Produse alimentare din categoria condimentelor.

Aspecte nutriionale i dietetice.

Condimentul (din francez condiment, latin condimentum) este o

substan a plantelor, al cror coninut natural de gust i mirosaromatic, se
folosesc n prepararea produselor alimentare de toate tipurile. Sarea, n acest
sens, nu este un condiment.
Condimentele au jucat n Europa al Evului Mediu un rol economic. Acestea erau
extrem de valoroase, deoarece nu erau necesare numai pentru condimentat, ci i
ca conservant i baz unor medicamente.

Condimentele au o istorie ct se poate de veche, care practic se

contopete cu istoria umanitii.
n alimentaia omului, nc din cele mai vechi timpuri, s-au introdus diferite
ingrediente, cu scopul de a mbuntii gustul, dar i a digestibilitaii hranei.
Aceste adaosuri, de diferite proveniene (mineral, animal, vegetal) poat
denumirea de condimente.

Clasificarea condimentelor
Condimentele se pot clasifica dup mai multe criterii :
- dup modul de obinere (condimente naturale [usturoi, tarhon, oet, etc],
condimente sintetice [zahr vanilat, esen de rom, diferii aditivi, etc.]
- dup regn (condimente minerale, condimente vegetale, condimente animale),
- dup gust (condimente dulci [vanilia], condimente srate [sarea de mare],
condimente iui [chilli], condimente astringente [cuioare], condimente amare
[cacao], condimente acide sau acre [oetul]),
- dup origine (condimente locale [chimen], condimente exotice [praf de nuc
de cocos], condimente mediteraneene [anason], condimente asiatice [ghimbir],
etc.)
- dup consisten (condimente solide [scorioar , chimenul, etc.],
condimente lichide [oetul, unele ], condimente vscoase (uleiurile aromate)
- dup coninutul n ap a condimentelor solide (condimente proaspete ,( ceap
verde, etc.) condimente uscate [scorioara, cuioarele, etc.]).

Condimentele vegetale
n ceea ce privete sursele vegetale, condimentele sunt considerate a fi, acele
componente naturale ale unor plante, care atunci cnd se adaug n cantiti
mici unor alimente, le amelioreaz gustul i care, totodat, aduc i alte
completri, crescnd rata metabolic, pe cea digestiv, precum i calitile
nutritive ale hranei. Trebuie reinut faptul, c nu toate condimentele sunt de
origine vegetal, existnd ingrediente de acest tip.
Pe vremuri, condimentele erau considerate a fi "antidoturi alimentare" (de
exemplu, cimbrul i mrarul adugate verzei fierte, combat balonarea i
stimuleaz tranzitul intestinal, completnd astfel neajunsurile legumei de baz)
i doar plantele intitulate "mirodenii" se foloseau ca amelioratori de gust. Din
pcate, azi, condimentele se folosesc aproape exclusiv i destul de des fr
discernmnt, doar n scopuri gustative, aducnd destule deservicii sntii.
Folosirea aproape abuziv a condimentelor foarte picante n regimul climatic
temperat este iraional i duntoare. Dac n rile calde acest obicei este pe
deplin justificat (condimentele iui i picante combat parazitozele digestive i
nclzesc organismul, adaptndu-l mai uor cldurii exterioare), la noi, s-ar
impune mult mai mult pruden. Se tie c n mod tradiional, n rile cu clim
cald nu se recurge niciodat la rcoritoare (lichide sau alimente reci),
adaptarea organismului la cldura exterioar realizndu-se prin nclzirea sa
intern. Acest lucru nsemn c folosirea picantelor este pus n slujba adaptrii
corecte a corpului la condiiile de mediu. Ori n Europa i n America,
condimentele iui sunt "stinse" cu lichide reci, ceea ce nu poate conduce dect
la fenomene antagonice care lovesc n mod direct aparatul digestiv i care
perturb metabolismul (vezi i hidratarea corect a organismului).
Condimentele, fie ele i iui, sunt utile organismului, multe dintre ele fiind
curative, Ele trebuiesc utilizate ns, n doze mici i n combinaii chibzuite.

