UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE,
SIGURANŢA PRODUCŢIEI ALIMENTARE ŞI A MEDIULUI

UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

- Proiect -

Cadru didactic:
Şef lucrări dr. ing. Silviu-Gabriel STROE

Student:
Adelina DOHOTARIU
Program de studii: IPA
Anul: III

SUCEAVA, 2022
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

Tema:

Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

2
Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

CUPRINS

3
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI

Scopul proiectului
Scopul proiectului este de a dobândi cunoștințe avansate privind principiile
constructive şi de funcţionare al “ Tararului aspirator”.

Obiectivele proiectului:
O1 – Stabilirea importanței scopului, obiectivelor și de a dezvolta problematica generală a
“Tararului aspirator”.
O2 - ……………………………….
……
On - ………………………………..

4
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

INTRODUCERE

Separarea este o operație prin care un amestec este divizat în două sau mai multe
fracțiuni care au compoziții diferite. Scopul acestei operații este de a concentra un component
în raport cu ceilalți. Separarea se realizează în principal prin metode fizice, deși în unele
cazuri se întâlnesc și metode chimice [St,22].
Morăritul este cunoscut din timpuri foarte vechi, evoluția lui a urmat societatea umană
și dezvoltarea tehnico-economică a acesteia. Cerealele descărcate în silozul morii, înainte de
a fi depozitate în celule, sunt supuse unei operații sumare de curățire, numită curent și
precurățire. Curățirea intensivă urmează a se realiza într-o fază tehnologică viitoare. Prezența
corpurilor străine în masa de cereale exercită influențe negative atât în timpul vehiculării lor
în interiorul silozului cât și la depozitarea în celule. La eliminarea impurităților participă mai
multe utilaje și instalații [Le,03].
Modul meșteșugăresc nu a evoluat prea mult în evul mediu. Apariția industrializării, a
așezărilor omenești suprapopulate, rafinarea gusturilor în alimentație a făcut, ca începând cu
secolul XIX să se treacă la mecanizarea și automatizarea avansată a proceselor din morărit și
panificație, la modificarea sistemelor și principiilor tehnice folosite. În țara noastră primele
unități de morărit de tip industrial au fost construite de către armata, la sfârșitul sec. XIX și
începutul sec. XX, iar după primul război mondial s-au fondat primele unități mari [Le,03].
Actualmente în România se utilizează separatorul aspirator (tararul aspirator) tip TA
1216, cu mai multe caracteristici dar și separatorul aspirator SA-1212. Separatorul-aspiratorul
SA are numeroase variante [Le,03].
În silozurile mai vechi se mai foloseau tararul Magheru-Topleț 2x1000, tararul cu site
oscilante MIAG-1015, tararul aspirator Topf, vibro-separatorul MIAG-216. Dar în prezent, în
unitățile moderne de morărit pentru reducerea numărului de utilaje, a consumului de energie,
a spațiilor tehnologice, se recurge la separarea concomitentă a mai multor categorii de
impurități, folosind o serie de mașini combinate. În anul 2003 am realizat tararul aspirator
după documentația OCRIM-Cremona. În silozurile moderne sunt prevăzute separatoare
pentru corpurile străine granulare și instalații de aspirație pentru particulele ușoare existente în
masa de cereale sub formă de praf mineral, vegetal și pleavă [Le,03].
Tararul aspirator este un utilaj folosit pentru separarea pneumatică a produselor solide.
Această metodă de separare combină avantajele celor două metode de separare care constau în
menținerea particulelor mari pe site și antrenarea totală a particulelor ușoare de un curent
ascendent de aer. Tararul aspirator realizează o astfel de separare, folosind pentru cernere trei
site montate pe o ramă și prevăzute cu colectoare, iar pentru antrenarea particulelor ușoare, un
curent de aer care străbate masa de cereale, după ce a fost aspirat prin fantele utilajului. Acest
utilaj este folosit în industria morăritului și a berii pentru separarea impurităților din masa de
cereale dar nu în ultimul rând la condiționarea cerealelor [Ba,10].
Tararul aspirator este unul dintre cele mai simple utilaje folosite la separarea
impurităţilor din cereale pe baza diferenţei de proprietăţi aerodinamice. El elimină corpurile
străine care se deosebesc de cereale prin mărime (lungime, lățime și grosime) și prin însușirile
aerodinamice. Acesta separă corpurile străine cu dimensiuni mai mari, egale sau mai mici
decât ale cerealei supuse precurățirii, prin combinarea acțiunii ciururilor și a curenților de aer.
Acest utilaj are o construcție specială și o mare capacitate de curățire, caracteristica ce se
datorează în primul rând înclinației ciururilor [Ba,10].

5
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

CAPITOLUL 1
STUDIU COMPARATIV PRIVIND VARIANTELE CONSTRUCTIVE
ALE TARARULUI ASPIRATOR

Obiectivul acestui capitol este studierea variantelor constructive ale tararului aspirator.

1.1. Generalităţi
Utilitatea de a cunoaște variante constructive ale tararului aspirator existente în industria
alimentară consolidează cunoștințele tehnice referitoare la operația de separare, având ca scop
principal evoluția industrializării și modernizării utilajului studiat.
Aceste variante constructive au capacitate de a reduce numărul de utilaje în industria
morăritului, scăzând consumul de energie și reducând totodată spațiul tehnologic.

1.2. Variante constructive ale tararului aspirator

Principalele variante constructive ale tararului aspirator sunt [Șt,03] :
 Tararul;
 Tararul în cascadă;
 Tararul - vibrator TRV OCRIM;
 Tararul MVSB BUHLER;
 Tararul cu recirculare de aer MVSQ.

1.2.1 Tararul
Tararul este unul dintre cele mai simple utilaje folosite la separarea impurităţilor din
cereale pe baza diferenţei de proprietăţi aerodinamice [Șt,03].

Figura 1.1 Tararul

1- racord de alimentare; 2 - fante laterale; 3 - racord de evacuare; 4 - clapetă articulată; 5 -
cameră de decantare; 6 - racord de aspiraţie. I - cereale cu impurităţi; II - cereale curate; III -
impurităţi uşoare; IV - aer cu praf [Șt,03].

6
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
Principiul de funcționare

Cerealele cu impurităţi alimentate prin racordul (1), cad întâlnind un curent de aer
ascendent, care pătrunde prin fantele (2), datorită depresiunii realizate în camera de decantare
de către ventilatorul reţelei de aspiraţie. Aerul preia impurităţile uşoare şi le aduce în camera
de decantare (5), iar cerealele curate sunt evacuate prin racordul (3). Aerul cu impurităţile
preluate ajunge în camera de decantare, trecând de la o secţiune mică, la una mare. Aerul îşi
micşorează viteza, rezistenţa opusă de acesta scade, determinând depunerea fracţiunii grele.
Aceasta cade la partea inferioară a camerei de decantare (5) apăsând pe clapeta articulată (4).
Atunci când greutatea fracţiunii depuse, este mai mare decât presiunea exercitată de aer pe
faţa exterioară a clapetei, (datorită depresiunii din camera de decantare) aceasta se deschide
evacuând fracţiunea, după care revine la poziţia iniţială (închis) [Șt,03].

1.2.2 Tararul în cascadă

Tararul în cascadă se compune dintr-o carcasă împărţită în două compartimente, unul de
preluare a impurităţilor uşoare, iar cel de-al doilea, camera de sedimentare [Șt,03].

Figura 1.2 Tararul în cascadă

1 - racord de alimentare; 2 - buncăr; 3 - clapetă articulată cu contragreutate; 4 - planuri
înclinate; 5 - ferestre pentru pătrunderea aerului; 6 - racord pentru evacuare cereale; 7 - racord
de evacuare impurităţi uşoare; 8 - clapete; 9 - plan înclinat; 10 - cameră de decantare; 11 -
racord de aspiraţie; I - cereale cu impurităţi; II - cereale curate; III - impurităţi uşoare; IV - aer
cu praf [Șt,03].

Principiul de funcționare

Cerealele împreună cu impurităţile uşoare sunt alimentate prin racordul (1), în buncărul
(2). Clapeta articulată cu contragreutate (3) se deschide proporţional cu forţa de greutate a
cerealelor din buncăr, permiţând alimentarea acestora într-un strat uniform. Cerealele cad în
cascadă pe planurile înclinate (4) permiţând intersectarea lor de către curenţii de aer care intră
prin ferestrele (5). Impurităţile uşoare sunt preluate şi transportate în camera de decantare
(10), iar cerealele curate sunt evacuate prin racordul (6). Datorită scăderii vitezei aerului în
camera de decantare, o parte din impurităţile uşoare se depun, fiind evacuate prin deschiderea
clapetelor de ecluzare (8). Praful şi o parte din impurităţile cu viteză mică de plutire, sunt

7
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
antrenate prin racordul (11) în reţeaua de aspiraţie, din care sunt separate de aerul de aspiraţie
fie întru-un ciclon, fie într-un filtru [Șt,03].

