Separatorul clasificator Buhler.

Separatorul este utilizat la separarea

impurităţilor din masa de cereale pe bazadiferenţei de mărime între acestea folosind suprafeţe de
separare aflate în mişcare devibraţie.Separatorul se compune din picioarele de sprijin (8), pe care se
sprijinã, prinintermediul a patru elemente elastice (20), cadrul suport vibrator (13), fig. 3.88.În partea
din faţă cadrul suport (13) se terminăcu un buncăr de alimentare (4),care datorită articulaţiilor (6),
permite rabaterea buncărului, permiţând accesul lasuprafeţele de separare, pentru
înlocuire.Buncărul, având în interior două plăci metalice (5), formează un drum şicanat
careasigurăîmprăştierea cerealelor pe toată lăţimea separatorului. Buncărul se leagă de racordulde
alimentare (1) prin intermediul ciorapului textil (3).La partea superioarăa buncărului,deo parte
şidealta a racordului de alimentare,se găsesc două ferestre de vizitare (24).Cadrul suport (13) este
pus în mişcare devibraţie cu ajutorul a douãmotovibratoare (4) prinse solidar de câte o flanşă mobilă
(3), prevăzută cu canale circulare(6), prin care trec patru şuruburi fixate pe flanşele mobile (2),
solidare cu cadrul, fig. 3.89.Acest sistem de fixare, permite rotirea flanşelor (3) şi modificarea
poziţieimotovibratoarelor, având drept consecinţă schimbarea direcţiei de vibraţie a sistemului.

Capitolul 3. Prelucrarea primară a seminţelor de cereale şi plante tehnice 223Cadrul suport este
montat înclinat, plăcile suport (26)din faţă, fiind montate maisus decât plăcile metalice (27), care
susţin partea din spate a cadrului. Pentru a modificaînclinarea suprafeţelor de separare, plăcile (26)
din faţă pot fi ridicate sau coborâte prinslăbirea piuliţelor (25) ale şuruburilor (23) care fixează plăcile
metalice (21) şi (22) depicioarele (8), fig. 3.90Controlul stării primei suprafeţe de separare poate fi
fãcut prin fereastra de vizitare(15). Refuzul primei suprafeţe de separare, constituit din impurităţi
mari se colecteazăîncanalul (12), înclinat faţă de orizontală în plan transversal, permiţând evacuarea
laterală aimpurităţilor mari. Cea de-a doua suprafaţă de separare, separă impurităţile mici,
cerealeleconstituind refuzul acestei suprafeţe, evacuarea lor făcându-se prin canalul (10),
avândlăţimea cadrului (13).Funcţionare.Cerealele cu impurităţi sunt alimentate prin racordul (1), în
buncărul(4), împrăştiindu-se, la trecerea printre plăcile (5), pe toată lăţimea separatorului.
Clapetaarticulată (18) asigură o uniformizare a grosimii cerealelor pe prima suprafaţă de
separare.Această suprafaţă de separare are orificiile mai mari decât cerealele, acestea trec prin
eacăzând pe cea de-a doua suprafaţă, iar impurităţile mari înainteazã până la canalul
colector(12).Pentru preîntâmpinarea saltului cerealelor pe un drum mai lung, pe primasuprafaţă de
separare se găseşte planul curbat (16), care întrerupe salturile acestoralimitându-le amplitudinea
mişcării. Cea de-a doua suprafaţă de separare are orificii cudimensiuni mai mici decât boabele de
cereale. Acestea înaintează, datorită vibraţiilorprobând orificiile suprafeţei până ajung în canalul (10)
de evacuare. Impurităţile mici, trecprin suprafaţa de separare fiind colectate în racordul (3).Curăţirea
suprafeţelor de separare se realizeazăcu ajutorul sferelor din cauciuc(17),ramele fiind
compartimentate prin şipcile transversale din lemn şi barele metalice (7),pentru a nu se deplasa în
jos. Sferele se mişcă între suprafaţa de separare şi o suprafaţa dinsârmăîmpletităsau tablăperforată
cu orificii mai mari ca a celei superioare. Direcţia depropagare a vibraţiilor este perpendicularã pe
axele motovibratoarelor.Reglaje.La acest tip de separator se pot regla:1-înclinarea suprafeţelor de
separare, ridicând sau coborând plăcile (26) desusţinere a elementelor elastice (20)a părţii din faţă a
cadrului (13);2-direcţia de propagare a vibraţiilor, prin rotirea flanşelor (3) de care sunt
prinsemotovibratoarele (4);3-amplitudinea vibraţiilor, prin modificarea poziţiei contragreutăţilor
dedezechilibrare a motovibratoarelor.Încărcarea specifică la separatoarele vibratoare este mai mare
în comparaţie cuîncărcarea specifică a separatoarelor clasice.Dacă sunt folosite la precurăţire, în
silozuri, se pot ajunge la încărcări de 330-660Kg/oră. Pentru curăţirea propriu-zisă încărcarea
specifică variazăîntre 80-160 Kg/cm oră.Încărcările mai mari se utilizează la lungimi mai mari de
suprafeţe de separare.Încărcarea specifică exprimă cantitatea de cereale curăţate pe un centimetru
lăţimede suprafaţă de separare, într-o oră.Pentru completarea separării aceste separatoare se
combinăcu tarare sau canale deaspiraţie, la care se înlăturăimpurităţile uşoare.Acest separatoreste
fabricatîn mai multe tipodimensiuni ale căror caracteristicitehnice şi dimensionale sunt prezentate în
cataloagele firmei constructoare.
