-PROIECTTehnologia moraritului si a panificatiei

Vint Daniela Alexandra I.P.A anul III

Profesor:POP FLAVIA

Cuprins

1. Tema proiectului 2. Materia prima utilizata 2.1. Caracteristici chimice 2.2. Caracteristici fizico-tehnologice 3. Produse finite 3.1. Caracteristici chimice 3.2. Caracteristici fizico-tehnologice 4. Sistemul si regimul de macinis adoptat 5. Elemente de inginerie tehnologica 5.1. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis 5.2. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis 5.3. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic din curatatorie 6. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis 6.1. Calculul valturilor din sectia de macinis 6.2. Reprezentarea lungimii de sroturi si macinatoare 6.3. Calculul sitelor plane 6.4. Dimensionarea si alegerea masinilor de gris 6.5. Calculul masinilor de gris 7. Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic adoptat pentru sectia de macinis 8. Diagrama sectiei de pregatire a cerealelor pentru macinis 9. Diagrama sectiei de macinis 10. Bibliografie

1.Tema proiectului
Sa se proiecteze si sa se stabileasca schema tehnica pentru o moara de grau cu capacitatea de 140t/24h pentru F.A. 35% si F.N. 45%masa hectolitrica fiind 77 kg/hl.

2.Materia prima utilizata

2.1.Caracterictici fizico-chimice ale graului Materia prima utilizata este graul.Graul este o planta din familia Gramineae , genul Titricum. Bobul de grau provine din fecundarea si dezvoltarea ovarului si este format din invelisul fructului sau pericarpul,stratul aleuronic,embrionul, barba si corpul fainos sau endospermul. Epicarpul este foarte subtire fiind format dintr-un singur rand de celule ,mezocarpul este mai gros si este format din celule alungite,iar endocarpul este format dintr-un strat de celule foarte alungite. Stratul aleuronic e format din celule mari,pereti grosi si sectiunea aproape patrata. Endospermul sau corpul fainos cuprinde cea mai mare parte a bobului aproximativ 84% reprezentand sursa principala de materie nutritiva pentru dezvoltarea embrionului.In centrul endospermului se gasesc granule mari de amidon. Embrionul contine organele viitoarei plante.E imbracat numai de pericarp, nefiind protejat de tegumentul seminal si de stratul aleuronic. a) Compozitia chimica a bobului de grau depinde de foarte multi factori, cei mai importanti fiind solul, gradul de maturitate al boabelor,compozitia solului,clima,etc. Principalele componente ale acestuia sunt: continutul de umiditate,glucidele, substantele proteice,grasimile,substantele minerale,vitaminele,enzimele. Continutul de umiditate - este un factor cu mare influenta la pastrarea graului in depozite; la temperatura obisnuita graul se poate pastra in conditii bune daca umiditatea lui este sub 13%. Daca umiditatea este mai mare de 14% apar o serie de procese biochimice legate de accelerarea respiratiei cu producere de caldura si apa urmata de procese fermentative care duc la degradarea masei de grau. Glucidele ocupa cea mai mare parte a bobului de grau avand functia, ca materie de constituire a invelisului celular si al scheletului protector al bobului, fie ca substanta de rezerva(amidon,dextrine).Alaturi de amidon se mai gasesc cantitati mici de glucoza( 0.1-0.37%) si zaharoza (1-3.7%). Componente care prezinta importanta deosebita la realizarea procesului de fermentare a aluatului.

 Substante proteice sunt cuprinse in bobul intreg, dar cele mai multe sunt la periferia bobului -principalele grupe sunt: albumine,globuline,prolamine,gluteide -cantitatea cea mai mare de albumine se gaseste in stratul aleuronic si germene, endospermul contine numai urme -globulinele se gasesc in cantitati mici si sunt concentrate in mare parte in germene -globulina graului se numeste edestina in proportii de 0.6 % - dintre prolamine griadina se gaseste numai in endosperm si impreuna cu gluteina formeaza GLUTENUL. Grasimile in germene si stratul aleuronic -sunt combinatii chimice usor oxidabile avand drept consecinta negativa rancezirea fainurilor. Substantele minerale se gasesc in tot bobul de grau,dar proportia de repartizare este diferita: - 0.3% in endosperm - 0.48% la periferia endospermului - 7% stratul aleuronic - 3.5%la periferia invelisului - 5%in germene - 1.7-2% continutul bobului Vitaminele in proportie mare B1,B2,PP; in proportie mica E,A. -cele din complexul B se gasesc in proportie mare in stratul aleuronic,germene si invelis,iar in endosperm in cantitate redusa -vitaminele A,E se gasesc in germene si mai putin in stratul aleuronic Enzimele fac parte din urmatoarele clase: -hidrolaze -transferaze -oxidoreductaze -liaze -xinteraze -izomeraze -unele enzime intervin in hidroliza amidonului dand nastere maltozei necesara procsului de fermentare a aluatului

