MINISTERUL AGRICULTURI SI ALIMENTATIEI

OFICIUL JUDETIAN DE CONSULTANTA AGRICOLA MURES

CURS DE CALIFICARE MESERIA : MORAR

LECTOR: Sing Florin Cloanta

Curs 4

Pregătirea cerealelor pentru măciniş

Generalităţi. Cerealele sosite la moară şi care sunt recepţionte calitativ constituie un amestec de
boabe din cultura de bază (majoritatea) cu boabe degradate din aceeaşi cultură (strivite, mucegăite, încolţite,
sparte), boabe de cereale din alte culturi, seminţe de buruieni, diferite corpuri străine, organice şi minerale
etc.
Prin pregătirea cerealelor se înţeleg operaţiile tehnologice ce se efectuează de la primirea grâului în
secţie, (curăţătorie şi siloz) şi până la intrarea la măcinişul propriu-zis (ştrotul I).
Procesul tehnologic de pregătire a cerealelor pentru măcinat se realizează în secţia de curăţătorie
după umătorul flux tehnologic descris mai jos.

A. Curăţirea cerealelor de corpuri străine şi utilajele folosite pentru separarea lor

Cerealele sosite la moară constituie materia primă pentru obţinerea făinurilor. Din procesul
tehnologic rezultă şi o serie de deşeuri de fabricaţie, datorită impurităţilor existente în masa de produs.
Materiile prime (grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul etc.) sosite la mori au un conţinut de corpuri
străine variind între 1 şi 3 %.
Corpurile străine care se găsesc în masa de cereale se împart în şapte categorii din punctul de vedere
al separării lor la curăţire:
- corpuri străine uşoare (pleavă, paie, frunze, praf, părţi din coaja bobului etc.), care se separă cu ajutorul
sitelor;
- corpuri străine mari (paie, strujeni, ciocălăi, bucăţi de lemn, şuruburi, cuie, etc.), care se separă cu
ajutorul sitelor;
- corpurile străine mai mari decât bobul produsului de bază, formate în general din alte plante de cultură
(porumb, mazăre, fasole, măzăriche mare etc.), care se separă tot cu ajutorul sitelor;
- corpurile străine mici, formate din plante de cultură sau din plante spontane şi buruieni (măzăriche şi
neghină mică, obsigă, rapiţă sălbatică, muştar, etc.), care se separă tot cu ajutorul sitelor;
- corpurile străine negre, care au aceleaşi dimensiuni cu bobul de grâu (măzăriche, neghină, spărtură de
grâu), ce se separă după forma bobului cu ajutorul alveolelor de la trioare;
- corpurile străine minerale (pământ, pietricele, praf, etc.), de aceeaşi dimensiune cu bobul de grâu; se
separă prin spălarea grâului;
- corpurile străine feroase (pilitură de fier, cuie bucăţi de tablă, şuruburi, etc.) se separă prin proprietăţile
magnetice ale metalelor.
Toate corpurile străine aflate în masa de cereale au însuşiri fizice şi morfologice care le deosebesc de
cultura de bază şi care sunt folosite în construcţia utilajelor necesare separării lor.
Însuşirile fizice, care deosebesc corpurile străine de masa de cereale, sunt:
1
- însuşirile aerodinamice, care se manifestă prin capacitatea particulelor de a opune rezistenţă unui curent
de aer;
- capacitatea de a fi atrase de magneţi;
- capacitatea de a se dizolva în apă
- dimensiunile: lungimea, înălţimea şi grosimea;
- greutatea specifică;
Principalele însuşiri morfologice care intră în consideraţie pentru separarea corpurilor străine sunt:
- forma, care poate fi sferică sau aproape sferică, ovală, alungită, plată, în muchii etc;
- starea suprafeţei, respectiv structura învelişului, după care corpurile străine se pot împărţi în corpuri cu
suprafaţă netedă cu denivelări sau proeminenţe, cu zbârcituri, cu peri sau cu vârfuri aciforme.
Atunci când corpurile străine au una sau mai multe din caracteristicile de mai sus, bine exprimate,
ele pot fi separate relativ uşor din masa de cereale din cultura de bază. În cazul când însă însuşirile fizice şi
morfologice ale corpurilor străine sunt identice sau aproape identice cu ale boabelor din culturi de bază,
separarea se face foarte greu necesitând prelucrări repetate şi deosebite.
Procesul de curăţire ale cerealelor se desfăşoară într-o anumită succesiune, urmărindu-se eliminarea
în primă fază a acelor corpuri străine care ar putea împiedica eliminarea în bune condiţii a celorlalte corpuri
străine sau care în timpul agitării cerealelor în diferite faze de curăţire ar duce la impurificarea şi mai intensă
a acestora, îngreuind mult separarea lor ulterioară.
Principiile de curăţire a materiei străine sunt:
- curăţirea cerealelor de corpuri străine după greutatea specifică şi proprietăţi aerodinamice;
- curăţirea cerealelor de corpuri străine după mărime;
- curăţirea cerealelor de corpuri străine după mărime şi greutate specifică şi proprietăţi aerodinamice
- curăţirea de corpuri străine după formă;
- curăţirea cerealelor de impurităţi feroase după proprietăţi magnetice;
- curăţirea corpurilor străine după greutatea specifică şi elasticitate.
Pentru diferite principii de curăţire a cerealelor au fost construite diferite utilaje. Unele utilaje de
curăţare a cerealelor au folosit unul, două sau chiar trei principii de curăţire. Astfel, separatorul-aspirator
foloseşte trei principii de curăţire a cerealelor, astfel:
- separarea după greutate specifică şi proprietăţi aerodinamice
- separarea corpurilor străine după mărime;
- separarea corpurilor feroase după propietăţi magnetice.

1. Curăţirea cerealelor de corpuri străine după greutate specifică şi proprietăţi aerodinamice

Masa de cereale care este supusă curăţirii se compune din boabe ale produsului de bază (grâu) cât şi
seminţe de alte plante de cultură şi buruieni prezintă o infinitate de dimensiuni şi forme.
Greutatea specifică a seminţelor diferă după specie, iar în cadrul aceleiaşi specii, după compoziţia
bobului. Unele boabe de grâu au în secţiune aspect sticlos, iar altele aspect făinos. Boabele cu aspect sticlos
au comprimată mai dens materia în bob, deci şi greutatea specifică este mai mare.
Componentele corpurilor străine care se află în cereale au o gamă foarte mare de greutăţi specifice,
de exemplu:
- greutăţi specifice mari (neghină, măzăriche);
- greutăţi specifice mici (pleavă, paie).
În afară de acestă proprietate a masei de cereale (greutate specifică), care diferenţiază componentele
între ele, intervin şi proprietăţile aerodinamice ale bobului de grâu. La aceeaşi greutate specifică, unele
particule pot pluti, iar altele nu, ceea ce denotă că aceste proprietăţi de a pluti (proprietăţi aerodinamice) au
o influenţă covârşitoare în separarea unor particule din masa de boabe.
Din practica curăţirii cerealelor s-a constatat că în momentul în care peste un jet de cereale care se
află în scurgere liberă, într-un strat subţire, se suflă sau se aspiră un curent de aer, cerealele şi corpurile
străine se depun după greutatea specifică şi proprietăţie aerodinamice ale fiecărei particule, efectuându-se
astfel o separare.

