Sunteți pe pagina 1din 16

oare.2. Hartie.

Ziare curate, tiparituri, reviste, carti vechi, ambalaje de carton de la


detergenti, pantofi etc., fotocopii de la birou. Pastrati hartiile pentru reciclat uscate,
iar atunci cand leduceti la centrul de reciclare ambalati-le in hartie si legati-le cu
sfoara.3. Ambalaje de plastic. Pet-uri, pungi de plastic, recipienti de detergenti.
Ambalajele trebuie triate pungile fosnitoare se recicleaza intr-un fel, cele normale
in alt fel. Se gasesc foarte greu centre stradale care sa le recolteze.4. Cutii de
metal. De la bauturile racoritoare, bere, conserve. Metalul poate fi reciclat la
nesfarsit.5. Uleiul de motor si anvelopele. Uleiul de motor este foarte toxic, nu il
aruncati in canalizare!6. Bateriile auto, acumulatorii etc. Continutul acestora este
deosebit de toxic. Este ideal sa incercati sa gasiti un centru de reciclare.7. Cartusele
de la imprimantele laser si inkjet. Majoritatea firmelor furnizoare de toner pentru
imprimante au serviciu de reciclare a cartuselor. Pentru cartusele uzate primiti bani!
Ce nu se poate recicla Materialele ceramice Spray-uri Ambalajele materialelor toxice
(de exemplu, de la anumite vopseluri) Abtibildurile, servetelele, hartia cerata, hartia
de fax Partile metalice atasate magnetilorCateva aspecte relevante privind
reciclareaPET-urilor 20 butelii de PET de 2 litri cantaresc circa 1 kg. 5 butelii de 2
litri sunt suficiente pentru a realiza fibre pentru un tricou mare. 20 butelii de 2 litri
sunt suficiente pentru umplutura unei jachete de iarna. 20 butelii de 2 litri sunt
necesare pentru fabricarea unui filtru. 35 butelii de 2 litri sunt necesare pentru
realizarea unui sac de dormit. 60 butelii de 2 litri sunt necesare pentru 1 mp de
carpeta.Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilorIn ce consta afacerea?
Afacerea consta in colectarea si procesarea acestor deseuri, rezultatul fiind fulgi sau
flexuri de polietilena care constituie materia prima pentru realizarea granulelor de
plastic din care se fabrica diverse obiecte si ambalaje. In Romania exista 270 de
societati capabile sa colecteze, sa prelucreze si unele chiar sa recicleze deseurile
din mase plastice.Dintre acestea, 80% se ocupa doar de colectare si procesare si
doar 20% au si posibilitatea de reciclare, obtinand granule sau chiar diverse
produse. Cele mai multe unitati se afla concentrate in zona Bucuresti-Ilfov, iar alte
regiuni, precum Teleormanul de exemplu, nu dispun nici macar de o firma de
colectare.Pentru demararea activitatii sunt necesare urmatoarele dotari: a) un
camion pentru aducerea deseurilor de la producatori si de la cei care le colecteaza
12.000 de euro b) o moara care macina deseurile, din care rezulta fulgii, care costa
in jur de 18.000 de euro la mana a doua c) un motostivuitor pentru transportul
balotilor de deseuri, a sacilor si a containerelor cu flexuri in jur de 3.500 de euro.
In afara acestor utilaje, este necesara construirea sau inchirierea unei hale de
depozitare si procesare de cel putin 150 mpsi a unui teren betonat de cel putin 500
mp pentru depozitarea deseurilor, precum siutilaje de cantarire, transport si
manipulare a deseurilor. Indeplinirea acestor conditii asigura obtinerea autorizatiei
de functionare. Astfel, o suma rotunda pentru a putea lansa o afacere de colectare
si reciclare a deseurilor ar fi de cel putin 50.000 de euro. Iar pentru realizarea unei
activitati complete de colectare, procesare si reciclare a deseurilor din plastic, este
nevoie si de achizitionarea unei instalatii pentru obtinerea de granule, pretul mediu
al unei astfel de instaltii la mana a doua fiind in jur de 40.000 de euro.Un PET are

patru componente: 1) recipientul in sine, din polietilena tereftalata (de aici si


numele); 2) dopul, din polietilena de inalta densitate; 3) eticheta, care poate fi din
hartie sau material plastic si 4) adezivul. Fiind insa destul de voluminos, el trebuie
presat cu un utilaj special pentru a fi transportat si depozitat cu usurinta, de aceea
dopul se scoate si se colecteaza separat.Un PET de doi litri cintareste 50 grame,
deci sunt necesare 20 de bucati pentru a face un kilogram, adica cca 20.000 de
bucati pentru 1 tona, pentru care se incaseaza cca 300 de lei. De asemenea,
recipientele trebuie sa fie sortate pe culori: transparent, albastru, verde si maro.
Apoi se spala, se indeparteaza etichetele si adezivul, pentru a se obtine un
produscat mai pur si se usuca. Abia in acest moment ele sunt macinate intr-o moara
speciala, dincare rezulta fibre PET. In urma reciclarii se obtine materie prima
secundara care, in combinatie cu granulele de polietilena veritabila, poate fi folosita
doar pentru realizarea unor produse sau ambalaje din plastic in scop nealimentar.
Pentru ambalarea produselor alimentare, trebuie realizata o fata interioara a
ambalajului, din materie prima care nu a mai fost folosita. Idei de afaceri:
Colectarea si reciclarea PET-urilorEtapele activitatii: Colectare PET-uri Sortare
(sunt selectate doar ambalajele din polietilena tereftalata) Macinare (in urma
acestei etape rezulta fulgi de PET)
Curatare fulgi (se sufla aer pentru indepartarea murdariilor si a resturilor de
etichete, se spala in apa cu diverse solutii de curatare pentru eliminarea
adezivului) Clatire Uscare Ambalare fulgi si livrare la companiilor producatoare
de mase plastice. PET-urile colectate initial reintra astfel in circuit.Reciclarea se
poate face de un numar limitat de ori, materialul pierzandu-si proprietatile initiale
pe parcursul procesului de reciclare, lucru datorat particulelor de murdarie,
contaminarii si modificarilor care apar la nivel molecular. Din acest motiv, la fiecare
reciclare se adauga cantitati mici de materii prime brute pentru a imbunatati
calitatea produsului finit. Pentru obtinerea unui kilogram de PET este nevoie de
energie si de aproximativ doua kilograme de petrol.Idei de afaceri: Colectarea si
reciclarea PET-urilorStiati ca... sticla PET a fost patentata in 1973 de catre
Nathaniel Wyeth? prima sticla PET a fost reciclata in 1977? in 1978,
producatorii au redus greutatea unei sticle de doi litri cu aproximativ 29%, de la 68
grame, la 48 grame ? PET-ul reciclat poate fi folosit pentru a fabrica noi produse:
covoare, mochete, material pentru tricouri, incaltaminte, pulovere si jachete, genti,
umplutura pentru haine de iarna sau saci de dormit si chiar jucarii ? recicland o
tona de sticle de PET se economisesc aproape 6,8 metri cubi spatiu de depozitare in
gropile de gunoi? recicland o sticla de plastic se economiseste suficienta energie
pentru ca un bec de 60W sa functioneze timp de 6 ore? cantitatea de PET-uri
reciclata la nivel european este de cca 320.000 de tone pe an?Legea romana nu
prevede obligativitatea reciclarii deseurilorIn Romania, spre deosebire de tarile din
Vest, reciclarea ambalajelor PET nu este obligatorie. In Germania, spre exemplu,
compania Coca-Cola isi colecteaza propriile flacoane de pe piata, prin intermediul
distribuitorilor. De asemenea, in Germania, Italia sau Franta, cei care nu separa
gunoiul menajer de PET sunt amendati. Sticlele PET nefiind degradabile, statul

roman ar trebui sa impuna producatorilor o taxa pentru colectarea ambalajelor.


