirea pliantelor informationale,programe didactice desfasurate in unitati de
invatamant. Sondajele arată că oamenii ştiu ce-nseamnă colectare selectivă, dar numai în 42 de
oraşe au infrastructura necesară. Aproape 60% din românii care locuiesc în zone care dispun de
containere pentru separarea deşeurilor colectează selectiv gunoiul. .
Proiectul face parte dintr-o reţea transeuropeană care a făcut obiectul unui acord la nivelul
Comunităţii?
Da X Nu

OBIECTIVELE PROIECTULUI
Obiective socioeconomice
Proiectul trebuie să demonstreze o abordare integrată a acestui domeniu, propunând
investiţii în achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă, facilităţi de transport,

10
sortare, compostare şi reciclare, construirea de depozite de deşeuri la standarde europene,
închiderea depozitelor vechi, neconforme.

REZULTATUL STUDIULUI DE FEZABILITATE


Studiul de fezabilitate trebuie pregătit în concordanţă cu cerinţele Comisiei Europene, a
diverselor instituţii financiare şi legislaţiei româneşti (HG 28/2008).
Studiul de fezabilitate trebuie să prezinte proiectul, să elaboreze conceptul preliminar şi
caracteristicile tehnice, comparând soluţiile alternative de detaliu pentru a asigura alegerea
soluţiilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Studiul de fezabilitate va prezenta
utilizarea terenului în trecut şi condiţiile existente, precum şi gradul de contaminare al siturilor,
va stabili criteriile adecvate de remediere, va elabora propunerile de remediere preliminare şi
proiectul tehnic, va compara soluţiile alternative detaliate pentru a se asigura alegerea soluţiilor
cele mai bune din punctul de vedere al cost-eficienţei. Masurile de remediere/reabilitare vor fi
îndeplinite în conformitate cu standardele stabilite prin Directivele UE şi legislaţia românească în
vigoare.
Studiul de Fezabilitate va cuprinde toate studiile tehnice, financiare şi instituţionale care
însoţesc aplicaţia de finanţare a proiectului de remediere/reabilitare.
Pentru realizarea studiului de fezabilitate trebuie întreprinse următoarele:
a) Investigaţiile geologice
 Vor fi întocmite investigaţii geochimice, geologice şi hidrogeologice complete aşa cum
este solicitat pentru evaluarea profesională a situaţiei prezente şi a riscurilor privind
determinarea tipului, naturii şi gradul de contaminare al zonelor respective, precum şi
impactul asupra solului, apelor, aerului şi sănătăţii publice, daca este cazul.
 Numărul şi tipul investigaţiilor vor fi stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare.
b) Fezabilitatea tehnică (descrierea tehnică şi proiectarea initială a componentelor proiectelor)
 Vor fi elaborate descrierea tehnică şi proiectarea initială a componentelor proiectului şi se
va realiza o noua analiză la nivelul fezabilităţii a soluţiilor alternative deja analizate la
nivelul pre-fezabilităţii Aceasta va cuprinde o analiza a diferitelor soluţii alternative
conceptuale şi tehnice.

11
 Se va acorda atenţie criteriilor de remediere şi a prezumţiilor stabilite prin proiectare şi se
va asigura că metodele de remediere/reabilitare adecvate sunt selectate şi că acestea sunt
de capacitate sau marime adecvată/corectă. Vor fi utilizate preţurile actualizate pentru a
evalua costurile şi investiţiile necesare şi vor fi propuse soluţiile cele mai bune din
punctul de vedere al cost-eficienţei.

c) Costurile estimative
 Vor fi pregătite costuri estimative pentru toate activităţile solicitate în proiect folosind
preţurile actualizate din România. Costul estimat va fi baza analizei financiare, a analizei
riscului şi a senzitivităţii, precum şi a analizei economice, inclusiv eficienţa costurilor
privind soluţiile alternative.
d) Analiza instituţională
 Se va întocmi analiza instituţională a proiectului la nivelul fezabilităţii pentru a evalua
măsura în care cadrul instituţional actual este la capacitatea adecvata pentru a asigura o
buna implementare a proiectului.
e) Evaluarea Impactului asupra mediului
 Se va pregăti un rezumat al EIA şi o descriere a rezultatelor semnificative şi a impactului
proiectului asupra mediului care urmează a fi incluse în Studiul de Fezabilitate
Reciclarea depinde de procesul de a le separa pe fiecare in parte. Aceasta poate fi
obtinuta in mod eficient in fabricile unde materialele reciclabile generate in procesul de
productie sunt usor de separat. Recuperarea ambalajelor de plastic reprezinta cea mai
mare provocare, si nu doar in realizarea economica privind colectarea de material
suficient segregat pentru a face reciclarea viabila. Sticlele PET, care sunt utilizate in
cantitati mari in multe tari pentru bauturi, este un excelent exemplu de reciclare ale
ambalajelor . Polyethylene terephthalate - numele complet al cuvantului PET- este un
material sofisticat de o rezistenta mare care este utilizat cu foarte mare eficienta ca
recipient pentru bauturi. Avantajul reciclarii ambalajelor PET este enorm, data fiind
numarul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil.