1.2.3 Tararul - vibrator TRV OCRIM

Tararul vibrator TRV este utilizat la separarea impurităţilor uşoare din masa de cereale
pe baza diferenţei de proprietăţi aerodinamice între acestea şi impurităţi fiind montat în fluxul
tehnologic după separatorul de cereale SCKN sau descojitorul intensiv SIG [Șt,03].

Figura 1.3 Tararul - vibrator TRV OCRIM

1 - canal de aspiraţie; 2, 11 - roţi melcate; 3, 13 - şuruburi melc; 4, 12 - roţi de mână; 5 - articulaţie; 6 -
sursă de lumină; 7 - plan separator transparent; 8 - canale longitudinale; 9 - bolţuri; 10 - pârghii; 14 -
clapete pentru dirijarea aerului; 15 - canal admisie aer; 16 - suporturi mobile în plan vertical; 17, 20 -
elemente elastice; 18 - tije; 19 - plan vibrator; 21 - motovibrator; 22 - canal de alimentare cu cereale;
23 - buncăr; 24 - ferestre de vizitare; 25 - racord de alimentare; 26 - canal de aspiraţie; 27 - clapetă; 28
- carcasă. I - cereale cu impurităţi; II - cereale curate; III - aer cu impurităţi uşoare [Șt,03].

Principiul de funcționare

Cerealele cu impurităţi uşoare sunt alimentate prin racordul (25) în buncărul (23).
Vibraţiile plăcii (19), antrenează amestecul în canalul de aspiraţie (26). Aerul intrat de la
partea inferioară a canalului întâlneşte amestecul preluând impurităţile a căror viteză de
plutire este mai mică decât viteza aerului. Aerul împreună cu impurităţile ajunge în reţeaua de
aspiraţie de unde pentru separare este trecut printr-un filtru sau un ciclon [Șt,03].

8
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

1.2.4 Tararul MVSB BUHLER

Tararul MVSB BUHLER se aseamănă cu aspiratoarelor prezentate anterior cu
deosebirea utilizării unei camere de decantare pentru separarea fracţiunii grele, din
impurităţile preluate de aerul de aspiraţie [Șt,03].

Figura 1.4 Tararul MVSB BUHLER

1- perete mobil; 2 - buncăr de alimentare; 3 - carcasă; 4 - fereastră de vizitare; 5 - motovibrator; 6, 28, 31
- roţi de mână; 7 - articulaţie; 8 - pârghie; 9 - plan vibrator, 10, 27, 32, 34 - tije filetate; 11 - pârghii; 12,
30, 36 - axe transversale; 13, 19, 25 - pârghii; 14, 20, 24 - piuliţe; 15 - clapete articulate; 16 - cameră de
decantare; 17 - uşi de vizitare; 18 - clapetă, 21,22 - racord de aspiraţie; 23 - fereastră; 26 - canal de
aspiraţie, 29 - ferestre laterale; 33 - piuliţe; 35 - arcuri elicoidale. I - cereale cu impurităţi; II - cereale
curăţate; III - aer cu praf; IV - impurităţi uşoare [Șt,03].

Principiul de funcționare

Cerealele cu impurităţi, alimentate în buncărul (2), antrenate de planul vibrator (9),

ajung în partea inferioarã a canalului de aspiraţie (26). Aerul intersectează fluxul de cereale
preluând impurităţile uşoare pe care le antrenează în camera de decantare (16). Canalul de
aspiraţie îşi măreşte treptat secţiunea. Datoritã scăderii vitezei aerului, fracţiunea grea cade la
partea inferioară a camerei de decantare, iar fracţiunea uşoară este antrenată înspre racordul
de aspiraţie (22). Evacuarea fracţiunii grele se realizeazã prin deschiderea consecutivă a celor
două rânduri de clapete de ecluzare (15). Tararul are variante constructive la care evacuarea
fracţiunii depuse în camera de decantare se face prin deschiderea comandată succesiv a 2
clapete articulate (14) şi (15) [Șt,03].

9
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
1.2.5 Tararul cu recirculare de aer MVSQ
Tararul cu recirculare de aer face parte din categoria utilajelor moderne, caracterizate
prin independenţă funcţională. Având ventilator propriu, utilajul realizează o aspiraţie mai
bună, aspirând în acelaşi timp o cantitate mică de aer proaspăt. Acest lucru asigură un climat
mai bun în încăperea în care se află utilajul, mai ales în perioada rece, când aerul proaspăt
necesitã o încălzire înaintea introducerii în încăpere [Șt,03].

Figura 1.5 Tararul cu recirculare de aer MVSQ

1 - racord de alimentare; 2 - buncăr de alimentare; 3 - placă oscilantă; 4 - excentric; 5 - plan
articulat; 6 - clapetă articulată; 7 - uşă de vizitare; 8 - canal de recirculare aer; 9 - transportor
elicoidal; 10 - clapete articulate cu contragreutăţi; 11 - cameră de decantare; 12 - perete
cilindric; 13 - gură de alimentare ventilator; 14 - articulaţie; 15 - canal de aspiraţie; 16 - clapetă;
17 - articulaţie; 18 - fereastră pentru urmărirea aspiraţiei; 19 - ventilator; 20 - electromotor; 21 -
platbande crestate; 22 - gură de vizitare; 23 - arcuri elicoidale; 24, 26 - roţi de mână; 25 -
ferestre de vizitare; 27 - pârghii; 28, 31- şuruburi; 29, 33 - pârghii; 30, 32 - piuliţe articulate; 34
- articulaţie. I - cereale cu impurităţi; II - cereale curate; III - impurităţi uşoare [Șt,03].

Principiul de funcționare

Cerealele cu impurităţi alimentate prin racordul (1), sunt antrenate de placa mobilã (3)
în partea inferioarã a canalului de aspiraţie (15). Aerul recirculat prin canalul (8),
intersectează masa dispersată de cereale cu impurităţi, preia impurităţile uşoare antrenându-le
prin canalul de aspiraţie pânã în zona superioară a camerei de decantare. Datorită formei
cilindrice, impurităţile grele, având o masă mai mare, sunt aduse de forţele de inerţie pe partea
inferioară a suprafeţei, pierzând din energie prin frecare, cad la partea inferioară a camerei de
decantare. Transportorul elicoidal (9), preia impurităţile depuse, evacuându-le prin
deschiderea clapetei articulate cu contragreutate (10). Aerul aspirat prin gura (13) de către
ventilatorul (19), este recirculat prin canalul (8) [Șt,03].

10
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

1.2.6 Tararul aspirator

Varianta constructivă aleasă pentru a fi studiată în continuare este “Tararul aspirator”
regăsit în fluxul tehnologic sub următoarea formă:

Figura 1.6 Tararul aspirator

1, 2, 3. Site de separare; 4. Ramă de susţinere a sitelor; 5. Sistem
electric de acţionare cu excentric; 6. Fante de aspirare a aerului;
7. Gură de alimentare; 8. Gură de evacuare a amestecului aer-
pleavă; 9. Cameră de expansiune; 10. Gură de evacuare refuz
[St.22].

Principiu de funcţionare

Metoda de separare constă în menţinerea, pe tot parcursul desfăşurării operaţiei, a

particulelor mari (materialul util) pe site şi antrenarea particulelor nedorite (mai uşoare) de
jetul de aer ascendent antrenat de o pompă pneumatică. Alimentarea tararului aspirator se face
prin gura de alimentare 7. Tararul asigură separarea folosind un sistem de 3 site 1, 2 şi 3
prevăzute cu tăvi colectoare a particulelor utile fixate pe rama de susţinere 4. Separarea se
realizează datorită sistemului electric de acţionare cu excentric 5 ce produce o mişcare
oscilatorie în plan orizontal a sistemului de site şi a jetului de aer ce intră în separator prin
fantele de aspirare a aerului 6. Particulele utile, datorită greutăţii, sunt menţinute tot timpul pe
site, iar particulele mai uşoare (pleava) sunt antrenate de jetul de aer în sus spre racordul de
evacuare 8 [St,22].