GLUTENUL GRAULUI Este o masa elastico-vascoasa care ia nastere cand se prepara aluatul, substantele proteice predominante fiind gliadina si glutenina. Graul comun contine 18-30% gluten,graul dur 25-40%. Un grau este bogat in gluten daca continutul de proteina depaseste 13%. Proportia proteinelor generatoare de gluten creste din interiorul catre exteriorul endospermului. Boabele cu forma alungita sunt mai bogate in continutul de gluten decat cele rotunde,de asemenea granele cu bobul mai mic sunt mai bogate decat cele cu bob mare. b) Caracteristici fizice *Masa hectolitrica (MH, kg/hl) prin masa hectolitrica se intelege masa unui hectolitru de boabe.Valoarea acestei proprietati este influentata de urmatorii factori: masa specifica a boabelor,capacitatea ordonarii boabelor in aparatul de laborator in scopul determinarii masei hectolitrice, continutul de corpuri straine, umiditatea masei de boabe,etc. * Masa a 1000 de boabe. Aceasta proprietate da o imagine asupra dimensiunilor geometrice ale boabelor. * Masa specifica (densitatea) Valoarea ei influenteaza propietatile fizico-chimice ale produselor de macinis si unele operatii tehnologice.Deasemenea, variaza in limite mari,foarte mari,datorita compozitiei chimice ale boabelor. * Volumul a 1000 de boabe Reprezinta volumul de lichid dezlocuit de 1000 de boabe. * Densitatea aparenta (in vrac sau densitatea masei de boabe) Reprezinta raportul dintre masa boabelor de cereale si impuritati la volumul total ocupat de acestea. * Umiditatea reprezinta cantitatea de apa continuta in masa de boabe,exprimata procentual fata de umiditatea maxima posibila (100%). 2.2 Caracteristici tehnologice Sticlozitatea (%) indica gradul de compactizare a endospermului in boabe.La o sectiune transversala prin bob se pot observa zone sticloase (transparente) si zone fainoase (mate).In zonele sticloase, structura apare compactizata,iar in zonele fainoase este mai densa.

Boabele sticloase dau prin maruntire cantitati mai mari de grisuri si dunsturi si mai putina faina,iar consumul de energie la maruntire creste.Din punct de vedere al sticlozitatii, boabele de garu se impart in : boabe cu sticlozitate mai mare de 70%,boabe cu sticlozitate intre 40-70% si boabe cu sticlozitate mai mica de 40%. Higroscopicitatea reprezinta proprietatea fizica a masei de boabe de a face schimb de umiditate cu mediul inconjurator.In functie de umiditatea relativa a aerului,exista tendinta de a se stabili un echilibru.Umiditatea de echilibru a graului variaza in limite foarte largi ( 7.8-99.9%). Coeficientul de frecare la alunecare interna si coeficientul de frecare Coeficientul de frecare la alunecare interna are valoare tangentei la unghiul de taluz natural si depinde de : natura si starea suprafetei exerioare,umiditatea boabelor si de continutul de impuritati. Coeficientul de frecare la alunecare externa reprezinta coeficientul de fracare la deplasarea masei de boabe de diferite materiale (lemn,tabla de otel,beton).

3. Produse finite
3.1. Caracteristici fizico-chimice a)Proprietati fizice ale fainii de grau Faina reprezinta la randul ei o materie principala utilizata la obtinere painii,a produselor de patiserie si a produselor fainoase.La unele sortimente se poate adauga ca si adaos adica la faina de secara.Faina se obtine prin macinarea boabelor de grau,astfel incat,masa rezultata reprezinta un complex de componente chimice si biochimice asemanatoare miezului de grau. La fabricarea produselor de panificatie se utilizeaza trei sortimente de faina stabilite,in functie de culoarea si aspectul fiecarui sortiment. Fainurile de grau au in general,suficienta tirozinaza,dar inchiderea culorii se produce numai in cazul fainurilor de calitate slaba la care prin procesul de proteoliza se produc cantitati importante de tirozina. b) Compozitia chimica a fainii de grau Faina este formata din substanta uscata si apa.Continutul de umiditate este cuprins intre 14-14.5%,iar substanta uscata este formata din proteine,glucide,lipide,saruri minerale,pigmenti si vitamine.