2
 Forma boabelor şi în special suprafaţa şi volumul pe care îl ocupă faţă de greutatea lor au o influenţă
mare în separarea cu ajutorul curenţilor de aer. Prin curenţii de aer se realizează o separare a corpurilor
străine uşoare, cu greutate specifică micăşi cu suprafaţă mare (plevuri, grâu şiştav, paie, teci, etc.).
Utilajele de curăţat cereale care se bazează pe principiul curăţirii după greutate specifică şi
proprietăţii aerodinamice se împart în două categorii:
- cu circuit de aer deschis;
- cu circuit de aer închis (sistem Duo).
Coloana de aspiraţie. Coloana de aspiraţie cu circuit de aer deschis este folosită în special la
controlul deşeurilor sau la extragerea particulelor de coaje care s-au desprins de bob înainte ca cerealele să
intre în măciniş. În figura 31 este reprezentată coloana de aspiraţie.

FIG.31
Mod de funcţionare. Cerealele intră în coloana de aspirare prin gura de alimentare 1 şi sunt trecute
prin canalul cu şicane 2, pentru ca viteza cerealelor să se micşoreze şi să fie repartizate în strat uniform şi
subţire.
Cerealele intră sub această formă în canalul 3, unde se întâlnesc cu aerul. Aerul circulă de jos în sus
peste pânzele de cereale care merg de sus în jos. În acest canal, aerul antrenează corpurile străine uşoare,
dirijându-le către camera de destindere. Aerul plin cu impurităţi trecând din canalul de întâlnire cu cerealele,
unde are o viteză mare în camera de destindere 4, îşi micşorează viteză şi astfel se realizează o depunere a
corpurilor străine uşoare, care sunt evacuate la partea inferioară a maşinii.
Coloanele de aspiraţie moderne folosesc un circuit de aer închis în interiorul maşinii, ceea ce face să
dispară filtrele de praf şi cicloanele.

2. Separarea corpurilor străine după mărime

Separarea corpurilor străine care se deosebesc de masa de cereale ca mărime se face prin operaţie de
ciuruire pe site, ale căror orificii sunt mai mari sau mai mici decât diametrul bobului de cereale ce se
prelucrează. Separarea pe site se face după lăţimea şi grosimea bobului.
Ciurul este cea mai simplă maşină utilizată în industria morăritului, pentru separarea corpurilor
străine din diferitele cereale supuse prelucrării.
Separarea corpurilor străine se execută pe sitele ciururilor, care pot fi:
- din tablă perforată;
- din împletitură de sârmă.
Pentru o separare mai intensă a corpurilor străine se trece de două sau chiar de trei ori produsul prin
sitele ciururilor.
Ciururile au ca organe active de lucru sitele:

3
 Sitele. La o sită în funcţionare, deci în timpul cernerii, se deosebesc două elemente:
- produsele mai mici decât dimensiunile ochiurilor sitei şi care trec prin sită se numesc cernutul sitei.
- produsele mai mari decât ochiurile sitei şi care nu trec prin sită, ci se elimină la capătul ei, se numesc
refuzul sitei.
Pentru curăţirea cerealelor se folosesc site cu ochiuri rotunde, dreptunghiulare sau pătrate.
La curăţarea grâului se aleg site care să separe toate corpurile străine ce nu au aceeaşi dimensiune cu
grâul.
Pentru corpurile rotunde se va alege sita cu ochiuri rotunde (fig. 34, a).
Pentru corpurile lunguieţe se va alege sita cu ochiuri dreptunghiulare (fig. 34, b).

Fig.34 a si b
Sitele pot fi folosite în două moduri:
- ca produsul de bază să treacă prin sită şi corpurile străine să rămână ca refuz pe sită;
- ca produsul de bază să nu treacă prin ochiurile sitei şi corpurile străine mai mici decât produsul de bază
să treacă prin sită ca cernut (de exemplu, la grâu: mei,rapiţă, nisip, pământ etc.).
Cernerea produselor cerealiere pentru separarea corpurilor străine se poate executa în două moduri:
- folosindu-se sitele una după altă (consecutive) (fig. 35); la acest sistem se obţin patru cernuturi şi un
refuz;

4
 -
- folosindu-se sitele una sub alta (suprapuse) (fig. 36); la acest sistem se obţin un cernut şi trei refuzuri.

În construcţia maşinii moderne de curăţat cerealele după mărime s-au folosit ambele moduri de
aşezare a sitelor.
Ciurul este format dintr-o casetă înclinată, pe suprafaţa căreia se fixează sita alesă pentru cernut.
Caseta este prevăzută la capăt cu două jgheaburi, din care unul este pentru colecatarea cernutului (care a
trecut prin sită), iar altul pentru colectarea refuzului.
Înclinarea ciurului este astfel aleasă, încât mişcarea relativă a boabelor pe suprafaţa înclinată, care se
află în mişcare continuă de du-te-vino în sensul deplasării boabelor, să nu capete o viteză prea mare, căci
astfel boabele nu mai reuşesc să cadă prin orificiile sitelor şi merg la refuz.
Caseta ciurului se află suspendată pe cabluri sau trestii, pentru ca un sistem de acţionare „bielă
manivelă” sau „excentric” să poată imprima mişcarea de du-te-vino.
Separatorul-aspirator este un utilaj de curăţare şi precurăţare a cerealelor bazat pe două principii:
- separarea corpurilor străine după mărime cu ajutorul sitelor;
-
- separarea corpurilor străine uşoare după proprietăţile lor aerodinamice, cu ajutorul curenţilor de aer.
Separatorul-aspirator este astfel construit, încât atât la intrarea în utilaj, cât şi la ieşire cerealele sunt
trecute printr-un curent de aer puternic. Tăria (intensitatea) curenţilor de aer este reglată în funcţie de
greutatea corpurilor străine care trebuie eliminate.
Separatorul-aspirator se compune din următoarele organe active:
- trei site dispuse suprapus;
- un ventilator pentru producerea curenţilor de aer necesari separării corpurilor străine uşoare;
- camerele de detindere.
Funcţionarea sitelor. Sita este un organ de lucru compus dintr-o tablă perforată, cu ochiuri de
diferite forme şi dimensiuni, prinsă pe un cadru de lemn sau metalic (fig. 39).

5
 Pentru ca să se poată efectua cernerea, sita trebuie să aibă o înclinaţie şi o mişcare de translaţie
alternativ-rectilinie, mişcarea de „du-te-vino”. Înclinaţia de moară 15-30: sitele separatorului-aspirator de
moară 15-20; sitele separatorului-asirator de siloz 20-30.
Înclinaţia sitei 4 şi mişcarea de translaţie alternativă face ca produsul să circule (avanseze). Cu cât
înclinaţia este mai mare, cu atât capacitatea sitei este mai mare – aceasta datorită vitezei produsului pe sită.
Mişcarea de translaţie liniară-alternativă a sitei este dată de un sistem bielă-manivelă.
Cadrul cu site este susţinut de patru lame de oţel 5 sau lemn elastic, care permit mişcarea de
translaţie a sistemului.
Sistemul de acţionare prin bielă-manivelă 2-3 dă naştere la trepidaţii ale întregii maşini. Pentru
reducerea trepidaţiilor s-a introdus o contragreutate 1 pe roata de acţionare, care dă naştere la un echilibru de
funcţionare. Sistemele moderne de acţionare a sitelor cu mişcare de translaţie alternativă-rectilinie sunt
compuse din două roţi este astfel dirijată, pentru a da un echilibru stabil sistemului de acţionare (fig. 40).
Roţile de acţionare sunt angrenate între ele prin roţi dinţate.
Din câte patru poziţii de funcţionare posibile ale roţilor cu excentric reiese că în poziţiile I şi III
forţele P şi P1 care acţionează asupra sitei se anulează şi sistemul este în echilibru. În poziţiile II şi IV
forţele P şi P1 se adună (P + P1 = F) şi se dă naştere forţei F, care pune în mişcare de translaţie sita.

