TEHNOLOGIA MORARITULUI SI PANIFICATIEI

Note de curs

CUPRINS

1. NOfiIUNI GENERALE DESPRE MORARIT

2. CRITERII DE AMPLASARE ™I STABILIRE A CAPACITAfiII MORII
3. SECfiIILE MORII
3.1 Silozul de cereale
3.2 Cur„˛„toria
3.3 Moara propriu-zis„
3.4 Omogenizarea
3.5 Ambalare-depozitare
3.6 Laboratorul de analize fizico-chimice
3.7 Sec˛ia de Óntre˛inere $i repara˛ii
4. PRINCIPALELE MATERII PRIME PENTRU MACINAT
4.1 GR¬UL
4.1.1 Inf„˛i$area $i structura anatomic„ a bobului de gr‚u
4.1.2 Compozi˛ia chimic„ a bobului de gr‚u
4.1.3 Glutenul gr‚ului
4.2 SECARA
4.3 PORUMBUL
5. CARACTERISTICI FIZICO-TEHNOLOGICE ALE CEREALELOR
6. GR¬UL ™I PORUMBUL CU INDICI DE CALITATE DEGRADAfiI
7. OPERAfiII TEHNOLOGICE ŒN SILOZUL DE CEREALE
8. OPERAfiII TEHNOLOGICE ŒN CURAfiATORIA MORII DE GR¬U
9. OPERAfiII TEHNOLOGICE ŒN MOARA
9.1 MACINAREA
9.2 CERNEREA PRODUSELOR MACINATE
10. FAZELE TEHNOLOGICE DE TRANSFORMARE A GR¬ULUI ŒN FAINA
10.1 ™rotuirea
10.2 Sortarea gri$urilor
10.3 Cur„˛irea gri$urilor
10.4 Desfacerea gri$urilor
10.5 M„cinarea gri$urilor $i dunsturilor
10.6 Separarea germenilor de gr‚u
11. FORMAREA TIPURILOR DE FAINA ™I CONTROLUL TEHNOLOGIC FINAL
12. PREGATIREA ™I MACINAREA GR¬ULUI DURUM
13. PREGATIREA ™I MACINAREA SECAREI
14. MACINAREA PORUMBULUI
15.FAINA ™I MALAIUL CA PRODUSE FINITE ALE MACINARII GR¬ULUI, SECAREI,
PORUMBULUI

1
 NOfiIUNI GENERALE DESPRE MORARIT

Moara este o instala˛ie industrial„ complex„, care are ca scop

transformarea cerealelor, dar mai ales a gr‚ului, secarei $i porumbului Ón
produse finite ca f„in„ $i m„lai.
Pentru ca o moar„ s„ r„spund„ Óntrutotul scopului, ea trebuie
s„ transforme prin mijloace tehnice $i tehnologice bobul de gr‚u, secar„ $i
porumb Ón f„in„ $i m„lai de cea mai bun„ calitate.
Mor„ritul este cunoscut din timpuri foarte vechi, evolu˛ia lui a urmat
societatea uman„ $i dezvoltarea tehnico-economic„ a acesteia.
Omul modern consum„ f„ina provenit„ din cereale m„cinate sub form„ de
p‚ine $i o numeroas„ gam„ de produse speciale de panifica˛ie $i patiserie. P‚inea
$i celelalte produse de panifica˛ie ocup„ aproximativ 15-30% din totalul
alimentelor consumate de om ca hran„ zilnic„. Nu sunt mai pu˛in importante
produsele secundare ob˛inute ca t„r‚˛a $i germenii. De asemenea, produsele
ob˛inute prin m„cinarea porumbului, orezului $i orzului, constituie materia prim„
pentru prepararea multor alimente.