Componentele principale sunt proteinele prezente in proportie de 1012%,din acestea proteinele glutenice,gliadina si glutenina,capabile in prezenta apei sa o absoarba,sa se umfle si sa formeze o masa elastica,care se extinde numita gluten. Proteinele glutenice reprezinta aprox. 85% din proteinele totale,in fainurile normale existand o relatie directa intre continutul de proteine si continutul de gluten umed.Continutul de proteine totale so glutenice variaza cu extractia fainii,ultimul aspect fiind explicat de faptul ca proteinele glutenice se gasesc numai in corpul fainos al bobului in endosperm si nu sunt prezente in straturile periferice ale acestuia. Lipidele sunt prezente in cantitati mici in fainuri 0.6-0.7% in cele de extractii mici si 2% in cele de extractii mari.Ele joaca un rol tehnologic important,deoarece in aluat formeaza complecsi cu proteinele si amidonul influentand calitatea painii si prospetimea ei. Fainurile de grau mai contin vitamine in special din grupul B,B1,B2,B6,PP, dar si unele cantitati de acid folic,acid pantotenic,vitamina E. Sunt prezente in cantitati mai mari in fainurile de extractii mari,in comparatie cu cele de extractii mici. Faina are reactie acida.Valoarea aciditatii ei variaza cu extractia,fiind cu atat mai mare cu cat extractia este mai mare.Aciditatea fainurilor de extractii mici in suspensii apoase este de 2.2-2.5 aciditate,iar a fainurilor de extractii mari de 3-4 aciditate.

3.2. Caracteristici tehnologice Cantitatea de energie consumata pentru efectuarea operatiilor tehnologice este influenata de o serie de factori cum sunt: -amplasarea sectiilor de depozitare si curatire fata de sectia de macinis; -tipul constructiv al sectiilor; -sistemul de transport intern; -tipul macinisului; -proprietatile fizico-mecanice ale cerealelor; -gradul de maruntire optim; -tipul de actionare a utilajelor tehnologice;

4. Sistemul si regimul de macinis adoptat

Scopul de baza in prelucrarea cerealelor in subproduse pentru consum este separarea endospermului de invelisul sau.Prin operatia de macinare a boabelor de cereale se urmareste distrugerea integritatii acestora,pentru a separa apoi particulele de endosperm,pe cat posibil liber de invelis,dupa care acestea sa fie transformate prin macinare in particule fine de faina (produs finit). Din punct de vedere economic,operatia de macinare impune purificarea partilor de endosperm si valorificarea la maximum a materiei prime.Urmarindu-se aceste doua aspecte procesul de macinis poate fi simplu sau foarte complex (dezvoltat). Prin macinare simpla se renunta fie la puritatea finei obtinute,fie la valorificarea intensa a endospermului bobului. La macinisurile dezvoltate se urmareste separarea fie partiala a taratei,fie cat mai intensa indeosebi pentru obtinerea de fainuri superioare.Cerealele sunt sfaramate treptat,fiind trecute in mod repetat prin utilaje de maruntit si dupa fiecare din aceste treceri repetate produsele sunt sortate la masinile de cernut,iar refuzurile sunt dirijate spre o noua maruntire.Utilajul de baza cu care se face maruntirea este valtul. Boabele de cereale nu sunt corpuri uniforme ci au o compozitie complexa,o compozitie chimica diferentiata dupa partile sale componente. Pentru ca procesul de macinare sa se desfasoare cu maximum de eficienta este necesara cunoasterea energiei specifice la sfaramare,tensiunii de maruntire si a fortei de sfaramare a unui bob. Operatiile principale ale procesului de macinis sunt:srotarea, desfacerea grisurilor, separarea germenilor de grau, sortarea grisurilor si a dunsturilor, macinarea grisurilor si a dunsturilor, finisarea ultimelor produse intermediare, compunerea sorturilor de faina.In functie de sistemul de macinis aplicat operatiile mentionate pot fi mai dezvoltate sau mai restranse,iar unele,in anumite cazuri,reduse in totalitate. In procesul tehnologic de macinis apar diferentieri privind gradul de utilizare tehnica,complexitatea macinisului si nivelul calitativ al produselor finite.Astfel,procesul de macinis se imparte in macinis plat si repetat.Prin macinis plat se intelege procesul prin care produsul finit se obtine printr-o singura trecere a cerealelor prin valt.Prin macinis repetat,produsul

finit,faina, se obtine prin trecerea produsului in mod succesiv prin mai multe valturi.Inainte de a intra in valt produsul anterior se separa prin cernere in diferite fractiuni.In mod repetat se ajunge la separarea intensiva a invelisului de endosperm si la obtinerea produsului finit

