Sunteți pe pagina 1din 4

Mase Plastice

Masele plastice sunt produse sintetice de natura organica, anorganica sau mixt,
care se pot prelucra uor n diferite forme, la cald sau la rece, cu sau fara presiune.
Materialele plastice sunt polimeri organici cu mas molecular mare, modificai
sau sintetizai artificial. i ntlnim aproape peste tot n jurul nostru.
O clas relativ nou de materiale plastice sunt polimerii superabsorbani, care
pot absorbi o cantitate mare de ap i soluii apoase. n cea mai mare parte, acetia
sunt alctuii dintr-un acid poliacrilic parial neutralizat, cu structur uor reticulat.
De exemplu, superabsorbanii se folosesc la scutece i la erveele igienice,
pentru a absorbi umiditatea, dar i n agricultur, pentru a absorbi umezeala din sol.

ISTORIE
In anul 1908 chimistul Jacques Brandenberger descoper celofanul, a crui
denumire o patenteaz n 1912.
n 1909, belgianul Leo Baekeland breveteaz prima materie plastic sintetic,
care avea s i poarte numele: bachelita.
Fritz Klatte breveteaz, n 1913, polimerzarea unui gaz, clorura de vinil, i obin
policlorura de vinil(PVC). Datorit propriet ilor sale (rezisten chimic, greutate mic i
pre redus) PVC-ul a avut un puternic impact n domeniul tehnologiei conductelor
i
instalaiilor.
In ultimii 50 de ani productia de materiale plastice s-a dublat practic la fiecare
5ani.
Putem spune ca nu exista nici o ramura a tehnicii care sa nu beneficieze de
descoperirile si cercetarile care au dus la obtinerea polimerilor si pe aceasta baza a
maselor plastice.
Acestea au patruns in tehnica inlocuind materialele clasice(lemn, metal,
cermaica), insa polimerii sintetici s-au impus si au iesit din stadiul de materiale de
inlocuire.
Avantajele maselor plastice:
Proprieti optice superioare
rezisten la aciunea agenilor chimici
rezisten mecanic
izolatori chimici i termici
pre de cost redus
elasticitate.
Aproape toate masele plastice contin, in afara de polimeri, componenti care le
confera anumite calitati,substanta polimera serveste in ele in calitate de liant.
O masa plastica este constituita din:
materialul de implutura ( faina de lemn, teseturi,azbest, fibre de sticla s.a.), care ii
reduc costul si ii imbunatatesc proprietatile mecanice,
plastifianti( de exemplu esteri cu punctul de fierbere inalt),care le sporesc
elasticitaea, le reduc fragilitatea,
stabilizatori (antioxidanti, fotostabilizatori), care contribuie la pastrarea
proprietatilor maselor plastice in timpul proceselor de prelucrare si in timpul
utilizarii, coloranti, care le dau culoarea necesara,
alte substante.

Pentru a ne comporta corect cu masele pastice, trebuie sa stim din ce fel de polimeri
au fost produse ele termoplasticisau termoreactivi.
Polimerii termoplastici(ex.: polietilena) la incalzire devin moi si in aceasta stare isi
schimba usor forma. La racire ele din nou se solidifica si isi pastreaza forma capatata.
Fiind din nou incalzite, ele iarasi devin moi, pot capata o noua forma si tot asa mai
departe. Din polimerii termoplastici pot fi formate prin incalzire si presiune diferite
articole care in caz de necesitate pot fi din nou supuse aceluias mod de prelucrare.
Polimerii termoreactivi la incalzire devin plastici, apoi isi pierd plasticitatea devinind
nefuzibili si insolubili, deoarece intre macromoleculele lor liare au loc interactiuni
chimice, formindu-se o structura tridimensionala(ex.:vulcanizarea cauciucului). Un astfel
de material nu mai poate fi supus prelucrarii a doua oara: el a capatat o structura
spatiala si si-a pierdut plasticitatea proprietate necesara pentru acest scop.

POLIPROPILENA
Polipropilena este un material plastic mai
rezistent la cldur dect policlorura de vinil
(PVC). Este folosit in industria materialelor
plastice, mai ales la instalaiile de nclzire.
n anul 2007, piaa global a polipropilenei a avut
un volum de 45.1 milioane tone, care a dus la o
cifr de afaceri de 65 de miliarde de dolari
americani (47.4 miliarde de Euro).
Proprieti chimice i fizice
Cea mai mare parte din polipropilena comercial este izostatic i are un nivel
intermediar de cristalinitate ntre cea a densitii mici polietilen (PEMD -polietilen de
mic densitate) i cea a densitii ridicate polietilen (PEMD polietilen de mare
densitate). Polipropilena normal este dur i flexibil, n special cnd este
copolimerizat cu etilen. Aceasta permite polipropilenei s fie utilizat ca un plastic
pentru producia n industria de automobile concurnd cu ABS. Polipropilena este ieftin
i poate deveni translucid cnd nu este colorat.
POLICLORUR DE VINIL
Policlorura
de
vinil cu
numele
prescurtat PVC este o substan din categoria
materialelor termoplastice cu o structur
amorf. Sunt dou forme de PVC, forma dur i
forma moale la care s-au adugat stabilizatori. Forma moale este mai rspndit fiind
PVC-ul, adecvat prelucrrilor tehnice, este forma care care se aplic pe duumea, sau
n construcii la conductele din material plastic.
Policlorura de vinil ia natere prin polimerizarea (legarea) monomerelor de
clorur de vinil (CH2 = CHCl)