Acest lucru ar urma sa fie reglementat printr-un act normativ caresa implice si
administratiile locale si care sa oblige populatia sa separe gunoiul menajer de
sticlele PET. Langa pubelele de gunoi din magazine, restaurante, parcuri, primariile
ar trebui sa amplaseze saci sau alt tip de pubela speciala pentru sticlele din plastic,
care sa fie livrate fabricilor de reciclare.Potrivit datelor adunate de Comisia
Nationala de Reciclare a Materialelor din cadrul Ministerului Industriei, gradul de
recuperare a deseurilor din plastic din Romania este de
doar 7%, fata de o medie europeana de 25%, acest tip de deseuri avand de altfel
cel mai mic procent de recuperare dintre toate celelalte tipuri de deseuri (cupru
39%, aluminiu 33% hartie si carton 23%).Autorizarea activitatilor de colectare si
reciclare a deseurilorSocietatile comerciale care vor sa obtina autorizatia de
achizitie a deseurilor neferoase reciclabile trebuie sa indeplineasca cumulativ o
serie de conditii prevazute in normele metodologice de aplicare a Ordonantei de
Urgenta a Guvernului nr.11/2001 elaborate de Ministerul Industriei si Resurselor.
Unele dintre aceste conditii le-am enumerate deja: sa detina in proprietate, sau in
chirie, atat platforme betonate de cel putin 500 mp, cat si spatii de depozitare
inchise (hale) de cel putin 150 mp, mijloace de cantarire, de manipulare, transport
intern si transport marfa. De asemenea, societatile respective trebuie sa aiba cel
putin 30 de angajati incadrati cu contract individual de munca, pe perioada
nedeterminata.Societatile care solicita autorizatia de achizitie a deseurilor
neferoase vor depune la registratura Ministerului Industriei un dosar cu urmatoarele
documente obligatorii: cerere-tip certificatul constatator original emis de
Registrul Comertului, din care sa rezulte datele de identificare ale solicitantului,
capitalul social, obiectul de activitate si punctele de lucru declarate copie dupa
codul fiscal autorizatie de mediu (copie) pentru fiecare punct de lucru autorizatia
de protectie a muncii (copie) extras din balanta analitica a mijloacelor fixe la
sfarsitul lunii precedente declaratia de impunere pe anul in curs si situatia
personalului angajat pe perioada nedeterminata la finele lunii precedente, vizata de
inspectoratul teritorial de munca.Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PETurilorSubventie redusa la jumatateFirmele care recicleaza deseurile de ambalaje de
plastic (PET) primesc 0,4 lei pentru fiecare kilogram, in baza unor contracte de
finantare incheiate cu Administratia Fondului pentru Mediu.Pentru a beneficia de
suma mentionata, firmele beneficiare trebuie sa dovedeasca faptul ca ambalajele
de plastic au fost prelucrate si transformate, prin reciclare, in materie
primasecundara sub forma de fulgi, granule sau alte produse. Suma va fi utilizata
numai pentru plata deseurilor de ambalaj achizitionate de la firmele autorizate si
care colecteaza, la randul lor, ambalajele de la populatie. "Prin acest circuit
financiar, cei 0,4 lei platiti pentru colectarea deseurilor ajung in buzunarul
cetateanului care preda deseurile PET la centrele de colectare", precizeaza
Executivul. Pana de curand, suma oferita pentru un kilogram de deseuri de plastic
era de 0,96 lei. Guvernul justifica scaderea cuantumului acestei sume prin faptul ca
si taxa de mediu platita de producatorii si importatorii de bunuri ambalate a fost

micsorata de la 1 leu pe kilogram la 0,5 lei pe kilogram. Taxa de mediu se plateste


numai daca obiectivele anuale
de valorificare si reciclare nu sunt indeplinite. Pentru dezvoltarea sistemului de
colectare a deseurilor de ambalaje PET postconsum in vederea reciclarii, Guvernul a
alocat din Fondul de mediu, pentru 2008, 18 milioane de lei (180 de miliarde lei
vechi).Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilorDe stiut: In 2007,
americanii au baut aproape 50 de miliarde de PET-uri cu apa, dar au reciclat doar
23% din cantitatea de ambalaje rezultata. Aceasta inseamna ca 8 din 10 PET-uri au
ajuns la gropile de gunoi; In SUA, apa imbuteliata costa intre 1 si 4 $ galonul (3,8
litri). 90% din aceasta suma inseamna butelia, dopul si eticheta; Conform datelor
Beverage Marketing Corp, in 1976 un american a consumat in medie 6litri de apa
imbuteliata. In 2007, consumul a ajuns la 107 litri; Pentru producerea ambalajelor
PET consumate de americani intr-un an e necesara o cantitate de 1,5 milioane de
barili de petrol. Cam cat consuma 100.000 de automobile; In 2007, americanii au
cheltuit pea pa imbuteliata 16 miliarde $. Mai mult decat pe iPod-uri sau bilete de
cinema; PET-urile au nevoie de 700 de ani pana sa inceapa sa se descompuna;
Daca toti locuitorii New York-ului ar renunta pentru o saptamana la apa imbuteliata,
s-ar evita aruncarea a 24 de milioane de PET-uri in gropile de gunoi.Idei de afaceri:
Colectarea si reciclarea PET-urilorFactori de risc1. Dotari obligatorii pentru
depozitare si productieCea mai importanta problema care ar putea impiedica
functionarea afacerii o constituie indeplinirea cerintelor legale privind dotarile
necesare depozitarii deseurilor si masinile cu care acestea se transporta. Trebuie
deci sa va asigurati ca dispuneti de suficiente fonduri pentru inchirierea unei hale si
a unui teren betonat de productie si depozitare. Astfel de locatii sunt destul de usor
de gasit, in special in cadrul uzinelor si fabricilor de stat, care dealtfel sunt obligate,
potrivit legii, sa inchirieze sau chiar sa vanda activele nefolosite intreprinderilor mici
si mijlocii. De altfel, majoritatea intreprinzatorilor care se ocupa cu reciclarea
deseurilor din plastic au inchiriat spatii si hale nefolosite apartinand unor
intreprinderi de stat, la preturi foarte avantajoase, 1-2 euro/mp, in functie de locatie
si de dimensiuni. Un alt factor de risc cu care s-ar putea sa va confruntati este
gasirea unor cantitati suficiente de deseuri din plastic. Pentru colectarea acestor
materiale cu o arie de raspandire extrem de larga, mai ales in cazul sticlelor PET,
este nevoie de cheltuieli destul de importante, mai ales pentru transportul acestora.
De asemenea, nu exista in prezent nici un sistem organizat de colectare separata a
deseurilor din plastic, astfel ca pentru inceput este recomandabil sa va orientati
spre sursele primare de producere a deseurilor, cum ar fi fabricile care produc
ambalaje si alte produse din
plastic. De aici puteti sa obtineti deseuri chiar si gratis, daca nu aveti concurenta,
avand asigurata o cantitate sigura la termene precise.Idei de afaceri: Colectarea si
reciclarea PET-urilor2. O marfa cautata doar la exportO a treia problema ar fi
absenta unor clienti pentru marfa produsa, adica fie flexurile de polietilena rezultate
in urma macinarii, fie granulele de plastic care constituie materia prima pentru