a) Diagrama de curăţare cu site a separatorului-aspirator. Pentru a se realiza o curăţare

raţională şi cu randament maxim sitele au fost distribuite astfel (fig. 41);

Separatoarele-aspiratoare care se fabrică în ţara noastră şi care sunt cel mai des întrebuinţate sunt
cele cu diagrama de mişcare din varianta I. Separatorul-aspirator este prevăzut cu trei site, dispus suprapus.
Pentru funcţionarea normală a sitelor este necesar ca acestea să fie curăţate permanent. Curăţarea
sitelor se realizează cu perii speciale acţionate mecanic.
Periile curăţă întotdeauna partea inferioară a sitei. Lipsa periilor sau nefuncţionarea lor duce la
înfundarea sitei.
Varianta I. Sita nr. 1 este special destinată pentru separarea corpurilor străine foarte mari, ca:
stujeni, paie, bolovani, bucăţi de lemn etc. Această sită are în general ochiuri rotunde, cu un diametru
cuprins între 6,5 şi 12 mm. Refuzul sitei nr. 1 constituie componentele prafului maidan, care nu are nici o
valoare nutritivă.
Cernutul sitei nr 1. Este produsul de bază (cerealele supuse curăţării) şi alimentează sita nr. 2.
Sita nr. 2 este prevăzută cu ochiuri rotunde sau dreptunghiulare, având diametrul sau lăţimea
cuprinsă între 2 şi 7 mm. Prin această sită, produsul de bază trebuie să treacă cernut. Ca refuz al acestei site
sunt corpurile străine mai mari decât produsul de bază.
Exemplul 1. La produsul grâu, sita nr. 2 va avea ca refuz următoarele componente: boabe de
porumb, fasole, măzăriche mare, mazăre etc. În acest refuz poate să apară şi boabele foarte mari din

6
produsul de bază, grâul foarte mare ca dimensiuni. Produsul de bază care se curăţă trece prin sita nr. 2 ca
cernut şi alimentează sita nr. 3.
Sita nr. 3 este sita cu funcţia de separare a corpurilor străine şi impurităţilor mai mici decât produsul
de bază. Pe această sită rămâne ca refuz produsul de bază, iar ca cernut se onţine corpurile străine mai mici
decât produsul de bază.
Exemplu 2. La grâu prin sita nr. 3 vor trece următoarele: spărtură de grâu, măzăriche mică, neghină
măruntă, seminţe şi rapiţă sălbatică, zâzanie, ochiul şarpelui, nisip, precum şi toate particulele fine de praf,
pământ, etc.
Varianta a II-a este mai rar utilizată în construcţia separatorului-aspirator.
b) Funcţionarea curenţilor de aer în separatorul-aspirator. Aspiraţia se realizează cu ajutorul
curenţilor de aer numai prin absorbţie. Aspiraţia cu curenţi de aer are următoarele scopuri:
- separarea cprpurilor străine mai uşoare din cereale (pleavă, părţi de coajă, teci, paie, boabe mici, şiştave
etc.);
- curăţarea de praf a organelor de lucru ale separatorului-aspirator, pentru a putea funcţiona în bune
condiţiuni.
Tehnologic, separarea corpurilor străine eşoare se realizează prin aspirararea cerealelor la intrare pe
sita nr. 1 şi la ieşire de pe sita nr. 3 cu ajutorul canalelor verticale de absorbţie. Viteza curenţilor de aer este
astfel reglată pentru a antrena numai corpurile uşoare.
Din punctul de vedere al sistemului de aspiraţie, separatoarele-aspiratoare sunt construite în două
sisteme:
- separatoare-aspiratoare cu ventilator propriu, care se folosesc în general la morile cu capacitate mică;
- separatoare-aspiratoare fără ventilator; la acestea, aspiraţia se execută central pentru o serie mai mare de
utilaje cu ventilator independent.
a) Funcţionarea separatorului-aspirator. Figura 42, a, reprezintă o schemă de funcţionare a separatorului-
aspirator.

Separatorul-aspirator este alimentat cu cereale prin unul din sistemele următoare: alimentarea
manuală, alimentarea directă dintr-un elevator printr-un tub de scurgere, alimentarea dintr-un depozit celular
de rezervă. În cadrul silozurilor, sistemul de alimentare dintr-un depozit celular pritr-un tub de scurgere este
cel mai des întrebuinţat. Această alimentaţie are avantajul că separatorul-aspirator nu va funcţiona niciodată
în gol.
Cerealele sunt dirijate prin ţevi de scurgere direct în coşul de alimentare 1. Coşul de alimentare
constituie o rezervă a maşinii pentru bună funcţionare. Când coşul de alimentare 1 este plin, cerealele se vor
repartiza pe toată lăţimea sitei. Pentru ca separatorul să fie alimentat pe toată lăţimea sitei se folosesc şi
coşuri de alimentare prevăzute cu şicane. (fig. 42, b). Coşul de alimentare care nu are dispozitiv de
împrăştiere cu şicane este prevăzută cu o clapetă de reglare cu contragreutăţii.

7
 Clapeta de reglare are rolul de a micşora deschiderea ei când există o cantitate mică de cereale în coş
şi să mărească această deschidere când coşul este plin cu cereale. Închiderea clapetei se face prin greutatea
cerealelor din coşul de alimentare.
Prin funcţia de reglare a debitului, clapeta realizază în mare măsură şi împrăştierea produselor în
întreaga lăţime a sitei.
Din coşul de alimentare, cerealele se împrăştie pe sita de bulgări, 2, a, care are o înclinaţie de 7-8 şi
orificii foarte mari. Capacitatea sitei este mare şi separă cu uşurinţă corpurile străine mari. Sita 2, a este
înclinată în sens invers faţă de sita de sortare 2, b şi sita de nisip 2, c.
Corpurile străine mari (maidanul) cad într-un jgheab înclinat 9, a, care este plasat la capul sitei de
colectare ulterior în lăzi special destinate acestui scop. Curăţirea sitei de bulgări se execută manual.
Înfundarea sitei de bulgări duce la trecerea produsului de bază în corpurile străine mari (maidan).
Cerealele care se obţin ca cernut al sitei de bulgări trec pe sita de sortare.
Sita de sortare are funcţia de a separa după mărime corpurile străine (seminţe din alte plante de
cultură, seminţe de buruieni) mai mari decât produsul de bază supus precurăţirii. Cernutul sitei de sortare 2,
b cade pe sita de nisip 2, c. Această sită are diametrul ochiurilor sub 1,5 mm, permiţând numai trecerea
corpurilor străine mici.
Atât refuzul sitei de sortare 2, b, cât şi cernutul sitei de nisip 2, c sunt colectate în saci sau în
depozite speciale.
Refuzul sitei de nisip constituie produsul de bază curăţat după mărime.
Sitele de sortare şi sitele de nisip 2 sunt curăţate la partea inferioară (partea unde nu circulă
produsele) de perii acţionate mecanic prin sitemul de acţionare 3, reprezentat de figura 43. Lipsa curăţării
permanente a acestor site duce la înfundarea lor şi la micşorarea efectului de curăţare.
Aşa cum s-a arătat anterior, separatorul-aspirator funcţionează şi pe principiul separării corpurilor
străine uşoare pe baza proprietăţilor aerodinamice.
La intrarea produselor pe sita de bulgări se găseşte montat un tub de aspiraţie 6 pe toată lăţimea sitei.
Acelaşi sitem de aspiraţie este folosit şi la ieşirea produsului de pe sita de nisip.
Din ambele tuburi (intrare şi ieşire), aerul este aspirat de un ventilator propriu 4 al separatorului prin
două camere de destindere 5. Viteza aerului în tuburile de aspiraţie este reglată cu ajutorul clapetelor de
reglare. Aerul cu corpurile străine antrenate trec de la o viteză mare pe care o au în tuburile de aspiraţie la o
viteză foarte redusă în camerele de destindere 5.
Viteza aerului fiind mică, sub viteza de plutire a particulelor pe care le-a antrenat, ele se depun pe
camerele de destindere. Corpurile străine uşoare depuse în camerele de destindere sunt evacuate prin nişte
jgheaburi înclinate 9 cu ajutorul unor clapete 10. Clapetele nu permit intrarea aerului fals în circuitul
tehnologic de aspiraţie.
Clapetele de aspiraţie funcţionează prin greutatea corpurilor străine care apasă asupra lor. Dacă
greutatea plevei este mai mare decât forţa curentului de aer care le ţine închise, clapetele se desfac şi
produsul se evacuează. Închiderea clapetelor se realizează automat prin atragerea lor de depresiunea din
camerele de destindere.
Sistemul de aspiraţie la intrarea cerealelor pe sitele de sortare şi nisip uşurează foarte mult lucrul
acestor site.
Prin evacuarea prafului şi a corpurilor străine uşoare prin tuburile 6, sitele nu se mai înfundă, ci
funcţionează normal.
Efectul tehnologic al separatorului-asirator depinde de următorii factori:
- capacitatea la care lucrează separatorul-aspirator;
- cantitatea de corpuri străine care se află în cerealele supuse curăţării;
- cantitatea şi viteza aerului aspirat;
- grosimea stratului pe sită şi distribuţia uniformă pe toată lăţimea sitei;
- funcţionarea continuă şi pe toată suprafaţa sitei a periilor de curăţat;
- asigurarea funcţionării normale a clapetelor pentru a se evacua deşeurile la timp în scopul evităţii
înfundărilor.
În cazul asigurării tuturor condiţiilor de mai sus, efectul tehnologic de curăţare este maxim.