1.3 Studiu comparativ

Tararul este unul dintre primele variante constructive de utilaje existente în industria
alimentară. Acesta este prevăzut cu 2 fante laterale în partea inferioară pentru pătrunderea
aerului. În ceea ce privește alimentarea cu cereale supuse separării de impurități se realizează
pe partea superioară printr-un canal vertical. Acest utilaj oferă o productivitate mai mică și un
consum mai mare de energie.
Comparativ cu tararul în cascadă în cadrul căreia acesta este împărțit în 2
compartimente, unul de preluarea a impurităților ușoare iar cel de-al doilea îl reprezintă

11
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
camera de sedimentare. Acesta se poate diferenția față de primul prin faptul că are mai multe
ferestre pentru pătrunderea aerului de aspirație și ceea ce ajută la o mai bună separare.
Tararul vibrator TRV OCRIM se diferențiează pe baza separări impurităţilor uşoare din
masa de cereale dar, și prin faptul că acesta prezintă la partea inferioară a buncărului un plan
vibrator înclinat care este legat rigid de motovibratorul electric.
Tararul MVSB BUHLER se aseamănă cu canalele de aspirație, cu deosebirea folosirii
unei camere de decantare pentru separarea fracțiilor grele. Acesta se diferențiază față de
celelalte prin faptul că evacuarea fracțiilor ușoare împreună cu aerul de aspirație se poate face
printr-o separare ulterioară.
O variantă mult mai funcțională față de tarare este reprezentată de tararul cu recirculare
de aer MVSQ care poate funcționa independent și are în construcția lui un ventilator propriu
ce aspiră o cantitate mică de aer proaspăt. De asemenea, sunt eliminate rețelele de aspirație
îmbunătățindu-se astfel aspirația și reducându-se costurile în exploatare.
În ceea ce privește tararul aspirator, acesta este considerat unul dintre cele mai noi
variante constructive, fiind un utilaj care realizează separarea datorită sistemului electric de
acționare cu excentric ce produce o mișcare oscilatorie în plan orizontal a sistemului de site și
a jetului de aer. Astfel de utilaje, sunt mai performante, au dimensiuni de gabarit reduse și
simplitate în construcție.

1.4 Concluzii
În urma studiului efectuat asupra principiilor constructive ale tararelor se poate constata
că tararul aspirator este mai utilizat datorită randamentului său ridicat dar, și complexității
sale constructive. Variantele constructive ale utilajelor studiate anterior se deosebesc față de
tararul aspirator prin eliminarea corpurilor de diferite mărimi și însușiri aerodinamice. De
asemenea, acesta se deosebește între ele după principiul lor de funcționare și prin capacitatea
de productivitate. Eficiența utilizări unui astfel de utilaj este reprezentată de simplitatea de
întreținere și de prețul de cost.

12
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

CAPITOLUL 2

PREZENTARE GENERALĂ A TARARULUI ASPIRATOR

Obiectivul acestui capitol este studierea schemei structurale de principiu a tararului aspirator
în vederea identificării și prezentării principalelor elemente constructive ale acestora.

2.1. Schema structurală de principiu a tararului aspirator

Utilitatea prezentării schemei structurale de principiu este reprezentată de încărcătura
specifică care trebuie să fie cea prevăzută în cartea tehnică a utilajului, alimentarea trebuie să
se facă uniform pe toată lățimea sitelor de separare iar, debitul și viteza aerului trebuie să
asigure extragerea impurităților.
Principalele părți a tararului aspirator sunt:
 Site de separare ( 1,2,3);
Ramă de susținere a sitelor (4);
Sistem electric de acţionare cu excentric (5);
Fante de aspirare a aerului(6);
Gură de alimentare (7);
Gură de evacuare a amestecului aer-pleavă (8);
Cameră de expansiune (9);
Gură de evacuare refuz (10).

Figura 2.1 Tararul aspirator

1, 2, 3. Site de separare; 4. Ramă de susţinere a sitelor; 5. Sistem
electric de acţionare cu excentric; 6. Fante de aspirare a aerului;
7. Gură de alimentare; 8. Gură de evacuare a amestecului aer-
pleavă; 9. Cameră de expansiune; 10. Gură de evacuare refuz
[St.22].

13
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

2.2. Prezentarea principalelor organe de mașini a tararului aspirator

Sitele îndeplinesc atât rol de separare, pentru particulele care se separă prin orificii ( care
constituie cernutul sitei), cât și rolul de transport pentru particulele rămase pe sită care se
colectează la capătul opus alimentării. Antrenarea blocurilor de site cu mișcare oscilantă se
realizează de regulă cu mecanism bielă-manivelă.
Separarea pe site este realizată prin cernere, astfel [ Io,86] :
— sita 1 reţine corpuri mari, sfori, bulgări de pământ etc. ;
— sita 2 reţine corpuri puţin mai mari decît bobul de grâu, ca mazăre, orz, porumb etc;
— sita 3 reţine grîul curat, eliminând la cernut particule mici, seminţe foarte mici etc.
Ramă de susţinere a sitelor se montează în ghidaje speciale specifice acestor tipuri de rame.
Fixarea ramelor în plan longitudinal se face prin intermediul unor capace speciale de blocare
ce pot fi uşor manevrate cu ajutorul unor roţi de manevră.
Curăţirea sitelor se face cu ajutorul unor bile de cauciuc, care se deplasează datorită mişcării
de oscilaţie a batiului, pe o ţesătură de sârmă, astfel încât bilele sar în diferite direcţii, lovind
suprafaţa activă a sitelor, îndepărtând seminţele şi impurităţile blocate în orificiile sitelor
[Io,86].
Sistem electric de acţionare cu excentric este format dintr-o roată de curea montată pe un ax
prin intermediul a doi rulmenţi radial-oscilanţi. Axul mecanismului cu excentric este montat
presat într-o bucşă sudată într-un suport din tablă. Suportul este fixat pe peretele inferior al
batiului cu site prin intermediul unor prezoane şi piuliţe. Roata de curea prin forma
constructivă permite montarea pe ea a unor contragreutăţi necesare reglării razei cercului de
oscilaţie a batiului cu site.
Fante de aspirare a aerului este o construcţie din tablă sudată având la aspiraţie o secţiune
corespunzătoare unei aspiraţii. Este prevăzut cu o clapetă pentru reglarea vitezei aerului din
zona de aspiraţie şi a vitezei de transport în canal a impurităţilor aspirante.
Gură de alimentare asigură introducerea semințelor în batiul mașinii, unde debitul de material
este reglat uniform pe toată lățimea cu ajutorul unor clapete cu contragreutăți.
Gură de evacuare a amestecului aer-pleavă are rolul de a îndepărta particulele ușoare după ce
mai întâi au fost trecute prin camera de expansiune.
Camera de expansiune are rolul de a reține și de a depune la baza camerei particule grele de
impurități.
Gură de evacuare refuz asigură pulverizarea eventualelor corpuri străine care au trecut în
boabele curate și care sunt antrenate de un curent de aer aspirat, fiind totodată eliminate în
camera de expansiune.

2.3 Concluzii
În urma studiului efectuat asupra schemei structurale de principiu a tararului aspirator se
poate constata rolul fiecărui componente în parte și eficiența acesteia pentru utilajul studiat.
De asemena, stratul de produs este supus acţiunii unui curent de aer care aspiră din masa de
produs impurităţile uşoare care au ajuns în acest loc pe baza contragreutății. Principalele
componente identificate sunt site de separare, ramă de susținere a sitelor, sistem electric de
acţionare cu excentric, fante de aspirare a aerului, gură de alimentare, cameră de expansiune,
gură de evacuare refuz.

14
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

CAPITOLUL 3
IDENTIFICAREA ŞI PREZENTAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE
ACŢIONĂRI, TRANSMISII ŞI SOLICITĂRI DIN CADRUL
TARARULUI ASPIRATOR