UTILAJE PENTRU DEGERMINARE.3.7.1. Consideraţii generale.Această operaţiune
este folosită în mod uzual la prelucrarea porumbului. În felulacesta, se îmbunătăţeşte calitatea şi
conservabilitatea crupelor pe de o parte, iar pe de altăparte, prin germeni se poate recupera peste
80% din conţinutul de ulei de calitatesuperioară.Fabricarea crupelor din porumb degerminat
reprezintă un procedeu nou, introdusîn ţara noastră pentru prima dată în anul 1967. De la această
dată şi până în prezentprocedeul acunoscuto mare dezvoltare ajungându-se ca întreaga cantitate de
crupedestinate fondului pieţii să se fabrice din porumb degerminat.Extinderea fabricării crupelor din
porumb degerminat poate fi privită sub douăaspecte şi anume:Aspectul economiccare urmăreşte o
valorificare superioară a porumbului prinextragerea germenilor folosiţi ulterior la fabricarea uleiului
comestibil şi a crupelor, în maimulte sortimente în mod simultan.Aspectul calitatival crupelor obţinute
şi contribuţia acestora la hrana populaţiei.În cazul grâului se procedează uneori la eliminarea
învelişului şi a embrionuluiboabelor, operaţiune numită decorticare. Ea include predescojirea,
descojirea, şlefuirea şipolizarea boabelor. Pe această cale, folosind grâu sticlos, condiţionat în mod
special subaspectul fracţionării boabelor după mărime, a proprietăţilor aerodinamice, formei şi
maseispecifice, se fabrică arpacaşul.Acelaşi proces de degerminare apare şi în cazul prelucrării
orezului pentruconsumul populaţiei. În asemenea cazuri degerminarea are loc în cadrul unui
procsescomplex de prelucrare numit decorticare, prezentat în cap. 3.8.La fabricaţia malţului din orz
destinat ca materie primă pentru fabricarea beriiapare, de asemenea, un proces de degerminare.
Capitolul 3. Prelucrarea primară a seminţelor de cereale şi plante tehnice 3893.7.2.

Degerminarea porumbului.După cum s-a arătat mai înainte, în vederea prelucrării industriale a
porumbului înscopuri alimentare este necesară degerminarea lui. Separarea germenului
permiterecuperarea unei părţi importante a uleiului conţinut în bob, prelungirea conservabilităţiiprin
prevenirea râncezirii şi eliminarea gustului neplăcut în produsele preparate obţinute dinmaterii prime
cu conţinut de ulei.Operaţiunea de degerminare poate fi efectuată pe cale uscată, ori cu porumb
supuscondiţionării prealabile, iar în unele situaţii şi pe cale complet umedă. Metoda dedegerminare
aplicată depinde de scopul urmărit şi anume:-pe cale uscată, se efectuează când se urmăreşte
obţinerea de mălai; pe aceastăcale se separă circa jumătate din germenii conţinuţi; în schimb, fluxul
tehnologic este maisimplu, numărul de utilaje necesare relativ scăzut şi costul de degerminare
redus;-cu porumb condiţionat, denumită impropriu degerminare umedă; se reuşeşteastfel separarea
practic completă a germenului şi recuperarea din acesta a peste 80% dinuleiul conţinut în bob;
această condiţie este impusă în cîn cazul folosirii porumbului ca materieprimă pentru produse
expandate; uneori procesul implică şi o tratare termicăcu abur;-prin înmuierea porumbului cu apă cu
conţinut redus de dioxid de sulf, latemperatura de 500C, separându-se germenul integral, inclusiv
învelişul şi alţi componenţiai porumbului faţă de amidonul conţinut în bob; această tehnologie este
aplicată lafabricarea amidonului din porumb.Degerminarea uscată se efectuează cu maşini conice
sau cilindrice, în care seroteşte un dispozitiv cu palete sau cu proeminenţe ce sfărâmă marginea
bobului, operaţieurmată de separarea germenilor cu alte maşini cefuncţionează pe principiul
diferenţei demasă specifică şi a însuşirilor aerodinamice.1. Degerminatorul DDP-712(licenţă
