TEHNOLOGII DE OBŢINERE ŞI

RECOLTARE A PRODUCŢIEI
DE LAPTE
 Obţinerea producţiilor animaliere
SCOP:
Producţiile de origine animală reprezintă scopul principal pentru care sunt crescute
speciile de animale de interes zootehnic.

MOD DE OBŢINERE
În condiţiile aplicării tehnologiilor moderne, aproape toate producţiile sunt obţinute în
urma desfăşurării unor operaţiuni efectuate de către om, fie manual fie mecanizat.

IMPORTANŢA PRODUCŢIILOR
Producţiile animale principale reprezintă materii prime pentru inustria prelucrătoare,
contribuind la obţierea produselor alimentare şi a produselor de larg consum.

PRODUCŢIILE SECUNDARE
Sunt reprezentate de gunoiul de grajd, de subproduse de abatorizare ce pot fi
valorificate.
 PRODUCŢIA DE LAPTE
Este obţinută prin creşterea rumegătoarelor mari şi a celor mici.
Laptele este un lichid, produs de glandele mamare ale mamiferelor
femele (vaci, bivoliţe, oi, capre)

În alte zone ale globului se obţine şi din creşterea iepelor, a

cămilelor, femelelor de renilor şi iaci.

Această producţie are o dublă importanţă:

- biologică, se datorează faptului că este sursa principală de hrană a
nou-născuţilor,
- economică, datorată faptului că este şi o sursă de obţinere a
veniturilor din sectorul creşterii animalelor pentru producţia de lapte.
 CALITATEA PRODUCŢIEI DE LAPTE

Este reglementată la nivel naţional şi european de acte normative, mai importante fiind:

HG 924_925, HG 954, HG 955/2002 transpun prevederile din EU 178/2002 ce conţine

principiile şi cerintele generale cu privire la produsele alimentare şi prezintă procedurile cu
privire la siguranţa alimentară.

HG 207/2011 privind modul de acordare a ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de

animale.

Ordin 67/2009 al ANSVSA privind aprobarea Planului de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii
laptelui crud de vacă.

ORDIN nr. 389 din 29 august 2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
condiţiile de sănătate pentru producerea şi comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat
termic şi a produselor pe bază de lapte.

COUNCIL DIRECTIVE 92/46/EEC of 16 June 1992 laying down the health rules for the
production and placing on the market of raw milk, heat-treated milk and milk-based products
 Preţul laptelui este dependent de îndeplinirea unor cerinţe:

CONTINUT:
Grăsime = % grăsime * preţ grăsime
Proteină= % proteină * preţ proteină
CALITATE:
Pentru fermieri – preţul şi calitatea depind de rezultatele obţinute pentru
următorii parametrii analizaţi:
-încărcătura de germeni - NTC
-numărul de celule somatice - NTCS
- calităţile fizice

Penalizările sunt calculate dacă laptele conţine:

- antibiotice
- apă adaugată
- punct de îngheţ mic
Ţinta fermierului – furnizarea pe piaţă a laptelui conform directivei
UE 92/46:

încărcătura de germeni NTC < 100.000 germeni/ml

numărul de celule somatice - NTCS < 400.000 celule/ml

Punctul de îngheţ > -0.515 C (apă adăugată < 3%)

FARĂ antibiotice

Calitate fizică adecvată (aciditate)

Testele de calitate frecvente şi independente permit:
- îmbunătăţirea calităţii laptelui şi atingerea standardelor europene într-un timp
relativ scurt ;
- crearea unui sistem de plată a laptelui bazat exclusiv pe calitate ;

Dezavantaje pentru procesatori cauzate de laptele cu calitate slabă :

Risc de nerespectare a legislatiei sanitar-veterinare;
Pericol pentru siguranţa alimentară datorita contaminarii cu germeni patogeni şi
alte bacterii ;
Producţie ineficientă (e.g. mai mult lapte necesar pentru o unitate produs);
Restricţionarea libertăţii de planificare (nu intotdeauna este posibil să se producă
ceea ce se doreşte);
Termen de expirare scurt;
Imaginea firmei;
Restricţii la export ;

Dezavantaje pentru producatori cauzate de laptele cu calitate slabă:

Bani mai puţini;
Risc de respingere a laptelui.
FCCL- fundaţia controlul calităţii laptelui
 Laptele este un produs obţinut în urma operaţiunii de muls
şi este o lucrare care poate ocupa cca. 50% din timpul de lucru
zilnic dintr-o fermă de vaci de lapte, motiv pentru care în raport
cu numărul total al animalelor, se alege o tehnologie adecvată de
recoltare.

De modul în care se îndeplinesc regulile generale ale

mulsului depinde calitatea şi cantitatea de lapte obţinută.
Obţinerea şi recoltarea laptelui la animalele domestice are
la bază mulsul manual sau mulsul mecanic.
 MULS MANUAL

Mulsul manual, prezintă tendinţe evidente de limitare întrucât are

numeroase neajunsuri:
- necesită un efort mare din partea mulgătorului (aproximativ 20
mii de mişcări ale mâinii pe zi);
- laptele obţinut este adesea este neigienic, deoarece vine în
contact cu mâna mulgătorului şi se colectează în vase deschise;
- determină obţinerea unor cantităţi mai reduse de lapte prin
extragerea incompletă a laptelui din uger.