3.1. Identificarea şi prezentarea principalelor tipuri de acţionări din cadrul tararului

aspirator

3.1.1. Generalităţi
Noţiunea de acţionare presupune efectuarea unui lucru mecanic. O acționare reprezintă
un sistem de conversie a energiei electrice în energie mecanică care asigură controlul pe cale
electrică a energiei mecanice obținute și a parametrilor săi [Tu,82].
Un sistem de acționare este formată din următoarele părți componente[Tu,82] :
- mașina de lucru, sau mașina care este acționată;
- motorul pentru acționarea mașinii de lucru;
- organul de transmisie care face legătura între motor și mașina de lucru și are rolul de a
modifica felul mișcării (translație, rotație, mișcare continuă ori intermitentă),
sensul/direcția acesteia, viteza etc..
În funcție de motorul folosit pentru acționarea unei mașini de lucru, se pot distinge
următoarele tipuri de acționări [Tu,82] :
acționări electrice;
acționări hidraulice;
acționări pneumatice.
Prin acţionare electrică se înţelege că energia mecanică se obţine de la un motor electric.
Acţionarea electrică a fost impulsionată în urma introducerii curentului alternativ datorită
marilor avantaje ale acestuia în transportul şi distribuţia energiei electrice [Tu,82].
Aceste acționări electrice se pot clasifica astfel[Tu,82] :
1)electromotor;
2)cuplaj;
3)transmisii.
Electromotorul auto este o piesă electrică ce pornește motorul mașinii. Este un
dispozitiv electromecanic care învârte volanta și antrenează motorul termic in vederea
pornirii. Acesta este un dispozitiv electromecanic care are capacitatea de a converti energia
electrica în energie mecanică[Tu,82].
Cuplajele sunt organe de asigurare a legăturii între doi arbori care-și pot transmite
reciproc mișcarea și puterea. Prin aceste elemente se asigură legătura între tronsoanele
(părțile) aceluiași arbore sau între arbori diferiți[Tu,82].
Elementul de transmisie permite transferul puterii mecanice între motor şi mecanismul
acţionat. El intervine cu un anumit raport de variaţie a turaţiei, sau chiar de transformare a
mişcării de rotaţie într-o mişcare liniară şi de asemenea introduce un anumit randament al
transmisiei. Când cuplarea nu se face rigid între arborele motorului şi cel al mecanismului,
este posibilă utilizarea următoarelor elemente: curele şi lanţuri de transmisie, reductoare cu
roţi dinţate, angrenaje melcate, cuplaje cu ambreiaj, cuplaje electromagnetice[Tu,82].
Prin sistem hidraulic de acționare se înțelege acel sistem în care transmiterea energiei de
la sursă la consumator se realizează prin intermediul unui curent de lichid sub
presiune[Tu,82].

15
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
Sistemele de acţionare pneumatice sunt preferate într-un număr mare de aplicaţii
industriale, din cele mai diverse sectoare, datorită unor calităţi incontestabile cum sunt:
robusteţea, simplitatea constructivă, productivitatea, fiabilitatea ridicată şi nu în ultimul rând
preţul de cost mai scăzut[Tu,82].

3.1.2. Prezentarea acţionărilor din cadrul tararului aspirator

Acționarea utilajului se realizează electric cu ajutorul motorului electric care transformă
mișcarea de rotație în cea de translație (5).
Diametrul dorit al cercului de oscilaţie al batiului cu site se obţine prin adăugarea sau
scoaterea de contragreutăţi care se montează pe roata mecanismului cu excentric.

Figura 3.1. Mecanismul bielă-manivelă:

1 – arbore motor; 2 – manivela; 3 – bolţ; 4 – biela; 5 – piston;
6 – segmenţi; 7 – cilindru; 8 – bolţ; 9 – carter [Mi,10].

Două variante constructive:

- axat, când axa de translaţie a pistonului trece prin axa de rotaţie a manivelei;
- dezaxat, când axa de translaţie a pistonului este deplasată faţă de axa de rotaţie a manivelei
cu excentricitatea „e”.

3.2. Identificarea şi prezentarea principalelor tipuri de transmisii în cadrul tararului

aspirator

3.2.1. Generalităţi

16
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
Transmisiile (T) realizează parametrii cinematici (C), dinamici (D) şi energetici (E)
ceruți de procesul de producție prin care se urmăreşte obținerea unor indicatori tehnico-
economici optimi [Iv,95].
Într-o definiție generală transmisiile au rolul unei interfețe între maşina motoare (MM)
şi maşina de lucru (ML) transferând energia în spațiu şi transformând-o în mod convenabil în
timp cu pierderi minime de energie [Iv,95].
Transmisiile pot fi de următoarele tipuri [Iv,95]:
- mecanice (de rotație, translație, rototranslație);
- hidraulice ( hidrostatice şi hidrodinamice);
- pneumatice;
- electrice;
- magnetice;
- hibride ≡ combinație (îmbină avantajele şi elimină dezavantajele).
Transmisiile mecanice sunt organe de maşini care ajută la transferul puterii mecanice
între doi arbori diferiţi cu modificarea parametrilor cinematici şi dinamici ai acesteia, adică
viteza unghiulară şi momentul de torsiune [Iv,95].
Transmisiile mecanice transmit mișcări de la arborele motor numit și arbore conductor
la arborele condus. Rolul funcțional a unei transmisii mecanice este acela de a modifica
turația arborelui conducător al mașinii motoare în vederea realizării turației necesare mașinii
de lucru în același sens sau cu inversarea sensului de mișcare [Iv,95].
Parametrii de baza a unei transmisii mecanice sunt[Iv,95] :
- puterea de transmisie;
- sensul de rotație;
- randamentul transmisiei;
- turația arborelui conductor;
- turația arborelui condus;
- raportul de transmitere.
Clasificare
Transmisiile mecanice pot fi[Iv,95] :
- directe;
- indirecte.
Transmisiile directe se caracterizează prin distanța mică dintre axa arborelui conducător și axa
arborelui condus [Iv,95].
Din categoria transmisiilor mecanice directe fac parte [Iv,95]:
- transmisii cu roți dințate;
- transmisii cu came;
- transmisii cu roți de fricțiune;
- șurub – piuliță.
Transmisiile indirecte se caracterizează prin distanța mare dintre cei doi arbori[Iv,95].
Din categoria transmisiilor mecanice indirecte fac parte [Iv,95]:
- transmisii cu lanț;
- transmisii prin curele;
- transmisii cu pârghii.
1) Angrenajele sunt transmisii directe între două roți dințate: roata conducătoare și roata
condusă; mișcarea se transmite prin angrenare forțată a dinților – fără alunecare – și este cea
mai utilizată transmisie mecanica; dantura poate fi exterioară sau interioară, roțile pot avea
diverse forme iar axele au o mare diversitate de poziții în spațiu sau poziții relative[Iv,95].

17
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

2) Mecanismele cu came sunt alcătuite dintr-un element profilat numit camă (element
conducător) care transmite mişcarea, prin intermediul unei cuple superioare, unui element
condus, numit tachet. Printr-o construcţie corespunzătoare a profilului camei, aceste
mecanisme pot realiza orice lege de mişcare pentru elemental condus şi de aceea sunt utilizate
în toate domeniile de activitate (construcţia de maşini, industria textilă,industria alimentară,
mecanică fină, maşini unelte, maşini de calcul etc.) unde se impun anumite legi de mişcare
cerute de procesul tehnologic sau de necesităţilede mecanizare şi automatizare[Iv,95].

3)Transmisiile cu roți de fricțiune sunt caracterizate de contactul nemijlocit dintre roată

conducătoare și cea condusă, mișcarea și puterea transmițându-se pe seama frecării ce ia
naștere între acestea; roțile pot avea diverse forme, după tipul contactului realizat: cilindrice ,
conice, frontale, hiperboloidale etc. [Iv,95].

4) Transmisiile șurub-piuliță sunt transmisii care, prin intermediul unei cuple elicoidale,
transforma mișcarea de rotație în mișcare de translație, concomitent cu transmiterea unei
sarcini. Cupla elicoidală este elementul determinant al transmisiilor șurub-piuliță. Aceasta
poate fi cu frecare cu alunecare sau cu frecare cu rostogolire (cupla elicoidala cu bile) [Iv,95].

18
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

5) Transmisia prin lanțuri se realizează între arbori paraleli, iar mișcarea se transmite prin
înfășurarea și angrenarea lanțului cu roțile de lanț montate pe arbori. O transmisie prin lanț se
compune din roțile de lanț, lanțul - care înfășoară roțile de lanț și angrenează cu dinții acestora
dispozitive de întindere, dispozitive de ungere și carcase[Iv,95].

6)Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice realizate între două roți de curea, prin
intermediul a una sau mai multe curele de transmisie; în majoritatea cazurilor, acestea
funcționează cu axe paralele și orizontale, cu păstrarea sensului de rotație la cele două
roți[Iv,95].

7) Transmisiile prin pârghii se realizează prin acționarea unor pârghii asupra unor dispozitive
de rotație. Cel mai elocvent dispozitiv este ambreiajul de la automobile. Funcţionarea
ambreiajului mecanic se bazează pe forţele de frecare care apar între două sau mai multe
perechi de suprafeţe sub acţiunea unei forte de apăsare[Iv,95].

