Sunteți pe pagina 1din 17

TEHNICI SI INSTALATII PENTRU RECICLAREA

MASELOR
PLASTICE SI A PET-URILOR
n urma unor studii efectuate , s-a demonstrat c fiecare cetean
genereaz zilnic aproximativ 1,5 2 kg de gunoi , din care cel puin
jumtate este reciclabil .
n trecut oamenii obinuiau s repare i s refoloseasc tot ce
puteau . Populaia era mai mic i oamenii triau n grupuri mai puin
concentrate.Pe lng toate acestea, ambalajele folosite erau din
materiale care se descompun uor i n acest fel rentoarcerea materiilor
prime n natur era mult mai rapid i mai simpl . Revoluia industrial
a permis fabricarea pe scar industrial a ambalajelor uoare , rezistente ,
care menin diversele produse alimentare n condiii adecvate pentru mai
mult timp . n acest fel confortul i accesul la produse din ce n ce mai
variate este automat mult mai mare . Evoluia este n folosul omenirii dar
care este tributul pe care trebuie s-l pltim ? Populaia Globului a
crescut foarte mult i este n continu cretere , n timp ce resursele sunt
din ce n ce mai puin accesibile . n acest fel n scurt timp riscm s nu
mai avem materiile prime din care s ne realizm produsele necesare
vieii de zi cu zi .
Ce putem face pentru ca i generaiile viitoare s aib parte de
aceleai resurse ca i noi ? Cei trei R pot reprezenta un rspuns !
Reducerea utilizrii resurselor n fabricarea produselor
necesare n viaa de zi cu zi ( preferarea produselor vrac , sau puin
ambalate , n locul celor supraambalate ) .
Refolosirea obiectelor , fie pentru acelai scop pentru care au fost

realizate ( ex . o sticl de suc folosit la udatul florilor ) , sau pentru alte


ntrebuinri ( ex. o sticl de plastic folosit pe post de ghiveci de flori ) .
Reciclarea deeurilor ( prin deeu se nelege orice obiect care nu
mai este folosit i este aruncat sau risipit ) .
Efectele reciclrii :
- reducerea cantitii de energie i de materii prime necesare.fabricrii
de noi produse
- red circuitului economic importante cantiti de materie prim
- reduce cantitile depozitate la rampele de gunoaie sau la
incineratoare ;
- reduce riscurile asupra sntii noastre i a mediului ,cauzate de
deversarea improprie a unor deeuri periculoase ;
- reduce poluarea aerului i a apei .
Durata de degradare natural a diferitelor categorii de deeuri se prezint
astfel:
- cotor mr 3 luni
- deeuri de hrtie 3 luni
- ziare 3-12 luni
- chibrituri 6 luni
- filtru de igar 1-2 ani
- guma de mestecat 5 ani
- cutii de aluminiu 10-100 ani
- sticle din plastic 100-1000 ani
- pungi din plastic 100-1000 ani
- cri de credit 1000 ani
- recipiente din sticl 4000 ani

Ce nu se poate recicla :
- materiale ceramice ;
- spray-uri ;
- ambalajele materialelor toxice ;
- abibildurile , erveelele , hrtia cerat , hrtia de fax ;
- prile metalice ataate magneilor .
RECICLAREA PLASTICULUI
Dup anul 1950 , materialele plastice au devenit de mare interes ,
n mai puin de zece ani producia maselor plastice crescnd foarte mult .Consumul
anual poate fi acum comparabil cu cel al metalelor,neferoase .
n prezent , exist aproximativ 40 de tipuri de plastic , fiecare cu o
compoziie chimic i proprieti diferite , care le fac potrivite pentru o
anumit utilizare .
Plasticul este fabricat din petrol , benzin i crbune .Cea mai mare
parte din materialele folosite pentru fabricarea plasticului provin din
reziduurile rafinrii petrolului , care altfel ar fi arse sau irosite . Putem
spune c prin fabricarea plasticului nu facem altceva dect s utilizm
nite resurse pe care n mod normal le-am risipi .
Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant i se
realizeaz ntr-o gam larg n multe ri . n loc s polueze apa rurilor
sau suprafee mari de sol prin acumularea lor, PET-urile pot fi foarte
uor colectate i reciclate , acest lucru se poate face foarte uor cu
ajutorul containerelor speciale amplasate n multe zone ale oraului .
Recuperarea ambalajelor de plastic reprezint o mare provocare ,
datorat n primul rnd numrului mare de PET-uri ( polietilen tereftalat
este un material sofisticat de o rezisten mare ) folosit cu foarte mare
eficien ca recipient pentru buturi .