Sunt însă şi anumite situaţii în care se impune mulsul manual a

unor vaci, chiar dacă în fermă se aplică muls mecanic, şi anume:

- defecţiuni ale instalaţiei de muls;

- vacile care prin conformaţia ugerului nu pot fi mulse mecanic;

- locuri de păşunat neaccesibile la sursa de energie electrică etc.

 Mulsul manual comportă mai multe operaţiuni de lucru:
- pregătirea locului de muls – începe cu circa un sfert de oră
înaintea mulsului şi constă în îndepărtarea dejecţiilor de pe stand şi
aerisirea adăpostului;
- pregătirea vaselor pentru muls – are în vedere verificarea stării
de curăţenie a găleţilor şi bidoanelor de colectare a laptelui;
- pregătirea mulgătorului – se referă la spălarea mâinilor, tăierea
unghiilor, îmbrăcarea echipamentului de muls (halat, bonetă, şorţ) şi
prinderea scăunelului de muls;
-pregătirea vacii- constă în imobilizarea cozii, spălarea ugerului
cu apă călduţă şi efectuarea masajului pregătitor al sferturilor, timp
de 1-3 minute ;
- executarea mulgerii, începe imediat după masajul pregătitor şi
se încheie cu masajul final al ugerului.

Laptele obţinut prin muls manual, se măsoară în vase cu flotor

şi de aici se transferă în bidoane, care ulterior se depozitează la rece,
în lăptărie, până la livrare.
Pregătireaugerului
pentru muls:
a. Masajul iniţial,
b. Masajul final
 În funcţie de vârsta vacilor şi de mărimea mameloanelor, mulsul se realizează
prin trei metode: cu mâna plină, cu nod şi cu două degete.

Mulsul manual cu mâna plină

- considerată cea mai bună metodă,
deoarece asigură mulgerea rapidă, fără să
obosească mulgătorul şi nu provoacă dureri
animalului.
 Mulsul manual cu nod
Este un procedeu mai dureroas pentru
animal şi de aceea se recomandă a fi
aplicat numai la vacile cu sfârcuri groase şi
cărnoase, care se mulg mai greu.
Mulsul manual cu două degete

-se foloseşte numai la vacile cu mameloane mici,

- constă în prinderea mamelonului la bază între degetul mare şi arătător, presându-
se de sus în jos până ţâşneşte jetul de lapte
Imediat după muls, se recomandă ca
mameloanele să fie dezinfectate prin scufundare
într-o soluţie de iodofor 0,5%.

În cazul în care mameloanele prezintă leziuni, se

tratează cu unguente pe bază de antibiotice.

Se efectuează apoi igiena vaselor de muls şi de

manipulare a laptelui, în mai multe etape.

Vasele respective se păstrează în încăperi

speciale, pe rastel, cu deschiderea în jos.
 SISTEMUL DE MULS MECANIC

Este modern şi de mare perspectivă pentru exploatarea vacilor de lapte în exploataţii

medii şi mari.

Avantajele mulsului mecanic

- eficienţa economică mult sporită,

- se reduce considerabil efortul fizic,
- se obţine o cantitate mai mare de lapte,
- laptele are calităţi igienice superioare întrucât, nu vine în contact cu mâna
mulgătorului ,
- la majoritatea instalaţiilor de muls mecanic, laptele nu vine în contact cu
aerul din adăpost.
Sub aspect tehnologic şi al eficienţei economice, reuşita aplicării
tehnologiilor de muls mecanic, se impune ca în fermă să se asigure
anumite condiţii:

existenţa unui personal calificat, care să cunoască particularităţile

ugerului, a instalaţia de muls şi exploatarea ei raţională, să respecte
regulile care se impun şi tehnologia de mulgere mecanică;

vacile să se preteze la mulsul mecanic, respectiv să aibă ugerul bine

dezvoltat, sferturile simetrice, mameloanele potrivite ca lungime şi
grosime, de formă uşor conică şi o viteză de eliberare a laptelui, bună;

dotare tehnică corespunzătoare pentru mecanizarea proceselor de

producţie, cum ar fi: administrarea hranei, adăparea, evacuarea
dejecţiilor;

efective optime de vaci, pentru exploatarea eficientă a instalaţiei de

muls;

existenţa unei perioade de pregătire pentru trecerea la mulsul mecanic,

pentru obişnuirea cu acest sistem.
După aderarea României la Uniunea Europeană, în afară de sistemul cotelor
de lapte, se pune un accent deosebit pe calitatea laptelui.

CALITATEA nu este dată numai de aspectul organoleptic (gust,miros,

culoare) ci şi de analize de laborator (NTG, NCS, punctul crioscopic, grăsime
%, proteină %, reacţia la antibiotice).