19
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

3.2.2. Prezentarea transmisiilor din cadrul tararului aspirator

Tararul aspirator prezintă o transmisie prin intermediul curelelor trapezoidale.
Transmisiile prin curea trapezoidală sunt transmisii mecanice, care realizează
transmiterea mișcării de rotație și a sarcinii, de la o roată motoare la una sau mai multe roți
conduse, prin intermediul unui element flexibil, fără sfârșit, numit curea de transmisie[Mi,10].
Transmiterea mișcării se poate realiza cu alunecare (la transmisiile prin curele late sau
trapezoidale) sau fără alunecare (la transmisiile prin curele dințate).
Cureaua de transmisie trapezoidală are în secţiune transversală forma unui trapez
isoscel şi este formată din mai multe zone. Zona de rezistență a curelei, care poate fi realizată
din țesătură de bumbac, din șnur sau din cablu. Elementul de rezistenţă este învelit într-o masă
de cauciuc sintetic, care cuprinde zona de compresiune și zona de întidere. Cureaua
trapezoidală prezintă avantaje, în special, la transmisii cu distanţe mici între axe şi cu rapoarte
mari de transmitere.
Curelele trapezoidale speciale au flancurile în stare liberă concave, oferind avantajul
unei aşezări corecte a curelei pe roată, în timpul funcţionării. Aceste avantaje sunt determinate
de frecarea mărită dintre curea şi roţi, coeficientul de frecare redus fiind de aproximativ trei
ori mai mare decât coeficientul de frecare de alunecare. Cureaua trapezoidală prezintă
avantaje, în special, la transmisii cu distanţe mici între axe şi cu rapoarte mari de transmitere.
Acestea pot fi executate fie prin turnare, fie sub formă de construcții sudate, fie prin
ștanșare din tablă. Roțile de construcție turnată și sudată se vor detensiona.

3.3. Identificarea şi prezentarea principalelor tipuri de solicitări ale organelor de

maşini din componenţa tararului aspirator

3.3.1. Generalităţi privind solicitările la care sunt supuse organele de maşini din
componenţa utilajelor din industria alimentară
Fiecare piesă sau organ de mașină sub acțiunea forțelor exterioare se deformează între
anumite limite. Dacă, după îndepărtarea forțelor, acestea revin la forma și dimensiunile
inițiale, se poate afirma că sunt executate dintr-un material elastic [Mi,10].
Ca urmare a acțiunii forțelor și momentelor care apar în timpul exploatării unui sistem
mecanic, organele de mașini - elementele componente ale acestuia sunt supuse unor solicitări
diverse [Mi,10].
Principalele tipuri de solicitări la care sunt supuse organele de mașini pot fi [Mi,10]:
solicitări în volum;
solicitări de suprafață.
După modul de acţiune în timp a forţelor, există [Mi,10]:
- solicitări statice (constante în timp);
- solicitări dinamice (variabile în timp) ;
- periodice, a căror intensitate variază periodic după o anumită lege;
- aperiodice (intermitente sau cu şoc).
Solicitările în volum cât și cele de suprafață, statice sau dinamice pot influența negativ
atât modul de funcționare cât și durata de exploatare a sistemului mecanic atunci când
tensiunile care se produc în acesta, datorită forțelor care acționează, depășesc anumite limite,
stabilite convențional, dar corelate cu caracteristicile mecanice ale materialelor [Mi,10].
Solicitările în volum sunt solicitările din masa de material care duc la apariția unor stări
de tensiune sau la modificarea dimensională și/sau geometrică a formei piesei [Mi,10].
Tipurile de solicitări care apar în volumul materialului pot fi [Mi,10]:
- solicitări de bază;

20
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
- solicitări datorate flambajului;
- solicitări datorate temperaturii şi fluajului;
- solicitări datorate şocurilor şi vibraţiilor;
- solicitări la oboseală.

Solicitări de bază
În volumul de material al unei piese se deosebesc următoarele solicitări de bază: tracţiune
(întindere), compresiune, încovoiere, forfecare și torsiune. În funcție de direcțiile de solicitare,
pot fi solicitări uniaxiale sau multiaxiale. Forma pieselor se poate modifica și datorită
tensiunilor induse termic [Mi,10].
1) Solicitarea la tracţiune
În timpul exploatării ( la ridicarea unei greutăți), cablul este supus solicitării la tracțiune
sau la întindere de către forța F [Mi,10].

Figura 3.1. Solicitarea la întindere a cablului 3: 1 –ax; 2 – rolă; 3

– cablu [Mi,10].

2) Solicitarea la compresiune
În figura 3.2 este prezentat un arc elicoidal (2) solicitat la compresiune de către forțele
F din cele două piese (1), respectiv (3), între care acesta este asamblat [Mi,10].

Figura 3.2. Arc elicoidal solicitat la compresiune: 1, 3 – piese; 2 – arc

elicoidal [Mi,10].

3) Solicitarea la încovoiere
Tensiunile de încovoiere care apar în axul 1 pe care se află roțile 3 se datorează acțiunii
forței de greutate F exercitate de către piesa 2 asupra axului 1 (Fig. 3.3) [Mi,10].

21
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

Figura 3.3. Solicitare la încovoiere a unui ax: 1 – ax; 2 – piesă; 3 – roţi [Mi,10].

4) Solicitarea la forfecare
Pentru ca o piesă să fie solicitată la forfecare trebuie ca forțele aplicate acesteia să fie
coliniare sau sensibil coliniare ca direcție și opuse ca sens [Mi,10].

Figura 3.4. Solicitarea la forfecare a nitului:

1 – table asamblate; 2 – nit; 3 – secţiune de forfecare [Mi,10].
5)Solicitarea la torsiune
Se consideră cazul unui angrenaj format din două roți dințate 2, montate pe arbori I,
respectiv II, care transmit mișcarea de rotație de la arborele I la arborele II, figura 3.5. Arborii
sunt solicitați la torsiune de către momentul de torsiune Mt. Pe arborele 1 torsiunea apare între
tronsonul de intrare 1 și roata 2a iar pe arborele de ieșire, între roata 2b și tronsonul de ieșire 3
[Mi,10].

Figura 3.5. Arbori supuşi la torsiune: 1– tronsonul de intrare a arborelui I;

2a, 2b – roţi dinţate cilindrice; 3 – tronsonul de ieşire a arborelui II [Mi,10].
Solicitări datorate flambajului
Pierderea stabilităţii - încovoiere bruscă a pieselor, deformabile sub acţiunea forţelor se
numeşte flambaj [Mi,10].

22
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

Figura 3.6. Tijă solicitată la flambaj: 1 – tijă; 2 – piston; 3 – cilindru [Mi,10].

Solicitări datorate temperaturii şi fluajului

Cu creşterea temperaturii [Mi,10]:
- scade rezistenţa la rupere → mărirea fragilităţii;
- scade rezistenţa la oboseală;
- se produc deformaţii termice care produc solicitări suplimentare în piese.
Fluajul sau curgerea lentă: fenomenul de variaţie a tensiunilor şi a deformaţiilor
materialelor cu timpul, sub efectul solicitărilor continue şi constante de durată [Mi,10].
Solicitări datorate şocurilor şi vibraţiilor
Fenomenul de rezonanţă: când periodicitatea pulsaţiei maşinii este apropiată de
periodicitatea din funcţionarea piesei, întrucât cele două mărimi se amplifică rapid, ajung la
valori ce depăşesc rezistenţa materialului şi duc la distrugerea piesei [Mi,10].
Solicitări la oboseală
Rezistenţă la oboseală: tensiunea variabilă (alternantă sau pulsatorie) maximă la care
ruperea unui material nu se produce oricât timp ar fi acesta încercat [Mi,10].
Solicitări de suprafață
Solicitările de suprafață ale organelor de mașini și ale componentelor construcțiilor tehnice,
pot fi clasificate în funcție de tipul și funcția suprafețelor tehnice, astfel [Mi,10]:
- solicitări termice, prin iradiere, electrice;
- solicitări tribologice (solicitări prin frecare);
- solicitări electrochimice;
- solicitări datorate curgerii fluidelor.
Solicitări tribologice
Frecarea: proces complex de natură moleculară, mecanică şi energetică, care are loc
între suprafeţele de contact ce sunt în mişcare relativă [Mi,10].
Uzura: efectele uzării, adică procesul de pierdere nedorită şi progresivă de material
[Mi,10].

3.3.2. Solicitări ale organelor de maşini din componenţa tararului aspirator

Sitele de separare sunt supuse în principal solicitărilor tribologice(frecare care duce la uzură).
Solicitarea la frecare se realizează în principal datorită mișcării continue și repetate a sitelor,
în timp ce uzura este influențată de deteriorările ce pot apărea odată cu pătrunderea cerealelor
pe site.
Ramele de susținere a sitelor sunt supuse unei solicitări la compresiune datorită forței pe care
sitele o exercită, totodată apare și o solicitare la uzură a materialului.
În cadrul sistemului electric de acționare cu excentric apare în principal o solicitare la
oboseală datorată puneri în funcțiune a acestuia în mod repetat, de asemenea apare și o
solicitare la temperatură ca urmare asupra încălziri din timpul acționări. O altă solicitare
prezentă este uzura apărută în urma degradărilor de ordin mecanic.