Fig.1 Moara de grau

2
 SECfiIILE MORII

Unit„˛ile de mor„rit, indiferent c„ fabric„ f„in„ de gr‚u, de secar„ sau m„lai, c„

sunt de mic„, medie sau mare capacitate sunt alc„tuite din sec˛ii Ón care se
desf„$oar„ opera˛ii distincte. Œn ordinea desf„$ur„rii procesului
tehnologic, acestea sunt:
 silozul de cereale;
 sec˛ia de cur„˛ire $i condi˛ionare;
 moara propriu-zis„;
 sec˛ia de omogenizare;
 sec˛iile ambalare $i depozitare;
 laboratorul de analize fizico-chimice;
 sec˛ia de Óntre˛inere $i repara˛ii;
 conducerea tehnico-economic„ a unit„˛ii.
Fiecare dintre aceste sec˛ii are un anumit rol Ón desf„$urarea activit„˛ii
unit„˛ii, a$a cum se precizeaz„ Ón cele ce urmeaz„.

Silozul de cereale

Este sec˛ia Ón care se primesc, se precur„˛„, compartimenteaz„ $i se p„streaz„

cerealele care urmeaz„ a se transforma Ón f„in„ $i m„lai. Pentru atingerea acestui
scop, silozul trebuie s„ Óndeplineasc„ unele condi˛ii:
 Capacitatea de depozitare s„ fie corelat„ cu capacitatea de produc˛ie a
morii pe o perioad„ de minimum 20 de zile. Capacitatea lui trebuie s„ fie
mai mare, dac„ aprovizionarea cu cereale se face de la distan˛e mari.
 S„ fie dotat cu instala˛ii de preluare, transport intern $i precur„˛ire corelate
capacitiv, Ón a$a fel Ónc‚t pe fluxul tehnologic s„ nu apar„ avalan$e
sau strangul„ri prin Ónfundare.
 S„ fie dotat cu instala˛ii de dozare $i evacuare corespunz„toare cu cele de
preluare din sec˛ia de cur„˛ire $i condi˛ionare.
 Compartimentarea silozului trebuie Ón a$a fel f„cut„, Ónc‚t s„ existe
posibilitatea ca cerealele s„ se depoziteze Ón loturi cu indici calitativi
apropia˛i. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar ca celulele sau
compartimentele s„ aib„ o capacitate de depozitare care s„ nu dep„$easc„
200 t fiecare. Œn cazul Ón care exist„ posibilitatea ca moara s„ fie
aprovizionat„ cu cereale de calitate constant„, celulele sau
compartimentele pot avea o capacitate de 500-1000 t fiecare. Capacitatea
de depozitare a celulelor determin„ Ón cele mai multe cazuri forma
geometric„ a acestora. Acolo unde se construiesc silozuri cu celule de
capacitate p‚n„ la 200 t, forma acestora este rectangular„. C‚nd se

3
 construiesc silozuri cu celule de 500-1000 t , forma celulelor este
cilindric„.
 Capacitatea total„ de depozitare, precum $i capacitatea celulelor,
determin„ de multe ori $i materialele din care se construiesc silozurile.
Silozurile de pe l‚ng„ morile de medie $i mare capacitate se construiesc
din beton armat, silozurile de capacitate mai mic„ se pot construi din
virole $i profiluri din o˛el.
 Amplasarea silozului se stabile$te Ón a$a fel Ónc‚t s„ existe cele mai bune
condi˛ii de primire din mijloacele de transport, dar $i de evacuare $i
alimentare cu cereale a sec˛iei de cur„˛ire $i condi˛ionare. La amplasarea
silozului nu trebuie s„ se piard„ din vedere faptul c„ praful mineral $i
vegetal, existent Ón masa de cereale, prin vehiculare creaz„ mediu prielnic
pentru explozie $i pune Ón pericol existen˛a Óntregii unit„˛i. Din acest
motiv este necesar ca silozul $i instala˛iile lui de vehiculare intern„ s„ nu
fac„ corp comun cu celelalte sec˛ii.