Avantajul reciclrii ambalajelor PET este enorm , dat fiind numrul


mare de sticle folosite care pot fi exploatate la un cost acceptabil
Materiale plastice
AVANTAJE :

greutate mic
mare varietate de proprieti
proprieti care nu pot fi atenuate cu ale altor material
longevitate
mod de fabricare uor
consum redus de energie pentru fabricarea lor
pre redus

DEZAVANTAJE

volum mare la descrcare


rzboi biodegradabil
un grad mare de poluare la incinerarea lor
numeroi aditivi care polueaz mediul
mod dificil de reciclare (diversitate mare, proces de descompunere dificil)

substantele de baz sunt in parte cancerigene sau toxice (ex.PVC)


Ce se ntmpl cu plasticul dup ce este folosit ? Dei nu exist date
concrete n acest sens , estimrile spun c descompunerea plasticului
poate dura sute i chiar mii de ani , astfel c , dac aruncm o sticl de
plastic la ntmplare i nimeni nu o va ridica n urma noastr , putem fi
siguri c va fi gsit acolo i de multe generaii dup noi .
Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant i se
realizeaz ntr-o gam larg n multe ri. Exist nc probleme tehnice,
economice i structurale de depit, dar posibilitile sunt vaste. Cu toate
c unele mase plastice pot prea identice, de fapt sunt grupe de materiale

diferite cu o structura molecular diferit. Reciclarea depinde de


procesul de a le separa pe fiecare n parte. Aceasta poate fi obinut n
mod eficient n fabricile unde materialele reciclabile generate n procesul
de producie sunt uor de separat.
Infrastrucura. Infrastructura de colectare si prelucrare pentru
plastice nu trebuie stabilita la nivel national. In general, aceasta este
limitata la zone locale. Insa, multi consumatori care doresc sa recicleze
deseurile din plastic constata ca nu exista centre specializate de preluare
a acestor deseuri. In multe zone au fost realizate proiecte pilot de
colectare separata a deseurilor din plastic, in special a sticlelor PET,
acestea avand un rezultat destul de bun.
Greutate specifica mica. Raportul volum/greutate pentru deseurile
din plastic este foarte mare, in special pentru produsele cu polistiren
(PS). Din acest motiv, comunitatile izolate nu-si pot permite sa colecteze
si sa transporte plasticele separat.
Potentialul de contaminare. Deseurile din plastic aduse la unitatile
de procesare sunt, in general contaminate cu materiale straine.
Materialele straine, cum ar fi alimentele cauzeaza uzarea granulatorilor
si a altor echipamente utilizate in sortarea si reciclarea acestor materiale.
Oportunitati de reutilizare si reciclare. Dezvoltarea infrastructurii
de colectare trebuie sa,urmareasca cerintele pietei, astfel incat valoarea
materialelor valorificate,sa poata acoperi costurile de colectare, prelucrare si
transport. Centrele .de colectare pot asigura o compactare si balotare a deseurilor
din plastic ,in vederea reducerii costurilor de transport. De asemenea, in cazul mai
multor tipuri de deseuri din plastic cu destinatii diferite pentru fiecare,
centrele de colectare pot asigura o sortare a acestor deseuri in functie de
cerintele unitatilor de procesare si apoi o compactare si balotare a
deseurilor gata sortate. Astfel de prelucrari pot fi dezvoltate in functie de

evolutia pietei de desfacere a produselor din materiale reciclate.