23
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
Solicitarea care apare în cazul fantelor de acționare este uzura, aceasta apare prin pătrunderea
impurităților în mod repetat în structura metalică.
Gura de alimentare este supusă unei solicitări la vibrații și șocuri apărute ca urmare a
contactului dintre cereale și suprafața acesteia.
Solicitarea ce apare în cadrul gurei de evacuare a amestecului aer-pleavă este uzura realizată
în urma treceri repetate a cerealelor.
Solicitarea ce apare în interiorul camerei de expansiune este compresiunea datorată
acumulării unei cantități mari de cereale care formează o presiune asupra pereților interiori.
Gura de evacuare refuz este supusă la o solicitare de presiune contact din cauza forței ce
acționează asupra suprafeței interioare a acesteia.
Solicitările ce apar la transmisia prin curele trapezoidale sunt reprezentate de materialul
curelei în care apare o serie de tensiuni care determină solicitările importante. O primă
solicitare la care sunt expuse sunt solicitările la întindere care provin din forțele care se
transmit prin cele două ramuri ale curelei. Pe lângă solicitarea la încovoiere și la oboseală, la
curele trapezoidale mai apar si o uzură intensă și de regulă, pentru a mări rezistența la uzură a
curelelor, se recomandă acoperirea acestora cu nailon dur.

3.4. Concluzii
Ca urmare a studiului efectuat asupra tipurilor de acționări, transmisii și solicitări a
tararului aspirator s-a putut observa faptul că principalele acționări în funcționare a utilajului
sunt acționări de tip electric sau electromecanice.
În ceea ce privește tipurile de transmisi, acestea fac parte din categoria transmisiilor
indirecte, cu acționare prin curele trapezoidale.
Solicitările întâlnite sunt în structura tararului aspirator sunt în special solicitări
tribologice, totodată întâlnindu-se și solicitări din categoria celor de bază reprezentate de
compresiune.

24
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator

CAPITOLUL 4
MATERIALE METALICE ŞI NEMETALICE FOLOSITE ÎN
CONSTRUCŢIA TARARULUI ASPIRATOR

Obiectivul acestui capitol este studierea materialelor metalice și nemetalice folosite în

construcția tararului aspirator.

4.1. Introducere
Știința interdisciplinară care studiază și proiectează materialele poartă numele de
materiologie, prin materiale înțelegându-se acele materii prime sau semifabricate care sunt
destinate obținerii de bunuri materiale [Ga, 01].
Industriile alimentare fac parte din categoria industriilor de proces, respective sunt
bazate pe procese tehnologice, în urma cărora materiile prime naturale, artificiale sau sintetice
sunt transformate în produse finite comercializabile sau în semifabricate utilizate drept materii
prime în alte ramuri prelucrătoare. Un proces tehnologic, oricât de complex, poate fi
descompus într-o succesiune de procese distincte, în care materialele intrate suferă o serie de
modificări. În funcție de natura modificărilor suferite, procesele componente ale unui proces
tehnologic pot fi clasificate în procese de natură mecanică, fizică, chimică, biochimică[Ga,
01].
Utilajele din industria alimentară sunt maşini de lucru utilizate pentru efectuarea unor
operaţiuni diversificate în cadrul procesului de producţie. Pentru siguranța alimentelor o mare
importanță o are și materialor din care este realizat utilajul, mai ales componentele care intră
în contact cu alimentul, deoarece substanțele chimice nesigure nu trebuie să migreze din
material în aliment. Materialele pot fi caracterizate prin structură (modul de alcătuire din
particule, organizarea internă a acestora) și prin proprietăți. La temperaturi și presiuni
obișnuite cele mai multe materiale se regăsesc în stare solidă, aceasta fiind o stare condensată
a materiei. Starea condensată este caracterizată prin interacțiuni atomice suficient de puternice
pentru a conferi materialului un volum definit. Materialele folosite în construcţia şi
exploatarea utilajelor tehnologice sunt în general materiale metalice şi nemetalice. Pe lângă
acestea, în exploatarea utilajelor se mai folosesc combustibilii şi lubrifianţii [Ro, 14].
Instalațiile din industria morăritului se execută în mod curent din table, țevi trase sau
laminate, toate lustruite, din oțeluri inoxidabile austenitice aliate cu Cr-Ni, Cr-Ni-Mo
stabilizate sau nu cu titan sau niobiu. Pentru instalațiile de producție sau transport al
produselor alimentare, când produsele vin în contact un timp limitat cu instalațiile, se pot
folosi și oțeluri inoxidabile feritice aliate cu Al-Cr, Ti-Mo-Cr, Mo-Cr sau aliate numai cu Cr.
Când contactul dintre produsul alimentar este îndelungat (stocare, producție etc.), se vor folosi
numai oțeluri inoxidabile austenitice cu molibden și titan care au stabilitate chimică
superioară [Po, 97].

4.2. Clasificarea materialelor destinate de a intra în contact cu produsele alimentare

Gama materialelor folosite în industria constructoare de maşini este foarte bogată şi
variată. Întrucât de alegerea materialului depinde de tehnologia de execuţie şi îndeplinirea
condiţiilor cerute organelor de maşini, se impune ca această alegere să se facă după o analiză
atentă, sub toate aspectele, a avantajelor şi dezavantajelor fiecărei soluţii posibile.
Noțiunea de “material” este des întâlnită în domeniul știintelor inginerești și are
următorul înțeles : o substanță folosită în producție și în prelucrare, știința materialelor este o

25
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
ramură a știintelor tehnice care studiază raportul dintre sinteza, structura și proprietățile
materialelor de uz ingineresc[1].
Aceste materiale pot fi clasificate astfel:
1. Metalice: - Feroase: fonte, oțeluri;
- Neferoase: bronzuri, alame, aliaje din aluminiu, magnezeu ș.a.
2. Nemetalice: - lemnul;
- Pluta;
- materiale plastice;
- de tip elastomer;
- materiale ceramice și sticloase;
- materiale fibroase;
- materiale sinterizate;
- materiale izolatoare.

4.3. Reglementările în vigoare, la nivel internaţional şi naţional, cu privire la

serii/clase/mărci/simbolizări şi standardele ce reglementează calitatea materialelor pentru
tararul aspirator
REGULAMENTUL (CE) nr. 1935/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL
CONSILIULUI din 27 octombrie 2004
HG 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în
muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, definește echipamentul de muncă ca
fiind:
• Orice utilaj, aparat, instrument sau instalație folosită în cadrul procesului de muncă.
Hotărârea de Guvern nr. 1029 din 3 septembrie 2008 privind condițiile introducerii pe
piață a mașinilor prin care se stabilesc condițiile introducerii pe piață a mașinilor, definește
mașina ca fiind:
•Ansamblul de piese sau organe unite între ele, din care cel puțin una este mobilă, după caz,
ansamblul de piese de acțiune, circuite de acționare și de putere și altele, asociate în mod
solitar, în vederea execuției unei anumite aplicații.
Directiva 89/109/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislaţiilor
statelor membre privind materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele
alimentare
• Materialele care intră în contact cu alimentele, să nu transfere substanțe care intră în
compoziția lor în cantități care ar putea:
- să pericliteze sănătatea oamenilor
- să producă o modificare inacceptabilă a compoziției produselor alimentare
- să producă o alterare a caracteristicilor organoleptice a acestora.
Materialele din care sunt realizate utilajele să nu cauzeze modificări ale compoziției sau ale
caracteristicilor organoleptice ale produselor alimentare.
Proprietățile chimice - Sunt însușiri care ne arată comportarea metalelor în mediul chimic.
Rezistența la coroziune capacitatea de a nu se degrada sub acțiunea apei, chimicalelor etc;
Rezistența la uzură capacitatea acestuia de a rezista acțiunii abrazive a materialului
cu care este în contact;

Proprietățile fizice -Sunt însușiri care determină comportarea metalelor în mediul înconjurător.
Luciul metalic capacitatea materialelor metalice de a transmite lumina;
Culoarea variază de la cenușiu închis la alb strălucitor;
Magnetismul capacitatea metalelor de a fi atrase de un magnet;
Fuzibilitatea capacitatea metalelor de a trece din stare solidă în lichidă sub
acțiunea căldurii;
Conductibilitatea electrică capacitatea metalelor de a conduce curentul electric;

26
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
Conductibilitatea termică capacitatea metalelor de a permite căldurii să treacă prin ele.

Proprietățile tehnologice - Sunt însușiri care determină comportarea metalelor în timpul prelucrării.
Forjabilitatea Proprietatea unui material metalic de a se deforma fără fisurare
sub influența unor acțiuni de ciocănire sau presare ( la cald sau la
rece) ;
Sudabilitatea capacitatea metalelor de a se îmbina între ele prin procedee de
sudare cu: electrozi, flacără de gaze, prin presare etc.