Fig. 2 Siloz de cereale

4
 Cur„˛„toria

Sec˛ia de cur„˛ire $i condi˛ionare a cerealelor cuprinde o gam„ larg„ de

utilaje $i instala˛ii cu ajutorul c„rora se efectueaz„ opera˛ii tehnologice de
extragere a diferitelor tipuri de impurit„˛i existente Ón masa cerealelor $i
de a imprima prin condi˛ionare noi Ónsu$iri tehnologice $i calitative masei de
cereale eliberat„ de impurit„˛i. Capacitatea de produc˛ie a acestei sec˛ii se
stabile$te Ón a$a fel Ónc‚t s„ se poat„ cur„˛i $i condi˛iona cu 20-25% mai multe
cereale dec‚t se pot m„cina Ón 24 ore Ón moara propriu-zis„. Aceast„
supradimensionare este necesar„ pentru a preÓnt‚mpina o eventual„ stagnare a
morii din cauza lipsei de cereale cur„˛ite $i condi˛ionate.
Œn cur„˛„torie trebuie s„ se extrag„ impurit„˛ile Ón a$a propor˛ie Ónc‚t s„ nu
d„uneze procesului tehnologic de m„cinare $i cernere $i nici calit„˛ii f„inii,
datorit„ unei compozi˛ii chimice modificate prin impurit„˛ile neextrase.
Œn afara utilajelor $i instala˛iilor, cur„˛„toria trebuie s„ posede celule pentru
constituirea rezervei de cereale brute, celule pentru odihn„ necesare opera˛iilor
tehnologice de condi˛ionare $i celule care alc„tuiesc rezerva morii propriu-zise.
Celulele de rezerv„ ca $i cele de odihn„ trebuie s„ aib„ o asemenea capacitate,
Ónc‚t ele s„ asigure produc˛ia pentru minimum 12 ore.
Amplasarea cur„˛„toriei fa˛„ de silozul de cereale $i moara propriu-
zis„ trebuie s„ asigure distan˛e minime de transport $i exclusivitatea posibilit„˛ii
de a afecta sec˛iile Ónvecinate Ón caz de incendiu sau explozie.

Moara propriu-zis„

Este sec˛ia Ón care se desf„$oar„ opera˛iile tehnologice de transformare a

cerealelor Ón produse finite (f„in„, m„lai). Aici au loc opera˛ii de
m„cinare, sortare, cernere $i cele mai multe vehicul„ri interne ale produselor
intermediare.
Capacitatea de produc˛ie a sec˛iei se stabile$te corelat cu necesit„˛ile de
consum $i cu sec˛iile ce o deservesc.
Amplasarea sec˛iei moar„ Óntre cur„˛„torie $i sec˛ia de omogenizare
trebuie s„ asigure prin transporturi minime alimentarea cu cereale pentru
m„cinat $i evacuarea produselor finite la omogenizare.

Omogenizarea

Sec˛ia de omogenizare preia f„ina rezultat„ din fabrica˛ie Ón sec˛ia moar„

$i o omogenizeaz„ Ón a$a fel Ónc‚t produc˛ia rezultat„ Ón timp de 8 ore s„
aib„ aproximativ aceea$i indici calitativi. Amplasarea sec˛iei se face Óntre
sec˛ia moar„ $i silozul sau magazia de f„in„. Pentru realizarea omogeniz„rii se
folosesc instala˛ii simple formate din celule de amestec $i utilaje de transport.
Re˛eaua de ventila˛ie trebuie s„ asigure igiena $i mediul normal de lucru
din sec˛ie.

