Mcinarea cerealelor este una din cele mai vechi ndeletniciri, de-a

lungul timpului, iar echipamentele din componena liniilor tehnologice

pentru mcinarea grului au evoluat concomitent cu progresul general al
omenirii, prin aplicarea unor procedee si tehnologii de fabricaie
performante. Pe plan naional si internaional cercetrile teoretice si
experimentale referitoare la corelarea parametrilor funcionali cu
parametrii energetici si constructivi ai utilajelor din industria morritului
au luat o amploare deosebit. Calitatea si sigurana produselor alimentare
este un obiectiv major pentru productori si un drept al consumatorilor.

Mcinarea cerealelor
Din punct de vedere economic, operaia de mcinare impune
purificarea prilor de endosperm i valorificarea la maximum a materiei
prime.
Secia de mcini sau moara propriu-zis este locul unde grul se
transform n fini, germeni, tr i n procent redus gri comestibil.
n secia de mcini au loc dou operaii importante:
mcinarea cerealelor realizat cu ajutorul valurilor i
dislocatoarelor;
cernerea produselor rezultate la mcini care se realizeaz prin
site plane i maini de gri.
Utilajele ajuttoare sunt cele de la transportul pneumatic:
ventilatoare de nalt presiune, cicloane de descrcare, baterii de cicloane
pentru filtrare i filtre cu ciorapi textili.
Transportul mecanic se face cu necuri i elevatoare iar sistemul de
ventilaie este format din ventilatoare de joas i medie presiune i filtre.

Procedee de mcinare
n procesul de mcinare se folosesc n principal:
- mori cu valuri cu principiu de funcionare continu;
- mori cu pietre- functioneaza prin frecarea boabelor intre cele
doua suprafete formate de cele doua pietre;
- macinarea cu dislocatoare ( finisorul de tarate) care disloca
invelisurile boabelor prin lovire;
- detasoarele;
- morile cu ciocanele, cu ajutorul carora se obtin produse cu o
granulatie grosiera.

Sisteme de mcini

Pentru transformarea cerealelor in faina, malai, se folosesc mai

multe sisteme de macinis, clasificate dupa:
- materia prima folosita;
- numarul de treceri prin utilajele de macinare;
- dezvoltarea regimului tehnologic;
- destinatia macinisului;
- numarul de sortimente de faina sau malai.
Dupa materia prima folosita se poate obtine:
- macinis pentru grane sticloase;
- macinis pentru grane fainoase.
Dupa numarul de treceri prin utilaje de macinare, se obtine:
macinis scurt ce consta intr-o singura trecere a boabelor prin utilajul de
maruntire. Se obtine faina integrala si presupune un reglaj foarte strans
intre organele active (valturi);
macinis repetat consta in trecerea boabelor si produselor intermediare
rezultate prin mai multe maruntiri repetate si cuprinde toate fazele unui
proces tehnologic de macinare.
In functie de dezvoltarea regimului tehnologic aplicat se poate obtine:
macinis simplu, bazat pe un singur proces de srotare urmat de unul redus
de macinare;
macinis dezvoltat, cuprinde partial sau in totalitate fazele unui proces de
macinare (srotare, sortare grisuri, dunsturi, curatire, desfacere si
macinarea produselor intermediare.
Dupa destinatia macinisului:
macinis cu regim de prestatie destinat deservirii populatiei rurale;
macinis comercial destinat pentru asigurarea populatiei de la orase si sate
cu faina, malai, produse de panificatie;
macinis mixt destinat atat pentru deservirea populatiei rurale cat si
pentru obtinerea fainii necesara brutariilor rurale prin macinarea graului
din fondul de stat.
Dupa numarul de sortimente de faina sau malai, avem:
macinis pe o singura extractie care permite realizarea unui singur
sortiment de faina sau malai;
macinis pe mai multe extractii sau pe mai multe sortimente.