5. Elemente de inginerie tehnologica

5.1.Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis Operatiile tehnologice de pregatire a cerealelor pentru macinis, depozitarea in siloz continua in curatatorie cu eliminarea impuritatilor si conditionare. Eliminarea impuritatilor poarta numele de curatire,iar tratarea boabelor cu apa sau cu apa si caldura poarta numele de conditionare. Separatorul aspirator de moara-Eficacitatea de curatire se considera optima daca eliminarea impuritatilor se face in proportie de 65-70%. Eliminarea impuritatilor usoare se face prin aspiratie astfel ca 75% dintre acestea se extrag la intrarea pe primul ciur si numai 10% se extrag in canalul de evacuare a graului din tarar.Incarcatura specifica medie de 50-60 kg/cm*h. Triorul cilindric-separa impuritatile cu forma sferica ca:mazarichea, sparturile de grau.In timpul functionarii mantauasau cilindrul trioric se roteste cu 40-45 rotatii/minut.Graul intrat in interiorul cilindrului inainteaza datirta miscarii de rotatie si a presiunii pe care o exercita. Triorul spiral-separa boabele sanatoase si sparturile de grau care trec in masa corpurilor straine,realizeaza si sortarea diferitelor grupuri de corpuri straine care se gasesc in amestec.Separarea se face pe baza diferentei de viteza de alunecare pe un plan inclinat,corpurile avand mase si coeficienti de alunecare si frecare diferiti.Viteza de alunecare a boabelor pe suprafata elicoidala variaza intre 0.5-1.5m/s.Productivitatea depinde de inaltimea triorului si diametrul suprafetei elicoidale. Masinile de descojit si periat-Masa de boabe de cereale contine si particule fine aderente la suprafata bobului.Particulele de praf pot fi de natura minerala,organica,sau pot exista diferite microorganisme specifie cerealelor. Indepartarea impuritatilor existente pe suprafata boabelor se face prin procedeul tehnologic de descojire,periere numit si procedeu uscat si prin spalare numit si procedeu umed.

10

Au loc doua faze: descojirea primara- se realizeaza cu descojitorul Eureka cu manta de sarma impletita sau tabla perforata montata inaintea masinii de spalat,iar praful rezultat e un praf negru nefurajer.Graul intrat in utilaj prin gura de alimentare e aruncat pe suprafata interioara a mantalei de catre rotorul cu palete.Cand graul vine in contact cu suprafata mantalei,praful si partea superioara a invelisului se desprind.Operatia de antrenare, lovire si frecare continua pe tot parcursul drumului de la introducerea in manta pana la parasirea acesteia. Descojirea secundara se realizeaza cu descojitorul cu manta abraziva din smirghel avand un efect intens de descojire.Aceasta se monteaza dupa masina de spalat iar praful rezultat e un praf alb cu valoare furajera. Masina de spalat-Spalarea cerealelor este operatiatehnologica care are ca scop indepartarea corpurilor straine aderente pe bob,indepartarea pietrelor si a bulgarilor de pamant cu aceleasi dimensiuni cu ale bobului de grau,indepartarea corpurilor usoare de tipul pleava. Efectul tehnologic al operatiei depinde de:distanta parcursa de grau in bazinul de spalare stabileste in functie umiditatea initiala pentru ca prin spalare umiditatea creste cu 2-4%. Debitul de spalare si incarcarea specifica a masinii viteza de transport a apei in bazinul de spalare,viteza tangentiala a paletelor,coloana de zvantare care trebuie sa fie optime.Operatia de spalare reduce continutul de cenusa cu 0.001-0.003%.Dupa spalare apa eliminata contine 0.5% impuritati, din care 2% sunt minerale,iar restul impuritatilor sunt organice ca:paie,pleava.boabe sistave.Spalarea graului duce la obtinerea unei extractii mai mari de faina alba cu un continut mai redus de substante minerale. Valtul de moara-este un utilaj modern complet mecanizat si automatizat, constituind principalul utilaj tehnologic folosit pentru operatiile de maruntire.Organele de lucru le constituie tavalugii care se rotesc in sensuri contrare.Avantajul maruntirii consta in aceea ca suprafata de contact cu boabele,in timpul solicitarii este foarte mica.La anumite viteze unghiularesi datorita unei caracteristici a suprafetei de lucru,actiunea tavalugilor asupra boabelor in procesul de maruntire este asemanatoare unei actiuni instantanee,deoarece acestia sunt tangenti pe generatoare. Suprafata cilindrica a tavalugilor poate fi rifluita sau neteda, alegerea facandu-se in functie de procesul tehnologic.Astfel,daca tavalugii se folosesc pentru sfaramarea boabelor si separarea endospermului de invelis,suprafata va fi rifluita,iar daca se folosesc la transformarea particulelor de endosperm

11

in faina (maruntirea grisurilor si a dunsturilor curatite) suprafata va fi neteda. 5.2. Calculul utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis Necesarul de utilaje se calculeaz n funcie de : Capacitatea de producie a morii ; ncrcarea specific pe fiecare utilaj ; Caracteristicile tehnice ale utilajelor ; Calitatea grului ; Felul mciniului ; Extracia de fin etc.

S se calculeze necesarul de utilaje a unei secii de pregtire a grului pentru mcini la moara cu capacitate de 100t/24h. 1.Capacitatea morii (Cm) = 140t/24h 2. Capacitatea curtoriei Cc = Cm + (1020%) cm Cc = 140 +
10 100 => Cc = 114t/24h 100

3. Capacitat curtoriei ntr-o or Cc/h = Cc/h= 4. Calculul cntarului automat Se calculeaz n funcie de C c /h i de numrul de rsturnri/min.

Cc kg/t 24

114000 =4750kg/h 24

12

Cntarele automate pentru cereale se construiesc cu capacitatea cupei cuprinse ntre :10, 20, 30, 50, 100, 500, 600 kg. Cntarele au capacitatea cupei : 10-50kg 3 rsturnri/minut ; 50-100kg 2 rsturnri/minut ; >100kg 1 rsturnare/minut ;

-aleg cntar cu capacitatea cupei de 30 kg care face 3 rsturnri/min.