8
 Creşterea debitului separatorului-aspirator are influenţe negative asupra curăţării cerealelor, însă nu
în mare măsură. Curăţarea cerealelor după mărime şi greutate specifică se execută şi cu separatoare-
aspiratoare speciale cu circuit de aer închis.
Separatorul-aspirator cu circuit de aer închis are următoarele avantaje faţă de vechiul sistem de
separatoare:
- aerul încărcat cu impurităţi nu mai trebuie curăţat prin filtrare în cicloane, filtre speciale sau camere de
praf;
- nu mai absoarbe din încăperi cantităţi importante de aer, care trebuie înlocuite cu aer cald în timpul
iernii;
- elimină o serie de instalaţii şi tuburi de legătură, necesare desprăfuirii;
- nu viciază atmosfera din jurul morii. Totuşi, separatoarele-aspiratoare cu circuit închis nu sunt introduse
în mori, necesitând încă studii privind etanşeizarea şi distribuirea uniformă a aerului în canale.

3. Curăţarea cerealelor de corpuri străine după formă

Forma bobului de grâu este criteriul de bază pentru separarea corpurilor străine, care au aceleaşi
dimensiuni şi greutăţi specifice ca bobul de grâu. Separarea după formă este strâns legată de lungimea pe
care o au corpurile străine faţă de dimensiunea bobului de grâu.
Bazat pe acest principiu se pot separa:
- corpuri străine, care sunt mai scurte decât bobul de grâu şi au o formă sferică (măzăriche, neghină);
- corpuri străine mai lungi decât bobul de grâu (seminţe de orz şi ovăz, obsigă, ovăz sălbatic).
Toate seminţele de buruieni sau alte plante de cultură care au aceeaşi grosime ca bobul de grâu nu se
pot separa prin cernere pe site, ci numai cu ajutorul trioarelor cu alveole (fig. 46)

.
După modul de lucru trioarele se împart în următoarele tipuri:
- trior cilindric – alveolele sunt presate în mantaua cilindrului;
- trio cu discuri – alveolele sunt frezate;
- trior cu palete – alveolele sunt presate pe paletele de lucru al triorului.

Separarea corpurilor străine după forma bobului se poate realiza şi pe alte principii.
Separarea corpurilor străine după forma, greutatea specifică şi proprietăţile de rostogolire ale
diferitelor granule pe un plan înclinat elicoidal. Datorită acţiunii forţei gravităţiei, forţei centrifuge şi a
frecării granulelor pe planul înclinat elicoidal se separă pe diferite grupe corpurile străine, spărturile de grâu
sau boabele întregi.
În funcţie de capacitatea lor, trioarele se împart în două categorii: trioare normale şi trioare de mare
capacitate.
Triorul cu bandă separă corpurile străine pe baza diferenţelor de aderenţă a diferitelor boabe pe o
bandă textillă şi posibilitatea lor de rostogolire.
Efectul tehnologic al trioarelor cilindrice depinde în mare măsură de următoarele elemente:
9
- forma alveolei;
- desimea alveolelor pe suprafaţa mantalei, discului sau paletei;
- cantitatea de produs care trece peste alveole.
Când aceste caracteristici sunt bine alese pentru fiecare soi de grâu în parte se poate realiza o
curăţare a grâului în proporţie de 65-75 %.
Triorul cilindric este cel mai folosit tip de trior în industria morăritului. Pe lângă rezultatele bune pe
care le dă în producţie, triorul cilindric este uşor de manipulat, uşor de întreţinut şi are un preţ scăzut în
comparaţie cu celelalte tipuri de trioare. Trioarele cilindrice moderne au capacitate mare de curăţare,
realizată în special prin mărirea turaţiei cilindrului şi împrăştierea cerealelor pe o suprafaţă cât mai mare
(fig. 47).

Modul de funcţionare. Cerealele care urmează a fi curăţate după forma boabelor sunt introduse în
cilindrul cu alveole 1 prin gura de alimentare 6. Alveolele au forma sferică sau de buzunar şi sunt formate
prin presarea mantalei.
Cilindrul cu alveole 1 are o mişcare de rotaţie prin sistemul de acţionare 5, care face ca cerealele să
se împrăştie pe o suprafaţă mai mare sub forma unei lentile (rinichiul de cereale). Boabele de buruieni
rotunde intră în alveole, iar cele de grâu rămân deasupra alveolelor. Prin mişcarea de rotaţie a cilindrului se
antrenează şi seminţele rotunde de buruieni.
În momentul în care alveolele încărcate cu seminţe de buruieni (neghină, măzăriche) au ajuns la
partea superioară a cilindrului, ele cad datorită forţei de gravităţie în jgheabul cu raclete 3, montat pe toată
lungimea triorului. Racleta se poate regla în funcţie de corpurile străine pe care le conţine produsul. În cazul
în care deşeurile conţin boabe normale, racleta se deplasează spre dreapta în poziţie cât mai apropiată de
verticală.
Când se constată că din produsul de bază nu se extrag corpurile străine, racleta se va coborî.
Reglarea este necesară până în momentul în care se obţine maximum de randament în curăţare.
Corpurile străine captate în racletă se scurg în jgheab. Jgheabul este partea metalică semicirculară
care îmbracă la partea inferioară transportorul elicoidal 2. Cu ajutorul transportorului, deşeurile sunt
evacuate la capătul triorului prin conducta 7.
Cerealele rămân în cilindru şi sunt împinse la evacuare cu ajutorul axului cu şicane 4. Axul cu şicane
are menirea de a împrăştia cerealele pe fundul cilindrului, mărind astfel lentila de cereale. Mărirea lentilei de
cereale duce la o mai bună curăţare, deoarece cerealele se împrăştie pe o suprafaţă mai mare de alveole.
Viteza cilindrului nu poate să depăşească 1,3 m/s, deoarece peste această viteză forţa gravitaţiei, care
face ca boabele de neghină şi măzăriche să cadă din alveole în jgheab, este învinsă de forţa centrifugă şi
alveolele pline cu seminţele de buruieni sunt prevăzute cu un trior cilindric de control.
Triorul cilindric de control are rolul de a separa corpurile mai mici decât bobul de grâu – spărturile
de grâu, boabele de grâu mici – din amestecul de corpuri străine rezultat de la primul trior.
Cantitatea de corpuri străine rezultate de la triorul principal nu poate depăşi 10-15 % din capacitatea
lui. În funcţie de această cantitate se calculează triorul de control, care, în general, este 1/3 din triorul
principal şi cu un diametru mai mic.
Dimensiunea alveolelor este diferită, astfel:
- triorul principal – diametrul alveolelor 4,5-5 mm pentru separarea neghinei şi măzărichii de grâu;
- triorul de control – diametrul alveolelor 2,5-3,5 mm pentru separarea spărturilor de grâu mai mici.

