Tehnologia Morăritului

Să se proiecteze și să se stabilească schema tehnică pentru o moară de

grâu cu capacitatea de 205t/h pentru făină semi-albă, cu extracția 74%,
masa hectolitrică a grâului fiind de 77kg/hectolitru

Studentă: Reti Odette

Specializarea: TPPA, anul III
Cuprins
1.Grâul și caracteristicile acestuia

2.Caracteristicile produselor finite

2.1.Compozitia chimica a fainii

2.2.Proprietățile fizico-mecanice ale făinii

3.Elemente de inginerie tehnologică

3.1.Calculul capacității de producție a secției de pregătire a cerealelor pentru

măciniș

3.2. Calculul și alegerea utilajelor din secția de pregătire a grâului pentru măciniș

4.Descrierea fluxului tehnologic pentru secția de pregătire

5.Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secţia de măciniş

5.1. Alegerea valturilor și repartizarea lungimii de tăvălug pe pasaje

5.2. Alegerea sitelor plane și repartizarea suprafeței de cernere pe pasaje

5.3. Alegerea și calculul necesarului de masini de gris

6.Descrierea fluxului tehnologic pentru secția de macinis

7.Schema tehnica a secției de pregatire a cerealelor pentru macinis

8. Bibliografie
1.Grâul și caracteristicile acestuia
Grâul se numără printre cele „trei mari” culturi de cereale, cu peste 600 de milioane de
tone fiind recoltate anual.Bobul are o formă ovală cu o lungime de 5-8 mm și o grosime de
3,3mm.

Seminţele de grâu germinează la temperaturi cuprinse între 4°C şi 37°C. Optimul de

germinare fiind cuprins între 19,4-25°C.Germinaţia completă durează între 4 şi 6 zile la
temperatura optimă.Rădăcinile seminale încep să crească concomitent cu răsărirea
coleoptilului. Creşterea plantutelor începe cu apariţia primei frunze la suprafaţa solului şi
continuă pană la înfrăţire. De regulă plantele de grâu dezvoltă 3 sau 4 frunze până la
înfrăţire. Sistemul radicular al plăntuţelor este fibros şi de obicei se dezvoltă mai rapid
decât partea aeriană ceea ce ajută la obţinerea unei plante viguros sănătoase.

Învelișul fructului sau pericarpul alcătuit din trei straturi suprapuse în următoarea
succesiune de la exterior la interior: epiderma sau epicarpul mezocarpul,endocarpul .
Endocarpul constă dintr-un strat de celule și mai alungite dedesubt care urmează un strat
de celule în formă de tub, așezate perpendicular pe primele celule pentru a crește
rezistența endospermului.

Glucidele reprezinta partea cea mai mare a bobului de grâu și constituie substanțe de
rezervă ,substanțe de constituție a învelișului celular și a scheletului invelisurilor protectoare
ale bobului.

Apa este bună în proporție de până la 13% iar peste 14 încep procesele de fermentare.

Proteinele se găsesc distribuite neuniform în diversele parti componente ale structurii

anatomice ale bobului de grau: în epiderma 4%, stratul de celule rotunde 11%, invelisul
seminal 18%, stratul aleuronic și membrana hialina 33%, corpul fainos 11%, germeni 23%.

Lipidele sunt raspandite în mod deosebit în embrion, stratul aleuronic și endospermul.

Substanțele minerale sunt împărțite neregulat pe bob,5% din toate fiind în embrion.

Bobul de grau contine un număr mare de enzime din clasele hidrolaze, transferaze,
oxidoreductaze, liaze, izomeraze, sinteze.

Distribuția vitaminelor este diferită în părțile anatomice ale boabelor. În bobul de grau se
gasesc urmatoarele vitamine: B1 (tiamina), B2 (riboflavina), PP (niacina), E (tocoferol), A,
acid pantotenic, acid folic, biotina.

