Chişinău – Adevărata bere a

Utilajele folosite
Moldovei!

în procesul
 Chişinău de
este berea ta şi a
prietenilor tăi.
producere a berii  
 
 Ingredientele de bază folosite la producerea
berii:
1.MALŢ
2.HAMEI
3.DROJDIE
4.APĂ
Malțul
Malțul este un produs obținut din boabe de cereale (mai ales de orz) încolțite, uscate și
măcinate, folosit la fabricarea berii și a spirtului sau, prăjit, la prepararea unui surogat de cafea
Există două tipuri de extract de malț: diastatic și non diastatic. 
Bobul de orz este compus din apa (12-20%) si substanta uscata (88-80%).
Orzul folosit la fabricarea maltului pentru bere trebuie sa aibe un continut ridicat in amidon
si scazut in proteine.
Cu cat continutul in amidon este mai mare cu atat creste si randamentul in extract al
maltului.
 Hamei
Hameiul reprezintă o materie primă indispensabilă fabricării berii conferindu-i acesteia gust amar și o
aromă specifică.
Componentele chimice ale hameiului contribuie la o mai bună stabilitate și limpezire a mustului și la
imbunătățirea însușirilor de spumare a berii.
Singura parte a plantei de hamei care se utilizează la fabricarea berii este conul de hamei care reprezintă
inflorescenta femelă.
Componentele specifice hameiului sunt :
1.uleiuri eterice
2.acizi amari
3.rășinile
4.sustanțe tanante
 Drojdia de bere
Drojdia de bere este un
produs secundar din industria de
bere. Absoarbe vitamine și nutrienți
de la celelalte ingrediente folosite în
procesul de preparare al berii.
Drojdia de bere produce aminoacizi,
conține toate vitaminele din
complexul B, calciu, magneziu,
fosfor și seleniu.
Drojdia de bere este o sursă
importantă de glucide și
oligoelemente necesare sănătății.
Este alcătuită din 16 aminoacizi, 14
minerale și 17 vitamine.
Ajuta la vitaminizarea
organismului, întărește sistemul
imunitar și are o acțiune
hepatoprotectoare.
 Apa
Apa este una din materiile
prime de bază pentru fabricarea
berii produs în compoziția căruia
intra în medie în proporție de 88%
și ale carei calitate le influențează.
Din punct de vedere chimic
apa trebuie să îndeplinească
următoarele condiții :
•Să nu conțină materii organice,
amoniac, nitriți și fier;
•Cantitatea de nitriți să nu
depășească 100 mg/l, iar cea de
cloruri 250mg/l;
•Duritatea apei este în funcție de
tipul de bere.
Localul: Autobus

Adresa: Chişinău, str. Alexandru cel Bun 83

Orarul de lucru: 24/24 - non stop
Telefon rezervări: 22-51-13; 21-09-66
Înmuierea orzului

1 - tancul de inmuire; 2 - conducta

centrală pentru circulația orzului; 3 -
intrare aer comprimat; 4 - evacuare
orz înmuiat; 5 - evacuare orz plutitor;
6 - admisie apă proaspătă; 7 - evacuare
apă uzată.
Măcinarea malțului
• Măcinarea malţului are ca scop extragerea cât
mai completă a principalelor componente din
boabele de malţ. Măcinarea se efectuează la moara
pentru malţ.
• Măcinatul asigură solubilizarea componentelor
extractive în apă şi filtrarea cât mai bună din punct
de vedere al gradului de limpiditate a mustului.
Produsul obţinut la această etapă tehnologică este
numit măciniş.
 Măcinarea malţului
Se folosesc mori cu 2,
4, 5 și 6 valțuri.
Productivitatea lor
depinde de numărul
de valțuri, structura
suprafaței, diametrul,
lungimea, fanta de
măciniș și de modul
de funționare a sitelor.
Morile cu două valțuri
posedă tăvălugi
nerifluiți, cu diametrul
uzual de 250 mm,
construiți din fontă
dură, din care unul are
o poziție fixă, iar
celălalt poate fi
deplasat cu ajutorul

unui arc, permițând reglarea fantei de măciniș. Tăvălugii se rotesc în sens contrar cu
aceeași turație. Cu astfel de mori se pot obține șroturi grosiere constituite din cca 20%
coji, 50% grișuri și 30% făină. La un număr de 180...210 rot /min se realizează
productivități de 15...20 kg/cm și oră. Se obțin randamente satisfăcătoare numai la
folosirea de malțuri cu solubilizare bună.
 Instalație de măcinat malț umed
Randament mare, funcționare sigură.
Se utilizează la măcinarea malțului în stare umedă, tehnologie de vârf pe plan mondial.
Avantajele măcinării reglate apar nu numai în cantitatea mai mare de extract, ci și în
componenta mai omogenă a berii. Instalația funcționează în mod automat.
 Brasajul malțului