Dei sunt puin cunoscute, condimentele vegetale se utilizeaz abuziv i

haotic n alimentaie
Cunotinele despre condimente sunt destul de restrnse n rndul populaiei.
n fond, mai nimeni nu tie ce este cu adevrat, spre exemplu, enibaharul sau
kurry. Cu toate acestea, aproape fr nici noim, se condimenteaz alimentele,
dup nenumrate reete dubioase, dar gustoase, prezentate la grmad, pe mii
de site-uri sau la tv. Trebuie s se tie c att abuzul de condimente ct i
combinarea lor inadecvat, se constituie n factori, care n timp pot produce
perturbri organismului, instalnd diferite afeciuni. Mai mult, condimentele nu
sunt universale, ci ele se adreseaz, fiecare n parte, doar garnisirii unor
categorii de alimente (carne de mamifere, carne de pasre, pete, etc) sau

preparate culinare (prjeli, tocane, sosuri, ciorbe, etc.).

Prezentarea vegetalelor cu proprieti condimentare

Plantele, sau combinaiile de plante, care sunt folosite ca i condimente, la
care acest site face referire explicit, n ordine alfabetic, sunt:
- Enibaharul
- Gulia
- Hreanul
- Ienuprul
- Kurry (Curry)
- Macul
- Nsturelul
- Negrilica
- Rntaul
- Usturoia

Gustul condimentelor
n tradiia oriental i nu numai, gustul alimentelor n general i a
condimentelor n mod special are o semnificaie important n ceea ce privete
aciunea lor asupra organismului.
Dup gust, condimentele se mpart n: dulci, acre, amare, srate, astringente,
iui. n funcie de aceste proprieti gustative, ele acioneaz diferit asupra
corpului, aa cum se poate vedea mai jos.

Condimente dup gust

Dulci
Acre
Amare
Srate
Astringente
Iui

Aciune asupra organismului

Rein apa n organism, intensific schimburile metabolice la
nivelul muchilor, esutului adipos i a sistemului nervos,
neutralizeaz toxinele.
Regleaz temperatura corpului, mresc apetitul, regleaz
peristaltismul intestinal, cresc fora fizic, stimuleaz secreia
glandelor exocrine, combat greaa.
Stimuleaz apetitul, combat parazitozele intestinale, epureaz
puternic organismul, elimin apa din organism, intensific
metabolismul proteinelor.
Rein apa n organism, regleaz temperatura corpului,
stimuleaz circulaia i tonusul nervos, au efect trofic asupra
pielii.
Refac esuturile, acioneaz trofic asupra vaselor de snge,
stimuleaz formarea elementelor figurate, ajut la secreia i la
evacuarea bilei.
Stimuleaz respiraia i digestia, nclzesc corpul, ajut la
eliminarea toxinelor, stimuleaz metabolismul grsimilor,
frneaz creterea, au efecte antialergice i diuretice.

La puine condimente predomin un singur gust, majoritatea lor fiind

combinaii a dou gusturi de baz, aa cum am exemplificat n tabelul urmtor.

Condiment

Gust

Hrean
Ardei iute
Ienupr
Lmie
Menta
Miere
Murturi
Piper
Sarea de buctrie
Schinduf
Sos de roii
Usturoi
Vanilie

dulce-iute
iute
dulce-amar
acru
amar-astringent
dulce
acru
iute-amar
srat
dulce-amar
dulce-acrior
iute-amar
dulce