5
 Ambalare-depozitare

Sec˛ia de ambalare-depozitare preia produc˛ia de la omogenizare. Œn mod

obi$nuit ambalarea f„inii se face Ón saci $i Ón pungi, cu ajutorul ma$inilor
de ambalat.
Œn cazul depozit„rii f„inii ambalate fie Ón saci fie Ón pungi, sau Ón ambele
moduri concomitent, este necesar ca aceste opera˛ii s„ se fac„ la etajele
superioare, pentru a se crea posibilitatea ca sacii cu f„in„ sau baloturile care
con˛in mai multe pungi s„ fie trimise la depozitare gravita˛ional. Œn cazul Ón care
moara fabric„ f„in„ pe mai multe sortimente concomitent, este necesar ca
ambalarea s„ se efectueze la paliere diferite pentru a se evita amestecul sacilor
cu f„in„ de diferite sortimente. La morile moderne, sec˛iile de ambalare sunt
compuse din silozuri celulare, pentru depozitarea f„inii Ón vrac, paliere
pentru depozitarea f„inii Ón saci $i baloturi compuse din mai multe pungi.
Amplasarea depozitelor de f„in„ trebuie f„cut„ Ón a$a fel Ónc‚t s„ se
asigure distan˛e minime de transport, livrarea s„ se fac„ u$or, dar s„ se asigure Ón
acela$i timp distan˛e optime pentru a nu fi puse Ón pericol celelalte sec˛ii Ón caz
de incendiu sau explozie Ón silozul de f„in„.

Laboratorul de analize fizico-chimice

A devenit o sec˛ie de nelipsit Ón unit„˛ile moderne de mor„rit. Prin

tehnologia ce se aplic„ trebuie s„ se valorifice Ón condi˛ii eficiente
Óntreaga cantitate de materii prime $i produse finite. Pentru realizarea acestui
deziderat, Ón condi˛ii bune tehnologice, moara trebuie s„ aib„ la Óndem‚n„ date
furnizate de laborator cu privire la Ónsu$irile materiei prime precum $i date
cu privire la calitatea produselor ob˛inute din fabrica˛ie.
Rezultatele ob˛inute prin analize de c„tre sec˛ia laborator sunt influen˛ate
de o serie de factori $i anume: dotarea cu aparatur„ $i instrumentele necesare
determin„rilor, Óncadrarea cu personal cu preg„tire
corespunz„toare. Desf„$urarea activit„˛ii de laborator trebuie s„ aib„ loc
Ón patru Ónc„peri distincte: camera de probe, camera de analize, camera de
p„strare a substan˛elor chimice $i camera de p„strare $i Ónregistrare a datelor.
Locul de amplasare a laboratorului trebuie ales Ón a$a fel Ónc‚t trepida˛iile
date de utilajele sec˛iilor de fabrica˛ie Ónvecinate s„ nu se transmit„ aparatelor $i
instrumentelor instalate Ón laborator.

6
 Sec˛ia de Óntre˛inere !i repara˛ii

Ocup„ un loc important Ón unit„˛ile de mor„rit.

Datorit„ faptului c„ instala˛ii complexe formate din sute de utilaje dau o
produc˛ie mare Ón timp scurt, este necesar ca interven˛iile pentru repara˛ii s„ fie
prompte. Din sec˛ia de Óntre˛inere nu trebuie s„ lipseasc„ atelierul mecanic care
are Ón dotare ma$ini unelte pentru rifluit t„v„lugii, atelierul de tinichigerie,
atelierul de t‚mpl„rie $i atelierul electric.
Œn unele cazuri exist„ tendin˛a de a nu se dota atelierele cu cele necesare,
ma$ini-unelte, scule $i personal, motiv‚ndu-se c„ ar avea o insuficient„ eficien˛„
economic„. Se pierde Óns„ din vedere faptul c„ stagnarea unei unit„˛i de mor„rit
chiar un timp foarte scurt aduce pagube mult mai mare dec‚t o folosire
incomplet„ a unor ma$ini-unelte $i a unei p„r˛i din personal.