Condiții minime de calitate pentru graul de panificatie:

- umiditate, max. 15,5%

- masa hectolitrică, min 70 kg/hl

- impurități, max.15%, din care :

- boabe sparte, max.7%

- boabe sistave, max 8%

- boabe avariate, max. 1%

- boabe atacate daunatori, max. 2%

- boabe incoltite, max 1%

- alte cereale, max. 3%

2.Caracteristicile produselor finite

2.1.Compozitia chimica a fainii
Făina conține o proporție mare de amidon, care sunt un subset de carbohidrați complecși
cunoscuți și sub denumirea de polizaharide. Tipurile de făină folosite în gătit includ făină
universal.Cu cât conținutul de proteine este mai mare, cu atât mai tare și mai tare este
făina și cu atât va produce pâini crocante sau mestecate.

Ca și diferență între cea alba și cea semi alba,făina semi-albă este practic fără tărâțe și
conține aproximativ 75%din cereale.Făina contine: carbohidrati, substanțe proteice, substanțe
grase, vitamine și enzime, substanțe colorante și substanțe minerale.

Celuloza este un carbohidrat foarte complex care se găsește în cantități mai mari în făina
neagră deoarece conține o cantitate mai mare de tărâțe.Astfel, făina albă are un conținut
mai mic, iar făina neagră un conținut mai mare de vitamine.

2.2.Proprietățile fizico-mecanice ale făinii

Dintre proprietățile fizico-mecanice și organoleptice ale făinii, amintim: ꞏ culoarea depinde
de natura semințelor de grâu, de modul în care endospermul este separat de coajă, de
dimensiunea particulelor de făină, de conținutul de substanțe colorante, și mai ales asupra
gradului de extracție.Proprietățile tehnologice ale făinii Cele mai importante proprietăți
tehnologice ale făinii: cantitatea și calitatea glutenului umed, capacitatea de hidratare a
făinii, capacitatea aluatului de a forma și reține gazele și gelatinizarea amidonului.

3.Elemente de inginerie tehnologică

Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secția de pregătire a grâului pentru măciniș.
3.1. Calculul capacității de producție a secției de pregătire a
cerealelor pentru măciniș.
Capacitatea de lucru a secției de pregătire a cerealelor pentru măciniș se calculează cu 10-
20% mai mare decât capacitatea de producție a morii (Qm). Valoarea aleasă este 20%.

Qc=Qm + 20/100 x Qm

Qc= 205+20/100 x 205

Qc=246 t/24h

Qc = capacitatea de lucru a curățătoriei

ꞏ Qm= capacitatea morii de grâu

Qc= 246 t/24h = 246000 [kg/24h]

𝑄𝐶∕ℎ = Qc/h= 246000/24=10250 [kg/h].

3.2.Calculul și alegerea utilajelor din secția de pregătire a grâului

pentru măciniș
Cântarul automat. Cântărirea grâului în fluxul tehnologic se realizează cu ajutorul
cântarelor automate cu cupă basculantă pentru produse granulare. Rolul cântarului este de
a primi în flux continuu cereale și de a le lăsa să treacă mai departe în fluxul tehnologic în
doze egale și precise. Cântarul înregistrează numărul de răsturnări efectuate cu ajutorul
unui înregistrator automat, determinând astfel cantitatea de grâu pe o anumită perioadă de
timp. Cântarul automat se calculează în funcție de capacitatea orară a curățătoriei și de
numărul de răsturnări pe care le efectuează cupa cântarului, astfel pentru capacitatea
morii de 205t/24h se vor efectua 2 răsturnări/minut.

Qcupă= Qc/h/t=10250/2x60 = 10250 /120 = 85,41 care este aproximativ egal cu 100kg

În funcție de calculul de mai sus am ales un cântar de tip CHRONOS cu capacitatea de

produs în cupă de 100kg și o capacitate de lucru de 18t/h
3.2.2.Silozul de cereale
ꞏ Volumul unei celule=L x l x h

Vcelulă= 4 x 4 x 24 = 384m3

ꞏ Cantitatea de grâu care încape într-o celulă

Mgrâu= Vcelulă x MHgrâu= 384 x 750 = 288000(kg grâu într-o celulă)=288t

Mhc = 78kg/hl = 780 kg/m3

ꞏ Numărul necesar de celule pentru 20 de zile

Nr celule = Qmx20/ Mgrâu = 205000 x 20 /288000 = 14,23 - 14 celule de siloz

3.2.3.Aparate de procentaj
Aparatele de procentaj care se construiesc în ţara noastră sunt de trei tipuri AP-15, AP-
20 si AP-45, având capacităţi de dozare diferenţiate.