Unitatile de procesare ale materialelor reciclabile isi stabilesc in general
instalatiile de prelucrare in zone dens populate, in care se genereaza
cantitati mari de materiale valorificabile. Reciclatorii
trebuie sa plateasca costurile de transport la unitatile centralizate.
Produsele realizate din plasticul reciclat au un cost de fabricatie mai
ieftin fata de cele realizate din materii prima.

Reciclarea PET
Dintre toate materialele reciclabile, plasticul poate fi reciclat cu
efortul cel mai puin.
Majoritatea supermarketurilor au nceput s introduc pungi
biodegradabile. Acestea sunt fabricate din plastic ce se biodegradeaz n
anumite condiii i dup o anumit perioad de timp.
Exist dou tipuri de pungi de acest fel. Exist pungi din plastic
biodegradabil, care conine un mic procent de material care nu este

fabricat pe baz de petrol, i pungi din plastic foto-degradabil, care se va


degrada atunci cnd va fi expus la soare.
Biodegradarea plasticului este n permanen un subiect de studiu,
iar experii i organizaiile nonguvernamentale se strduiesc din ce n ce
mai mult s eficientizeze acest proces, pentru ca nou s ne fie ct mai
uor s reciclm.
Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant i se
realizez ntr-o gam larg n multe state, dei mai exist unele probleme
tehnice, economice i structurale de depit.
Dei masele plastice pot prea identice, ele sunt grupe de materiale
diferite, avnd o structur molecular diferit. Reciclarea depinde de
procesul de separare a acestor materiale. Acest lucru poate fi obinut
ntr-un mod eficient n fabricile care genereaz materile reciclabile, n
urma procesului de producie.
Identificarea materialelor reciclabile pe categorii poate fi dificil,
existnd probleme de identificare, separare i contaminare. Reciclarea
este ns realizat cu succes acolo unde materialel reciclabile
clasificabile sunt n cantiti suficiente, de exemplu ambalaje de palei
sau saci utilizai n industrie sau agricultur.
Cele mai scumpe produse secundare din plastic, cum ar fi cele ce
provin din calculatoare, fotocopiatoare i o gam larg de echipamente
electronice similare, sunt foarte solicitate. Identificarea cu precizie a
acestor materiale se realizeaz printr-o tehnic special numit
spectometru. n urma procesrii materialele sunt utilizate n
manufacturarea echipamentelor electronice i electrice noi.
Proprietile mecanice ale maselor plastice pot fi schimbate n
timpul reciclrii i de aceea nu este posibil reciclarea unei cantiti

mare din acelai material dup care acesta s fie supus unui nou proces
de reciclare.
Cel mai bun exemplu de reciclare a plasticului poate fi reciclarea
PET-urilor. Sticlele PET sunt utilizate n cantiti mari n multe state.
Polyethzlene terephalate este numele complet al cuvntului PET. Acesta
este un material de o rezisten mare care este utilizat cu foarte mare
eficien ca recipient pentru buturi.
Sticla de plastic a fost inventat n SUA n anul 1973, reciclarea
acesteia ncepnd n 1977.
Avnd n vedere numrul mare de sticle folosite care pot fi
exploatate la un cost acceptabil, avantajul reciclrii acestora ar fi enorm.
O problem n reciclarea acestor materiale este colectarea lor n
cantiti mici de la multe surse, ceea ce presupune un cost ridicat. n
unele state politicile administrative i asum o mare responsabilitate n
recuperarea de ambalaje i alte produse. Acest lucru presupune
dezvoltarea reciclrii maselor plastice prin acoperirea unor elemente ale costurilor
comerciale tradiionale prin manufacturare i distribuire, i n
final de ctre consumator prin preurile de producie unor crescute.
Un alt obstacol n realizarea unui proces eficient de reciclare este
reciclarea diferitelor tipuri de plastic, ceea ce reprezint o problem n
ceea ce privete incompatibilitatea polimerilor.
O soluie n acest sens este introducerea aa numiilor compatibilizatori care
creaz stabilitate polimeric ntre legturile dintre structura diferit a moleculelor
maselor plastice.
Compatibilizatorii pot face posibil producerea unui tip de aliaje din
plastic de calitate inferioar. Exist apte tipuri de materiale plastice
diferite.