Conducerea tehnico-economic„

Aceast„ sec˛ie Ó$i are sediul Ón incinta unit„˛ii de mor„rit. Dac„ moara face
parte dintr-o Óntreprindere mixt„ de mor„rit $i panifica˛ie, este posibil ca aceasta
s„-$i exercite o serie de func˛ii de la un sediu amplasat la o unitate de panifica˛ie.
Trebuie avut Ón vedere c„ Ón unitatea de mor„rit Ó$i execut„ func˛iile $eful
unit„˛ii, tehnologii, mai$trii, serviciul aprovizionare-desfacere. Din aceast„
unitate nu trebuie s„ lipseasc„ spa˛iul Ón care s„ se g„seasc„ literatura de
specialitate, diagrame tehnologice, etc.

OPERAfiII TEHNOLOGICE ŒN SILOZUL DE CEREALE

Œn silozul de cereale se efectueaz„ o serie de opera˛ii tehnologice, pentru

realizarea c„rora se folosesc sheme tehnologice $i utilaje specifice.
Obi$nuit se fac urm„toarele opera˛ii:
 evacuarea cerealelor din sorbul silozului, c‚nt„rirea, precur„˛irea $i
introducerea Ón celule;
 evacuarea cerealelor din celule, dozarea pentru amestec, c‚nt„rirea $i
trimiterea la cur„˛„toria morii;
 recirculare pentru a Ómpiedica Óncingerea;
 evacuarea $i trimiterea cerealelor c„tre mori mai mici;
 ventilarea utilajelor, instala˛iilor $i a cerealelor din siloz.
Opera˛iile tehnologice din silozul de cereale se execut„ cu urm„toarele categorii
de utilaje $i instala˛ii:
 sorbul sau sta˛ia de primire;
 utilaje de transport intern ca: elevatoare, $necuri, distribuitoare $i
$ubere;

7
  instala˛ii de ventila˛ie formate din: ventilatoare, cicloane, conducte
$i $ubere;
 aparate de m„sur„ volumetric„ $i gravimetric„;
 ma$ini de cur„˛it masa de cereale;
 motoare $i transmisii de ac˛ionare;
 diverse accesorii de comand„ $i control.

Fig.3 Schema de manevr„ la depozitarea cerealelor Ón celulele silozului

Fig.4 Schema de manevr„ la evacuarea cerealelor din siloz

8
 Precur„˛irea cerealelor Ón siloz

Cerealele desc„rcate Ón silozul morii, Ónainte de a fi depozitate Ón celule,

unt supuse unei opera˛ii sumare de cur„˛ire, numit„ curent $i precur„˛ire.
Cur„˛irea intensiv„ urmeaz„ a se realiza Óntr-o faz„ tehnologic„ viitoare.
Prezen˛a corpurilor str„ine Ón masa de cereale exercit„ influen˛e negative
at‚t Ón timpul vehicul„rii lor Ón interiorul silozului c‚t $i la depozitarea Ón celule.
Influen˛ele negative exercitate de impurit„˛ile din masa de cereale sunt
urm„toarele:
 praful mineral $i vegetal creaz„ mediu neprielnic desf„$ur„rii normale a
lucrului;
 impurit„˛ile mari ca: paie, coceni, spice provoac„ Ónfundarea instala˛iilor,
Óngreuiaz„ sau opresc scurgerea cerealelor din celule;
 favorizeaz„ dezvoltarea insectelor;
 ocup„ spa˛iu de depozitare;
 prin vehicularea corpurilor str„ine o dat„ cu masa de cereale cre$te
consumul de energie.
Pentru reducerea $i chiar eliminarea acestor efecte Ón siloz se efectueaz„
cur„˛irea sumar„ a Óntregii mase de cereale ce urmeaz„ a se depozita Ón celule.
La eliminarea impurit„˛ilor particip„ mai multe utilaje $i instala˛ii. Œn
silozurile moderne sunt prev„zute separatoare pentru corpurile str„ine granulare
$i instala˛ii de aspira˛ie pentru particulele u$oare existente Ón masa de cereale sub
form„ de praf mineral, vegetal $i pleav„.