Nr. Ap = Qc/h / QA.P = 10,250/ 6000 = 1,70 – 2 aparate de procentaj

3.2.4.Separatorul aspirator
Separatoarele aspiratoare se vor calcula în funcție de încărcătura specifică și de
capacitatea orară a curățătoriei.

Încărcarea specifică medie a separatorului aspirator este:

qsSA=50-55kg/cm x h

qsSA=50 kg/cm x h

Cunoscând încărcarea specifică şi capacitatea orară a curăţătoriei se va calcula lăţimea

sitei separatorului aspirator:

l= Qc/h /qsSA= 10,250/50 = 205cm

Avem nevoie de două etape de curățare: precurățarea și curățarea; și de două utilaje

pentru fluxul tehnologic.

În funcție de productivitate am ales separator aspirator SA-1212

Tipul constructiv SA-1212=>4,8x2=9,6>9,24

Nr. utilaj x nr. trepte=2x2=4 buc

Grâul intră în separator printr-o pâlnie de alimentare de unde pătrunde în camera de

distribuţie, repartizându-se pe toată lăţimea maşinii.

Grâul prin greutatea proprie apasă pe clapeta reglabilă, scurgându-se pe prima sită din
cadrul oscilant, aceasta separă corpurile străine mari şi le evacuează printr-un jgheab
colector.

Cernutul primei site cade pe a doua sită, care elimină impuritățile puţin mai mari decât
bobul de grâu. Cernutul sitei a doua cade pe a treia sită, al cărui cernut îl reprezintă
impurităţile mai mici decât bobul de grâu.

Refuzul este grâul, care trece peste un magnet. La ieşire din maşină grâul este străbătut
de un curent de aer.

3.2.5.Separatoarele magnetice
Separarea corpurilor feroase existente în masa de cereale (cuie, şuruburi, bucăţi de
tablă, sârmă etc.) se face cu ajutorul separatoarelor magnetice. Există separatoare cu
magneţi permanenţi şi separatoare electromagnetice.

Numărul de magneti se vor calcula în funcţie de capacitatea orară a curatatoriei şi de

încărcătura specifică pe un magnet potcoavă care este de 150 – 180 kg/h.
Nr. mag= Qc/h / qs = 10,250/180 = 57 magneți

57x0.04=2.28m lungime la magneti

3.2.6.Trioarele
Trioarele cilindrice se vor calcula în funcţie de încărcarea specifică şi de capacitatea orară
a curăţătoriei. Încărcarea specifică a triorului cilindric este de 500 – 600 kg / m² .

Se calculează suprafaţa necesară de triorare :

Snecesar= Qc/h / qsTA = 10,250/ 500 = 20,5 m2.

Strior= ℼ x D x L= 3,14 x 0,7 x 0,25 = 5,49 m2.

Număr de trioare = Snecesar/Strior= 20,5 /5,49 = 3.73=4 trioare cilindrice

4x10,250=41,000T

În funcție de capacitatea orara vom alege 3 trioare cilindrice tip BT-602.

Triorul spiral se foloseşte pentru a se recupera încă o parte din boabele valoroase care se
separă odată cu corpurile străine de la trioarece cilindrice sau cu discuri, cât şi pentru
sortarea diferitelor grupe de corpuri străine care se găsesc în amestec.
Qd trior = 5/150 x Qc/h = 5/100 x 10,250 = 512.5 kg.

NrTS= Qd trior/ Qts = 512,5/100 = 5,12= 5 trioare

În funcție de rezultatele obținute putem obseva că avem nevoie de 5 trioare spiralate și am ales
unul SEM-H 2000 .