12
ASPECTE ADMINISTRATIVE
Aspecte administrative (autorizaţii, evaluarea impactului asupra mediului, achiziţia de
terenuri, licitaţii etc.):
Autorizaţia de colectare a deşeurilor industriale reciclabile provenite de la persoane fizice
1. Autorizaţia de colectare a deşeurilor industriale reciclabile de la persoane fizice conform
art.7(1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 16/2001 se acordă pentru fiecare grupă de deşeuri
(conform anexei nr. 1 din ordonanţă) agenţilor economici care îndeplinesc următoarele
condiţii minime:
- au obţinut avizul primăriei din localitatea unde îşi desfăşoară activitatea;
- au în obiectul de activitate al societăţii, recuperarea deşeurilor şi resturilor reciclabile
(metalice şi nemetalice);
- au declarate la Oficiul Registrului Comerţului punctele de colectare;
- deţin în proprietatea firmei sau cu contract de închiriere spaţiul corespunzător desfăşurării
activităţii;
- deţin în proprietate mijloace de cântărire verificate din punct de vedere metrologic;
- punctele de colectare sunt autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului şi a sănătăţii
populaţiei.
2. Cererea de eliberare / prelungire a autorizaţiei, întocmită conform modelului din anexa
nr. 1 se depune la registratura prefecturii judeţene însoţită de următoarele documente
obligatorii:
- certificat de înmatriculare (copie);
- cod fiscal (copie);
- statut şi eventualele cereri de înscrieri menţiuni (copie);
- avizul primăriei (original);
- documentul de proprietate asupra spaţiului de depozitare (sau contractul de închiriere
înregistrat la Administraţia Financiară) (copie);
- autorizaţia de mediu (copie);
- autorizaţia sanitară (copie);
- documentele de proprietate asupra mijloacelor de cântărire (copie);
- buletin de verificare metrologică.

13
3. în termen de 30 de zile de la depunerea cererii, prefectura emite autorizaţia (conform
modelului din anexa nr. 2) în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile sau comunică
solicitantului motivul respingerii în cazul în care nu sunt îndeplinite toate condiţiile din norme.

ANALIZA COSTURI-BENEFICII
Analiza financiară
Analiza financiară se realizează pentru a calcula indicatorii de performanţă financiară a
proiectului.
Metodologia recomandată este analiza fluxului de numerar scontat (FNA) care este
operaţionalizată printr-un model financiar. Modelul se elaborează pentru întreaga durată a
existenţei economice a proiectului (de obicei 30 de ani) şi este utilizat pentru estimarea valorii
scontate a viitoarelor venituri nete (respectiv venituri minus costul de exploatare şi întreţinere)
care poate fi comparată cu valoarea scontată a costului capitalului).
Modelul financiar trebuie să includă toate elementele de cost, costul capitalului şi toate
costurile de exploatare şi întreţinere aferente. (Proiectul tehnic al proiectului şi evaluarea costului
investiţiei propuse oferă o bună bază pentru determinarea costului capitalului ce se va utiliza în
modelul financiar).Trebuie incluse toate costurile necesare pentru realizarea proiectului (studii de
fezabilitate, achiziţionarea terenurilor, studii tehnice şi de proiectare, construcţii, echipamente
etc. Aceste costuri trebuie înregistrate în anul în care apar şi includ toate costurile, chiar dacă nu
sunt eligibile pentru cofinanţarea acordată de UE. Amortizarea şi fondurile de rezervă nu se
includ în analiza fluxului de lichidităţi scontat. (Amortizarea poate fi inclusă în tarif pentru a
permite înlocuirea infrastructurii la un moment dat, în viitor.) Dacă proiectul propus este susţinut
de o analiză detaliată a riscului, fondurile de rezervă se pot include în costuri eligibile, fără a
depăşi 10% din costul total de investiţie. Costurile de rambursare a împrumutului nu se includ la
costurile de exploatare. Pentru a nu folosi factori deflaţionişti diferiţi pentru diferite variabile,
modelul trebuie să fie estimat în termeni reali. Aceasta nu înseamnă că anumite variabile trebuie
să rămână fixate la valorile din Anul 1.
Motivarea ratei de scont utilizată în model. Dacă modelul este estimat în termeni reali,
rata de scont trebuie să fie cea reală şi nu cea nominală. CE recomandă utilizarea unei rate de
scont de 5% în termeni reali.