Măcinişul de malţ obţinut în procesul de măcinare se

amestecă cu apă în agregatul pentru condiţionarea malţului, după
care este transferat în cazanul pentru brasaj. Compoziţia obţinută în
procesul de brasaj se numeşte plămadă.
Plămada este prelucrată printr-un regim termic controlat,
după etape bine definite în timp. Parametrii de temperatură şi timp
sunt stabiliţi în conformitate cu tipul şi sortimentul de bere fabricat la
întreprindere.
De asemenea, are loc transformarea şi trecerea în stare
solubilă a altor componente din malţul măcinat. Particulele insolubile
din plămadă sunt separate în cazanul de filtrare în fază grosieră. Ele
reprezintă borhotul.
 Cazanul de plămădire și zaharificare clasică

1 – preplamaditor; 2 – hota; 3 – vizor; 4 –

serpentina de incalzire; 5 – oala de condens;
6 – ventile de abur pentru doua randuri de
serpentine; 7 – ventil de golire; 8 – ventil de
evacuare directa a condensului;
9 – agitator; 10 – motor.
Filtrarea plămezii
La această etapă are loc transferul plămezii
din cazanul de brasaj în cazanul de filtrare (fig. 3),
unde are loc separarea fazei grosiere (învelişul
bobului şi proteina nehidrolizată) de cea lichidă
(mustul de bere). Borhotul de la filtrare este
utilizat ca furaj pentru animale, iar mustul de bere
este pompat în cazanul de fierbere.
FILTRAREA
Reprezinta un recipient cilindric metalic
cu fund plat, prevazut cu un al doilea
fund interior perforat la o distanță de
30...40 mm. Pe acesta se depun
substanțele insolubile din plămadă sub
forma de borhot, filtrarea având loc prin
stratul astfel format. La unele instalații
fundul perforat este din oțel inoxidabil,
iar suprafața liberă a găurilor depășeste
10%. Prin realizarea de fante
asemănătoare cu cele de la uscătoarele
de malț s-a ajuns la suprafețe libere de
trecere de până la 30%. Unele site au și
perforații rotunde cu diametrul de 0,8
mm. Pentru scurgerea mustului pe fund
se prevăd orificii legate cu țevi de
diametrul 25...45 mm. Țevile se termină
cu robinete astfel încât nu permit acces
de aer la evacuarea mustului.
Robinetele asigură scurgerea mustului
într-un jgheab colector confecționat din
cupru. Pentru prevenirea răcirii
plămezii
cazanele sunt izolate termic, de obicei,
cu vată de sticlă.
 Vană de filtrare
Filtrarea cu randament mare, comandă automată, proces asistat de
calculator – se asigurș astfel rezolvarea problemelor de filtrare si
obținerea în scurt timp a unui suc de bere limpede.
Fierberea cu hamei
Fierberea mustului de bere are loc în cazanul de
fierbere. În cadrul acestui proces este dozat hameiul în
câteva etape. În timpul procesului de fierbere are loc
extracţia componentelor amare şi aromate din hamei –
etapa tehnologică definită hameierea mustului.
Procesul de fierbere a mustului durează 1,0 – 1,5
ore, iar în timpul acestuia are loc dezactivarea enzimelor,
evaporarea apei, coagularea proteinelor, extracţia uleiurilor
eterice din hamei, izomerizarea acizilor amari şi sterilizarea
mustului.
Fierberea mustului de bere cu hamei.
 INSTALATIA DE FIERBERE LA TEMPERATURI
RIDICATE Mustul rezultat de la plămădire este depozitat
într-un tampon și amestecat cu doza de
hamei. Cu ajutorul unei pompe centrifuge el
este adus la o presiune de 6 bar și o
temperatură de 75ºC și apoi încălzit într-un
schimbător de căldură spiral până la 95ºC. În
continuare urmează încălzirea într-un al
doilea schimbător de căldură similar până la
temperatura de 115ºC și în final, într-un al
treilea, unde, de fapt, are loc reacția dorită la
temperatura de 140ºC timp de 5 min. Pentru
asigurarea duratei de menținere a
temperaturii, al treilea schimbător de căldură
este prelungit cu serpentine. Urmează detența
prin intermediul unui ventil corespunzător,
astfel încât mustul ajunge într-un colector la
o presiune de 1 bar și temperatura de 120 ºC.