3.2.7.Calculul mașinilor de decojit

Mașinile de decojit au ca scop îndepărtarea prafului aderent de pe suprafața bobului, să
îndepărteze pământul dar odată cu această operație se elimină și părți din învelișul bobului
de grâu, și parțial chiar și embrionul. Decojirea primară se face cu ajutorul decojitorului
Eureka montat înaintea mașinii de spălat, iar praful rezultat este un praf negru.
Decojirea secundară se realizează cu ajutorul decojitorului cu manta abrazivă și șmirghel.
După această operație se rezultă un praf alb, cu valoare furajeră. Decojitoarele se
calculeaza în funcție de încărcătura specifică și capacitatea orară a curățătoriei.

Încărcarea specifică a decojitoarelor este cuprinsă între 800-900 kg/m2.

Suprafața necesară de decojire:

Sms= 10,250 /850=12.05m2.

Suprafața unui decojitor:

Sdecojitor= π x D x L = 3,14 x 0.7 x 1,2 = 2,63

Numărul de decojitoare necesar:

Nr. decojitoare= 12.05/2,63=4.5 , adică vom avea nevoie de 5 decojitoare.

Decojirea în trei trepte:

-Decojirea uscată

- Decojirea umedă

Pentru făina semi-alba se fac toate cele trei decojiri.

Numărul treptelor de decojire = Sdecojitor x Nr decojitoare = 2x5=10

În funcție de capacitatea orară a curățătoriei am ales 4 decojitoare de tip DD712.

3.2.8.Calculul aparatelor de umectat

Aparatul de umezire este format dintr-un transportor cu palete montate într-o carcasă
prevăzută cu un racord de alimentare şi evacuare a grâului umezit.

Instalaţia de alimentare este prevăzută cu o clapetă cu contragreutate pusă în legătură cu

o instalaţie de producere a aerului comprimat necesar pentru pulverizarea fină a apei ca o
ploaie fină sau ca o ceaţă.

În momentul în care se face alimentarea grâul apasă pe clapetă, aceasta pune în funcţiune
ventilul electromagnetic şi începe pulverizarea fină a apei, astfel încât, când grâul cade pe
transportorul cu palete trece prin această ceaţă şi se umezeşte. Transportorul cu palete
produce amestecarea grâului cu apă şi transportul lui spre gura de evacuare.

Numărul de utilaje de umectare se calculează în funcție de capacitatea orară a curățătoriei

și a capacității utilajului:

Nrutilaje= Qc/Qutilaj= 10,250/15= 1 aparat

În funcție de rezultatele noastre am ales un aparat de umectat modelul 250.

3.2.9.Calculul celulelor de odihnă

ODIHNA I

Pentru odihna I timpul necesar odihnei este de 24h. Celulele de odihnă au următoarele
caracteristici: lungimea de 2m, lăţimea de 2m iar înălţimea de 12m. Pentru a afla numărul
de celule de odihnă de care avem nevoie vom calcula mai întâi volumul celulei.

Vcelula = L x l x h = 2 x 2 x 12= 48m2

În funcţie de volumul unei celule şi de masa hectolitrică se ca calcula cantitatea de grâu

care va intra într-o celulă:
Mgrâu= Vcelulă x MHgrâu = 48 x 750 = 36,096kg de grâu într-o celulă

Mgrâu/24h= Qc/h x 24 = 10,250x 24=246,000kg

Nr celule= Mgrâu/zi/Mgrâu/h= 246,000/36,096= 6,81, alegem 7 celule pentru a încăpea

toata masa de grâu.

4.Descrierea fluxului tehnologic pentru secția de pregătire

Grâul primit în sorb este ridicat cu ajutorul unui elevator şi trecut printr-un buncăr
spre cântar, de aici grâul intră într-un separator aspirator pentru a elimina o parte din
praful existent şi a elimina o parte din impurităţi care se deosebesc de grâu prin mărime.
Această precurăţire se face în vederea unei depozitări mai bune.

Grâul este distribuit cu ajutorul unui transportor melcat în celulele de depozit, din
celule grâul intră în curăţătoria morii, unde este supus operaţiilor de pregătire pentru
măciniş.

Operaţiile care decurg în secţia de pregătire a grâului pentru măciniş au scopul de a

curăţa grâul de impurităţi şi de a îmbunătăţi calităţile acestuia în vederea măcinării.