Reciclarea plasticului este necesar deoarece descompunerea natural a


acestuia n mediul nconjurtor necesit peste 500 de ani. Prin
reciclarea unei tone de plastic se economisesc ntre 700 i 800 kg de
petrol brut iar din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un
metru patrat de covor.
Conform unui studiu Europa a avut n 2008 o rat de reciclare a
plasticului de 29%, fiind depit inta stabilit de 22,5%. Acest raport a
fost realizat de patru organizaii importante din domeniu i anume
PlasticsEurope, EuPC, EuPR i Organizaia European a Asociaiilor
Reciclatorilor de Plastic (EPRO).
Datele arat c n 10 state europene (Germania, Estonia, Cehia,
Belgia, Suedia, Austria, Olanda, Norvegia, Slovenia i Elveia) au
reciclat peste 30% din plasticul utilizat. n schimb, Grecia, Lituania i
Malta au realizat o rat de reciclare de 10%.
Raportul a evideniat aportul pozitiv al unor iniiative europene de
reciclare precum i introducerea schemelor de sortare a deeurilor mixte
din plastic. Se pare c n 2008, n Europa a fost colectat aproximativ
51% din plasticul post-consum, restul ajungnd la gropile de gunoi.
Au fost reciclate 5,3 milioane de tone de deeuri din plastic, 7,8
milioane de tone fiind destinate ca surs de energie. n ciuda creterii cu
3% a ratei de reciclare, cantitatea de deeuri din plastic ajuns la gropile
de gunoi a rmas constant.
Conform statisticilor efectuate de Comisia European, Europa este
sufocat de PET-uri. n ciuda faptului c plasticul este reciclabil, n
fiecare zi se recicleaz doar un sfert din cantitatea produs i pus n
vnzare.
Strategia marilor companii transnaionale productoare de buturi
rcoritoare este de a-i maximiza valoarea brandurilor prin adoptarea

coninutului de PET reciclat n ambalajele lor. Recent a fost inaugurat


i n Romnia, la Caracal, prima capacitate de reciclare a deeurilor PET
i producie a granulelor pentru uz alimentar.
Iniiatorul este o firm cu capital integral autohton, unul din
pionierii PET-ului alimentar din Romnia. Debutul companiei a avut loc
n 1996, prima activitate fiind suflarea preformelor PET importate din
Europa i obinerea flacoanelor PET.
Producia de preforme a continuat ncepnd cu anul 2000, pentru
ca apoi, dup o susinut activitate de analiz i documentare, s urmeze
decizia investiiei n 2008 n singura capacitate de reciclare bottle to
bottle din Romnia. Proiectul a devenit operaional n cursul lunii
septembrie 2009.
Investiia n reciclarea PET-ului a totalizat peste 4 milioane de euro
i a fost finanat preponderent din credite bancare. Capacitatea de
producie este de 1.000 de tone de deeuri PET lunar, ceea ce asigur
companiei romneti o cot de pia de 2,75% din totalul capacitilor de
reciclare PET food grade din Europa.
Procesul de reciclare presupune dou etape distincte: etapa de
splare, mcinare i transformare a deeurilor PET n fulgi PET,realizat printr-o
instalaie Sorema Italy, i etapa de granulare i cristalizare a fulgilor PET i
transformare n granule PET reciclat, realizat prin intermediul unei instalaii
complexe Ereama din Austria, doi dintre cei mai mari productori mondiali de
tehnologii n reciclarea plasticului.
Potrivit statisticilor naionale, n Romnia se consum anual peste
133.000 de tone de PET alimentar, din care, conform ultimelor estimri,
rata de colectare a deeurilor este de 25%-26%. Pn la apariia
investiiei Esox, cea mai mare parte a acestor deeuri era reciclat i
transformat n fibre sintetice de Greentech SA Buzu, o investiie