Există trei clase de oțeluri inoxidabile:

- Oțeluri inoxidabile austenitice (seria 300) – cea mai des folosită, conține 0,15 % carbon
– un minim 16 % crom și nichel sau mangan care mențin structura austenitică la o
gamă largă de temperaturi. O compoziție uzuală este 18 % crom si 10 % nichel,
folosită pentru tacâmuri. Conținutul ridicat de oțel austenitic mărește prețul acestora.
Versiuni cu mai puțin carbon, ca 316 L sau 304 L sunt folosite pentru a evita probleme
de coroziune cauzate de sudură. L indică faptul că conținutul de carbon din aliat este
sub 0,03 % reducând efectul de sensibilizări înregistrat în momentul sudurii la
temperaturi înalte[2].
- Oțeluri inoxidabile feritice ( cel mai des 430 ) are proprietăți inginerești mai bune decât
cel austenitic, dar are o rezistență mai scăzută la coroziune, datorită conținutului
scăzut de crom și nichel. De obicei este mai ieftin , pentru că conține între 10,5 - 27 %
crom și puțin nichel [2].
- Oțelul inoxidabil martensitic nu este rezistent la coroziune ca celelalte două, dar este
foarte puternic și greu de mașinat, putând fi călit prin tratament termic. Oțelul
martensitic conține crom (12 – 14 %), nichel (2 %) – fiind magnetic [2].
Mărcile de materiale inoxidabile sunt simbolizate, conform standardelor naţionale, în
mod diferit. Tabelul oferă un ajutor pentru corespondenţa simbolizării materialelor după
standardele naţionale din ţara noastră şi normativele ISO. Mărcile de materiale recomandate şi
mai răspândite în comerţ, conform DIN 17007, sunt prezentate mai jos cu cifre îngroşate, iar
mărcile de materiale mai puţin solicitate sunt înşirate cu cifre neîngroşate.
Tabel nr.4 .1 Mărcile materialelor conform standardelor naționale
FERITICE 1.4000; 1.4002; 1.4016; 1.4104; 1.4105; 1.4113; 1.4509; 1.4510; 1.4511; 1.4512;
1.4522; 1.4575
MARTENSITICE 1.4006; 1.4024; 1.4028; 1.4057; 1.4109; 1.4112; 1.4116; 1.4120; 1.4122; 1.4125;
1.4313; 1.4418; 1.4542

FERITO- 1.4021; 1.4034

MARTENSITICE

FERITO- 1.4362; 1.4460; 1.4462

AUSTENITICE

AUSTENITICE 1.4301; 1.4303; 1.4305; 1.4306; 1.4311; 1.4315; 1.4541; 1.4550

Cr-Ni

AUDSTENITICE CR- 1.4401; 1.4404; 1.4406; 1.4429; 1.4435; 1.4436; 1.4438; 1.4439; 1.4465; 1.4539;
NI-MO 1.4561; 1.4563; 1.4565 S; 1.4571 [3].

Oțelurile inoxidabile au câteva dintre cele mai potrivite caracteristici ale materialelor de
construcție pentru echipamentele de alimentație. Este cel mai folosit material care intră în
contact direct cu alimentele și care se găsește în industrie. Oțelul inoxidabil AISI 302 este
folosit pentru a îmbunătăți aspectul extern al echipamentelor de alimentație, dar nu în cazul
echipamentelor care intră în contact cu alimentul sau cu agenții corozivi [3].

27
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
Oțelul inoxidabil AISI 304 este cel mai folosit în general pentru a oferi mai multă
putere. Există șase motive principale pentru care oțelurile inoxidabile sunt folosite în industria
alimentară și în cea a morăritului: rezistența la coroziune, durabilitatea, modul ușor de a le
crea, ușurința de curățare. Rezistența la coroziune și ușurința de curățare sunt foarte
importante când vine vorba de igiena alimentelor. Oțelurile inoxidabile austenitice ar trebui să
fie folosite mai des în aplicațiile alimentare deoarece este cel care rezistă cel mai mult la
coroziune și cel mai stabil dintre toate [3].
În figura de mai jos este prezentată o clasificare a materialelor care se folosesc la
confecționare utilajelor din industria alimentară [3].
Specificare C Si Mn Cr Mo Ni Duritate Rm Proprietăți și domenii
AISI % % % % % % [HB] [MPa] de aplicare

302 0,08 1,0 2,0 17,0 8 235 550

19,0 10 700
304 0.08 1.0 2.0 18.0 8 235 550 Medii cu apă, alimente,
20.0 12 750 acizi carbonici, în
general până la pH 4,5,
fără clor.
316 0.08 1.0 2.0 16 2.0 10 245 550 Rezistență mai bună
18 2.5 14 270 700 decăt grupa anterioară.
316 L 0.03 1.0 2.0 16 2.0 11.0 225 550 Se recomandă pentru
18 2.5 14.0 270 700 instalaţii industria
chimică, a hârtiei
316Ti 0.08 1.0 16.5 2.0 10.5 270 540 respectiv la un conţinut
18.5 2.5 13.5 690 mai ridicat de clor.
409 0.08 1.0 10.5 - - - 390 Sisteme de eşapare.
12.5 560
441 0.03 1.0 17.5 - - - 420 Componente sudate ale
19.5 600 instalaţiilor, în locuri
expuse acţiunii acizilor
slabi şi bazelor
Utilajele din industria morăritului sunt confecționate în cele mai multe cazuri din
următoarele materiale:
•Oțeluri inoxidabile austenitic -seria AISI 300- ( AISI 301, AISI 304, AISI 316, AISI
316L);
•Oțeluri inoxidabile feritice -seria AISI 400- ( AISI 409, AISI 410, AISI 430).
Principalele părți a tararului aspirator sunt:
 Site de separare ( 1,2,3);
 Ramă de susținere a sitelor (4);
 Sistem electric de acţionare cu excentric (5);
 Fante de aspirare a aerului(6);
 Gură de alimentare (7);
 Gură de evacuare a amestecului aer-pleavă (8);
 Cameră de expansiune (9);
 Gură de evacuare refuz (10).
Piesele utilajului care intră în contact cu produsul trebuie să fie confecționate dintr-un
anumit material care să prezinte o stabilitate chimică deosebită la oxidare și coroziune, pentru
a nu reacționa cu produsul supus procesului.
Sitele de separare ( 1,2,3) sunt confecționate din oțel inoxidabil austenitic, marca AISI
304. Acestea fac parte din tablă perforată permit controlul perfect al dimensiunii porului
(orificiului). Se fabrică din oţel inoxidabil. Tablele perforate pot fi utilizate şi ca suport de

28
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
rezistenţă pentru diverse elemente filtrante. Acest material conţine 0,07% C, 18% Cr iar
elementele de aliere sunt: Ti, Ni şi Cr.
Ramă de susținere a sitelor (4) sunt confecționate din oțel, marca AISI 304.
Sistem electric de acţionare cu excentric (5) sunt confecționate din oţeluri carbon de
calitate, oţeluri aliat, marca AISI 316. Acesta conţin pe lângă Fe-C şi elemente de aliere: Cr,
Ni, Mn, Si, Mo etc. care variază proprietăţile mecanice şi fizico-chimice deoarece aceste
elemente sunt puternice la solicitarea de oboseală și șoc dar, au și o rezistență ridicată la
uzură.
Fante de aspirare a aerului(6) sunt confecționate din tablă sudată având la aspiraţie o
secţiune corespunzătoare unei aspiraţii, marca AISI 316. Conţin pe lângă Fe-C şi elemente de
aliere: Cr, Ni, Mn, Si, Mo etc. iar, acest material conţine 0,07% C, 18% Cr și alte elemente de
aliere sunt: Ti, Ni şi Cr întrucât prezintă o rezistență foarte bună la coroziune fiind utilizat în
zonele cu umiditate.
Gură de alimentare (7) și camera de expansiune (9) sunt confecționate din oțel
inoxidabil austenitic marca AISI 304.
Gură de evacuare a amestecului aer-pleavă (8) și gură de evacuare refuz (10) sunt
realizate tot din oțel inoxidabil austenitic marca AISI 316.
Gură de alimentare (7) și camera de expansiune (9) confecționate din oțel inoxidabil au
o cantitate mai mică de 8-12% Ni față de gură de evacuare a amestecului aer-pleavă (8) și
gură de evacuare refuz (10) care îndeplinesc cantitatea de 10-14% Ni și care sunt mai
rezistente la coroziune datorită Standardului EN 1.4301.
Curelele trapezoidale sunt confecționate din cauciuc cu inserție textilă iar roțile pentru
curea sunt din fontă.
La curelele trapezoidale se regăsește în partea centrală stratul de rezistență iar
materialul de umplutură care este format dintr-un strat rezistent la compresiune și unul
rezistent la tracțiune iar apoi urmează stratul rezistent la uzură ( țesătură cauciucată).
Materialul din care este confecționat este de tip elastomer întrucât acesta este stabil la căldură
și la acțiunea agenților chimici.
Roțile pentru curea se execută din fontă deoarece sunt confecționate din aliaje ale
fierului cu un conţinut de C cuprins între 2,11% şi 6,67% care trebuie să asigure fricțiune, să
fie ușoare și bine echilibate încă din construcție dar, și să prezinte o bună aderență pentru
curea pentru a nu-i produce uzură. Pot fi executate fie prin turnare, fie sub formă de
construcții sudate, fie prin ștanțare din tablă.
Oțelurile sunt aliaje pe bază de fier, cu un conţinut obligatoriu de Cr de minim 12% şi
caracterizate de un grad sporit al rezistenţei la coroziune (în conformitate cu standardele
europene EN 10088-4:2009). În componenţa oţelurilor inoxidabile intră şi alte elemente
aliate: carbon, nichel, siliciu, fosfor, sulf, mangan, cobalt, titaniu.
Tararul aspirator este confecționat din clasa oțeluri austenitice mărcile AISI 304 și AISI
316.
Compoziția chimică a celor două oțeluri inoxidabile folosite este prezentă în următorul
tabel:
Tabel nr 4.2 Compoziția chimică a oțelurilor austenitice
Specificare C Si Mn Cr Mo Ni Duritate Rm Proprietăți și domenii
de aplicare
AISI % % % % % % [HB] [MPa]