Prima parte a operaţiilor decurge în curăţătoria neagră, aici se elimină impurităţile. Într-o
primă fază se face curăţirea grâului de impurităţi care se deosebesc ca mărime (lăţime şi
grosime) şi după însuşirile aerodinamice, în acest scop se foloseşte separatorul aspirator.
Corpurile în căderea lor liberă în aer se comportă în mod diferit. Unele cad mai repede
altele mai încet, în funcţie atât de greutatea lor specifică cât şi de forma corpului
respectiv.

Viteza de cădere este cu atât mai mare cu cât greutatea ce revine pe unitatea de
suprafaţă a corpului este mai mare.

În separatorul aspirator se face şi o separare a grâului de impurităţile feroase

deoarece grâul curăţat de impurităţile uşoare trece mai departe pe suprafaţa unui magnet
permanent care le reţine. Pentru impurităţile care se deosebesc de masa de grâu după
lungime şi formă se folosesc trioare cilindrice. Înaintea trioarelor cilindrice se montează
un aparat magnetic pentru a evita defectarea trioarelor din cauza impurităţilor metalice.

După intrarea în aparat, grâul este dirijat către coloana de magneţi. Corpurile feroase sunt
reţinute pe placă metalică care leagă cei doi poli ai liniei de magneți potcoavă, iar grâul îşi
continuă deplasarea spre gura de evacuare. De aici grâul intră în trioarele cilindrice care
separă boabele care au lungimea fie mai mare ca a boabelor de grâu, cum sunt ovăzul şi
unele soiuri de orz, fie mai mici decât boabele de grâu, cum sunt măzărichea, neghina, etc.

Alimentaţia trioarelor se face pe la unul din capete şi grâul înaintează datorită mișcării
de rotaţie şi a presiunii ce o exercită produsul nou intrat în cilindru. Pentru recuperarea
mai bună a spărturilor de boabe de grâu se face o triorare suplimentară, într-un trior de
repriză, cu alveole mai mici, înglobat în acelaşi schelet cu triorul cilindric de bază.

Pentru a recupera încă o parte din boabele de grâu mici şi spărturi de boabe care ajung
între impurităţi şi pentru separarea corpurilor străine, impurităţile se trec printr-un trior
spiral. Separarea se realizează datorită forţei centrifuge care se dezvoltă în timpul
rostogolirii pe plan înclinat elicoidal.

Boabele de grâu recuperate sunt trecute împreună cu masa de grâu printr-un decojitor
pentru eliminarea prafului mineral, a prafului de mălură şi a bărbiţei prin frecări intense.

Grâul ieşit din decojitor este dirijat în curăţătoria albă, unde este supus condiţionării.
Condiţionarea se face pentru a schimba însuşirile structural mecanice ale bobului, a mări
elasticitatea învelişului, a reduce consistenţa endospermului, a îmbunătăţii însuşirile de
măcinare ale bobului, pentru a se îmbunătăţii însuşirile de panificaţie prin modificarea
caracteristicelor glutenului.

Prima umezire cu o maşină de spălat unde se separă şi pietrele. Din maşina de spălat
grâul trece în celulele de odihnă. Odihna este necesară pentru ca învelişul, care ocupă o
suprafaţă mare în raport cu volumul bobului, datorită structurii sale celulare absoarbe apa
în mare măsură. Stratul aleuronic opune însă o mai mare rezistenţă pătrunderii apei prin el
spre endosperm. Este nevoie de un timp oarecare pentru ca apa să difuzeze în tot bobul şi
să influenţeze asupra structurii endospermului. Timpul de odihnă este de 24 ore. După
odihnă grâul trece printr-un decojitor pentru a realiza decojirea umedă prin care se elimină
parţial total învelişul pericardic. Efectul de decojire se obţine prin frecarea boabelor între
ele sau de organele de lucru ale utilajelor.