Separatorul ñaspirator (tararul)

Elimin„ corpurile str„ine care se deosebesc de cereale prin m„rime

(lungime, l„˛ime $i grosime) $i prin Ónsu$irile aerodinamice. Acesta separ„
corpurile str„ine cu dimensiuni mai mari, egale sau mai mici dec‚t ale cerealei
supuse precur„˛irii, prin combinarea ac˛iunii ciururilor $i a curen˛ilor de aer.

9
Fig.5 Separator-aspirator

Separatorul de pietre

Plasarea acestui utilaj Ón schema tehnologic„ de preg„tire a gr‚ului se face

Ónainte sau dup„ tarar. Se recomand„ ca acesta s„ fie plasat dup„ tarar, deoarece
acesta separ„ pe l‚ng„ pleav„, praf, spice $i o parte din pietrele care au
dimensiuni mai mari sau mai mici dec‚t bobul de gr‚u. Œn acest fel
tararul u$ureaz„ sarcina separatorului de pietre, acestuia r„m‚n‚ndu-i de eliminat
doar pietrele cu dimensiuni oarecum asem„n„toare bobului de gr‚u.

Fig.6 Separator de pietre

1-gura de alimentare; 2-$tu˛; 3-burduf flexibil; 4-capac; 5-cadru cu site; 6,7,8-ferestre; 9-
lamele; 10-mecanism liber oscilant; 11-motor electric; 12-dispozitiv pt reglarea Ónclin„rii
cadrului; 13-bulon pivot; 14-gura de evacuare a pietrelor; 15-gura de evacuare a gr‚ului; 16-
$uber pt reglarea debitului de aer.

10
Triorul spiral

Recuperarea boabelor s„n„toase $i a sp„rturilor de gr‚u, care trec Ón masa

de corpuri str„ine, precum $i sortarea diferitelor grupuri de corpuri str„ine care se
g„sesc Ón amestec se face cu ajutorul triorului elicoidal (spiral).
Triorul spiral separ„ amestecul de boabe pe baza diferen˛ei de vitez„ de
alunecare pe un plan Ónclinat , acestea av‚nd mase $i coeficien˛i de frecare de
alunecare diferi˛i.
Viteza de deplasare a boabelor pe suprafa˛a elicoidal„ se recomand„ s„ fie
0,5-1,5 m/s. Productivitatea depinde de Ón„l˛imea triorului $i de diametrul
suprafe˛ei elicoidale. Astfel, la o Ón„l˛ime de 2000 mm $i un diametru de
600 mm se pot cur„˛i 120-150 kg/h de de$euri rezultate de la triorul cilindric.

Fig.6 Schi˛„ de principiu a triorului spiral

1-p‚lnie de alimentare; 2-jgheab elicoidal; 3-ax central; h-pasul jgheabului; ‚-unghiul de
Ónclinare a suprafe˛ei elicoidale.

Triorul cilindric

Triorul este utilajul care ajut„ la preg„tirea gr‚ului pentru m„cini$ prin
separarea impurit„˛ilor cu form„ sferic„ sau apropiat„ de aceasta, cum sunt
m„z„richea, neghina $i sp„rturile.
Œn timpul func˛ion„rii cilindrul (mantaua) triorului se rote$te cu 40-
45 rot/min. Gr‚ul intrat Ón interiorul cilindrului cu alveole Ónainteaz„
datorit„ mi$c„rii de rota˛ie $i a presiunii ce o exercit„ produsul nou intrat Ón
cilindru. Œn timpul rota˛iei cilindrului, impurit„˛ile cu form„ apropiat„ de cea
sferic„ se strecoar„ printre boabele de gr‚u p‚n„ ajung Ón alveole. Acestea le
culeg $i le duc Ón partea de sus de unde nemaiav‚nd nici un sprijin cad Ón cuva
colectoare.
La triorul rom‚nesc fiecare cilindru poate func˛iona independent sau
Ónseriate. Dac„ gr‚ul nu con˛ine impurit„˛i de form„ sferic„ Ón procent ridicat se
folose$te fiecare cilindru Ón parte, iar dac„ gr‚ul con˛ine un procent ridicat
de
11
impurit„˛i, atunci cei doi cilindrii lucreaz„ Ón serie, adic„ dup„ cur„˛ire Ón primul
cilindru gr‚ul trece pentru recur„˛ire prin p‚lnia de leg„tur„ Ón al doilea cilindru.
Diametrul alveolelor de pe suprafa˛a cilindrului de trior pentru gr‚u este de 4,5-5
mm.