La grau se pot realiza 2...3 extractii si anume: faina alba, semialba,

neagra si 2 % gris de consum.
2

La macinisul cu regim de prestatie se obtine o singura extractie,

respectiv faina integrala, extractie 82...85% sau faina semialba, extractie
75...91,5%, in timp ce la macinisul comercial se realizeaza 2...3 extractii,
respectiv 2...3 sortimente de faina, cu extractie totala de 78...81%.
Transformarea bobului de gru n fin se face n mai multe faze
tehnologice conform schemei prezentate n fig.1

rotarea este faza tehnologica in care are loc zdrobirea si

maruntirea treptata a boabelor sub forma de particule de dimensiuni
diferite si detasarea endospermului de invelis (fig. 2).

Fig. 2 Fragmente rezultate la srotarea graului

1- bob de grau inainte de srotare,2- srot mare, 3- srot mic, 4- gris mare, 5- gris
mijlociu, 6- gris mic, 7- dunst aspru, 8- dunst fin, 9- faina.

Maruntirea se face trecand boabele si apoi sfaramiturile acestora

printre valturi iar particulele rezultate variaza ca marime, de la sparturi
mai mari de jumatate de bob pana la particule de faina cu granulatie
foarte fina. Cu cat numarul de srotari va fi mai mare, cu atat maruntirea
va fi mai fina. Atunci cand se urmareste obtinerea unei cantitati mai mari
de faina superioara, se fac pana la 7 srotari succesive.
Produsele rezultate de la srotare se numesc produse intermediare.
Valtul de moara este un utilaj modern, complet mecanizat si
automatizat, folosit pentru operatiile de maruntire. Organele de lucru le
constituie tavalugii care se rotesc in sensuri contrare.
Suprafata cilindrica a tavalugilor poate fi rifluita sau neteda,
alegerea facundu-se in functie de procesul tehnologic.
Astfel, daca tavalugii se folosesc pentru sfaramarea boabelor si
separarea endospermului de invelis, suprafata va fi rifluita, iar daca se
folosesc la transformarea particulelor de endosperm in faina (maruntirea
grisurilor si a dunsturilor curatite), suprafata va fi neteda.
rotarea granelor fainoase duce la obtinerea unei cantitati mai mici
de grisuri mari si mijlocii in schimbul unei cantitati mai mari de grisuri
mici, dunsturi si faina.
Fig.15

Sortarea ( cernerea)
- este faza in care particulele de endosperm obtinute la srotare, cu o
granulozitate mai mare dacat a fainii , se supun unei sortari prin cerere, pe
clase de marime. Operatia este cunoscuta si sub denumirea de sortarea
grisurilor si dunsturilor rezultate la srotare.
Divizarea are loc in toate fazele procesului tehnologic, la pasajele
de srotare, desfacere si la macinarea propriu-zisa.
4

Pentru sortarea amestecului se folosesc mai multe procedee, tipuri

de utilaje.
Cele mai folosite sunt:
- sortarea prin cernere
- sortarea pneumatica.
La sortarea prin cernere, se obtin functie de marime, doua fractiuni:
- o fractiune care trece prin orificiile sitei cernut
- o fractiune care nu trece prin orificiile sitei refuz.
Cernerea se realizeaz prin micare (rectilinie-alternetiv sau
circular) n plan orizontal a suprafeei cerntoare, micare provocat de
un ax orizontal sau vertical excentric.
In morile moderne, in care se folosesc pentru cernere site patrate cu
un numar mare de rame pentru economie de utilaje, spatiu constructiv si
energie, nu se mai folosesc pasaje separate de sortare, operatia fiind
efectuata de pasajul de cernere al srotului respectiv.
Fiecare valt e urmat de o sita formand impreuna un pasaj
tehnologic.
Industria romaneasca construieste site plane de 6 si 8 pasaje cu cate
12 si 16 rame cu site.
Numerele de sita sunt conventonal recunoscute pe plan mondial
si reprezinta numarul de ochiuri pe un centimetru liniar (n) divizat cu 4
(adica n/4) sau numarul de ochiuri pe ol liniar englez ( 25,4 mm) divizat
cu 10 (n/10).
Curatirea grisurilor si a dunsturilor
urmareste pregatirea particulelor intermediare pentru
transformare in fainuri de calitate superioara. Grisurile rezultate in fazele
tehnologice anterioare contin in masa lor o cantitate de faina si invelisuri
sub forma de particule independente, ce trebuie separate si dirijate in
diferite puncte, corespunzatoare calitatii lor.
Cernerea se realizeaza dupa marime si masa specifica, deci
folosind masinile de cernut combinate cu actiunea aerului.
In afara fractiunilor de gris destinate fabricarii fainii, in procesul
curatirii se fabrica si grisul pentru consum direct.
Desfacerea grisurilor
- este faza tehnologica prin care se urmareste desfacerea unor
particule provenite din faze anterioare, in vederea separarii particulelor de
endosperm curat si detasarii particulelor de invelis de endosperm.
Desfacerea se realizeaza prin actiunea valturilor asupra particulelor de
gris.