taiwanez, de pionierat n reciclarea PET-ului din Romnia, alt parte


fiind transformat de o serie ntreag de mici antreprenori n fulgi PET
destinat exportului, n special de China.
Compania Eco-Rom Ambalaje a recuperat i valorificat n anul
2009 49% din cantitatea total de ambalaje pus pe pia de clienii
societii, adic aproape 320.000 tone de deeuri de ambalaj, n scdere
cu 6% fa de 2008, din cauza diminurii activitilor economice. La
sfritul anului 2009, portofoliul de clieni al Eco-Rom Ambalaje
ajunsese la 1.470 de companii, n cretere cu 25% fa de 2008.
Balotarea sticlelor din material plastic tip PET a devenit o
aplicatie din ce in ce mai importanta avand in vedere ca schemele de
colectare si sistemele de depozitare a sticlelor si recipientelor tip PET
sunt introduse in tot mai multe tari. Sistemul Presona pentru reciclarea
PET este folosit acum de catre toate fabricile de bere din Suedia si de
catre unele dintre cele mai mari fabrici de gen din Europa. Specificatii:
Caracteristici speciale
1. perforatorul nostru garanteaza baloti compacti cu cea mai mare
greutate posibila
2. pentru a usura manevrarea, balotii finisati sunt dotati cu traverse de
prindere pe partea inferioara pentru ridicarea normala cu ajutorul
elevatorului cu furca - nu mai este nevoie sa investiti in dispozitive
de prindere costisitoare pentru manevrarea balotilor
3. In cadrul procesului de reciclare este adesea important ca sticlele
sa ramana intregi si sa poata fi separate - acest lucru va deveni
posibil atunci cand sunt balotate cu presa de balotare Presona,
datorita tehnologiei sale unice premergatoare operatiei de presare.
Sticlele nu vor fi taiate sau deteriorate prin forfecare in timpul

operatiei de presare
Principalul punct de desfacere pentru sticlele reciclare de tip PET este
piata de fibre. De exemplu, tesatura plusata tip polar este fabricata din
PET reciclat. Alte aplicatii includ cablaj, foi de tabla si chiar materiale
de constructii. Sortarea de inalta calitate si spalarea permit sticlelor
reciclate sa fie refolosite tot ca sticle.

Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se


realizeaza intr-o gama larga in multe tari. Exista inca probleme tehnice,
economice si structurale de depasit, dar posibilitatile sunt vaste.
Cu toate ca unele mase plastice pot parea identice, de fapt sunt
grupe de materiale diferite cu o structura moleculara diferita. Reciclarea
depinde de procesul de a le separa pe fiecare in parte. Aceasta poate fi
obtinuta in mod eficient in fabricile unde materialele reciclabile generate
in procesul de productie sunt usor de separat.
Utilizarea materialelor plastice prezinta probleme de identificare,
separare si de contaminare. Dar acolo unde sunt suficiente cantitati de
materiale reciclabile clasificabile, de exemplu ambalaje de paleti sau