Vaporii rezultați prin această detență sunt utilizați pentru încălzirea mustului în al doilea schimbător de
căldură. Prin cuplarea intermediară a unei pompe care menține presiunea constantă de 1 bar în primul
recipient colector urmează un al doilea vas unde are loc detența până la presiunea atmosferică și
adăugarea ultimelor fracțiuni de hamei sau produse de hamei de tip aromat. Vaporii rezultați de la al
doilea colector prin detență sunt folosiți pentru încălzirea primului schimbător de căldură de la 75 la
95ºC. În felul acesta se recuperează o mare parte din cantitatea de căldură folosită. Doar în al treilea
schimbător de caldură are loc introducerea directă de abur de 7 bar.
 Vană universală de fierbere a hameiului
- scurtează timpul de fierbere; - se păstrează calitatea sucului de bere; - asigură o
fierbere eficientă; - coagulare totală a albuminelor; - temperatură înaltă de fierbere
104-105C.
Sistemul funcționează combinat, prin introducerea unui fierbător exterior,
obținem astfel o fierbere rapidă. 
Clarificarea și răcirea mustului
Clarificarea mustului are loc într-un aparat
numit Whirpool, care funcţionează pe baza
principiului de hidrociclon. Aici are loc şi
sedimentarea particulelor în suspensie (borhotul
de hamei, particule insolubile).
Principiul de funcţionare a Whirpool-ului
poate fi descris în felul următor – din partea
inferioară, pe direcţie tangenţială, este pompat
mustul cu o viteză de maximum 5 m/s. Pe măsură
ce aparatul se umple, mustul trece în mişcare
liberă. În felul acesta, particulele în suspensie se
depun sub formă de sediment pe partea inferioară
a aparatului. Apoi, mustul de bere este răcit până
la temperatura de fermentare: pentru drojdia de
fermentare inferioară – 7-13°С, iar pentru drojdia
de fermentare superioară – 14-25°С. Pentru
revigorarea drojdiei, la fermentare, se face
aerarea mustului.
Rezultatul procesului tehnologic descris
este mustul de bere – lichid de culoarea
chihlimbarului cu gust dulce-amar şi conţinut de
carbohidraţi şi proteină.
 RĂCITORUL CU
PLĂCI
Servește pentru răcirea mustului de bere
evacuat din recipientul de eliminare a tulburelii
fierbinți de tipul Whirlpool sau Rotapool până la
temperatura de însămânțare în recipientele de
prefermentare sau fermentare. În situația cea mai
nefavorabilă el trebuie să răcească mustul de la
temperatura de +95ºC până la +5ºC. Se
confecționează din oțel inoxidabil și are două
sectoare de răcire, respectiv treapta întâia cu apă
din rețeaua obișnuită de cca 15 ºC și treapta a
doua, cu apă cu gheață de 0-2 ºC sau cu
etilenglicol. Se compune din batiul fix, placă de
presare, plăci schimbătoare de căldură, picioare,
tiranți laterali și racorduri olandeze.
Plăcile schimbătoare de căldură au un
profil special cu nervuri sub formă de arc de cerc
pentru realizarea unor regimuri de curgere
favorabile transferului termic intens. Montarea lor
se efectuează în mod alternativ, o placă cu raza
nervurilor în sus, una cu raza nervurilor în jos
s.a.m.d. Coeficientul de transfer al căldurii realizat
este de cca 2000 kcal/m² · h · ºC. Plăcile sunt
prevăzute cu garnituri de etanșare care rezistă la
temperaturi de 120 ºC, în vederea sterilizării lor.
Instalație de răcire a sucului de bere cu plăci, cu aerator complet
Baza unei bune fermentări este răcirea intensivă a sucului și aerarea efectivă. Răcirea rapidă a
sucului exclude acrirea și colorarea berii. Reducerea gustului puternic a aromelor de hamei și a
gustului hameiului acru se face prin îmbogățirea sucului cu bioxid de carbon.
Fermentarea mustului
Procesul de fermentare şi maturare a mustului
are loc în tancuri cilindro-conice (des. 7), în care este
pompat mustul răcit şi este dozată drojdia de bere în
flux. Procesul de fermentare durează de la 5 până la 7
zile (în dependenţă de sortimentul de bere fabricat), la
o temperatură de 10-13°С. Acest timp este necesar
pentru ca hidraţii de carbon din mustul de bere să fie
transformaţi în alcool, dioxid de carbon şi alte
substanţe.
La această etapă are loc disocierea şi formarea
componentelor secundare ale fermentării, care
influenţează considerabil calităţile organoleptice ale
berii.
La etapa iniţială a procesului de fermentare a
mustului are loc multiplicarea intensă a drojdiilor de
bere, dar, pe măsură ce substanţele nutritive se
epuizează, iar concentraţia de alcool creşte, procesul de
fermentare încetineşte şi trece în proces de maturare.
Concomitent, are loc şi sedimentarea drojdiilor cu
formare de sediment.
Procesul de sedimentare este stimulat prin
scăderea temperaturii din CCT până la -1°С.
 Filtrarea
berii
Înainte de a transfera berea la filtrare, sunt
efectuate investigaţiile fizico-chimice şi
organoleptice de rigoare. Chiar dacă berea
corespunde tuturor parametrilor, ea nu este
considerată bună pentru consum, fiind supusă, în
continuare, procesului de filtrare.
Scopul filtrării este eliminarea celulelor de
drojdie, îndepărtarea unor componente proteice şi
a polifenolilor, pentru a atinge parametrii necesari
de transparenţă. Acest proces are loc în
separatorul centrifugal..
Etapa finală a procesului de filtrare este
filtrarea prin carton sterilizator, cu dimensiunile
porilor mai mici decât cele ale drojdiilor şi ale
bacteriilor, ceea ce asigură reţinerea
microorganismelor pe suprafaţa filtrului.
După filtrare berea este acumulată în
tancuri de acumulare numite forfas, la o
temperatură joasă.
 Imbutelierea și pasteurizarea
Berea filtrată este transferată pentru îmbuteliere şi pasteurizare.  În cazul în care calitatea spălării nu ar
corespunde cerinţelor, berea nu ar rezista la termenul de păstrare. Berea este îmbuteliată în ambalaj de sticlă sau
PET (fig. 8 şi fig. 10) şi butoaie de tip keg, pentru berea la halbă. Pentru a evita activitatea nedorită a
microorganismelor pe durata termenului de păstrare, berea este pasteurizată. Există două tipuri de pasteurizare:
 