10
 Diametrul alveolelor variază după dimensiunea boabelor supuse curăţirii.

4. Curăţarea cerealelor de impurităţi feroase după proprietăţi magnetice

Cerealele sosite la moară conţin un procent ridicat de corpuri străine. Printre corpurile străine ale
grâului sunt şi corpurile străine feroase (metalice). Conţinutul în corpuri feroase al grâului poate proveni din
următoarele surse:
- de la treieratul cerealelor (şuruburi, piuliţe, bucăţi de tablă), părţile care s-au desprins din combină,
batoză (cuie, ace etc.);
- din utilajele de curăţare (trioare, selectoare, uscătoare) folosite la depozitele de cereale;
- din magaziile şi silozurile de depozitare (cuie din pardoseli);
- din mijloacele de transport (camioane, vagoane etc.).
Prezenţa acestor corpuri în masa grâului dăunează foarte mult utilajelor de curăţare şi măcinare prin
care trec, deoarece le distrug. Corpurile feroase mari produc următoarele avarii utilajelor:
- sparg sau deformează sitele separatorului-aspirator, maşinilor de decojit;
- distrug riflurile valţurilor;
- distrug mantalele de şmirghel ale decojitoarelor;
- rup sitele de la sitele-plane şi maşinile de griş.
Unele corpuri feroase venind în contact cu materiale abrazive (mantaua de şmirghel) pot provoca
scântei care duc la incendii.
Cele mai periculoase corpuri feroase şi care se îndepărtează foarte greu sunt corpurile feroase mici,
sub formă de ace, pulberi sau granule mici. Dacă aceste corpuri nu sunt extrase din cereale înainte de a fi
măcinate, ele nu se mai pot extrage decât cu foarte mare greutate. Făina care conţine asemenea corpuri nu
poate fi consumată, ea fiind dăunătoare corpului omenesc şi în special copiilor. Utilajele de curăţare a
corpurilor feroase după proprietăţile lor magnetice, sunt separatoarele magnetice sau aparatele magnetice,
cum sunt denumite în mod obişnuit.
Aparatele magnetice folosite în mori lucrează pe principiul unui magnet obişnuit, sitem potcoavă,
care creează între polii magnetului un câmp magnetic ce atrage toate corpurile feroase ce trec prin el.
Cerealele sunt dirijate prin acest câmp magnetic într-un strat subţire şi cu viteză redusă, pentru ca toate
corpurile feroase să poată fi atrase de aparatul magnetic. După metoda de obţinere a câmpului magnetic,
aparatele se împart în două categorii:
- aparatele magnetice cu magneţi permanenţi;
- aparatele electromagnetice.

Aparate electromagnetice. În ultimul timp, aparatele magnetice cu magneţi permanenţi cedează

locul aparatelor electromagnetice special construite pentru separarea corpurilor feroase din masa de cereale,
făinuri, tărâţe, etc.
Aparatele elctromagnetice funcţionează pe acelaşi principiu ca şi magneţii permanenţi, cu deosebirea
că formarea câmpului magnetic necesar atragerii corpurilor feroase este creat permanent de un sistem
electromagnetic.

11
 Modul de funcţionare. Produsele din pâlnia de alimentare 3 sunt împrăştiate pe toată lungimea
tamburului electromagnetic prin dispozitivul 4.
Tamburul electromagnetic 1 are o mişcare de rotaţie continuă, în sensul săgeţii arătate în figura 52.
Produsele se scurg pe tamburul rotativ într-un strat subţire.

Corpurile feroase sunt atrase de electromagnet şi astfel ele se lipesc de banda 2 în rotaţie şi se
deplasează o dată cu ea. În momentul în care banda nu mai este sub acţiunea electromagnetului (punctul 6),
corpurile feroase se desprind şi cad în jgheabul 7 special destinat acestui scop, iar produsul curăţat iese prin
jghebul 5.
Folosirea electromagneţilor prezintă avantaje în ceea ce priveşte calitatea curăţării cerealelor, cât şi
asigurarea unei autocurăţări a aparatului fără intervenţie manuală.
Utilizarea lor la curăţarea făinurilor de corpuri feroase nu a dat rezultate mulţumitoare, datorită
faptului că făina aderă la tambur şi o parte se elimină o dată cu corpurile feroase. Un alt dezavantaj al
utilizării electromagneţilor este consumul mare de energie necesar producerii câmpului magnetic, care se
întrerupe o dată cu întreruperea sursei de energie electrică.
Experienţa curăţirii de corpuri străine a arătat că folosirea raţională a aparatelor magnetice se
realizează numai amplasându-le în fluxul tehnologic astfel:
- la ieşirea din separatorul-aspirator; acesta fiind primul utilaj de curăţare se elimină de la început
corpurile feroase care au provenit de la treieratul grâului sau din mijloacele de transport;
- în secţia curăţătorie este necesară o curăţare de corpuri străine feroase înaintea fiecărei maşini de decojit
(decojitor cu manta Eureka sau decojitor cu şmirghel), evitându-se astfel producerea de scântei în aceste
utilaje – generatoare de incendii;
- în secţiile de măcinare a produselor, montarea aparatelor magnetice se face la ieşirea fiecărui sort de
făină sau griş.
Este absolut necesară curăţarea în totallitate de corpuri feroase a grişurilor şi în special a grişului
medicinal destinat alimentaţiei copiilor mici, deoarece poate provoca intoxicaţii grave.
O bună parte a corpurilor feroase provin şi din instalaţiile morii prin care circulă produsele. În scopul
reducerii la minimum a acestor corpuri dăunătoare utilajelor, este necesar ca periodic (o dată pe lună) să se
facă o revizuire a tutoror utilajelor, oentru a se remedia defecţiunile pe care le provoacă în timpul
funcţionării desprinderea anumitor părţi componente a utilajului.
Se vor verifica în special: şuruburile cupelor de la elevatoare, rifluirea tăvălugurilor de la vaţuri,
căptuşelile de tablă ale utilajelor etc.