14
Calcularea raportului de suportabilitate a tarifului proiectat (cheltuielile medii pe
gospodărie fiind prezentate comparativ cu venitul mediu pe gospodărie)
Determinarea politicii de tarifare astfel încât să se asigure viabilitatea financiară a
investiţiei şi păstrarea tarifelor în limite suportabile (creşterile de tarif rămânând suportabile în
fiecare an).
Analiza financiară pentru un proiect major trebuie să furnizeze date despre:
1. Profitabilitatea financiară a investiţiei şi a capitalului propriu (naţional), se poate evalua
prin estimarea valorii financiare nete actuale şi a ratei rentabilităţii financiare a investiţiei. Pentru
ca un proiect să poată fi considerat eligibil pentru acordarea co-finanţării din Fonduri Europene,
valoarea financiară netă scontată trebuie să fie negativă şi rata de rentabilitate a investiţiei trebuie
să fie aşadar mai mică decât rata de actualizare folosită pentru analiză.
2. Stabilirea grantului UE se calculează prin metoda deficitului financiar.
3.Verificarea viabilităţii financiare a proiectului; aceasta ar trebui să fie evaluată verificând
dacă fluxurile de numerar net cumulate (care nu s-au scontat sunt pozitive pe durata întregii
perioade de referinţă luate în considerare. Fluxurile nete de numerar ce trebuie luate în
considerare în acest scop ar trebui să aibă în vedere costurile de investiţii, toate resursele
financiare (naţionale şi ale UE) şi veniturile nete.
Analiza economică
Analiza economică trebuie să demonstreze că opţiunea tehnică aleasă este opţiunea cea mai
rentabilă din punct de vedere economic pe durata existenţei economice a proiectului, prin:
 Descrierea beneficiilor economice cum ar fi cele de natură socială, de mediu sau sănătate
generate de proiect şi vor trebui identificaţi beneficiarii proiectului. Dacă este posibilă
cuantificarea tuturor costurilor relevante, atunci rezultatele analizei vor trebui prezentate cu
utilizarea indicatorilor acceptaţi precum rata venitului economic intern (ERR), valoarea
economică netă prezentă (ENPV) şi raportul cost-beneficiu.
 Elaborarea altor tipuri de analize cuantificate, precum analiza multicriterială sau cea a
eficienţei economice, în cazul în care proiectul reprezintă numai o parte a unei investiţii
integrate mai mari

15
 Demonstrarea faptului că opţiunea tehnică aleasă este cea mai rentabilă din punct de vedere
economic pentru conformarea cu standardele UE, utilizând şi comparaţii cu proiecte
similare.

ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) trebuie să fie în conformitate cu prevederile


Directivei Consiliului 85/337/CEE amendată prin 97/11/CE (Directiva privind EIM). Agenţiile
Locale pentru Protecţia Mediului (APM) va determina şi gradul şi tipul de consultare a
publicului, respectiv:
a) dacă dezbaterea publică se referă la un studiu adecvat de evaluare a impactului asupra
mediului, inclusiv un rezumat concis dar informativ cu caracter netehnic,
b) modul în care studiul de impact şi rezultatele consultării publicului vor fi luate în
considerare în emiterea acceptului de mediu de către autorităţile responsabile.
Se va căuta în mod proactiv sfatul ONG relevante şi interesate pe tot parcursul
prezentărilor publice ale EIM.
Autoritatea de mediu competentă va decide dacă trebuie efectuată o EIM , iar dacă decid să
nu se efectueze EIM, justificarea acestei concluzii va trebui să fie explicată în cerere.
Rezultatele analizei sunt includerea costurilor de compensare remediere în devizele de cost
preliminare ale proiectelor, cu costurile maxime de remediere şi o înţelegere a impactului asupra
mediului care să includă posibila identificare a efectelor inacceptabile care nu vor putea fi
compensate.
Potrivit legislaţiei naţionale în vigoare, studiul impactului asupra mediului trebuie avizat de
o firmă românească autorizată