304 0.08 1.0 2.0 18.0 8 235 550 Medii cu apă, alimente,
acizi carbonici, în
20.0 12 750 general până la pH 4,5,
fără clor.

29
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
316 0.08 1.0 2.0 16 2.0 10 245 550 Rezistență mai bună
decăt grupa anterioară.
18 3 14 270 700

4.4. Rolul elementelor de aliere asupra comportării aliajelor identificate

Carbonul este un elementul chimic nemetalic cel mai important în aliajele metalice
feroase. Carbonul este un foarte puternic element de formare a austenitei şi de creştere a
durităţii oţelurilor [St,22].
În oţelurile inoxidabile austenitice, feritice şi duplex acesta este menţinut la niveluri
scăzute pentru păstrarea proprietăţilor mecanice dorite [St,22].
Principalul rol al carbonului în oţelurile inoxidabile este acela al sporirii rezistenţei la
coroziune. În cazul în care este aliat cu cromul ca element separat (carbură de crom), acesta
poate avea o influenţă negativă asupra rezistenţei la coroziune prin reducerea cromului din
aliaj şi, în consecinţă, reducerea cantităţii de crom disponibile pentru asigurarea rezistenţei la
coroziune. Această influenţă negativă poate fi cauzată de răcirea prea lentă a aliajului.
Consecinţa este o precipitare nedorită a carburii de crom, această precipitare având loc la
limitele dintre grăunţi, loc unde se localizează şi coroziunea [St,22].
Siliciu
În concentraţii mici, siliciul conferă o durabilitate bună oţelurilor. În mod curent sunt
adăugate concentraţii mici de siliciu şi cupru oţelurilor cu molibden pentru creşterea
rezistenţei la coroziune în acid sulfuric [St,22].
Siliciul este uzual adăugat pentru capacitatea bună a sa de rezistenţă la oxidare şi rolului
său stabilizator al oţelurilor feritice. În oţelurile inoxidabile austenitice, un conţinut mare de
siliciu nu creşte în mod obligatoriu rezistenţa la coroziune, dar previne carburarea la
temperaturi ridicate [St,22].
Mangan
Proprietăţile manganul fac ca acesta să fie utilizat în aliajele inoxidabile ca dezoxidant.
Atunci când este adăugat în oţelul topit, manganul reacţionează cu oxigenul formând oxidul
de mangan (MnO). Manganul se combină, de asemenea, cu sulful, formând sulfura de mangan
(MnS). Pe lângă combinarea cu oxigenul şi sulful, manganul influenţează şi comportarea
oţelului, prezenţa manganului crescând durabilitatea [St,22].
O concentraţie a manganului de 12-15% face ca oţelul să devină austenitic prin răcire la
temperatura camerei. Manganul este adesea întâlnit ca element de aliere în toate tipurile de
oţeluri (oţeluri carbon sau inoxidabile) pentru asigurarea dezoxidării şi pentru a preveni
formarea de incluziuni de sulfură de fier, care pot determina procese de coroziune [St,22].
Crom - este principalul element de aliere în oţelurile inoxidabile.
Principalele proprietăţi care evidenţiază calităţile oţelurilor inoxidabile, şi anume,
rezistenţa la coroziune depind în principal de crom. Rezistenţa acestor aliaje metalice la
efectele chimice ale agenţilor corosivi este determinată de abilitatea acestuia de formare a
unui film aderent, insolubil la produşii de reacţie, deci, pasiv [St,22].
Rezistenţa la coroziune a oţelurilor inoxidabile rezultă din formarea spontană a unui
film foarte subţire protector, pasiv. Cromul este elementul chimic principal în formarea şi
stabilizarea acestui film pasiv. Creşterea conţinutului de crom, de la minim 10,5%, cât este
prevăzut pentru oţelurile inoxidabile, la 17% sau 20% măreşte foarte mult stabilitatea filmului
pasiv. Acest film foarte subţire se formează aproape instantaneu în contact cu oxigenul din
aer sau apă [St,22].

30
 Utilaj pentru separarea pneumatică – Tararul aspirator
Molibdenul este folosit ca element de aliere în oţelurile inoxidabile într-un procent de
până la 8%, cel mai frecvent între 2-4%.
Chiar şi astfel de procente mici de molibden au efecte importante în îmbunătăţirea
rezistenţei la coroziune în cloruri, atât în aliajele Fe-Cr cât şi în cele Fe-Cr-Ni.
Molibdenul are capacitatea de a reduce intensitatea efectului oxidant al mediilor precum
şi asigurarea formării stratului pasiv. Ca şi cromul şi nichelul, molibdenul are capacitatea de
refacere a filmului protector în prezenţa de cloruri. Prin urmare, folosirea molibdenului ca
element de aliere în multe din oţelurile inoxidabile este recomandată mărcilor care intră în
contact cu produsele alimentare.
Nichelul este al doilea element de aliere din compoziţia oţelurilor ce dă proprietatea de
inoxidabilitate.
În oţelurile inoxidabile, nichelul nu are nici un efect în formarea stratului pasiv
protector, dar exercită un efect benefic în special în medii de acid sulfuric.
Datorită nichelului, oţelurile inoxidabile austenitice, de exemplu aliajele Fe-Cr-Ni(Mo),
prezintă calităţi deosebite de ductilitate şi tenacitate, aceste proprietăţi păstrându-se până la
temperaturi criogenice.
Nichelul creşte rezistenţa la coroziune în cazul aliajelor pe bază de nichel în comparaţie
cu cele pe bază de fier atunci când stratul pasiv este absent sau distrus la nivel local.
Ca şi cromul, nichelul are capacitatea de refacere a filmului protector în prezenţa de
cloruri. Prin urmare, aceste două elemente de aliere sunt folosite în multe din oţelurile
inoxidabile destinate a intra în contact cu produsele alimentare. Cu toate acestea, cantităţi mici
de elemente metalice din echipamentele de prelucrare a materiilor prime alimentare pot migra
în alimente, existând nevoia de informare dacă această migrare poate provoca efecte nocive
asupra sănătăţii umane.

4.5. Concluzii
Ca urmare a studiului efectuat asupra materialelor utilizate în cadrul tararului aspirator
am constatat faptul că oțelurile inoxidabile austetinice sunt cele mai des utilizate deoarece
prezintă rezistență la coroziune și mai ales pentru realizarea echipamentelor din motive
economice și practice .
Oțelul inoxidabil este cel mai folosit material care intră în contact direct cu alimentele.
În ceea ce privește echipamentul studiat cel mai utilizat oțel este AISI 304 și AISI 316, iar
pentru a îmbunătăți aspectul exterior al echipamentelor se folosește oțelul inoxidabil AISI
302.
Oțelurile inoxidabile sunt cele mai folosite în industria alimentară deoarece acestea
prezintă rezistență la coroziune, durabilitatea, modul ușor de a le crea, rezistență la căldură și
ușurința de curățare. Rezistența la coroziune și ușurința de curățare sunt foarte importante
când vine vorba de igiena alimentelor.

31