Macinarea propriu-zisa
- este faza in care toate particulele provenite din endosperm sunt
transformate in fainuri, iar resturile de invelis raman sub forma de tarate.
Deci, macinarea este faza in care prin maruntirea fina mult mai
activa a grisurilor si a dunsturilor curatite, cu ajutorul valturilor, urmata
de cernere, se obtine masa principala de faina.
Macinarea se face treptat , prin trecere succesiva, la mai multe
valturi a produselor mai mari rezultand faina si tarate, datorita presarii
produselor intre valturi si in mica masura datorita frecarii dintre valturi si
produse.

Valul
6

Morile cu cilindri au ca i organ principal de lucru tvlugi de

form cilindric valuri. Acetia lucreaz n pereche i se
caracterizeaz prin:
- rotaie n sensuri contrare unul fa de cellalt;
- viteze diferite de rotaie;
- suprafeele laterale netede sau rifluite.
La tvlugii cu suprafee netede, mcinarea se realizeaz prin
strivire la presiune constant. Acest caz corespunde, pentru materialele
moi, operaiei de aplatizare (de exemplu la obinerea paietelor pentru
extracie n industria uleiului, la obinerea fulgilor de cereale, la
degerminare).
La tvlugii cu suprafee rifluite, mcinarea se realizeaz prin
strivire i tiere sau rupere. Riflurile sunt crestturi pe suprafaa
tvlugilor, cu scopul de a desface mai uor miezul boabelor de nveli.
Valul dotat cu tvlugi rifluii se folosete la mrunirea propriu-zis i
realizeaz patru operaii principale:
- rotare fragmentarea particulelor mari n particule mai mici, cu evitarea
obinerii de pulbere;
- desfacere desprinderea anumitor fraciuni;
- mcinare mrunirea fin propriu-zis;
- aplatizare laminarea particulelor.
Tvlugii pereche se rotesc cu viteze diferite: tvlugul care se
rotete mai repede se numete tvlug rapid, iar cel care se rotete mai
ncet tvlug lent.
Riflul (figura 3) se caracterizeaz prin dou suprafee de lucru:
spate (S = mn) i ti (T = np). Vrful i fundul canalului riflului sunt
rotunjite, primul pentru a nu se tirbi, al doilea pentru a nu se nfunda.
Alte mrimi geometrice caracteristice ale riflului sunt pasul (t) i
numrul de rifluri pe unitatea de lungime de circumferin a tvlugului.

Fig. 3- Schema riflului

Pentru a genera o multitudine de puncte active de frecare, respectiv

tiere, riflurile sunt nclinate fa de generatoare cu 10-20, aceast
nclinare numindu-se drall. n figura 4 se prezint poziiile relative ale
riflurilor perechii de tvlugi:
T/T varianta ti pe ti (muchie pe muchie): n momentul
cnd bobul ajunge n spaiul de lucru (zona de sfrmare), riflurile de pe
suprafaa tvlugului rapid i de pe suprafaa tvlugului lent ptrund n
bob. Efectul de tiere este maxim.
S/S varianta spate pe spate: boabele sunt strivite la nceput
parial, apoi din ce n ce mai accentuat, pe msur ce tvlugul rapid
avanseaz.
T/S varianta ti pe spate (muchie pe spate): muchia
riflului de pe tvlugul rapid intr n bob i l transport n sensul de rotire
al tvlugului. Prin apsarea spatelui riflului de pe tvlugul lent se
produce apsarea i strivirea bobului.
S/T varianta spate pe ti (spate pe muchie): muchia
riflului de pe tvlugul lent ptrunde n bob datorit presiunii exercitate
de spatele riflului de pe tvlugul rapid i pe msur ce acesta avanseaz,
cellalt tvlug continu s rein o parte din bob. Partea rupt din bob se
deplaseaz pe spatele tvlugului rapid.

