Relaia dintre dou personaje ale romanului Baltagul

Personaje: Vitoria i Nechifor Lipan ( Baltagul , de Mihail Sadoveanu)

Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, publicat in 1930, prezinta monografia
satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea
si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan.
Pe parcursul intamplarilor scriitorul realizeaza un portret fizic si moral al
muntenilor. Oamenii satelor reprezinta un grup social care duce o viata patriarhala,
traditionala, cu o nota de conservatorism.
In aceast lume, n care muntenii se fereau de alte neamuri i de oamenii de la
cmpie Nechifor Lipan avusese neansa s ntlneasc doi oieri dintr-un loc strin i
dintr-o vale, care l omorser.
Vitoria are menirea de a nltura, din lumea pur a muntelui, moartea ca
frdelege. Pentru aceasta, femeia poart cu sine un beior alb (echivalent al cumpenei
cu fir de argint folosit de fntnari pentru a gsi apa). Descoperind adevrul, munteanca
va deveni un Hamlet feminin (Clinescu), pedepsindu-i pe cei doi ucigai (Calistrat
Bogza i Ilie Cuui).
Actiunea romanului graviteaza in jurul Vitoriei, ea fiind protagonista romanului,
perspectiva portetizarii ei fiind din afara, naratorul find omniscient. Ea va acumula trasaturi
pe masura ce savarseste actul justitiar. La inceput i se realizeaza prin caracterizare directa
un portret fizic vag: ochii caprii in care se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi
departe ca semn al ingrijorarii pentru barbatul care nu i se intorsese acasa.
Intre Vitoria si Nechifor este o relatie veche de 20 de ani, chiar daca aveau copii
mari. Nu marturisea nimanui din timiditate sentimentele profunde pentru sotul ei, poate
doar greierului din vatra.
Calatoria pe care o va face are un scop: sa-l gaseasca pe cel disparut pentru a-i
face randuielile de inmormantare. Din semnele care i se arata, femeia stie de la icneput ca
sotul ei e mort si totusi speranta o indeamna sa parcurga un itinerariu de initiere. Este
foarte hotarata in a-si atinge acest scop: n-am sa am odihna cum n-are apa Tarcaului pan
a ce nu l-oi gasi, ca eu am trait pe lumea asta numai pentru omul meu. Dragostea pentru
Nechifor si hotararea de a afla adevarul reprezinta coordonatele esentiale ale personalitatii
ei. Alte trasaturi se vor contura pe parcursul drumului in relatia cu personajele intalnite in
cale. Munteanca este apriga muiere, inteligenta, rabdarea, completandu-se cu
respectarea datinilor. Drz, tenace i discret n marea ei suferin, Vitoria este sortit
s-i aduc celui mort, prin ritual, binecuvntarea din urm i rugciunile de care n-a avut
parte.
Nechifor Lipan este un personaj secundar al romanului ce intra in relatie cu
celelalte personaje prin procedeul retrospectivei. El este construit ca personaj din amintiri
sau evocari de intamplari la care a participat si el. Personajul a fost inspirat de ciobanasul
mioritic. Este caracterizat direct de autor si de alte personaje: avea mustata neagra,
sprancene aplecate peste ochi, era indesat, purta cojoc din mile cu chimir. Haina ii era

lunga pana la genunchi. Crajmarul Macovei si-l aminteste cu placere, numindu-l vrednic
roman, dar pastra si un aer de mister deoarece umbla la drum asupra noptii. Tot el il
numeste mester la vorba pentru ca stia a spune frumos povestiri. Isi iubea familia, era un
om harnic, un bun gospodar, dar cateodata, ca stalp familial era aspru atat cu copiii cat si
cu nevasta.
Adevrata fa a lui Nechifor este ns cea simbolic i aceasta deriv din
Mioria: moartea este a lumii mireas, fiindu-le dat tuturor oamenilor. Nechifor (care sa nlat n soare) se ntoarce n marele Cosmos (din care fiina uman se rupe prin
natere). In acest mod, el devine Om universal i personaj-sum a lumii.
Nechifor simbolizeaz sacrul convertit n profan (cci ntiul nume era al marelui
mucenic Gheorghe). Boala din copilrie i botezul pgn (Cobzria i-a suflat pe frunte
descntnd i i-a schimbat numele) marcheaz trecerea sacrului n materie; astfel, cel
care moare n rp este ipostaza profan a lui Nechifor.
Din aceast pricin, n momentul gsirii osemintelor, Vitoria l strig pe numele su
adevrat (Gheorghi), reiterndu-l n condiia prim i facilitndu-i ntoarcerea, prin gura
de rai, n spaiul sacru.
Atat Vitoria cat si Nechifor coboara din balada pastorala Miorita, asa cum se
sugereaza si in moto-ul romanului (Stapane, stapane, / Mai chiama s-un cane). Ca si
maicuta batrana care-si cauta fiul ucis, Vitoria Lipan traieste un puternic zbucium interior,
traversand iarna cu sentimentul tot mai acut al mortii lui Nechifor.
Lungul drum al Vitoriei constituie o replic pmntean la marea cltorie a lui
Nechifor. Simbolic, acesta ncepe ntr-o zi de vineri, la rsritul soarelui i se ncheie, n
scena praznicului, odat cu apusul.
Ziua ritualic a Vitoriei include toate cele trei mari momente ale vieii: botezul (La
Borca a czut ntr-o cumtrie), nunta (La Cruci a dat de nunt) i nmormntarea.
Numele lui Nechifor este de origine greceasca, Nike-phoros insemnand "purtator de
victorie", iar numele Vitoriei este forma regionala de la Victoria. Se poate afirma, asadar,
ca Vitoria si Nechifor alcatuiesc un cuplu ce simbolizeaza, si onomastic, triumful iubirii
asupra dramei existentiale a omului si asupra raului din sufletul omenesc, deoarece
"lumea asta-i mare si plina de rautati". In romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu realizeaza
o uniune deplina a sufletelor celor doi soti, care comunica nu numai in timpul vietii, ci mai
ales dincolo de moarte.
Att prin aciune, ct i prin cele dou personaje centrale, Baltagul pstreaz fiorul
cosmic al baladei din care este inspirat.