B. Prelucrarea cerealelor pe cale uscată

1. Decojirea cerealelor cu decojitorul cu manta din sârmă împletită Eureka (decojirea primară)

12
 În prima fază a decojirii, mantaua decojitorului poate fi confecţionată din sârmă împletită sau din
tablă perforată. Decojitoarele funcţionează pe principiul frecării boabelor între ele, cât şi frecării boabelor cu
mantaua exterioară. Această frecare se realizează cu ajutorul unor palete care aruncă boabele pe mantaua
cilindrică a decojitorului, provocând astfel dezlipirea prafului de pe bob. Decojitorul cu manta din sârmă
împletită este format dintr-o tobă cilindrică din mantaua de sârmă împletită, în care se învârteşte un ax cu
palete , sprijinindu-se pe batiul , acţionat de roata . Paletele metalice sunt fixate longitudinal pe nişte stelaje
metalice şi înclinate sub un unghi de 5-10.

În toba de sârmă împletită se introduc cerealele prin gura de alimentare . Cerealele sunt prinse de
paletele metalice şi azvârlite cu forţă de pereţii tobei. Din cauza izbiturii, în contact cu sârma împletită,
boabele de cereale se decojesc şi se elimină praful din şănţuleţ.
Toate aceste particule provenite din decojire sunt aspirate, prin mantaua din sârmă împletită, de către
un ventilator propriu al maşinii sau un ventilator central. Decojirea se produce şi prin frecarea boabelor între
ele sau a boabelor de mantaua de sârmă.
Paletele sunt montate pe 2-3 rozete la o distanţă de 15-30 mm de mantaua de sârmă împletită. O
apropiere sub limita de 15 mm provoacă spargerea boabelor într-un procent foarte mare.
Circulaţia produselor în interiorul maşinii este realizată de paletele montate înclinat.
Prafurile minerale sau spărturile mici care au trecut prin mantaua de împletitură din sârmă se depun
într-o cameră de evacuare , care se află sub toba de sârmă împletită. Colectarea prafului pe toată lungimea
maşinii este executată de un transportor elicoidal.
Maşina de decojit aspiră cerealele prin gură de aspiraţie ; la evacuarea lor prin gura de evacuare ,
praful este antrenat de curentul de aer şi depus în ciclon sau în filtrul de praf.
Decojitorul dublu. Actualul tip constructiv de decojitor, furnizat de industria noastră, este mult mai
modernizat, prezentând avantaje nete faţă de tipurile descrise anterior. În primul rând, s-a realizat o
construcţie care la o capacitate de producţie, apropiată de dublu, se poate amplasa pe aceeaşi suprafaţă de
producţie. Aceasta s-a făcut prin suprapunerea a doi cilindri de lucru .Toată construcţia maşinii este
metalică.
Cerealele introduse în maşină prin gura de alimentare 1 ajung în primul cilindru, unde în principiu
sunt prelucrate la fel ca şi în decojitoarele descrise mai înainte. Rotoarele , prevăzute cu palete , efectuează,
pe de o parte, prin centrifugare frecarea boabelor de mantaua , iar pe de altă parte, împingerea acestora spre
gura de evacuare . Mantaua este confecţionată fie din împletitură de sârmă, fie din tablă perforată. Mantaua
din împletitură de sârmă de oţel se foloseşte pentru prima fază de curăţire, iar cea din tablă perforată, pentru
faza a II-a de curăţire.
Cea mai mare parte a prafurilor rezultate prin prelucrarea cerealelor şi care părăsesc interiorul
mantalelor prin orificiile împletiturii de sârmă sau a tablelor perforate se depun şi se evacuează prin gurile .
Pentru antrenarea prafului prin orificiile mantalei, acesta este puternic aspirat prin canalele , maşina fiind
legată la o reţea centrală de aspiraţie prin gura de racord ; pentru ca praful rezultat de la primul cilindru să
nu cadă pe mantaua celui de-al doilea cilindru, mantaua acestuia este protejată de panourile . O altă parte din
prafurile antrenate de aspiraţie se depune în camera centrală , de unde prin clapeta se scurge spre punctul de
evacuare . Accesul la tamburii maşinii se poate face prin uşile de vizitare .
Maşina este acţionată cu un motor electric, prin curele trapezoidale, la tamburul inferior, de unde
prin intermediul unor roţi de curea se acţionează şi tamburul superior.
O altă particularitate a acestui tip de maşină este că alimentarea ei poate fi făcută simultan pentru
amândoi tamburii sau alimentarea se poate face numai prin tamburul superior, care efectuează faza 1 de
prelucrare, de unde apoi produsul evacuat la capătul opus este imediat introdus în tamburul inferior care
efectuează faza a II-a de prelucrare. În acest caz, suprafeţele de lucru ale celor doi tamburi sunt diefrite.
Această schemă se foloseşte la morile cu capacităţi mici de producţie, unde o singură maşină poate efectua
simultan două faze tehnologice de prelucrare a cerealelor.
Introducerea transportului pneumatic în secţiile de pregătire a grâului pentru măciniş a dus la apariţia
unor maşini prevăzute cu posibilitatea racordului direct la o coloană de transport pneumatic.
Funcţionarea normală a maşinii de decojit depinde de următorii factori:

13
1) Viteza periferică a paletelor. La o viteză periferică mare, maşina produce spărturi ce îngreuiază procesul
de măcinare. La o viteză periferică redusă, efectul de curăţare scade, iar grâul nu-şi elimină praful din
şănţuleţ şi bărbiţă.
Viteza periferică optimă a paletelor variază între 15 şi 18 m/s, în funcţie de umiditatea grâului.
2) Reglarea distanţei dintre paletă şi manta.
3) Înclinarea pe care trebuie să o aibă paletele; o înclinare prea mare (peste 10 %) face ca produsul să se
evacueze repede din maşină şi efectul de decojire să slăbească.
4) Aspiraţia maşinii. Ea are o influenţă deosebită asupra bunei funcţionări a maşinii. Înfundarea canalelor
sau a mantalei din sârmă împletită face ca praful şi părţile de coajă şi de bărbiţă să nu se mai separe de
din produs şi să plece odată cu el la gura de evacuare.
Decojirea cerealelor nu se practică la toate grânele care sosesc la moară. Grânele mălurate nu se
decojesc. Prin decojire, boabele care conţin spori de mălură se sparg şi se împrăştie pe suprafaţa tuturor
boabelor murdărindu-le. În cazul curăţirii grânelor mălurate, acestea ocolesc maşinile de decojit şi periat.
Deşeul rezultat din decojirea primară (decojitorul cu manta din sârmă împletită) se numeşte praf
negru.
Praful negru are o valoare nutritivă scăzută, fiind întrebuinţat în hrana animalelor, în proporţii foarte
reduse şi numai combinându-se cu alte furaje concentrate.

2. Decojirea cerealelor cu decojitorul cu manta de şmirghel (decojirea secundară)

Decojitorul cu manta de şmirghel este folosit în decojirile secundare. Prin decojire secundară se
înţelege decojirea care are loc după ce grâul a fost spălat şi condiţiont la rece sau cald (hidraulic sau termic).
Prin spălare şi condiţionare grâul este adus la o stare igienică corespunzătoare, pentru a proceda la
îndepărtarea învelişului bobului, deci o decojire intensă.
Decojitorul cu manta de şmirghel are rolul de a îndepărta straturile celulozice de la suprafaţa
bobului, fără însă a ajunge la endosperm. În cazul în care se taie învelişul şi se ajunge ca endospermul să fie
descoperit, prin manipulare acesta se sfărâmă provocând pierderi. Decojirea raţională este acea decojire care
face numai o desprindere a cojii de pe stratul aleuronic şi care ulterior se îndepărtează prin periere.
În figura 61 este redată o secţiune prin bobul decojit normal 1 şi o secţiune prin bobul tăiat în timpul
decojirii 2, unde s-a îndepărtat şi o parte din endosperm.