Primul care a sintetizat clorura de vinil n


laboratorul profesorului Justus von Liebig
din Gieen a fost n anul 1835 chimistul
francez Henri Victor Regnault, care a
observat c sub aciunea razelor solare clorura de vinil polimerizeaz dnd natere la o
pulbere alb. Importana acestei descoperiri a fost numai mai trziu observat. In 1912
chimistul german Fritz Klatte face cercetri similare cu cele ale chimistului francez,
acesta producnd clorura de vinil din acetilen i acid hipocloros. Clorura de vinil va fi
utilizat la filme fibre sintetice, lacuri. Azi ns din motive de protecie a mediului
nconjurtor i prin dezvoltarea industriei chimice s-au descoperit alte substane PVC-ul
este treptat nlocuit.
POLISTIRENUL
Polistirenul este un material polimeric, slab
transparent, amorf sau parial cristalin, termic prelucrabil
(termoplastic). Se fabric dinmonomer stirol, o
hidrocarbur mai simpl lichid, obinut din petrol.
Polistirenul este unul din cele mai rspndite tipuri
de mas plastic, cu un consum mondial (semnificativ) de
miliarde de kilograme pe an.
Caracteristici
Este solid la temperatura camerei.
Este prelucrabil prin nclzire (termoplastic).
Are o temperatur de nmuiere de aproximativ 100 C i redevine la stare solid
prin rcire.
Este utilizat ca material industrial (de construcie) sub form masiv sau
spongioas (buretoas)

Domenii de utilizare a materialelor plastice:


- Industria de ambalaje este si va ramane si in viitor in lume principalul
consumator de materiale plastice. Se estimeaza ca rata de dezvoltare a
ambalajelor din plastic va fi in continuare in medie de 10% anual in lume, iar pe
tari o dezvoltare proportionala cu produsul national brut. Materialele plastice au
patruns adanc in domeniile de utilizare ale sticlei, tablelor si foliilor metalice,
extinderea si perfectionarea sistemelor de ambalaje.
- In domeniul materialelor de constructii, masele plastice isi vor continua de
asemenea ascensiunea, pe plan mondial atingandu-se ritmuri de crestere a
productiei si consumului de 10-15%. Principalele categorii de produse sunt
profilele din materiale plastice ca inlocuitor ai tablelor ondulate si profilelor
metalice, panourile stratificate, elementele prefabricate cu izolatie termica si
fonica din spume poliuretanice, retele sanitare si electice cuprinzand tevi din
policlorura de vinil si poliolefine, instalatii sanitare din poliesteri armati, polimeri
acrilici sau aliaje din diferite materiale plastice cum ar fi acrilonitrilul, butadiena si
stirenul(ABS).
- Electrotehnica si electronica, beneficiari traditionali ai materialelor polimere, au
cunoscut o patrundere relativ importanta a maselor plastice, in special polmerii
traditionali ca policlorura de vinil, polietilena, polistirenul dar si unele mase
plastice speciale cum sunt policarbonatii, poliacetalii, polifenilen oxidul etc.

Industria constructiilor de masini si autovehicule a inregistrat cel mai inalt


ritm de asimilare a mateeialelor plastice: in medie, pe plan mondial, 44% anual.
Principalele tipuri de polimeri folositi sunt policlorura de vinil, poliolefinele si
polimerii stirenici. Directiile de utilizare a materialelor plastice in constructia de
masini se diversifica si se multiplica continuu.
In agricultura ponderea ce mai mare o detin filmele de polietilena de joasa
presiune, folosite pentru mentinerea umiditatii solului, protejarea culturilor in sere
si solarii, impermeabilitatea rezervoarelor si canalelor.
Industria aerospatiala. Conditiile principale impuse materialelor plastice utilizate
in acest domeniu sunt: sa reziste la temperaturi ridicate si scazute, sa nu arda,
iar daca ard sa nu produca fum. Astfel hublourile avioanelor se confectioneaza
din policarbonat rezistent la foc si care are si o exceptionala rezistenta la soc.
Pentru cabinele de pasageri se fosesc laminate din rasina epoxidica sau fenolica
ranforsate cu fibre de sticla si acoperite cu un strat metalic subtire pentru o cat
mai buna rezistenta la foc. La constructia navelor spatiale se utilizeaza placi cu
structura sandwich de grafit-rasina epoxidica-bor-aluminiu care rezista la
temperaturi ridicate.
Industria nucleara. Politetrafluoretilena si politriclorfluoretilena, care rezista la
compusii fluorurati agresivi cum este si hexaflurura de uraniu, se utilizeaza la
instalatiile industriale destinate separarii izotopice a uraniului, ca elemente de
legatura pentru pompe si compresoare, conducte, clape de vane etc. Pentru
imbunatatirea rezistentei fata de radiatiile beta sau de amestecurile de radiatii si
neutroni provenite de la pilele nuc