Fig.7 Trior cilindric de mare capacitate (BT 502)

1-cadru de sus˛inere; 2-cilindrii de trior din tabl„ de o˛el cu alveole; 3-mecanism de ac˛ionare
a cilindrului superior; 4-mecanism de ac˛ionare a cilindrului inferior; 5-$nec; 6-covata
colectoare; 7-dispozitiv pt reglarea pozi˛iei covatei; 8-p‚lnie de alimentare; 9-gura de
evacuare; 10-cutia de leg„tur„.

Separatorul magnetic

Œn masa de gr‚u se g„sesc $i impurit„˛i metalice, Ón majoritate de

natur„ feroas„. Acestea provin de la ma$inile de recoltat, de transportat de la
c‚mp la baze $i silozuri, de la silozuri la moar„ $i din alte surse. Prezen˛a acestor
impurit„˛i Ón masa de gr‚u poate provoca avarierea utilajelor din cur„˛„torie
$i moar„, iar prin loviri violente pot da na$tere la sc‚ntei $i provoca explozii $i
incendii. Dac„ impurit„˛ile metalice ajung la m„cinat, pot fi transformate
Ón a$chii sau pl„cu˛e t„ioase cu dimensiuni mici care sunt foarte periculoase
pentru consumatorii f„inii $i t„r‚˛ei.
Pentru separarea impurit„˛ilor metalice de natur„ feroas„ din masa de gr‚u
se folosesc magne˛i permanen˛i sau electromagne˛i.
Separatorul cu magne˛i permanen˛i este folosit Ón mod curent Ón industria
mor„ritului. Existen˛a lui Ónaintea oric„rui utilaj cu organe Ón mi$care nu poate fi
dec‚t Ón folosul desf„$ur„rii produc˛iei Ón mod normal.
Se recomand„ ca magnetul permanent s„ fie plasat Ón cel pu˛in dou„
puncte din fluxul de preg„tire a gr‚ului $i anume: Ónainte de a Óncepe cur„˛irea $i
dup„ terminarea acesteia, adic„ Ónainte de a intra gr‚ul la m„cini$.