4750 3rast 60 min

Cap cupei=

=30 kg

5. Calculul separatorului aspirator Se calculeaz n funcie de ncrcarea specific i capacitatea orar a curtoriei. -Q s este cuprins ntre 50-55 kg/cmh. Calculez limea sitei separator-aspirator Cc ls= h Qs -aleg Q S =50 kg/cmh 4750 ls= =95 cm 50 . Caracteristici ale separatorului-aspirator Caracteristici tehnice ale aspiratoarelor aspiratoare (tabelul 4.2.1) Capacitate t/h Dimensiunea ciururilor,mm Suprafaa ciururilor,m 2 Dimensiuni exterioare, SA-1216 40-50 12001600 4,8 TA-612 2,5 601200 1,8 SA-812 3,5 800 1200 2,4 SA-1212 5 12001200 3,6

13

mm L l H Puterea instalat,kw Mas, kg Debit de aer necesar m 2 /min

1920 1370 1720 1,1 800 180

1450 765 1575 0,6 380 40-50

1450 965 1575 0,7 440 50-65

1450 1365 1575 1,1 570 80-95

- pentru Cc =4750 kg/h aleg SA 1212 din tabelul 4.2.1 6. Calculul triorului cilindric Q s cuprins ntre 500-600kg/m 3 h ; Dimensiunile cilindrului sunt : D=0,6 m ; L =2m ; a) Calculm suprafaa necesar de trioare : Q s =600 kg/m 3 h Cc S neces trioare = h Qs S nec
trioare

4750 =7,92 m 2 600

b) Calculm suprafaa unui trior : S 1 trior = D L S 1 trior = 3,140,62=3,76 m 2 c) Calculm nunrul de trioare : Nr trioare= Nr trioare=
S nec S trior

7,92 =2,10 aleg dou trioare cilindrice 3,76

14

7. Calculul triorului spiral Se calculeaz n funcie de Q s i de cantitatea de deeuri rezultat de la triorul cilindric. - Q s este cuprins ntre 120-150 kg/h deeuri trior. Cant deseuri=5% Cc/h= -Aleg Q S =150kg/h Nr trioare spirale = Nr. trioare spirale=
Cant.deseuri Qs

5 4750=237.5 kg 100

237.5 =1,59 aleg 2 trioare spirale 150

8. Calculul mainilor de descojit - Q s este cuprins ntre 800-900 kg/m 2 h Dimensiunile cilindrului (maina de descojit) sunt : D=0,7 m L=1,4 m a)Calculm suprafaa necesar : Cc S nec = h Qs

S nec =

4750 =5,28 m 2 900

b)Calculm suprafaa unui descojitor : S descojitor =LD S descojitor =3,140,71,4= 3,08 m 2

15

c)Calculm numrul de descojitoare S nec Nr. descojitoare = S descojitor Nr. descojitoare=

5,28 = 1,7 2 buci 3,08

9.Calculul masinii de periat Q s =600-800 kg m 2 /h D=0,7m L=1,4 m S nec =

Cc

h = 4750 = 5,94 m 2 800 Qs

S periat =3,140,71,4= 3,08 m 2 Nr. Masini periat=

5,94 = 1,92 aleg 2 masini periat 3,08

10. Calculul mainii de splat Q s =6 t/h .Nr. ma. de splat=

Cc h Qs 4750 Nr. ma. de splat= =0,8 1 bucat 6000

11. Calculul aparatului de umezire Q s =5t/h Nr. aparate = Nr. aparate =

Cc h Qs

4750 1bucata 5000

16

12. Calculul aparatelor magnetice - Q s este cuprins ntre 150-180kg/h - Aleg Q s =180 kg/h l t
magneti

=10 mm =2,60,04=1,04 m
Cc h

magneti

Nr.magnei=

QS

Nr. magnei =

4750 25 magnei 180

13. Calculul celulelor de rezerv i odihn Gh=75 kg/hl Dimensiunile celulei : L =2M ; H =12M ; L =2m. Cantitatea de gru dintr-o celul =48 m 3 750 kg/m 3 =3600kg Cc Nr. celule = cant.dinocelula Nr. celule =

114000 3 celule 36000

5.3.Stabilirea si descrierea fluxului tehnologicdin curatatorie Dupa ce a fost recoltat,graul este transportat cu ajutorul tractoarelor sau a vagoanelor la mori.Se face receptia atat calitativa cat si cantitativa si apoi este depozitat in silozuri pe categorii. 17