Beneficii

Despre condimente si mirodenii se stie ca au un continut mult mai ridicat

de antioxidanti in comparatie cu fructele si legumele. Antioxidantii ajuta la
prevenirea cancerului, bolii Alzheimer, bolilor cardiovasculare etc., contribuind
in acelasi timp la pastrarea fermitatii si elasticitatii pielii.
Condimentele imbunatatesc gustul oricarui tip de mancare. De pilda, daca
pregatiti piure de cartofi sau orez, puteti adauga ardei iute, chimen sau sofran; la
salate se pune maghiran sau rozmarin.
Vegetarienii sunt cei care beneficiaza din plin de proprietatile curative ale
condimentelor, deoarece, in general, dieta vegetariana se bazeaza pe utilizarea
generoasa a condimentelor.
In cele ce urmeaza, va prezentam beneficiile, mai mult sau mai putin cunoscute,
oferite de condimente si mirodenii.
Scortisoara Numai o lingurita de scortisoara administrata zilnic ajuta la scaderea
cu 30% a factorilor de risc care duc la aparitia sindromului metabolic. Concret,
scortisoara ajuta la scaderea glucozei, trigliceridelor si colesterolului LDL, chiar
si in cazul pacientilor cu diabet zaharat de tip II.
De asemenea, sunt studii care au demonstrat ca scortisoara previne rezistenta la
insulina la persoanele care au o dieta bogata in fructoza. Totodata, studiile releva
faptul ca scortisoara este o foarte bogata sursa de antioxidanti si stimuleaza buna
functionare a creierului. Ea are si proprietati antimicrobiene, stopand
dezvoltarea bacteriilor si a ciupercilor. Este antiinflamator si anticoagulant.
Adesea, scortisoara este utilizata si ca antidot pentru diaree sau alt tip de
disconfort gastric.

Scorioara- beneficii pentru sntate

Scortisoara este unul dintre condimentele banale. Cu toate acestea putini

stiu toate marile beneficii sale, care depasesc cu mult aroma din placinta cu
mere.
Adeptii medicinei chineze antice sustin ca scortisoara este un medicament cu

multiple valente. Iata care sunt marile beneficii, putin cunoscute, ale
scortisoarei.
Aroma scortisoarei imbunatateste starea de spirtit, stimuleaza functia cognitiva
si creste capacitatea de memorare. Aceasta a imbunatatit viteza de memorare si
reactiile vizual-motorii.
Un varf de cutit de scortisoara consumat dimineata poate regla nivelul glucozei
in sange pentru urmatoarele 24 de ore. Consumata dimineata, aceasta are
capacitatea de a reduce senzatia de foame.
O jumatate de lingurita pe zi scade nivelul colesterolului rau la fel de eficient ca
si o dieta.
Scortisoara are puternic efect antibacterian si adaugata in preparate are efectul
unui conservant natural.
Ceai de scortisoara? Cu ce te ajuta
Pusa in apa fierbinte, impreuna cu miere si lamaie, are efect antiviral si poate
calma o migrena la fel de eficient ca un analgezic.
Scortisoara regleaza menstuatia si reduce durerile din aceasta perioada. Efectele
apar daca folosesti constant scortisoara sau daca bei ceai de scortisoara. O
lingurita rasa de pudra, la o cana de apa fierbinte, in care adaugi miere si lamaie
pentru gust.
Combinata cu mierea si aplicata pe fata vindeca acneea rezistenta la tratamente
clasice. O lingurita de pudra de scortisoara se amesteca cu o lingura de miere.
Pasta se intinde pe fata si se tine cateva ore sau chiar si peste noapte. Efectele
sunt uluitoare.
Creste capacitatea cerebrala
Mirosul mirodeniei creste puterea de concentrare si memorare, asa ca tine un
baton langa tine si miroase-l din cand in cand, atunci cand iti pierzi rabdarea la
munca sau la scoala si te molesesti. Poti sa presari putina scortisoara in cafeaua
de dimineata daca vrei sa ai parte de un inceput de zi mai activ.