Decojirea se realizează prin frecare şi izbirea grăunţelor de o suprafaţă aspră, preparată dintr-un
amestec de granule de şmirghel cimentate cu oxid de magneziu şi clurură de magneziu.
Această masă abrazivă este turnată sub formă de cilindru.
14
 Decojitorul cu manta de şmirghel este reprezentat în figura 62.
Modul de funcţionare. Funcţionarea decojitorului cu manta de şmirghel este asemănătoare cu
funcţionarea decojitorului cu manta de sârmă împletită Eureka.
Deosebirea faţă de decojitorul Eureka constă în faptul că aspiraţia în acest caz se execută numai pe ¼
din suprafaţa cilindrului. Această sită de aspiraţie este întotdeauna montată la partea superioară a cilindrului
cu manta de şmirghel.
Efectul de decojire este strâns legat de următorii factori:
- Starea mantalei de şmirghel. Mantaua de şmirghel bine turnată trebuie să fie cu şmirghel bine
uniformizat şi să iabă granulaţia corespunzătoare pentru a se crea muchii ascuţite.
- Viteza periferică a paletelor. Cu cât viteza este mai mare, cu atât decojirea este mai intensă. O viteză
periferică prea mare sparge boabele. Viteza periferică optimă este de 15-16 m/s.
- Distanţa dintre palete şi mantaua de şmirghel. Cu cât distanţa este mai mică, cu atât este mai intensă
decojirea. Cerealele uscate se sfărâmă la distanţe prea mici. Distanţa optimă practică este de 20-30 mm.
- Durata de trecere a cerealelor prin maşină, care se poate regla prin unghiul paletelor pe stelajele de
susţinere. Unghiurile pot varia de la 8 la 14. La o înclinare a paletelor de 8 şi o viteză de 16 m/s, grâul
trece în circa 4 s.
- Scimbarea capacităţii maşinii şi aspiraţia ei cu o influenţă covârşitoare asupra calităţii decojirii.

Cu cât capacitatea este mai mică şi aspiraţia mai puternică, cu atât efectul de decojire este mai bun.
Decojitoarele se încarcă cu circa 1000 kg/m² h de manta de sârmă împletită sau de suprafaţă de
manta de şmirghel.
Decojirea raţională a cerealelor trebuie să ţină seama şi de caracteristicile pe care le are grâul supus
decojirii. Grânele sticloase sau grânele cu bobul mare se sfărâmă mai uşor decât grânele făinoase sau cu
bobul mic. Aceasta impune reducerea vitezei periferice a paletelor de la maşina de decojit.
3. Perierea cerealelor

Perierea cerealelor este operaţia tehnologică ce se efectuează pentru îndepărtarea prafului şi părţilor
de coajă desprinse prin decojire. Perierea are ca efect tehnologic o scădere a conţinutului în coajă a grânelor
şi deci al substanţelor minerale.
Perierea cerealelor se realizează cu ajutorul unor maşini special prevăzute cu perii aspre (iarbă de
mare, nylon) care freacă cerealele. Din punct de vedere constructiv, periile de cereale se împart în:
- perii orizontale; cele mai des folosite în industria morăritului;
- perii verticale;
- perii conice sau cilindrice.
Maşina de periat cereale orizontală (fig. 63). Cerealele se introduc în cilindrul cu perii 1 prin gura
de alimentare 3

15
 Efectul de periere are loc prin frecarea boabelor între periile cilindrului şi periile axului cu palete 2.
Maşinile moderne de periat au cilindrul rotativ în sens contrar cu axul de palete, ceea ce măreşte efectul
tehnologic de periere.
Părţile de coajă care s-au îndepărtat de bob sunt aspirate de un ventilator prin orificiile (sita)
cilindrului cu perii.
Deşeurile conţinute se depun la partea inferioară a maşinii şi sunt colectate de un transportor
elicoidal şi evacuate prin camera de evacuare 5.
Praful este aspirat de ventilator atât prin orificiile cilindrului cu perii, cât şi prin canalul de aspiraţie
7 şi evacuat prin gura de aspiraţie 6. Acţionarea maşinii se realizează prin roata de acţionare 8, montată pe
batiul 9. Circulaţia cerealelor prin maşină se realizează prin rotirea axului cu perii cu o viteză de 13-15 m/s
şi montarea înclinată a periilor sub un unghi de 10-15, ceea ce face ca produsul să fie împins înainte spre
gura de evacuare 4.
Maşinile de periat verticale, conice sau cilindrice, sunt cu manta fixă, având astfel un efect
tehnologic de periere scăzut. Cerealele periate capătă un aspect lucios şi neted la suprafaţă. Praful care se
află în şănţuleţul bobului nu se îndepărtează în totalitate prin prelucrare uscată (decojire sau periere).
Eficienţa tehnologică directă a maşinilor de decojit şi maşinilor de periat se exprimă prin reducerea
conţinutului de cenuşă a cerealelor. Această reducere este de 0,02-0,03 % pentru fiecare trecere prin
maşinile cu manta din material abraziv; în schimb, maşinile cu şmirghel dau un procent dublu de boabe
sparte ca urmare a prelucrării, în comparaţie cu maşinile cu manta netedă de oţel sau maşinile de periat. Un
bun efect al acestui tip de maşini este exprimat şi prin procentul de spărturi rezultat din prelucrare şi care nu
trebuie să depăşească 1 %. Cantitatea de prafuri organice rezultate din prelucrare este de 0,30-0,45 % pentru
maşinile de decojit şi de 0,20-0,30 %, pentru maşinile de periat.
Pentru aspiraţie, maşinile necesită un consum de aer de 40 m³/min.
Controlul maşinilor de decojit şi periat. Funcţionarea normală a maşinilor de decojit şi periat se
constată prin:
1) Controlul deşeurilor de fabricaţie. Nu trebuie să conţină spărturi şi boabe întregi din produsul
prelucrat (grâu, secară). Apariţia acestor boabe indică faptul că sita cilindrului este spartă sau
desprinsă.
2) Controlul produsului de bază al conţinutului în spărturi înainte şi după decojire.
3) Controlul conţinutului în substanţe minerale al cerealelor înainte şi după decojire ne dă o indicaţie a
îndepărtării cojii.
4) Controlul funcţionării circuitelor de aspiraţie.
Deşeurile obţinute de la decojire şi periere se clasifică astfel:

16
- deşeuri negre – praf negru – obţinut de la decojitul cu manta din sârmă împletită Eureka. Praful negru nu
trebuie să depăşească 0,5 % din cantitatea de grâu prelucrată. Praful negru are valoare alimentară
scăzută;
- deşeuri albe – praf alb – obţinut de la decojitorul cu manta de şmirghel şi maşina de periat. Praful alb nu
trebuie să depăşească 1-1,2 %. Praful alb este folosit în furajarea animală, conţinând o mare cantitate de
substanţe nutritive.