PLAN DE FINANŢARE
Suma prevăzută de decizie şi celelalte informaţii financiare conţinute în prezenta secţiune
trebuie să fie conforme cu baza de calcul (cost total sau public) a ratei de cofinanţare a axei
prioritare. Spre deosebire de cheltuielile private eligibile, cheltuielile private neeligibile pentru
finanţare în cadrul axei prioritare nu trebuie incluse în costurile eligibile.

16
Cadrul legal
- Hotarârea de Guvern nr. 166/2004, publicata în Monitorul Oficial nr. 148 din 19.02.2004,
aproba proiectul “Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum
în vederea reciclarii” (finantarea proiectului se asigura din bugetul Fondului pentru mediu prin
alocarea nerambursabil a a sumei de 9.600 lei/kg deseu de ambalaj PET postconsum colectat în
vederea reciclarii, acordata agentilor economici care realizeaza operatiuni de reciclare a acestui
tip de deseu).
- Ordin nr. 117 din 24 mai 2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Hotarârii Guvernului nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului "Dezvoltarea sistemului de
colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum în vederea reciclarii", publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 490 din 1 iunie 2004.
- LEGE nr.86/2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informatie, participarea
publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu (Conventia Aarhus).
- LEGE Nr. 137 din 28 octombrie 1996 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 33 din
08/18/1995 privind masuri pentru colectarea, reciclarea si reintroducerea in circuitul productiv a
deseurilor refolosibile de orice fel. .
- LEGE nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind
prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii. .
- HG nr. 162/2002 (publicata in M.Of. nr. 164/07.03.2002), privind depozitarea deseurilor.
- Ordinul nr. 265/503/2001 al ministrului industriei si resurselor si al ministrului administra¡iei
publice, pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare, prelungire, suspendare sau
anulare a autoriza¡iei de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice.

ELIGIBILITATEA CHELTUIELILOR
Baza legală: H.G. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în
cadrul operaţiunilorfinanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările
ulterioare;
Ordinul comun al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului economiei
şi finanţelor nr. 1415/3399/2008 privind aprobarea listei cheltuielilor eligibile pentru proiectele
finanţate în cadrul Reciclarea PET-urilor 2007 – 2013;

17
H.G. nr. 759/2007 stabileşte cadrul legal privind eligibilitatea cheltuielilor efectuate de
beneficiari în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, fiind precizate
condiţiile cu caracter general şi specific pe care trebuie să le îndeplinească fiecare cheltuială
solicitată spre rambursare de către beneficiar.
Ordinul comun stabileşte lista cheltuielilor eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul
Reciclarea PET-urilor pentru fiecare axă prioritară a Reciclarea PET-urilor, inclusiv categoriile
de cheltuieli eligibile specifice operaţiunilor derulate în cadrul axei prioritare.

REGULI DE ELIGIBILITATE A CHELTUIELILOR

Pentru a fi rambursată, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele


condiţii:
1. să fie conformă cu prevederile contractului de finanţare
2. să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare
3. să fie efectiv plătită de beneficiar până la data de 31 decembrie 2015
4. să fie efectiv plătită după 1 ianuarie 2007 (în cazul cheltuielilor efectuate înainte de
depunerea cererii de finanţare)
Etapele sesiunii de finanţare
În vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţii de finanţare a proiectelor de mediu,
la intervale regulate de timp AFM lansează sesiuni de depunere a CF-urilor, fie pe categorii de
proiecte, fie pe tipuri (subclasificare a categoriilor de proiecte aşa cum sunt acestea stabilite în
O.U.G. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, modificată şi completată de Ordonanţa
nr.25/2008 şi Legea 105/2006 pentru aprobarea OUG 106/2005 privind Fondul pentru Mediu).
La propunerea CD, CA aprobă lansarea sesiunilor de finanţare, precum şi Ghidul de finanţare
aferent fiecărei sesiuni.
Etapele sesiunii de finanţare sunt:
 Publicarea pe site-ul AFM a Ghidului de finanţare;
 Depunerea CF-urilor de către solicitanţi;
 Analiza, evaluarea şi selecţia proiectelor de către Comisia de analiză şi evaluare;
 Avizarea proiectelor de către CD;