realizarea produselor din acest material. Problema este determinata de faptulca in


Romania exista putini producatori care dispun de tehnologia necesara folosirii
acestor deseuri, chiar daca acestea sunt foarte cautate de firmele straine, fiind cu
aproximativ 50% mai ieftine decat materia prima originala, la calitati comparabile.
Pentrugasirea unor clienti externi, preferabili dealtfel celor interni, intrucat este
vorba de export,caz in care obtineti si unele scutiri de taxe, puteti recurge la baza
de date a asociatiilor profesionale si la firmele cu experienta din Romania, precum si
la cele din strainatate.Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilorFactori de
succes1. Procurarea unor cantitati mari de deseuri din cat mai putine
surseColectarea si reciclarea deseurilor este o activitate extrem de simpla, pentru
care nu este nevoie de nici o specializare, succesul depinzand in principal de
capacitatea de a gasi si a colecta materialele din plastic. Tehnologia de prelucrare a
acestora este extrem de simpla,iar materia prima rezultata este foarte cautata de
producatorii de mase plastice. Pentru ca deseurile din plastic sunt extrem de ieftine,
iar uneori chiar nu costa nimic pentru a le colecta, principalele cheltuieli de
productie constau in transportul acestora, inchirierea spatiului de depozitare si cele
de productie. Pentru a fi siguri ca activitatea va avea profit, trebuie doar sa va
asigurati ca strangeti o cantitate suficient de mare de deseuri dintr-unul sau mai
multe locuri apropiate, pentru a umple un camion obisnuit, in care incap
aproximativ doua tone de deseuri din plastic. Aceasta presupune semnarea unor
contractecu producatori de mase plastice care elimina cantitati mari de deseuri,
precum si cu firmele de salubrizare care colecteaza deseuri de la institutiile si
locurile publice in care se consuma cantitati mari de ambalaje din plastic.2.
Colectarea sticlelor PET de la populatieO modalitate de succes pentru strangerea
sticlelor PET de la populatie ar putea consta in colaborarea cu administratiile locale
sau chiar cu firmele sau persoanele care se ocupa cu curatenia in blocuri, care ar
putea strange cantitati importante de sticle goale in niste saci speciali. Colectarea
sticlelor PET fiind acum aproape inexistenta, inceperea unui programeficient de
acest tip ar avea mare succes, dat fiind cantitatea extrem de mare a acestui tip de
ambalaje existente mai ales in marile orase.
Tipuri de mase plasticeExista cca 50 de tipuri de mase plastice, dintre care cele mai
uzuale sunt:1. Polietilen tereftalat (PET/PETE/PETP)Proprietati: Claritate
(transparenta), rezistent, durabil, solid, bariera pentru gaz si umiditate, retine
carbonatarea, rezistent la caldura.Produse: Butelii (sticle) plastic bauturi
nealcoolice, apa, suc, bere, sifon (apa carbogazoasa), sos picant (ketchup) si ulei.
Borcane unt de arahide, muraturi, jeleu si gem(dulceata). Film (folie) si tavi pentru
alimente preparate la cuptor, curele (benzi, chingi) de legat si containere alimentare
sau nealimentare. Fibre, saci pentru pastrare si transport imbracaminte, folie si
placi, containere pentru alimente si bauturi, covoare, curele (benzi, chingi) de legat,
lana tocita, butelii (sticle, flacoane), jachete scamosate, folie pentru retentia solului,
filtre.Observatii: Pentru reciclare, spalati si aplatizati containerele din PET (puteti
lasa etichetele, nu insa capacele); nu reciclati sticle de produse petroliere (ulei de
motor, de exemplu), de pesticide sau ierbicide.2. Polietilena de mare densitate

(HDPE)Proprietati: bariera pentru umiditate, rigiditate, rezistenta, durabilitate,


rezistenta la chimicale, permeabil la gaz, usor de procesat si usor de
prelucrat.Produse: Butelii (sticle) de lapte, apa, suc, cosmetice, sampon, detergent
lichid pentru vesela si lenjerie, inalbitor, recipiente iaurt si margarina, cutii cereale,
carne, navete, pungi, saci si sacose Butelii (sticle, flacoane) colorate de detergent
lichid pentru vesela si lenjerie, balsam de rufe, sampon, ulei de motor si butelii
(sticle, flacoane) transparente de lapte si apa; tevi, cosuri, navete, ghivece de flori,
margini (borduri) de gradina, folie si placi, lazi de gunoi (reciclare), mobilier din
plastic (scaune, banci), casute pentru caini, produse lumber (compozit plastic si
lemn), dale, masa picnic, cutie postala, garduri, containere, lazi pentru compost,
granule.Observatii: Rezistenta chimica il face potrivit pentru ambalaje casnice si
produse chimiceindustriale ca detergenti si inalbitori. Butelia cu pigment (colorant)
are o mai buna rezistenta la crapare decat cele fara pigment.3. Policlorura de vinil
(PVC)Proprietati: Versatilitate, claritate (transparenta), usor de amestecat,
rezistenta, durabilitate, rezistent la grasimi, ulei si chimicale, caracteristici de
curgere si proprietati electrice stabile.Produse: Ambalaje transparente alimentare
si nealimentare, tuburi medicamente, izolatiifire si cabluri, folie si placi, produse din
industria constructiilor ca tevi, fitinguri, aparatori, dale, benzi transportoare si
ferestre; butelii (sticle, flacoane), pungi pentru sange, produse din piele sintetica.
Ambalaje, legatura pentru foi detasabile (sina plastic indosariere), pardoseli,
panouri (casete), lambriuri, rigole, flaps noroi, folie si placi, dale si rogojini,
stergatoare de
picioare, dusumea elastica, tava (suport) casete si CD-uri, cutii electrice, izolatii
cabluri, semnale de trafic, furtun de gradina, liziera mobila pentru casa, butelii
(sticle, flacoane) pentru detergent vase, geamuri; dale, tigle, articole instalatii (tevi,
fitinguri), denivelari pentru viteza, capace (canale) pentru drumuri de acces
industriale.4. Polietilena de mica densitate (LDPE)Proprietati: Usor de procesat,
rezistent, durabil, flexibil, usor de lipit (la cald), bariera pentru umezeala.Produse:
Pungi (sacose) alimentare pentru paine si produse congelate, pungi (sacose) pentru
lazi/cutii haine, butelii (sticle, flacoane) comprimate pentru miere, mustar. De
asemenea, este folosita pentru producerea capacelor flexibile si este folosita in
aplicatii cu fire si cabluri electrice. Fibre, covoare, mobilier, caserole si tavi pentru
alimente, tevi si canalizari (rigole). Invelitori de transport, cutii de gunoi, dale,
mobilier, folie si placi, containere compost, butelii (sticle, flacoane) de suc natural
de lamaie, cutii de mustar, articole plastic-lemn (cherestea gard, etc.).5.
Polipropilena (PP)Proprietati: Rezistenta, durabila, rezistenta la caldura, chimicale,
grasimi (unsori) si ulei, bariera umezeala. Punctul inalt de topire face ca produsele
sa fie rezistente pentru umplerea cu lichide calde.Produse: Butelii (sticle, flacoane)
pentru ketchup, containere iaurt si margarina/unt, tuburi, flacoane de medicamente,
aplicatii textile ca covoare, sfoara, snur, franghie (funie,corzi), navete rigide si
componente auto. Carcase baterii auto, semnalizari lumina, cabluri baterii, perii
maturi, stergatoare gheata,palnie ulei, rastel pentru biciclete, greble, benzi de legat,
granule, placi, tavi, recipiente pentru iaurt siropuri.6. Polistiren (PS)Proprietati:

Versatil, izolator, claritate (transparenta), usor de prelucrat, punct relativ scazut de


topire.Produse: Ambalaje de protejare, containere, capace, pahare, sticle (butelii,
flacoane) si tavi, carcase CD, aplicatii de servire a alimentelor, tavi de expunere a
carnii, cartoane oua, flacoane aspirina, pahare, castroane, cutite. Termometre,
comutatoare lumina, izolatii termice, cartoane oua, orificii de ventilatie, tavi, rigle,
rame, ambalaje, cesti, farfurii (castroane), pahare expandate, ustensile (unelte)
diverse. Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilorIn fiecare zi, iesenii
arunca 25 de tone de ambalaje de tip PETwww.ziaruldeiasi.ro
In fiecare zi, un iesean arunca cel putin o sticla PET la gunoi. Zilnic se string 25 de
tone, iar anual 9.000 de tone. Din aceasta cantitate, doar una infima este
recuperate, restul zace la marginea orasului. In prezent, nici o asociatie de
proprietari din Iasi nu sorteaza deseurile, desi societatea Salubris acorda, in cazul
in care s-ar realiza acest lucru, o reducere de 10% a tarifului pentru strangerea
gunoiului. Reciclarea s-ar putea transforma,si in Iasi, intr-o afacere foarte profitabila.
O tona de sticle PET se vinde la export cu 550-600 de dolari, iar din 5 sticle reciclate
se pot face fibre pentru un tricou.600 de dolari tona de fulgiDar ce este acest PET?
Oficial, PET (Polietilentereftalat ) este materia prima obtinuta din titei crud si gaze
naturale, din care se produc, de obicei, sticle pentru bauturi. Neoficial, PET-ul este
inamicul numarul doi al mediului, dupa noxele eliminate in atmosfera. Ajunsa in
mediu, o sticla PET se biodegradeaza in 1.000 de ani, in timp ce unui cotor de mar ii
trebuie doar 3 luni.In tarile din Europa de Vest exista un intreg sistem de reciclare.
Buteliile PET sint colectate de la agentii economici si de la populatie, sortate si
transformate in noi bunuri. Din deseurile PET se produc fulgi curati care pot fi
exportati ca atare (la un pret de 550-600 dolari tona) sau vinduti in tara, sub forma
de fibre sau aliaje, industriilor prelucratoare. De exemplu, din 20 de PET-uri de 2 litri
se poate obtine captuseala pentru o jacheta de iarna, iar 35 de sticle ajung pentru
realizarea unui sac de dormit. Mai mult, din PET-urile reciclate se pot obtine folii
pentru izolarea acoperisurilor, componente pentru industria auto, pentru corpurile
de iluminat si altele.Subventii pentru cei care colecteazaToate acestea ar fi posibile
cu putina vointa si citeva investitii. Mai mult, Statul chiar sprijina reciclarea si ofera
o subventie de 0,4 lei pe kilogram celor ce vor dori sa colecteze acest tip deseuri. In
momentul de fata, o singura firma din Iasi poseda o instalatie de reciclare a PETurilor. La Terom instalatia dateaza de dinainte de 1989. "Noicolectam sticle fara
capac si fara guler pe care le luam de la populatie cu 0,8 lei pe kilogram, insa pina
acum lumea nu se prea inghesuie sa le vinda. La noi aceste sticle sint transformate
in fibre pe care le vindem in tara, unor producatori de mochete, confectii si nu
numai. De asemenea, incercam sa ii educam pe cei mici, prin programe scolare sa
devina mai responsabili. Am mers deja la Scoala Mihail Sturza de unde am colectat
60 kilograme de PET-uri, iar scoala a cistigat si 50 de lei", ne-a spus Vasile Ciobanu,
responsabil la Terom in problema deseurilor colectate.Cautam parteneriRemat se
ocupa deocamdata doar cu colectarea deseurilor de tip PET. "Noi nu avem instalatii
de reciclare efectiva. Din aceasta cauza vindem firmei Green Tech din Buzau toate
siclele colectate. Din punctul asta de vedere nu e o afacere foarte profitabila, pentru