saci utilizati in industrie sau agricultura, reciclarea este realizata cu


succes. Cele mai scumpe produse secundare din plastic, precum cele ce
provin din calculatoare, fotocopiatoare si o gama larga de echipamente
electronice similare, sunt foarte solicitate. Spectrometrul este una din
tehnicile utilizate pentru a asigura precizia identificarii acestor materiale
care, dupa procesare, sunt deseori folosite in manufacturarea
echipamentelor electronice si electrice noi.
Reciclarea schimba proprietatile mecanice ale maselor plastice,
astfel incat nu poate fi posibila reciclarea unor cantitati mari de un
anumit tip reintegrandu-le imediat in acelasi proces de productie. In
unele sectoare, prejudecatile impotriva materialelor secundare ramane
un obstacol important in reciclarea plasticului, dar aceasta atitudine se
schimba rapid o data cu luarea in considerare a protectiei mediului si a
altor influente.
Recuperarea ambalajelor de plastic reprezinta cea mai mare provocare, si nu
doar in realizarea economica privind colectarea de material suficient segregat
pentru a face reciclarea viabila. Sticlele PET, care sunt utilizate in cantitati mari in
multe tari pentru bauturi, este un excelent exemplu de reciclare ale ambalajelor .
Polyethylene terephthalate - numele complet al cuvantului PET- este un material
sofisticat de o rezistenta mare care este utilizat cu foarte mare eficienta
ca recipient pentru bauturi. Avantajul reciclarii ambalajelor PET este
enorm, data fiind numarul mare de sticle folosite care pot fi exploatate la
un cost acceptabil.
Costul de colectare a materialelor in cantitati mici de la o
multitudine de surse este principalul obstacol in dinamizarea progresului
in reciclarea multor polimeri. In unele tari, politicile administrative isi
asuma o mare responsabilitate in recuperarea de ambalaje si alte
produse. Aceasta "responsabilitate" presupune dezvoltarea reciclarii

maselor plastice prin acoperirea unor elemente ale costurilor comerciale


traditionale - initial prin manufacturare si distribuire, si in final de catre
consumator prin preturile de productie usor crescute.
Reciclarea diferitelor tipuri de plastic prezinta o problema in ceea
ce priveste incompatibilitatea polimerilor. Oricum, introducerea asa numitilor " compatibilizatori" care creaza stabilitate polimerica intre
legaturile dintre structura diferita a moleculelor a maselor plastice,
faciliteaza utilizarea de combinatii. Compatibilizatorii pot face deja
posibila producerea unui tip de aliaje din plastic din materiale de calitate
inferioara.
Procesele continua sa se dezvolte pentru a obtine substantele
utilizate in producerea maselor plastice, si pentru a folosi aceste
materiale ca materie prima in producerea unor substante diferite.
Gunoiul, plasticul nereciclabil, au valoare calorica si pot fi utilizate prin
urmare drept combustibil.
Exista sapte tipuri diferite de materiale plastice. Puteti determina
gradul plasticului privind aproape in partea de jos a recipientului. Acest numar
corespunde gradului materialului din plastic, conform tabelului de
mai sus. Nu sunt incluse toate exemplele posibile. Gruparea separata pe
tip de material este obligatorie inainte de a recicla.
Populaia, mare generatoare de deeuri trebuie s tie c, cu ct
colectarea selectiv la surs este mai bun, cu att efortul de valorificare
al lor i implicit costurile de operare se reduc. n plus, dup cum se
tie, serviciile de salubritate se pltesc la metru cub de deeu colectat,
iar, spre exemplu, 70 % din volumul total al deeurilor menajere, l
constituie PET-urile.
Managementul ecologic durabil consta in compatibilitatea

sociala,economica si ecologica. Investitia care se va face asupra


deseurilor este oportuna din punct de vedere ecologic,economic si social.

reducndu-se nivelul taxei;


- composturile rezultate pot fi folosite cu bune rezultate n

agricultur;
- prin sortarea n staia de sortare i tratare se extrag cantiti
suplimentare de
materiale reciclabile;
- n viitor cantitatea de gaz metan extras poate fi folosit (dup
o tratare
prealabil) n scopuri energetice.
Din punct de vedere social
- - se mbuntete calitatea serviciilor de salubritate;
- - se creeaz noi locuri de munc;
- scade taxa de habitat.
Echipamente pentru reciclarea buteliilor din PET
REDOMA ofera un sistem unic de reciclare a buteliilor din PET
care exceleaza prin eficienta costurilor, proiectare flexibila si usurinta in
exploatare. Echipamentele sunt disponibile in cateva versiuni: PET 300,
PET 700, PET 700-F, PET 1000, PET 1300, PET 1300-F. Versiunile
care contin litera F sunt echipamente simplificate, care produc fulgi ce
pot fi folositi doar pentru producerea fibrelor