18
 Transmiterea scrisorilor de respingere;
 Aprobarea proiectelor de către CA;
 Transmiterea scrisorilor de aprobare;
 Informarea/notificarea Consiliului Concurenţei asupra finanţării(unde este cazul);
 Negocierea, semnarea contractelor şi acordarea finanţării;

ALOCAREA FINANCIARA

Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din Axa
prioritară a Reciclarii PET-urilor, domeniul major de intervenţie “Colectare,sortare,reciclare si
valorificare”, se ridică la aproximativ 176,7 milioane Euro, din care aproximativ 141 milioane
Euro reprezintă finanţare din FEDR şi aproximativ 35 milioane Euro cofinanţare naţională (de la
bugetul de stat şi bugetele locale).
Alocarea financiară orientativă pentru domeniul major de intervenţie
“Colectare,sortare,reciclare si valorificare”, Axa prioritară este prezentată în tabelul de mai jos.

An TOTAL Contribuţi Contribuţie publică naţională Contribuţie


e UE privată
Bugetul Bugete Alte Total
(FEDR)
de stat locale surse
publice
2007 0 0 0 0 - 0 -
2008 0 0 0 0 - 0 -
2009 24.841.817 19.873.454 4.471.527 496.836 - 4.968.363 -
2010 21.115.545 16.892.436 3.800.798 422.311 - 4.223.109 -
2011 33.024.712 26.419.770 5.944.448 660.494 - 6.604.942 -
2012 42.472.653 33.978.122 7.645.078 849.453 - 8.494.531 -
2013 55.273.032 44.218.425 9.949.146 1.105.461 - 11.054.607 -
TOTAL 176.727.75 141.382.20 31.810.99 3.534.555 - 35.345.552 -
9 7 7
Valoarea maximă a finanţării acordate pentru costurile totale eligibile în cadrul unui proiect este
98% (80% din FEDR şi 18% de la bugetul de stat). Beneficiarul proiectului trebuie să asigure
restul de 2%, precum şi cheltuielile neeligibile.

19
INSTALATII SI UTILAJE PENTRU RECICLAREA PET-URILOR

Tocator plastic

Presa rotocompactor pentru deseuri reciclabile

20
Utilaj de reciclat

Presa de balotat PET-uri

Prezentare produs
Produce baloti de cca 40 kg de PET-uri.Dotat cu un sistem patentat de perforfare care
face sa nu fie necesara desfacerea capacelor de la sticlele de plastic inaintea compactarii. Raport
mare de compactare. Incarcare pe deasupra. Productivitate foarte mare datorita camerelor duble

21
care permit incarcarea camerei libere in timp ce presa compacteaza in cealalta camera. Tanc de
30 litri pentru retentia lichidelor. Carucior de manipularea balotilor, inclus.

Prese de balotat

Presele de balotat inlesnesc reducerea volumului materialelor de deseuri care pot fi compactate
(de exemplu carton, hartie, folii, ambalaje, butelii PET). Dupa compactare, materialele sunt
legate in balot, care pot fi usor depozitate si manipulate ulterior. .
Avantajele deci sunt evidente: veti face economii pentru ridicarea deseurilor si veti avea
spatiile de depozitare curate si aranjate si/sau materiile sortate valoroase, le veti putea vinde unei
fi rme specializate spre prelucrare. .
Societatea noastra isi desfasoara activitatile, fiind reprezentant al unui dintre cei mai
mari producatori de prese balotoare pentru carton, hartie, PET si plastic, din Europa
Avand productia anuala de peste 2000 bucati, este una dintre cei trei mari producatori din lume.
Experienta de peste 30 ani a producatorului, in productia preselor - balotoare si a seriei de certifi
cate si aprecieri dobandite garanteaza calitatea ridicata si valoarea utila, fi abilitatea ca si costuri
minime de intretinere. .
Toate presele sunt prevazute cu instalatie simpla;plug and play; si modul de utilizare in
siguranta sunt asigurate si dispun de certificatele respective.

22