ca cei din Buzau ne dau doar 100 dolari pe tona, ceea ce este foarte putin. Sintem
dispusi sa incepem un parteneriat cu orice firma care ar avea o instalatie de acest
fel. Noi le colectam, iar ei le vor recicla", a spus Constantin Comanescu, proprietarul
Remat.
Lipsa de educatie si de vointaIn fiecare an, din cele aproximativ 200.000 tone de
deseuri colectate de Salubris, 4,2 %, adica aproape 9.000 tone, sint PET-uri. In zona
Podul de Piatra s-au amplasat containere de gunoi pentru categorii de deseuri:
sticla, plastic, hartie etc. Cu toate acestea, deseurile colectate din acel punct sint ori
in cantitati foarte mici ori, ori nu sint sortate pe categorii. Foarte multe asociatii de
locatari nu stiu ca Salubris ofera o reducere lunara de 10 % la factura totala pentru
gunoi daca folosesc containerele ecologice oferite gratuit."Este teribil ce se
intimpla. Iesenii, si romanii in general, nu constientizeaza faptul ca aceste sticle se
degradeaza abia in 1.000 de ani si daca am fi isteti le-am putea refolosi si am scapa
de multe probleme. Nici asociatiile de locatari nu se inghesuie sa ia de la noi,
gratuit, containere ecologice. Asociatiile de locatari nu trebuie sa faca decit doua
lucruri: sa vina sa ne ceara containerele ecologice gratuite si in fiecare luna sa puna
sticlele de plastic intr-un container si celelalte deseuri in altul. E foarte simplu. Daca
vor face acest lucru vor avea o reducere a facturii cu 10%", ne-a declarat Dorinel
Zeciu, director Salubris.Din cele aproximativ 1.042 de asociatii de locatari din
judetul Iasi, mai putin de 20 au cerut aceste containere ecologice. Insa nici una nu a
reusit sa le folosesca cum trebuie. "Foarte multi ieseni nu au inteles cum trebuie
folosite si au aruncat in containere tot felul de gunoiaie, desi ar fi trebuit sa puna
intr-un container doar deseurile din plastic si in altulrestul. Desi traim intr-un oras
universitar, Iasul sufera de mare lipsa de educatie si de vointa", ne-a spus Ioan
Rata, presedintele Grupului Asociatiilor de Proprietari si Locatari din toata
Moldova.Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilorLegislatie in domeniu
Legea protectiei mediului nr. 137/1995 Hotarare nr. 162 din 20 februarie 2002
privind depozitarea deseurilor Hotarare nr. 856 din 16 august 2002 privind
evidenta gestiunii deseurilor Hotararea guvernului nr. 210 /2007 pentru
modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar
in domeniul protectiei mediului Ordonanta de urgenta nr. 16 din 26 ianuarie 2001
privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Hotarare nr. 166 din 12
februarie 2004 pentru aprobarea proiectului dezvoltarea sistemului de colectare a
deseurilor de ambalaje pet postconsum in vederea reciclarii Ordonanta de urgenta
nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului Ordin nr. 1147 din
12/10/2002 aprobarea normativului tehnic privind depozitarea deseurilor construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri
Hotarare nr. 1357 din 27 noiembrie 2002 pentru stabilirea autoritatilor publice
responsabile de controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de
deseuri Ordin nr. 867 din 30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care
trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe
lista nationala

de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri Ordonanta de urgenta


nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deseurilor Hotarire nr. 155 din 8 martie
1999 introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al
deseurilor Ordin nr. 118 din 2 martie 2004 pentru aprobarea procedurii de
reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul romaniei Ordin nr.
880 din 20 decembrie 2004 procedura de raportare a datelor referitoare le ambalaje
si deseuri de ambalaje Ordin nr. 338 din 13 august 2004 pentru aprobarea
procedurii si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice in vederea preluarii
responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare si reciclare a
deseurilor de ambalajeIdei de afaceri: Colectarea si reciclarea PET-urilorFirme care
activeaza in domeniul reciclarii ambalajelor din plasticSurse: www.green-report.ro,
www.adevarul.ro, www.business-adviser.ro1. Greentech S.A., din Buzau a fost
infiintata in 2002. Are 240 angajati si este specializata in reciclarea PET-urilor
postconsum si utilizarea pulberilor rezultate pentru fabricarea foliilor, buteliilor de
plastic sau chiar a obiectelor de imbracaminte. Greentech S.A. lucreaza in prezent
cu mai mult de 100 de colectori ai ambalajelor din plastic tip PET si are o capacitate
lunara de procesare de peste 1.200 tone. Conform datelor oferite de Greentech S.A.,
plasticul se afla printre cele mai putin reciclate materiale din Romania, cei mai activi
reciclatori fiind cei din Mures si Craiova, la polul opus fiind situate judetele Cluj si
Constanta."Am inceput activitatea de productie in 2003, spune Cristinel Dobrota,
director general al fabricii Desi de procesat puteam procesa 1.200 de tone de
deseuri, nu foloseam capacitatea la maximum pentru ca nu aveam de unde sa
colectam o asemenea cantitate dedeseuri. Am inceput prin a colecta in jur de 150
de tone, deci 10% din capacitatea de procesare. Aceasta situatie a tinut tot anul
2003, in aceasta perioada lucrand in pierdere. In prima parte a lui 2004, am inceput
sa procesam pana la 300 de tone, deci ajungeam pana la 20%. Dar abia in a doua
jumatate a anului 2004, cand a venit programul de finantare de la Fondul pentru
Mediu, cand se platea o anumita suma pentru fiecare kg de PET reciclat de la
persoane fizice, am primit un balon de oxigen." Pe langa lipsa materiei prime, o alta
problema a reprezentat-o calitatea acesteia. "Din cantitatea colectata inregistram
pierderi de 25%-30%. Diferenta era data de murdaria din si de pe sticle, eticheta,
dopul, dar in special murdaria. Ganditi-va ca o sticla de 2 litri are 57 de grame. Sa
zicem ca o aruncam pe jos, in praf. Cateva grame se vor lipi de ea, iar asta poate
inseamna cateva procente bune: 7-8% poate chiar 10%. Sau poate fi vorba despre
lichidul care ramane in sticla iarasi cateva procente. Cumulat se poate ajunge si
pierderi de 30%. Deci din 1.200 de tone, raman aproximativ 850-900 de tone de
materie prima secundara obtinuta din PET reciclat", povesteste Cristinel Dobrota.
Problema de fond este ca grosul deseurilor se gaseste in gunoiul menajer. Iar in
lipsa unuisistem de colectare selectiva (plastic, hartie, sticla), adunarea din gropa
de gunoi nu este oafacere pentru reciclatori. Teoretic, fiecare administratie locala
este obligata sa aiba pus la punct un sistem de colectare selectiva. Practic insa,
sunt putine sanse ca primariile sa investeasca in aceste sisteme, atata timp cat nu
sunt constranse. In prezent, numai 1,3 milioane de romani au acces la un sistem de

colectare selctiva, in 21 de localitati. Colectarea selectiva a deseurilor ar fi primul