In silozuri se efectueaza o serie de operatii tehnologice.Aceste sunt: evacuarea cerealelor din sorbul silozului,cantarirea care se realizeaza cu ajutorul cantarului automat. Transportul graului in interiorul unitatii se realizeaza cu ajutorul unor utilaje: elevatoare,conducte cu cadere libera sau transportoare cu banda. In interiorul silozului are loc precuratirea cerealelor unde se elimina corpurile straine din masa de grau cu ajutorul separatorului aspirator(tarar).Acesta separa impuritatile cu dimensiuni mari,egale sau mai mici cu ajutorul curentilor de aer.Dupa ce a avut loc precuratirea lor acesta intra in operatia de curatire.Aici se elimina resturile de impuritati ramase dupa operatia de precuratire ca praful mineral,paie,pleava,etc.Apoi cerealele care au fost curatite se introduc in masini de descojit unde se elimina impuritatile exisntente pe suprafata bobului de grau.Spalarea cerealelor se realizeaza cu ajutorul masinilor de spalat si este operatia tehnologica care are ca scop indepartarea corpurilor straine aderente pe bob,indepartarea bulgarilor de pamant,totodata se realizeaza umectarea uniforma a masei de grau. Ultima operatie la care este supus graul este conditionarea cu rol foarte important in obtinerea unei faini de calitate superioara.Aceasta conditionare se poate realiza fie cu apa (conditionare hidrica),fie cu apa si caldura(tratament hidro-termic).

6. Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis

6.1.Calculul valturilor din sectia de macinis .1. Alegera valurilor Valul de moar este un utilaj modern complet mecanizat i automatizat, constituind principalul utilaj tehnologic folosit n operaiile de mrunire. Organele de lucru le constituie tvalugii care se rotesc n sensuri co ntrare. Suprafaa tvlugilor poate fi rifulit sau neted, alegerea fcndu-se n funcie de procesul tehnologic. Tvlugii rifluii: se folosesc la sfrmarea boabelor de gru i la separarea particulelor de endosperm de nveli. Tvlugii netezi: se folosesc la mrunirea particulelor de endosperm i transformarea lor n fin. Caracteristicile geometrice ale tvlugilor sunt :

18

 diametrul care poate fi ntre 220-300mm; lungimea generatoarei suprafeei de lucru 600-1000 mm; Avantajul marunirii const n aceea c suprafaa de contact cu boabele n timpul solicitrii este foarte mic. La anumite viteze unghiulare i datorit unei caracteristici a, suprafetei de lucru, aciunea tvlugilor asupra boabelor n procesul de marunire este asemnatoare unei aciuni instantanee, deoarece acetia sunt tangeni pe generatoare. Suprafaa cilindric a tvlugilor poate fi rifluit sau neted, alegerea fcndu -se n funcie de procesul tehnologic.Dac tvlugii se folosesc pentru sfrmarea boabelor i separarea endospermului de nveli, suprafata va fi rifluit, iar dac se folosesc la transformarea particulelor de endosperm n fin, suprafaa va fi neted. Poziia riflurilor tvlugilor pereche are un rol deosebit de important n procesul de mrunire. Caracteristicile tehnologice ale tvlugilor rifluii sunt profilul riflurilor, numrul i poziia acestora pe tvlugii pereche. Profilul riflului se caracterizeaz prin unghiul taiului si unghiul spatelui riflului . Riflurile pot avea nclinare stnga sau dreapta, iar la tvlugii pereche trebuie s aib acelai sens de nclinare. Funcia pe care o poate avea un val este de: rotuire, desfcator i mcinator. Factorii care influenteaza capacitatea de lucru a valturilor sunt: gradul de mrunire (sau de mcinare); tipul de produse; umiditatea produselor; uniformitatea granulaiei produselor supuse mcinrii; starea suprafeelor de lucru a tvlugilor; gradul de ncrcare a valului; ventilaia valurilor cu aer sau rcirea tvlugilor;

19

5.2. Calculul valurilor din secia de mcini Calculul necesarului de valuri se face tinnd seama de anumii factori, precum i de numrul pasaje,treceri, folosit la moara respectiv, de gradul de utilizare al valurilor pe fiecare pasaj n parte. Numrul de pasaje, funcie de complexitatea mciniului, respectiv de extraciile practicate este prezentat n tabelul 5.2.1. Norme tehnologice, orientative, pentru stabilirea pasajelor de prelucrare la mcinarea grului (tabelul 5.2.1)

Tipul mcini

Raportul dinre de mcintoare lungimeade mcintoare roturi i lungimea de roturi

Nr.de pasaje

Raportul dintre suprafaade crenere, de la mcintoare i roturi

Suprafaa de cernere destinat numai pentru site de fin% 10-14

Mcini cu trei sortimente de fin Mcinicu dou sortimente : Ex :10+60% 45-33% 35-55% 35-45% Un singur sortiment : 75% 87%