Cu un ciclon se realizează aspirarea aparatului pentru a elimina praful alb, valoros din punct
de vedere furajer. Grâul de la decojitor trece în maşina de periat pentru a desprinde
complet fâşiile de înveliş, desprinse parţial în etapele precedente. Apoi grâul este dirijat la
umectare prin pulverizare, pentru a obţine o umiditate mai mare a straturilor de înveliş.
5.Dimensionarea tehnologică a utilajelor din secţia de măciniş

5.1.Alegerea valturilor și repartizarea lungimii de tăvălug pe pasaje

Incarcarea specifica a valtului este cuprinsa intre 40-60 kg/cm×h

Lungimea totala de valt =205000/50 = 4,100 cm

Distribuirea pe linia de șroturi și măcinătoare:

-raportul dintre lungimea liniei de măcinătoare și lungimea liniei de sroturi 1,5-1,6 (pentru
extracția de 79%)
Lm/LȘR=1,6 , respective Lm/Lșr = 1,6/1,3

-suma ambelor lungimi:

Lm/LȘR= 1,6 părți / 1,3 parti = 1,6+1,3=2,9 părți din lungimea de valț

Lungimea totală/suma părților= 4,100/2,9= 1,413cm

ꞏ Pentru măcinătoare : 1,413 x 1,6 = 1.132 cm

ꞏ Pentru șroturi: 1,413 x 1,3 = 1,086.9 cm

Pasajul Lungimea de Lungime Lungimea Lungimea Număr de
tăvălug față rezultată reală în care reală față valțuri (buc)
de lungimea în cifre se poate de total (%) (mm)
totală (%) absolute încadra (cm)
(cm)
Șrot I 10 141.3 2x60 17

1 × 80
Șrot II 13 183.69 2x80 16 1x100
Șrot III 20 282.6 2× 100 17 1+ 1/2×100
Șrot IV 21 296.73 3× 100 17 1+1/2 × 100

Șrot V 14 197.82 3× 100 16 1+1/2× 100

Șrot VI 22 310.86 3× 100 17 1 × 100

Total șroturi 100 1,413 1380 100 6,5x100+1X80

Desfăcător I 8 86.952 1 × 80 8 1 × 100

Măcinător 1 5 54.345 1 x 60 8 11/2X80

Măcinător 2 4 43.476 1 × 100 8 1/2 × 80

Măcinător 3 54.345 1 x 80 8 +1/2 × 100

5
Măcinător 4 10 108.69 1× 100 8 1 × 100

Desfăcător 2 15 163.035 1 x 80 8 1/2× 100

Măcinător de 9 97.821 1 x80 7 1× 100

refuz 1
Măcinător 5 7 76.083 1x 100 8 1/2× 100

Măcinător 6 4 43.476 1 x 60 7 1/2 × 100

Măcinător 7 1 10.869 1 × 100 7 1 × 80

Măcinător 8 7 76.083 1 × 60 8 1/2× 80

Măcinător 4 43.476 1 × 80 7 1/2 × 100

refuz 2
Măcinător 9 6 65.214 1 x100 8 1/2 × 80

Total 100 1,086.9 1080 100 6+1/2x100+

măcinătoare 3X80
Total general 200 2499.9 2460 200 13X100+1X80
 5.2.Alegerea sitelor plane și repartizarea suprafeței de cernere pe pasaje
Calculul necesarului de site plane:

Suprafața totala de cernere = 205000/550= 372.72m2

Sm/SST =1,3 , respectiv Sm/SST= 1,3/1=2,3 parti

372.72:2,3= 162.05

ꞏ pentru macinatoare: 162.05x1,3= 210.66

ꞏ pentru sroturi: 162.05x1=162.05

Pasajul Indici Suprafața Suprafața reală Suprafața Număr de

orientativi rezultată (m2) reală față site plane
de suprafața în cifre de total (buc))
de cernere absolute (%)
fata de total (m2)
(%)