Potpourri
Pune cateva picaturi de scortisoara peste un potpourri uscat si tine bolul cu
pricina intr-o zona bine ventilata din casa. Astfel, mirosul imbietor se va
raspandi in toata incaperea si vei avea parte de un deodorant natural.
Reduce colesterolul
Cercetatorii din Beltsville au condus un studiu pe persoane diabetice, fiecare
dintre ele primind cate un sfert de lingurita de scortisoara pe zi. In 40 de zile,
acestea au avut nivele mai scazute ale colesterolului rau si trigliceridelor.
Calmant
Scortisoara este folosita in mod traditional pentru tratarea durerii, caci
reactioneaza ca hormonul prostglandina, ce contribuie la contractarea si
relaxarea muschilor.
Alunga moliile
Rupe 3-4 bete de scortisoara si combina-le cu o jumatate de cana de cuisoare.
Pune totul intr-un saculet si pune-le in sifonier. Hainele pot sta acolo luni intregi
fara ca vreo molie sa se apropie de ele.
Tratament pentru diabet
Tot in centrul de nutritie din Beltsville a fost condus un studiu timp de 40 de
zile, cercetatorii observand ca nivelul de zahar scade cu pana la 30% dupa
administrarea unui sfert de lingurita de scortisoara zilnic.
Slabire
Datorita faptului ca scortisoara reduce rezistenta la insulina, ajuta la o mai buna
metabolizare a zaharului si reduce pofta de mancare, astfel incat te ajuta sa scazi
in greutate.

Ajutor in perioada menstruatiei

De secole scortisoara este folosita in cazul femeilor care au o menstruatie extrem
de abundenta, din cauza endometriozei, a fibroamelor uterine si a altor afectiuni.
De asemenea, ea era folosita in trecut pentru oprirea sangerarii in cazul nasterii
sau a avortului spontan.
Imbunatateste circulatia
Scortisoara subtiaza sangele, ceea ce inseamna ca acesta poate sa circule mai
bine prin organism. Astfel, toate organele sunt mai bine oxigenate si irigate. Este
buna in special pentru oamenii care au supravietuit unui infarct.
Reduce durerile de artrita
Intr-un studiu din 2008 din jurnalul "Bioorganic and Medicinal Chemistry",
cercetatorii sustin si dovedesc modul in care scortisoara micsoreaza distrugerea
osoasa, in cazul in care este consumata in mod regulat.
Buna pentru ten
Datorita proprietatilor sale antifungice si antibacteriene, dar si a antioxidantilor
pe care ii contine, scortisoara previne acneea si iritatiile. Amesteca o lingurita de
scortisoara cu 3 linguri de miere si aplica pe ten. Lasa sa actioneze cateva ore
sau chiar peste noapte si apoi spala cu apa calda.
Respiratie proaspata
Datorita aromei sale puternice, scortisoara ajuta la eliminarea mirosului neplacut
al cavitatii bucale. Poti sa ai mereu la indemana bucati mici pe care sa le mesteci
sau sa le tii in gura, ca pe dropsuri.
Infectii ale vezicii urinare
Infectiile vezicii urinare pot fi evitate prin consumul de scortisoara, tot datorita
faptului ca sunt omorate bacteriile si ciupercile. Este si un diuretic natural, astfel
incat contribuie la eliminarea urinei.

Ajutor digestiv
Mirodenia ajuta la descompunerea grasimilor in timpul digestiei, astfel incat
face organismului tau o mare favoare. Incearca sa o consumi cu o jumatate de
ora inainte de masa sau sa pui in ceaiul pe care il bei de mai multe ori pe durata
zilei.
Tratament in caz de muscaturi de insecte
Un amestec de scortisoara si miere ajuta la ameliorarea iritatiilor, indepartarea
durerii si a mancarimii. Nu are rost sa folosesti produse sintetice cand natura te
poate ajuta foarte simplu.
In caz de raceala si gripa
Scortisoara, combinata cu ghimbir, este foarte eficienta in tratarea racelilor si a
gripelor.
Pansament pentru stomac
Impreuna cu mierea, poate sa trateze ulcerul si sa reduca gazele din stomac.
Conservant alimentar
Daca adaugi scortisoara intr-un fel de mancare, acesta va rezista mai mult fara sa
se strice, caci este intarziata instalarea bacteriilor.