C. Prelucrarea cerealelor pe cale umedă

În afara corpurilor străine tratate anterior, cerealele mai conţin o serie de impurităţi care nu pot fi
eliminate prin nici unul din mijloacele descrise până în prezent. Între acestea intră: prafurile lipite şi
cimentate de suprafaţa bobului, încă din lan precum şi cele prezente în şănţuleţul şi bărbiţa acestuia depuse
fie din cultură, fie în faza manipulărilor de la recoltare până la prelucrarea în mori; microorganismele cele
mai variate; pulberea de mălură şi boabe mălurate; pietricele de aceeaşi formă şi mărime cu bobul de
cereale; bucăţi metalice mici, bulgări mici de pământ întărit şi de dimensiunile bobului etc.
Toate aceste impurităţi neseparate cu utilajele descrise anterior pot fi eliminate în cea mai mare parte
cu ajutorul apei. Apa dizolvă bulgării de pământ şi straturile de praf aderente pe suprafaţa bobului, separă
pietricelele şi bucăţile metalice, antrenează un mare procent de microorganisme prezente pe suprafaţa
bobului şi elimină sporii de mălură, curăţind boabele mânjite cu aceasta.
Pentru aceste considerente este greu de conceput ca operaţia de curăţire a grâului în vederea
transformării în produse finite să fie lipsită de spălarea acestuia cu apă.
Timpul de spălare a grâului în maşina de spălat poate fi mărit sau micşorat în funcţie de calitatea lui.
În timpul spălării, grâul absoarbe o anumită cantitate de apă, care depinde de următorii factori:
- sticlozitatea grâului (grânele sticloase absorb mai puţină apă decât grânele făinoase);
- modul în care s-au efectuat decojirea (grâul decojit intens absoarbe mai multă apă).
Fenomenul de absorbţie a apei în bob se numeşte umectare. Umectarea are ca efect o umflare a
boabelor şi o schimbare fizică a structurii bobului. Umectarea cerealelor este de scurtă durată, astfel că apa
pătrunde numai în coaja bobului, umezind-o. Umezirea cojii face ca în procesul de măcinare coaja să nu se
mai sfărâme în particule mici, ci în foiţe late, care se separă cu uşurinţă la cernere.
Maşinile de spălat cereale sunt de două tipuri:
- maşini de spălat simple – transportorul elicoidal de spălat;
- maşini de spălat combinate cu spălarea şi zvântarea grâului într-o centrifugă montată pe verticală.
Transportul elicoidal de spălare este format dintr-un jgheab înclinat, în interiorul căruia se roteşte
un melc, având sensul de rotaţie astfel ales încât să deplaseze cerealele de jos în sus pe panta jgheabului.
Partea inferioară a jghebului este prevăzută cu un fund dublu, din care peretele superior al acestui fund
dublu, pe care se deplasează cerealele, este prevăzut cu numeroase orificii pentru scurgerea apei. La partea
superioară a jgheabului este montată o conductă de apă cu o serie de duze, prin care se dirijează seturi fine
de apă în interiorul jgheabului.
Cerealele sunt alimentate printr-o gură de alimentare aflată tot la capătul de jos al jgheabului
înclinat. Acestea sunt deplasate pe panta jgheabului în sus, de către transportorul elicoidal din interior şi sunt
spălate de apa care curge prin duzele conductei. Ele sunt apoi evacuate prin partea superioară a jgheabului,
iar apa murdară, care trece treptat prin orificiile fundului dublu, se evacuează prin capătul de jos al
jgheabului (fig. 64). Acest sistem de deplasare nu este avantajos, deoarece, pe lângă faptul că nu dă
posibilitatea să se regleze spălarea cerealelor în funcţie de gradul de murdărie al lor, ea nu poate încă să
asigure o reducere a conţinutului de umiditate, care creşte în procesul de spălare.

Aparatul de udat grânele. După spălare, grâul este supus unei operaţii de umezire (udare) cu
ajutorul aparatelor de udat (fig. 66). Umezirea grânelor este strâns legată de următorii factori:
- umiditatea naturală a grânelor;
- structura bobului de grâu (sticlos sau făinos);
- gradul de umezire necesar.

17
 Creşterea umidităţii unui produs se realizează prin adăugarea de apă în procentele necesare. Nu este
permisă o adăugare de apă mai mare de 3 %. Adăugând ditr-odată o cantitate mai mare de 3% apă, aceasta
nu poate fi absorbită de boabe şi se scurge din utilaje.
Modul de funcţionare. Cerealele se alimentează prin gura de alimentare 1 a aparatului direct în
rotorul cu palete 2. Prin forţa gravitaţiei cerealelor în cădere rotorul cu palete se învârteşte. Pe axul rotorului
cu palete este montat un rotor cu căniţe reglabile la 2-3 cm sub axul rotorului cu căniţe.
Acest nivel este menţinut constant de un flotor.
Rotorul în mişcare împinge căniţele ca să treacă prin cuva cu apă şi să se umple. Când căniţele pline ajung
în poziţia superioară a rotorului, ele încep să se răstoarne. Apa din căniţe curge în jgheabul de scurgere 5,
care conduce apa direct în transportorul elicoidal de amestecare 6.
Reglarea debitului de apă se realizează prin scoaterea sau introducerea în circuit a căniţelor. Căniţele
au posibilitatea de a fi reglate în poziţia de umplere sau răsucite cu 180 în poziţia în care nu se umple, chiar
dacă căniţa trece prin cuva cu apă.
Pentru ca apa pe care o debitează aparatul de udat să se împrăştie pe toată suprafaţa boabelor, este
necesară o amestecare a crealelor. Amestecarea cerealelor se realizează printr-un transportor elicoidal
metalic. Pentru ca această amestecare să se realizeze în condiţii optime, transportorul elicoidal trebuie să fie
de cel puţin 3 m lungime.
În cazul în care grâul are umiditatea iniţială mică (10-11 %) şi este necesară adăugarea unui procent
mai mare de umiditate, aceasta se relizează prin umeziri repetate. Umezirile repetate de două sau de trei ori
cu acelaşi aparat sau cu mai multe aparate de udat se numeşte umezire în trepte.
După umezirea cu ajutorul aparatului de udat, cerealele sunt supuse procesului de umectare, care se
realizează în celulele de odihnă construite special în acest scop. Timpul de odihnă a cerealelor în celule
variază în funcţie de calitatea grânelor.
Grânele tari(sticloase) se ţin la odihnă (umectare) timp mai îndelungat (18-24 ore).
Timpul de umectare se determină pentru fiecare soi în parte.
Pentru ca umectarea să se execute în condiţii bune, este necesar ca moara să aibă cel puţin 3 celule
de odihnă funcţionând astfel:
- celula 1 se umple cu producţia curentă a morii;
- celula 2 stă la odihnă timpul necesar;
- celula 3 se goleşte pentru a merge la măcinat.
Capacitatea celulelor de odihnă a grâului nu poate fi mai mică decât capacitatea zilnică a morii.
Experienţele au dovedit că o umectare raţional efectuată are influenţă favorabilă asupra măcinişului, asupra
conţinutului în substanţe minerale şi asupra culorii făinii. Umectarea grâului se poate face şi în proces
continuu, pentru aceasta fiind necesare mai multe celule de odihnă cu capacitate mare.
După cum s-a mai arătat, condiţionarea la rece se execută în general după spălarea cerealelor. După
perioada de umectare, cerealele sunt supuse decojirii şi perierii. Prin aceste operaţii se pierde apa din
învelişul bobului.
Pentru că coaja bobului să aibă o anumită umiditate când intră în măciniş, se procedează la o a doua
umezire şi o umectare de scurtă durată (maximum 30 min). Această ultimă umezire are rolul de a permite
apei să pătrundă numai în coajă şi să nu ajungă la endosperm.

18
 Umezirea finală se realizează fie cu aparatul de udat obişnuit, descris mai sus, fie cu aparatul special
de umezire cu ceaţa.

19