pas, si poate cel mai important, pentru desfasurarea fara probleme a activitatii de
reciclare. Cristinel Dobrota: "Dar un om obisnuit, constiincios, care ar vrea sa
recicleze, din pacate nu poate sa o faca. Pentru ca desi presupunand ca ar depozita
selectiv gunoiul, vine masina de la salubrizare care pune tot gunoiul intr-un loc. Iar
ca sa mergem cu sacosa de gunoi la un centru de colectare, cel putin un kilometru,
nu este convenabil pentru nimeni si nici nu are nimeni timp. Nu putem spune ca
asteptam ca oamenii sa vina cu gunoiul la un centru. Noi ar trebui sa avem grija ca
la fiecare bloc, in fiecare zona unde exista tomberoane de gunoi, sa punem cosuri
pentru fiecare tip de material reciclabil (de regula sunt patru: plastic, hartie,
biodegradabil si sticla) si, prin metode coercitive, sa-i si fortam pe unii dintre ei. Intro tara din Vest, daca nu se face selectiv colectarea,adica daca nu ai pus deseul
biodegradabil la deseuri biodegradabile, sau cel reciclabil la cele reciclabile, ramai
cu gunoiul in fata casei sau, daca este luat, trebuie sa platesti mult mai mult. Omul
ar trebui sa stie ca daca amesteca deseul reciclabil cu gunoiul de la bucatarie si il
duce la cosul de gunoi, nu vine salubritatea sa i-l ia. Sau daca il ia, in loc sa
plateasca 10 lei, trebuie sa plateasca 500 de lei."Din 2003 exista la Fondul pentru
Mediu o taxa care se plateste de producatori pentru introducerea pe piata a
ambalajelor de plastic, vreo 5.000 de lei vechi pentru fiecare kg. Dar Fondul pentru
Mediu este o institutie de stat. Banii pe care ii colecteaza sunt distribuiti unde
considera Guvernul, nu neaparat in activitati care sa dezvolte ecologia. In Europa,
institutia care gestioneaza fondurile de mediu le redirectioneaza astfel incat sa
implineasca strict scopul pentru care au fost colectati acesti bani. De exemplu, banii
care vin de la producatorii de ambalaje se duc in dezvoltarea sectorului de colectare
si reciclare a acestor ambalaje. In acele tari, acest sistem chiar functioneaza si da
rezultate. La noi, in Romania, sistemul nu prea functioneaza, as putea spune chiar
ca se fac colectare si reciclare de plastic, de PET in speta, aproape integral prin
eforturi private". "Acum, in Romania, as putea spune ca exista afaceri mult mai
profitabile decat reciclarea. Eu, daca ar fi sa o iau de la capat acum, m-as orienta
catre alta afacere. In 2005 am avut o cifra de afacere de 200 de miliarde de lei
vechi, adica vreo 6 milioane de euro, si un profit de vreo 200.000 de euro. In 2006,
am avut o cifra de afaceri de 310 miliarde de lei vechi, vreo 9 milioane si ceva de
euro, cu profit de vreo 200 si ceva de miide euro. Asta nu o poti numi afacere
profitabila."Greentech preia sticle PET presate in baloti (cu etichete, dopuri,
nesortate pe culori si nespalate), la pretul de 120 $, fara TVA. Transportul este in
sarcina Greentech. Societatile care nu au in dotare presa pentru balotat PET-uri pot
sa o cumpere sau sa o inchirieze de la firma.
Persoanele fizice si societatile comerciale care doresc sa se lanseze in activitatea de
colectare se pot adresa direct societatii. Adresa: Buzau, Str. Aleea Industriilor; nr.17,
Tel:0238-725759 ; 725.769 Fax: 0238-725.796 E-mail: Greentech@lpi.ro2. Genial
Company din Oltenita a deschis, de cativa ani, o moara de PET-uri. Are o capacitate
de 500 de tone pe luna, dar incarcarea nu este mai mult de 60-70%. Firma s-a
implicat mai mult in activitatea de reciclare mase plastice, incepand cu anul 2006,

acoperind si domeniul reciclarii de mase plastice de tip LDPE, HDPE si PP. A reusit
astfel sa recicleze aproape toate tipurile de deseuri de mase plastice, largindu-si si
diversificandu-si capacitatea de reciclare, in urma achizitionarii unei linii de reciclat
materiale plastice de tip PE (polietilena), a unei instalatii de produs granule din PE si
uneiinstalatii de reciclare si spalare cu apa calda. "Pentru ca nu gasim suficienta
materie prima colectata in zona, suntem nevoiti sa mergem in toata tara. N-ar fi o
problema atat de mare, daca am gasi macar materie prima de calitate. Sticlele
murdare, colectate de la groapa de gunoi, inseamna pierderi pentru noi. Asa
ajungem ca, in final, costurile cu materia prima sa fie aproape 60%, ceea ce este
foarte mult pentru orice afacere", spune Robert Popescu, directorul de marketing.
Totusi, firma a investit 4,5 milioane de euro in modernizarea liniei de productie
pentru reciclarea peturilor, foliei si bidoanelor de plastic. Societatea beneficiaza de
o suprafata totala 30.000 mp, din care betonata 21.000 mp si aproximativ 4.170 mp
constructii. Genial Company poate colecta lunar peste 500 de tone sticle PET si 300
detone de deseuri de PE care sunt transformate, prin procesare, in aproximativ 400
de tone fulgi PET spalati, respectiv 250 de tone de granule reciclate din PE. Robert
Popescu: "In acest moment, desi parerea generala este cu totul alta, reciclarea in
Romania nu este o activitate profitabila datorita faptului ca materia prima vine
foarte murdara, nefiind aplicat principiul colectarii selective."3. SC. Green PET Prod
SRL, infiintata in 2004 in Bucuresti, se confrunta si ea cu lipsa deseurilor si cu
dezinteresul autoritatilor locale. Daniela Tudorache, director de marketing, explica:
"In desfasurarea acestei activitati de colectare direct de la populatie intampinam o
serie de obstacole si, cand spun asta, ma refer direct la relatia dintre noi, ca
societate privata, si autoritatile locale care nici macar nu vor sa auda de o altfel de
colaborare privind activitatea de colectare selectiva a deseurilor, in afara de
colaborarea pe care o au cu societatile de salubritate care au castigat licitatia in
sectorele Capitalei. Noi, ca societate, am inaintat adrese tuturor Primariilor de
sector, iar raspunsul lor a fost negativ in sustinerea acestei activitati sau a lipsit cu
desavarsire. Consider ca in ceea ce priveste colectarea selectiva a deseurilor in
Romania si pana ne vom alinia noi tarilor europene va mai trece ceva timp. O
solutie privind aceasta problema cred ca ar fi una extrema, Primariile ar trebui sa
aplice amenzi celor care nu doresc sa participe in sustinerea acestei activitati.."In
ciuda dificultatilor, Daniela Tudorache este totusi optimista: "Compania a reusit
totusi,pe durata anului 2005, sa recicleze si sa valorifice aproximativ 1.350.000 kg
de deseuri PET postconsum, iar pe durata anului 2006, 1.480.000 kg. In tara
noastra, colectarea
selectiva si reciclarea PET-urilor postconsum reprezinta o activitate de inceput, dar
statisticile indica un consum lunar de butelii PET in crestere, atat prin cresterea
consumului, cat si prin largirea gamei de produse a producatorilor. Coreland acest
lucru cu intentia noastra de a dezvolta un sistem de colectare eficient, estimam o
crestere lunaraa achizitiei si implicit a vanzarilor, deci a profitului societatii noastre.
Proiectul propus denoi sustine colectarea selectiva a deseurilor, avand ca scop final
reciclarea acestora, astfelincat, la ora actuala, am initiat colaborarea cu diverse