6-7

16-17

1,3-1,75

1,0-1,3

7-6 6-7 6-7 5-6

16-18 12-15 12-15 10-14

1,7-1,8 1,3-1,6 1,3-1,65 1,2-1,5

1,0-1,2 1,0-1,2 1,0-1,3 1,0-1,2

10-12 10-12 10-12 10-12

6-7 5-6

13-16 6-8

1,5-1,6 0,7-0,8

1,0-1,3 0,7-0,9

10-14 12-15

20

- pentru o moar cu Cm =140t/24h F.N.=45% si F.A.=35% -Q S este cuprins ntre 40 i 60 kg/cm - Aleg Q s =50 kg/cm Lt= Lt= -aleg nr. roturi 6 ; -aleg nr. mcinturi 14 ;
LM =1,5 ; L sr
cm Qs

140000 =2800cm 50

L M +L SR =1,5+1=2,5 L SR =L t (L M +L SR ) L SR =2800 2,5=1120cm L M =L SR

LM LSR

L M =11201,5=1680 cm

Corelaiile dintre pasaje ,sub aspectul lungimii de val i a suprafeei de cernere sunt prezentate n tabelul 5.2.2.. Corelaiile orientative dintre diferite pasaje de prelucrare,respectiv distribuirea lungimii de tvlug i a suprafeei de cernere (tabelul 5.2.2.)

21

Pasaj

Lungimea de tvlug,n%d e lungimea total

Suprafa a de cernere ,n% fa de suprafa a total 10-13 12-15 12-15 10-13 7-9 6-8 5-6 5-6 5-6 5-6 9-11 5-6

Pasaj

Lungimea de tvlug,n % de lungimea total

Suprafa a de cernere n % fa de suprafa a total 3-4 4-6 12-14 12-14 9-11 6-8 4-6 5-6 4-6 6-8 4-6 3-5 3-4 3-4 3-4 3-4 3-4 5-7

roturi I II III IV V VI VII Sortir 1 Sortir 2 Sortir 3 Sistemul de perii Recerneril e produse de filtru

14-16 20-23 20-23 16-20 13-15 9-12 -

Mcinare Concasor Desfctor 1 Mcintor1 Mcintor2 Mcintor3 Mcintor4 Desfctor 2 Mcintor refuz 1 Mcintor5 Mcintor6 Mcintor7 Mcintor8 Mcintor refuz2 Mcintor9 Mcintor1 0 Sistemul de perii i finisoare Recernerile produs de filtru

3-4 5-8 13-15 12-14 10-12 5-7 3-5 4-6 7-9 5-7 4-6 3-5 3-5 4-6 3-5 4-6 3-5 -

2-3 -

22

Reprezentarea lungimii de roturi i mcintoare : Lungimea fa de total roturi, % 14 22 22 17 14 11 100 8 14 13 11 6 5 4 8 7 6 5 3 5 5 100 Lungimea rezultat n cifre absolute, cm 14%1120=157 246 246 190 157 123 1120 8%1680=134 235 218 185 101 84 68 134 118 101 84 68 84 84 1680 Lungimea real n care se poate ncadra, cm 160 200 200 200 160 160 1080 160 200 200 200 100 80 80 160 100 100 80 80 80 80 1690 Nr. valuri buc

Pasaj

rotul I rotul II rotul III rotul IV rotul V rotul VI Total roturi D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR 1 M5 M6 M7 M8 MR 2 M9 M 10 Total mcintoare Total general

1x800 1x1000 1x1000 1x1000 1x800 1x800 3 ;11000 3 ;1,2800 1800 11000 11000 11000 1/21000 1/2800 1/2800 1800 1/21000 1/21000 1/2800 1/2800 1/2800 1/2800 3;1/21000 5,1/2800 31000 2800

23

5.3. Alegerea sitelor plane Utilajele de cernut care efectueaz sortarea produselor mcinate poart denumirea de site plane, iar suprafaa de cernere se numete sit. n componena unei site plane intr ramele care pot fi grupate n pachete i care, la rndul lor, formeaz pasajul tehnologic ( canalul de cernere).Sita este o suprafa format din estur de srm, material plastic sau mtase natural. Cernerea are loc datorit micrii n plan orizontal a suprafeei cerntoare, micare care poate fi rectilinie, alternativ sau circular. Fraciunea care trece prin ochiurile sitei se numete cernut,iar produsul care alunec pe suprafa pn la evacuare se numete refuz. 5.4. Calculul sitelor plane din secia de mcini Caracteristici tehnice (tabelul 5.4.1) Suprafaa net de cernere Numrul ramelor pe pasaje Turaia rot/min Dimensiunea de gabarit mm L l H Putere kw ncrcare specific kg/m 2 24h SP 411 8,2 11 SP412 22 12 SP416 24 14 SP612 33 12

227

200

220

200

2340 1200 3060 1,5 500

2800 1910 3860 1,5 500-550

3800 1230 3660 2,2 500

3640 1910 3860 1,5 550

-Alegem sita plan SP 412 (4 compartimente i 12 rame);