12
Fig.8 Separator magnetic
1-magne˛i permanen˛i; 2-suport pt magne˛i; 3-carcas„ metalic„; 4-cutie metalic„; 5-$uber.

Descojirea $i perierea gr‚ului

Masa de boabe de cereale con˛ine $i particule fine aderente pe suprafa˛„. Œn

general, particulele de praf sunt de natur„ mineral„, organic„ sau reprezint„
diferite microorganisme specifice cerealelor. Mai rar, se g„sesc spori de m„lur„
sau t„ciune. Œndep„rtarea impurit„˛ilor existente pe suprafa˛a boabelor se face
prin procedeul tehnologic de descojire-periere $i sp„lare sau prin procedeul uscat
$i procedeul umed.
Prelucrarea pe cale uscat„ (descojire) a Ónveli$ului boabelor de gr‚u
se realizeaz„ cu ajutorul ma$inilor de descojit (descojitor) $i periat, care au ca
scop Óndep„rtarea prafului aderent pe suprafa˛a bobului sau depus Ón $
„n˛ule˛ul acestuia, s„ elimine b„rbi˛a, s„ sf„r‚me $i s„ Óndep„rteze
bulg„ra$ii mici de p„m‚nt care nu au fost separa˛i p‚n„ la aceast„ faz„. Totodat„,
se desprind $i p„r˛i din straturile exterioare ale Ónveli$ului, $i, par˛ial, embrionul.
Descojirea primar„ se realizeaz„ cu ajutorul descojitorului Eureka (cu
manta de s‚rm„ Ómpletit„ sau tabl„ perforat„) montat Ónaintea ma$inii de sp„lat,
iar praful rezultat din descojire este un praf negru nefurajer.
Gr‚ul intrat Ón utilaj prin gura de alimentare este aruncat pe
suprafa˛a interioar„ a mantalei de c„tre rotorul cu palete. C‚nd gr‚ul vine
Ón contact cu suprafa˛a aspr„ a mantalei, praful, b„rbi˛a $i partea superficial„ a
Ónveli$ului se desprind. Opera˛ia de antrenare, lovire $i frecare continu„ pe tot
parcursul drumului de la intrare Ón manta $i p‚n„ la p„r„sirea acesteia.
Descojirea secundar„ se realizeaz„ cu ajutorul descojitorului cu manta
abraziv„ din $mirghel, conduc‚nd la un efect intens de descojire. Acesta se

13
monteaz„ dup„ ma$ina de sp„lat, iar praful rezultat din descojire este un praf alb
cu valoare furajer„.
Un utilaj superior din punct de vedere al posibilit„˛ilor de exploatare
Ól constituie ma$ina de descojit cu manta rotativ„. Opera˛ia de descojire este
similar„ celorlalte utilaje, suprafa˛a de descojire fiind format„ din doi cilindrii de
lucru suprapu$i.
Œn cur„˛„toriile morilor din ˛ara noastr„ se folosesc descojitoarele duble DD-510,
DD-712, DD-714. Aceste simboluri au urm„toarea semnifica˛ie:
- DD-510, descojitor dublu cu diametrul de 500 mm $i lungimea mantalei
de 1000 mm;
- DD-712, descojitor dublu cu diametrul de 700 mm $i lungimea mantalei
de 1200 mm;
- DD-714, descojitor dublu cu diametrul de 700 mm $i lungimea mantalei
de 1400 mm;

Fig.9 Descojitor dublu

1-gura de alimentare; 2,3-rotoare cu palete; 4-palete; 5-manta; 6-gura de evacuare a gr‚ului; 7-
gura de evacuare a prafului; 8-canale de aspira˛ie; 9-$tu˛; 10-panou; 11-camer„ pt depunerea
prafului; 12-clapet„; 13-punct de evacuare a prafului; 14-u$i; 15-motor electric; 16-transmisii
ro˛i, curele.

14
 BIBLIOGRAFIE

Banu C. $i colab., 1999 ñ Manualul inginerului de industrie alimentar„, vol I, II

Editura Tehnic„, Bucure$ti.

Costin, I., Zaharia, T. 1974, Mori de capacitate mic„, Editura Tehnic„,

Bucure$ti;

Costin, I., 1988, Cartea morarului, Editura Tehnica, Bucure$ti.

Cre˛u, M., 1977, Diagrame pentru m„cinarea cerealelor, Editura Tehnic„,

Bucure$ti.

Danciu, I., 1997, Tehnologia $i utilajul industriei mor„ritului, , vol. I, Editura

Lucian Blaga, Sibiu.

Bordei Despina, 2005, Tehnologia moderna a panificatiei, Ed. Agir, Bucuresti.

Alexa Ersilia, 2004, Tehnologia alimentelor fainoase, Ed. Eurobit, Timisoara.

Alexa Ersilia, 2003, Tehnologii alimentare vegetale, Ed. Eurobit, Timisoara.

Kulp, K., Lorenz, K., Brummer, 1998, Frozen, refrigerated doughs and batters,
Am. Association of Cereals Chimists, Inc. St. Paul, Minnesota, USA.

www.utilajemorarit.ro
www.utilajemorarit.ro

15