societati comerciale, scoli, asociatiide locatari, hoteluri, restaurante si alte institutii


publice privind separarea deseurilor pe categorii. Colectarea se face in recipienti pe
care i-am pus la dispozitia colaboratorilor nostri, noi avand resposabilitatea
colectarii de la sediul acestora a deseurilor de tip PET."4. Interplast, Giurgiu. Bogdan
Iancu, directorul firmei, a inceput afacerea de colectare si vindere a deseurilor din
materiale plastice in februarie 2001, la putin timp dupa ce a cunoscut, intamplator,
un specialist german in domeniul reciclarii, care conduce o puternica firma din
Germania. Pana in acel moment, Bogdan Iancu nu stia nimic despre reciclarea
materialelor plastice, dar norocul lui a fost ca stia limba germana, pe care a invatato dupa mai multi ani de munca in Germania. Insa nu este nevoie sa fii specialist ca
sa-ti dai seama ca in Romania piata reciclarii plasticului este in fasa, iar o investitie
de acest gen este sigura si profitabila, spune el. Astfel ca dupa ce s-a asigurat ca
afacerea este pe maini bune, germanul s-a intors dupa scurt timp in Romania cu
utilajele, banii si know-how-ul necesar pentru inceperea imediata a muncii.
Investitia a fost de aproximativ 300.000 DM (la vremea aceea), din care 100.000 DM
au costat utilajele, iar restul au fost investiti in inchirierea unei hale de productie de
aproximativ 400 mp, o suprafata betonata de 1.000 mp pentru depozitarea
deseurilor si un camion pentru transportul deseurilor. Activitatea este relativ simpla.
Dupa colectarea deseurilor, acestea se spala, manual sau cu ajutorul unei masini
speciale. Deseurile spalate se pun apoi in uscator, dupa care se toaca cu un tocator
special pentru diferite tipuri de deseuri din plastic, in functie de duritatea lor, fiind
transformate in fulgi care se ambaleaza in saci sau conteinere. Aceasta este o
investitie medie, avand in vedere faptul ca utilajele sunt la mana a doua, iar firma
are doar patru angajati, spune Bogdan Iancu. Avand totul asigurat pentru
inceperea afacerii, singurul lucru care ramanea de facut era sase aprovizioneze cu
deseuri din plastic, aceasta fiind de fapt si cea mai mare problema a firmei. Pentru
ca nici in Giurgiu, nici in Bucuresti, nici in alte orase mari din tara nu exista un
sistem modern de colectare a deseurilor pe categorii de materiale, singura
alternativa a ramas procurarea deseurilor rezultate in urma activitatii producatorilor
de mase plastice. O solutie care este dealtfel si mult mai convenabila, atat in
privinta costurilor, cat si a timpului redus de colectare, dat fiind ca toate deseurile
se afla intr-unulsau cel mult 3-4 locuri. In plus, deseurile luate direct de la
producatorii de mase plastice sunt curate, nemaivand nevoie sa fie spalate. Alt
avantaj consta in faptul ca multi producatori ofera gratuit deseurile, fiind bucurosi
sa scape de ele fara sa fie nevoiti sa cheltuie bani pentru transportul lor la gunoi,
sau chiar pentru masuri ecologice de reciclare. De asemenea, exista posibilitate de
a achiziona deseuri din PVC (tevi sau mobilier din
plastic), care sunt de 10 ori mai scumpe decat sticlele PET. Se paote spune, asadar,
ca inexistenta unui sistem de colectare a deseurilor din plastic de la populatie i-a
fost benefic lui Bogdan Iancu, el fiind nevoit sa se indrepte spre producatorii de
mase plastice, a caror marfa este mai buna calitativ, mai valoroasa si care uneori nu
costa nimic. Problema este insa ca numarul acestor fabrici de mase plastice este
limitat, cu toate ca productia obiectelor si ambalajelor abia acum incepe sa ia avant

sila noi, adauga el. Chiar daca acum am ajuns sa producem si sa vindem lunar un
coteiner de 20 de tone de deseuri, daca am gasi suficiente deseuri am putea sa
vindem chiar si 50 de conteinere in fiecare luna, spune directorul Interplast. Astfel
ca acum el este nevoit sa pregateasca si alte metode de colectare a deseurilor, in
special a sticlelor PET de la populatie. In lipsa unui sistem organizat la nivel central
de catre municipalitate, s-a gandit sa colaboreze direct cu locatarii blocurilor si cu
femeile care se ocupa de curatenie, carora leva distribui saci in care sa se colecteze
doar sticle din plastic. Bogdan Iancu crede ca acest sistem are sanse de reusita,
pentru ca exista foarte multe ambalaje din plastic care searunca. Extinderea firmei
este insa o necesitate, iar gasirea unor noi resurse de deseuri este o conditie
principala pentru acest lucru.5. Esox Prodimpex S.R.L., Caracal, si-a inceput
activitatea ca producator de PET-uri, dar dupa cinci ani s-a reorientat in doua noi
directii. Am inceput sa producem si proformele din care se produc, prin suflare,
sticlele din plastic tip PET", spune Emanuel Staicu, directorul comercial al firmei.
Productia de proforme este o activitate mult mai eficienta decat fabricarea de sticle
PET, din doua motive: spatiul de depozitare si de transport este mult mai mic,
profitul fiind astfel mult mai mare, iar pe de alta parte producatorii importanti de
bauturi au inceput sa-si construiasca propriile instalatii de productie a ambalajelor
PET, in detrimentul firmelor care produc acest tip de ambalaje. De asemenea,
producerea de proforme este o afacere deosebit de profitabila, investitia putandu-se
realiza extrem de repede, in mai putin de un an, pentru ca aceste utilaje au o
capacitate de productie foarte mare iar cererea este pe masura. In prezent,
Romania importa peste 70% din volumul total de proforme necesar pentru
producerea ambalajelor PET, ceea ce spune totul despre perspectiva acestei
afaceri, adauga Emanel Staicu. A doua directie de orientare a firmei o reprezinta
reciclarea acestui tip de ambalaje. Toata tara este plina de PET-uri. Calatoresc mult
in multe orase si pot spune ca sunt impresionat in mod negativ de faptul ca toate
raurile si cimpurile sunt pline de sticle goale din plastic. Firma a inceput un proiect
de colectare a deseurilor, insa activitatea merge destul de greoi, intrucat depinde in
mare masura de sprijinul autoritatilor locale, acestea fiind dezinteresate de
problema. Extinderea activitatii firmei in domeniul reciclarii ar fi destul de
avantajoasa, intrucat exista deja majoritatea dotarilor necesare halele si
suprafetele betonate de depozitare si camioanele de transport singura
investitiefiind utilajele de reciclare. Firma Esox a incheiat un contract cu o firma
producatoare de utilaje pentru reciclare, cu scopul de a achizitiona un asemenea
utilaj nou, care costa peste 1,5 milioane de dolari. Acesta are capacitatea de a
recicla 1 tona de deseuri din plastic pe ora, adica aproximativ 720 de tone pe luna.
Proiectul de reciclare este deja inregistrat si depus la nenumarate
fonduri de finantare, atat ale statului roman, cat si cele care apartin de Uniunea
Europeana. Protectia mediului inconjurator fiind una dintre prioritatile comunitare,
exista numeroase fonduri care asteapta sa finanteze societati romanesti, care din
pacate fie nu stiu sa profite de aceasta oportunitate, fie nu sunt suficient de
serioase. Acest lucru este determinat de faptul ca reciclarea deseurilor din plastic