Șrot I 10 16.205 5,5x6=33 14,28 4/6

Șrot II 15 24.307 5,5x4=22 21,42 6/6

Șrot III 23 37.27 5,5x4=22 21,42 6/6

Șrot IV 21 34.03 21,48 3/6

5,5x6=33

Șrot V 24 38.89 5,5x6=33 10,71 6/6

Șrot VI 22 35.65 5,5x4=22 10,71 3/6

Total șroturi 100 162.05 165 100 4+4/6

Desfăcător I 4 8.42 5,51x3=16,53 8,1 6/6

Măcinător 1 8 16.85 5,51x2=11,02 5,4 4/6

Măcinător 2 15 31.59 5,51x6=33,06 16,2 4/6

Măcinător 3 6 12.63 5,51x2=11,02 5,4 2/6

Măcinător 4 5 10.53 5,4 3/6

5,51x2=11,02

Desfăcător 2 14.74 5,51x4=22,04 10,8 3/6

7

Măcinător de 12 25.27 5,51x4=22,04 5,4 2/6

refuz 1
Măcinător 5 9 18.95 5,51x2=11.02 5,4 2/6

Măcinător 6 12 25.27 5,51x3x3=16,53 10.8 2/6

Măcinător 7 4 8.42 5,51x3=16.53 8,1 2/6

Măcinător 8 7 14.74 5,51x2=11,02 5,4 2/6

Măcinător 6 12.63 5,51x2=11,02 5,4 2/6

refuz 2
Măcinător 9 5 10.53 5,51x2=11,02 8,1 3/6

Total 100 210.66 203.87 100 5+4/6

măcinătoare
Total general 200 372.71 370 200 10+2/6

370-30(pentru cele 3 linii de periere)=340m2

340/33=10 site SP-612 9a cate 6 pasaje

5.3.Alegerea și calculul necesarului de masini de gris

Calculul necesarului de masini de gris

Lățimea totală de cernere: QM/qsm=205000/25= 8,200mm

Numărul de mașini de gris: 8,200 /700=11 (bucăți)

Mașina de gris aleasă pentru procesul nostru tehnologic și care îndeplinește necesitățile de
prelucrare este mașina de gris tip GD-35X16. Vom avea nevoie de 11 utilaje de acest tip
6.Descrierea fluxului tehnologic pentru secția de macinis
Secția de macinis este locul în care graul se transforma în faina, tarate, germeni și uneori un procent
redus de gris. În aceasta sectie se desfasoara doua mari operații tehnologice:macinarea si cernerea
pentru realizarea cărora sunt necesare instalații de transport și ventilatie. Utilajele pentru macinare
sunt valturile si dislocatoarele, iar la cernere se folosescsitele plane si mașinile de gris.

Valturile pentru macinat- operația se bazează pe acțiunea mecanică a tavalugilor macinatori ai valturilui
asupra boabelor de cereale.Pentru ca miezul cerealelor se transforma numai parțial în faina la o
singura trecere prin tavalugi, se repeta operatiile pana ce întreg miezul ajunge în stadiul de făină.
Operații principale ale procesului de macinis sunt: srotuirea, desfacerea grisurilor, sortarea grisurilor
si a dunsturilor, macinarea grisurilor si dunsturilor, finisarea ultimelor produse intermediare,
compunerea sortimentelor de făină.

Organele de lucru ale valtului sunt tavalugii, care se rotesc în sensuri contrare. Dacă Tavalugii se
folosesc pentru sfaramarea boabelor și separarea endospermului de invelis, suprafatalor este
rifluita iar daca se folosesc la transformarea particulelor de endosperm în făină,suprafața lor este
netedă.
7.Schema tehnică a secției de pregătire a cerealelor pentru
măcinș
 Bibliografie
1. KIRBY, E. J. M. Botany of the wheat plant. Bread Wheat. Improvement and Production.
Food and Agriculture Organization of the United Nation. Rome, 2002, 19-37.
2. Banu C. şi colab., 1998, Manualul inginerului din industria alimentară, vol. I, Editura
Tehnică, Bucureşti
3. Banu C. şi colab., 1999, Manualul inginerului din industria alimentară, vol. II, Editura
Tehnică, Bucureşti
4. Ghid tehnologic pentru grâu, porumb ºi floarea soarelui,Gheorghe Petcu, Elena Petcu
5. Banu C. şi colab., 2009, Tratat de industrie alimentară – Tehnologii alimentare, Editura
ASAB, Bucureşti
6. Baumann A., 1965, Maşini şi instalaţii în industria morăritului, Editura Tehnică, Bucureşti