OCRIM), de construcţie românească, estede tip orizontal, etajat, pentru a ocupa un spaţiu mai
redus.Se compune din două mantale cilindrice (5) (fig. 3.225) prevăzute cu baretele (6)în care se
găsesc rotoarele (3) cu barete metalice (4), fixate într-o poziţie înclinată faţă degeneratoare, pentru a
permite înaintarea boabelor în maşină.Boabele sunt alimentate prin gura (1) şidistribuite în două
fluxuri cu ajutorulclapetei (2), ajungând în spaţiul de lucru al celor două mantale. Baretele ajută la
sfărâmareaboabelor cu ajutorul rotorului, desfăcându-se germenii, predominând particulele mari,
ceajung la 1/4 din dimensiunile boabelor. Evacuarea amestecului zdrobit se face prin gura (7)sub
formă de canal colector, ce primeşte produsele de la ambii cilindri, sub acţiunea maseidirijate prin
intermediul clapetelor (8 şi 9). La capetele rotoarelor se găsesc flanşele (10) deînchidere a
suprafeţei active.În partea superioară a maşinii se află racordul (12) pentru legătură cu
aspiraţiacentrală. Aceasta este ajutată de perforaţiile prevăzute în partea superioară a
statorului.Fracţiunile grele de impurităţi, ce nu pot fi antrenateprin aspiraţie, se depun în pâlniile
dinpartea de jos a maşinii (11). Gurile de evacuare a boabelor zdrobite sunt legate de aspiraţieprin
canalul vertical (14), ce comunică cu gura (12).Pentru protecţia mantalei cilindrului inferior faţă de
căderile deproduse dincilindrul superior există panourile (15). Fracţiunile de praf, uşor antrenate de
aerul deaspiraţie, sunt depuse în parte în camera de detentă (16), de unde se evacuează sub
acţiuneamasei proprii prin deschiderea periodică a clapetei din canalul (17). Debitul aerului de
aspiraţie este reglat cu ajutorul ventilatorului (13). Accesul în interiorul maşinii poate fiefectuat prin
intermediul uşiţelor (18).
În funcţie de caracteristicile materiei prime, productivitatea acestui degerminatoreste de2,5...3,5 t/h,
la o putere instalată de 7,5 kW, o turaţie a rotoarelor de 500 rot/min şiun consum de aer de 18
m3/min. Cilindrii au diametre de 700 mm şi lungimi active de 1200mm. Dimensiuni de gabarit: 770 x
1040 x 2030 mm.2. Degerminatorul tip MIAGse caracterizează printr-o construcţie verticală,
subformă de cilindru cu fund conic, prevăzut cu rotor cu palete. Statorul are în interior unperete
dublu, perforat (4), (fig. 3.226), pe care sunt proiectate boabele sub acţiunea forţeicentrifuge,
fiindexpuse acţiunii paletelor (3). Alimentarea porumbului are loc prin gurasuperioară (1), de unde
este distribuit cu discul rotativ (2), pe spaţiul de acţiune al paletelor.Deplasarea porumbului în
maşină se efectuează în spirală, de sus în jos, sub acţiunea forţeigravitaţiei. Evacuarea are loc prin
gura (5) din partea inferioară.Caracteristic acestei maşini este sistemul de aspiraţie din partea
inferioară (6) careantrenează şi praful din interspaţiul dintre carcasa maşinii (9) şi mantaua perforată
(4).Cuajutorul unei clapete se poate regla debitul de aer şi, prin aceasta, intensitatea
aspiraţiei.Sistemul de aspiraţie realizat asigură în acelaşi timp răcirea maşinii în timpul degerminării.
Acţionarea degerminatorului are loc cu motorul electric (7), prin intermediulvariatorului de turaţie
(8).Prin construcţia verticală se reduce consumul de energie electrică, produsultrecând prin maşină
prin cădere liberă. De asemenea, în momentul opririi degerminatorului, acesta se goleşte
automat.La o productivitate de 4 t/h, degerminatorul MIAG are o putere instalată de 12kW. Turaţia
este reglabilă fără trepte, între 450 şi 750 rot/min. Maşina are un diametru de1050 mm şi o înălţime
de 2360 mmDegerminatorul MIAG poate fi folosit şi pentru descojirea grâului.