-      pasteurizare în flux (pasteurizarea berii până la îmbuteliere la temperatura de 70°С); 
- pasteurizarea în pasteurizatorul tunel (pasteurizarea berii îmbuteliate 
       la temperatura 62°С-64°С).
Inbutelierea și pasteurizarea

Pasteurizarea presupune tratarea

termică a unui aliment pentru o
anumită perioadă de timp la
temperaturi cuprinse între 60º C şi
70º C sau mai mult.
 Păstrarea parametrilor de calitate a berii (gust, aromă, consistența spumei, transparența berii)
pentru o perioadă îndelungată, se poate obține prin utilizarea, în scopul spălării și curățirii
instalației fără dezmembrarea rețelei de țevi.
Tipuri de bere :

Este o bere blondă, fabricată din

soiuri de malţ şi hamei special
selecţionate. Are un gust bine
pronunţat de malţ fermentat, cu o
aromă şi o amărăciune plăcută de
hamei.
Densitatea berii Chişinău Blondă - 11%.
Conţinutul minim de alcool - 4,5%.
Chişinău Draft este o bere cu gust
profund şi o aromă savuroasă a berii
proaspete. Berea este plăcut amăruie,
cu aromă de hamei bine pronunţată,
având toate caracteristicile unei beri
Densitatea berii Chişinău Draft -12%
de înaltă calitate.
Conţinutul minim de alcool - 5%.
Chişinău Aurie este o bere cu
gust pronunţat de hamei, cu un
gust amărui plăcut şi aromă
pronunţată de hamei. Materia
primă de calitate şi tehnologia
avansată aplicată la fabricare fac
ca această bere să fie plasată in
rândul berii de înaltă calitate. Densitatea berii Chişinău Aurie - 13%
Conţinutul minim de alcool - 5,5%
Chişinău Specială Tare este o
bere blondă, cu gust amărui
plăcut şi aromă de hamei. Ea
se deosebeşte printr-o
densitate înaltă de 16 % şi un
conţinut minim de alcool de
7%.

Densitatea berii Chişinău Specială Tare -16%

Conţinutul minim de alcool - 7%.
Chişinău Winter
Brew
este o bere semi-brună,
special concepută
pentru sezonul de iarnă.
Berea este obţinută din
ingrediente naturale,
special selecţionate. Pe
lângă malţul blond,
Chişinău Winter Brew
conţine şi malţ caramel,
ingerdient ce conferă
berii un gust aparte,
precum şi o culoare
specială – brună-
roşietică. Noua bere se
deosebeşte printr-un
gust catifelat
inconfundabil, cu
nuanţe profunde de
caramelă şi aromă fină
de hamei.

Densitatea berii Chişinău Winter Brew – 13%

Conţinutul minim de alcool – 5,5%
•Procesul de fabricare a berii