Fig.4- Pozitiile relative ale riflurilor tvlugilor pereche

n figura 5 se prezint schema constructiv funcional a valului

dublu automat clasic utilizat n industria morritului, cu urmtoarele
componente:
1 tub de alimentare cu material
2 mecanism de cuplare i decuplare a tvlugilor
3 dispozitiv pentru uniformizarea fluxului de alimentare
4 tvlugi de alimentare
5 plci de dirijare a produsului
6 tvlugi de mcinare
7 dispozitiv de curare a tvlugilor
8 tremie de evacuare pentru produs mcinat.

Fig. 5- Schema valtului dublu automat clasic

Modul de lucru al valului dublu automat este urmtorul: de la un
sistem de acionare se pun n micare de rotaie tvlugii de alimentare
(4) i cei mcintori (6). Materialul care trebuie mcinat se alimenteaz n
utilaj prin tubul transparent (1). Datorit greutii proprii, materialul
acioneaz asupra mecanismului pentru cuplarea i decuplarea valului
(2).
Dispozitivul (3) de deasupra tvlugilor de alimentare uniformizeaz
fluxul de material i l trimite pe plcile de dirijare (5) i de aici ntre
tvlugii de mcinare (6). Pentru ca mcinarea s se desfoare n condiii
optime, tvlugii sunt curai continuu cu ajutorul unor dispozitive (7).
Dup mcinare, produsul finit se evacueaz prin tremia (8).
n tabelul urmtor se d un exemplu de caracteristici tehnice.
Caracteristici

Valori

Dimensiunile tvlugilor [mm]:

- lungime
- diametru
Turaiile tvlugilor [rot/min]:
- rotuire
- desfacere
- mcinare
Viteze periferice ale tvlugilor
[m/s]:
- rotuire
- desfacere
- mcinare
Raportul turaiei tvlugilor:
- rotuire
- desfacere
- mcinare
Dimensiunile roii de curea [mm]:
- diametru
- lime
Dimensiuni de gabarit [mm]:
- lungime
- lime
- nlime
Masa net [kg]

1000
250
350 400
500
250 300
4,6 5,25
6,55
3,3 3,9
1 : 2,5
1 : 1,9
1 : 1,2
450
125
2010
1625
1830
3900

n figura 6 se prezint un mod de combinare a unei mori cu alte

instalaii conexe. n acest caz ntre perechile de tvlugi este intercalat un
pachet de site.
Din punct de vedere constructiv funcional, o astfel de moar se
compune din:
1 buncr de material
2 plnie de alimentare cu material
3, 9 distribuitoare de material
4, 5, 10 perechi de tvlugi mcintori
7, 8 site
11 guri de evacuare pentru produsul mcinat i sortat.

10

Fig. 6- Schema morii tip Maltomat, cu tvlugi i site

Modul de lucru al acestei mori este urmtorul: materialul formeaz
n buncrul (1) un mic depozit, de unde este alimentat prin plnia (2) pe
distribuitorul (3). Astfel, materialul de mcinat ajunge la prima etap de
mcinare (M), trecnd peste cele dou perechi de tvlugi (4), (5).
Produsul de mcinare ajunge pe sitele vibratoare (7), (8) unde are loc
operaia de sitare (cernere) (S), rezultnd trei fluxuri de materiale diferite
(12), (13), (14). Unul dintre ele (13) se supune unei noi mcinri fine
(M), prin trecerea printre tvlugii de mcinare (10). n final, cele trei
fraciuni rezultate se evacueaz prin guri de evacuare (grtare) (11).

11

Bibliografie

Utilaje n industria alimentar- Teodor Ioan Trac

Auxiliar curricular clasa a XI-a- Mariana
Coman
www.scribd.com

12