este o activitate de pionierat in Romania, dezvoltarea ei fiind influentata in mare


masura de implicarea companiilor straine cu experienta in reciclare.Se vorbeste
mult despre fondurile de mediu de care dispune statul roman, dar ca sa ajungi la ele
este foarte greu. In acest moment, pentru mine este clar ca acest proiect il voi pune
in practica cu fonduri de la o banca si in nici un caz cu cele care vin pentru mediu
sau pentru IMM-uri, pentru ca este foarte greu sa ai acces la acestea, spune Alina
Firescu, directorul firmei Esox.6. La statia de sortare a societatii MM Recycling din
Constanta, ajung zilnic aproximativ 120 de tone de deseuri menajere, dintre care
15% sunt reciclabile Lunar, se prelucreaza la noi cam 250 de tone de materiale
plastice, precizeaza Florin Demaroiu, directorul firmei. Cat profit avem, nu va pot
spune, dar este. O tona de granule de PET, care se folosesc la injectiile navelor, se
valorifica la 1000 de dolari tona. Foliile de plastic, pe care le obtinem din
prelucrarea ambalajelor de plastic, se vand cam cu 1.500 de dolari pe tona.MM
Recycling valorifica deseurile din mase plastice astfel : 1. PET-urile se introduc intr-o
instalatie de reciclare de inalta tehnologie cu o productivitate de 7t/zi. Instalatia se
alimenteaza cu o banda transportoare ce adduce ambalajele PET in masina de tocat
cu prespalare, iar fulgii rezultati intra in 3 etape succesive de spalare si uscare
pentru ca in final printr-un sistem de transport cu ciclon sa fie stocati in ambalajele
de tip BigBag. Fulgii, ca materie prima secundara, sunt incarcati si depozitati in
BigBag-uri de standard international (2 metri cubi) in vederea expedierii catre
valorificatori din domeniul textilelor. Calitatea fulgilor se verifica prin sondaj. De
asemenea, instalatia automata de tocat ambalaje PET separa dopurile pe care le
spala si letoaca, acestea valorificandu-se la randul lor. 2. Ambalaje LDPE sunt
reciclate printr-o instalatie ecologica de inalta tehnologie cu o capacitate de lucru
de 10 t/zi, rezultand granule LPDE care sunt de asemenea ambalate in BigBag-uri in
vederea expedierii catre valorificatori.Idei de afaceri: Colectarea si reciclarea PETuril

Detalii produs
Separatorul ECS este un echipament pentru separarea unui flux de material in doua
sau mai multe fractiuni. Separatorul de metale neferoase ECS este bazat pe curentii
turbionari (Foucault) generati de un camp magnetic rotativ. Curentii indusi in
metalele neferoase creaza o forta de respingere capabila sa arunce materialul din
fluxul de materiale inerte.

SORTATOR CU CICLON
Sortatorul cu ciclon separa fractiunile usoare de fractiunile grele prin utilizarea
efectului de vartej interior ascendent creat in interiorul separatorului. Se utilizeaza

in special pentru separarea fractiunilor usoare si a prafului din granulele sau


macinatura de materiale plastice.

SEPARATORUL BALISTIC
Separatorul balastic este un agregat pentru clasificarea unui flux de material la
intrare in mai multe fractiuni. Separatorul balastic reuseste sa combine clasificarea
pe marimi si forme. Masina care este pe un singur nivel, separa un flux de material
in doua fractiuni, dupa cum urmeaza: fractiunea cu materiale grele (lemn, cutii de
conserve, otel selectat, parti de mase plastice masive, etc) si fractiunea cu
materiale usoare plate (folii, textile, hartie, carton).

Fiecare sita are posibilitatea sa fie ajustata din punct de vedere al unghiului. In
functie de aplicatie, suprafata sitelor este proiectata cu diverse perforatii. Datorita
ajustarii unghiului (unghiul de inclinatie si structura sitelor) separatorul este
adaptabil pentru materialele de la intrare.
Posibilitatile de utilizare ale separatorului pentru materiale grele sunt foarte
versatile, iar integrarea rapida in diferitele configuratii mai mari sau mai mici ale
instalatiei este de asemena un avantaj important al acestei masini.

Datorita simplelor si diverselor posibilitati de ajustare, masina este adaptata pentru


alimentarea cu diverse materiale.

Recomandate pentru :
- sortarea de materiale usoare de ambalare si clasificarea fractiunilor de polimeri.
- trierea si separarea materialelor problematice, in uzinele de procesare a
combustibililor.
- clasificarea fluxurilor de material ca prim pas al separarii in cadrul tratarii
mecanice a deseurilor reziduuale.

SORTATOR CU DISCURI
Sortatorul cu discuri este constituit din mai multi arbori antrenati de un
motoreductor. Pe fiecare arbore sunt amplasate discuri hexagonale sau de alta
forma care se intrepatrund cu cele de pe arborii alaturati. Distanta dintre discuri

determina marimea materialului care se elimina prin cadere printre discuri, restul
materialului fiind antrenat spre inainte.
Se utilizeaza pentru sortarea materialelor cu forma 2D (cartoane, placi, etc.) de cele
cu forma 3D.

SORTATOR CU VIBRATIE
Sita cu vibratie se bazeaza pe una sau mai multe site, actionate de un sistem cu
excentric care propulseaza materialul cu dimensiuni mai mari decat ale gaurilor sitei
spre inainte, materialul cu dimensiuni mici cade prin gaurile sitei.
In functie de aplicatie, suprafata sitelor este proiectata cu diverse perforatii.
Posibilitatile de utilizare ale sitei cu vibratie sunt foarte versatile, iar integrarea
rapida in diferitele configuratii mai mari sau mai mici ale instalatiei este de
asemena un avantaj important.
Nu este recomandata pentru materiale care au tendinta de a infunda sita.

SORTATORUL ROTATIV
Sortatorul rotativ separa materialul plastic, inaintea macinarii sau dezintegrarii, de
materialele infestante ca nisip, pietris, bucati de metal, dopuri de sticla, etc.
Separatorul este constituit dintr-un tambur cu gauri si cu o spirala interna, care prin
miscarea rotativa, impinge materialul inainte. Fractiunile mari traverseaza
nederanjate tamburul. Fractiunile mici trec prin gaurile tamburului si sunt
descarcate pe la partea inferioara.
Are multiple intrebuintari. Se utilizeaza cand este necesara separarea la uscat a
unei cantitati mari de materiale uscate.