24

Cm =140t/24h S= 22 m 2 St = St =
Cm Qs

140000 =255 m 2 550

SM =1,2 S r
S M +S r =1,2+1=2,2 S r =2552,2=116 m 2 S M =1161,2=139 m 2 Repartizarea suprafeei de cernere pe pasaje Suprafaa fa de total cernere % 12 15 15 12 8 7 6 5 5 10 5 100 5 Suprafaa rezultat n cifre absolute, m2 12 15 15 12 8 7 6 5 5 10 5 100 7 Suprafaa real n care Nr. De se poate site plane, 2 ncadra, m buc 11 16,5 16,5 11 11 11 5,5 5,5 5,5 10 5,5 109 5,5 2/4 3/4 3/4 2/4 2/4 2/4 1/4 1/4 1/4 1/4 4,2/4 1/4

Pasaj

rotul I rotul II rotul III rotul IV rotul V rotul VI So 1 So 2 So 3 Site perie Recernere filtru Total roturi D1

25

M1 M2 M3 M4 D2 MR 1 M5 M6 M7 M8 MR 2 M9 M 10 Site perie Recernere filtru Total mcintoare Control fin Total general

13 13 10 7 5 5 7 5 5 4 4 4 4 6 3

18,2 18,2 14 9,8 7 7 9,8 7 7 5,6 5,6 5,6 5,6 8,4 4,2 140

16,5 16,5 11 11 5,5 5,5 11 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 131 22 231

3/4 3/4 2/4 2/4 2/4 2/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 1/4 6 1 8,2/4

100 -

22 205

6.5.Calculul masinilor de gris Caracteristici tehnice ale mainii de gri( tabelul nr.5.6.1) Nr. rnduri de site suprapuse Nr. site Dimensiunile sitelor L l Turaia, rot/min Putere, kw Consum de aer m 3 /min MGD 3516 2 16 590 350 450 0,8 40-55 MGD 4016 2 16 590 400 450 0,8 40-55 MGD 5016 2 16 590 500 450 0,8 40-55

26

Masa, kg

930

930

930

Q S este cuprins ntre 200 i 250 kg/cm24h Cm lt= Qs 140000 lt= =560kg/cm24h 250 lt MG= l sita nr.randuri -aleg din tabelul (nr.5.6.1) MGD 50 16 MG=

5600 5buc 500 2

7.Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic adoptata pentru sectia de macinis

Fazele de prelucrare intr-un macinis sunt: 1.Procesul de srotare. se separa cea mai mare parte din endospermul bobului prin sfarmarea repetata intre tavalugii rifluiti ai bobului si produselor intermediare cu invelis.Endospermul este obtinut sub forma unor granule de dimensiuni mai mari sau mai mici la primele 3-4 pasaje. 2.Sortarea grisurilor. Aceste pasaje de sortare se numesc sortire si de obicei se prevede un sortir pentru grisuri si unul pentru dunsturi.Grisurile mari nu necesita o sortare suplimentara si sunt trimise la curatat direct la masinile de gris.La sortire se trimite amestecul de grisuri mijlocii si mici de la sroturile I,II si III.Pe langa grisurile mijlocii si mici la sortirul de grisuri rezulta si dunsturi si faina. 3.Curatirea grisurilor si a dunsturilor .Reprezinta sortarea produselor dupa marime si separarea partilor cu invelis ce pot fi prezente in amestecul de granule de endosperm.Se realizeaza cu masinile de gris. 4.Desfacerea grisurilor. Pentru indepartarea partilor de invelis de pe particulele de grisuri mari si mijlocii sunt supuse unei prelucrarii speciale la valturi unde sub o actiune usoara a suprafetelor de lucru a tavalugilor, particulele se desfac in mai multe bucati.Apoi urmeaza faza de separare prin cernere a particulelor care au dimensiuni de marimea grisurilor si a

27

dunsturilor dupa care sunt trimise din nou la masinile de gris pentru eliminarea completa a partilor nevaloroase.Operatia se realizeaza cu ajutorul desfacatorului. 5.Macinarea grisurilor si a dunsturilor de calitatea I. Operatie efectuata la 3-4 pasaje speciale de macinare. 6.Macinarea grisurilor si dunsturilor de calitatea II. Operatie efectuata la 5-6 pasaje de macinare cu tavalugii rifluiti. 7.Prelucrarea de finisare a ultimelor produse. In cel mai mare grad tartoase ce mai contin resturi de endosperm aderente pe ele.Prelucrarea acestor produse se face valturi cu tavalugii rifluiti,cat si la masini finisoare cu palete sau perii de tarate. 8.Compunerea sortimentelor de faina din mai multe fluxuri de pasaje in functie de calitatea acestora. Operatia se incheie cu controlul fainii inainte ca aceasta sa fie ambalata.

Bibliografie
1. Banu Constantin,Manualul inginerului de industrie alimentara,vol.I,II Editura tehnica,Bucuresti,2002. 2. Costin Ionel,Cartea morarului,Editura Tenhologica,Bucuresti,1962. 3. Pop Flavia,Curs:Tehnologia moraritului si a panificatiei. 4. www.wikipedia.com 5. www.google.ro

28