În acest sens, mulgerea mecanică prezintă mai multe avantaje comparativ cu

mulgerea manuală, ceea ce explică ponderea tot mai mare a acestui sistem
pe plan mondial.
În practică, se întâlnesc trei grupe de instalaţii:

- dispuse în adăpostul de exploatare a vacilor,

- dispuse în săli speciale de muls,

- dispuse la păşune.
 În adăpostul de exploatare a vacilor

1 INSTALAŢIA DE MULS LA BIDON

Avantaje:
- investiţiile mici,
- se practică în fermele cu efective mici
-laptele se poate păstra până la livrare,
în bidoane de colectare,
- pentru muls, nu este nevoie de
construcţii suplimentare,
- vacile sunt tratate individual şi nu îşi
schimbă locul în timpul mulsului.

DEZAVANTAJE
-Productivitatea muncii este redusă (în medie de 14-16 vaci pe oră şi mulgător),
- solicită efort mai mare din partea mulgătorului,
- laptele vine în contact cu aerul din adăpost depreciindu-se calităţile de bază,
- necesită efort şi timp mai îndelungat pentru spălarea şi dezinfectarea aparatelor
de muls, a bidoanelor de colectare şi de păstrare.
 2 INSTALAŢIA DE MULS CU COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL
CENTRALIZAT A LAPTELUI

Laptele din aparatul de muls, trece prin

intermediul unui furtunului în conducta
de lapte, iar de aici ajunge în „tancul”
izoterm plasat la un capăt al
adăpostului.

Conducta trebuie să aibă cât mai puţine

unghiuri, pentru a evita încărcarea
acestor zone cu grăsime.
În acest caz, productivitate a muncii
este mai mare; se elimină efortul pentru
deplasarea bidonului de la o vacă la
alta; laptele având un circuit închis, nu i
se depreciază calitatea igienică.

Dar, prezintă şi unele neajunsuri:

-cheltuielile anuale de întreţinere a
instalaţiei şi investiţiile iniţiale sunt mai
ridicate,
- conducta de colectare cu coturi
numeroase poate fi un factor de
depreciere a calitatăţii laptelui.
 3 Grupul individual de muls sau mulsul la cărucior mobil

Constă în folosirea unei instalaţii de

muls cu două aparate montate pe un
cărucior care este deplasat de la o
vacă la alta.

Este o instalaţie practică şi ieftină,

recomandată la efective mici,
respectiv pentru mulgere a vacilor în
maternităţi şi în exploataţii familiale.

Ca şi componente, instalaţia este

formată din motor electric, pompă de
vacuum, aparatul de muls cu anexele
sale, toate montate pe un cărucior.
 Mulsul vacilor în săli speciale

Se practică în fermele de tip industrial, cu întreţinerea liberă a vacilor.

Instalaţia de muls se amplasează într-o sală specială, construită în afara
adăpostului şi include următoarele încăperi:
- sala de aşteptare a vacilor,
- platforma sau grupul de muls,
- camera pentru răcirea şi depozitarea laptelui,
- camera pentru agregate şi rampa de livrare a laptelui.

Sala de muls se amplasează la distanţa de cel mult 18 m faţă de

adăpostul vacilor
AVANTAJE

-productivitatea muncii este foarte ridicată;

-efortul fizic depus de mulgători este minim;
-vacile sunt mulse în condiţii confortabile şi igienice;
-vacuumul se menţine mai uşor constant pe durata mulgerii;
-se poate mări efectivul de vaci pe fermă.

DEZAVANTAJE,

-investiţiile sunt mult mai mari comparativ cu celelalte grupe de instalaţii,

-consum mai mare de energie
 Sala de muls tip „Tandem”

La muls,vacile sunt aşezate una în spatele celeilalte, în poziţie paralelă faţă

de mulgător.
Faptul că vacile sunt tratate individual, permite punerea în valoare a
potenţialului productiv, întrucât pot fi supravegheate cu atenţie, în privinţa
vitezei de mulgere şi stării de sănătate a ugerului.

Are însă neajunsul că:

-productivitatea muncii este mai redusă,
-distanţa parcursă de mulgător pe aleea de serviciu, de la o vacă la alta, este
mai mare
- investiţiile, pe loc de muls, sunt mai mari.

-Se recomandă în fermele cu efectiv mai redus de vaci, până la 150 capete.
Sala de muls „Brăduleţ”
Vacile sunt dispuse simetric şi oblic la 30° sau 45° faţă de aleea
de serviciu, pe unul sau două rânduri.

Lăţimea unui stand de muls este de 0,8 – 1 m iar vacile de pe

aceiaşi linie se blochează la capete cu grilaj metalic.
AVANTAJE

Productivitatea muncii este mare, între 40-58 animale pe oră, în funcţie de

capacitatea sălii de mul spaţiul construit pe loc de muls, este mai redus.

DEZAVANTAJE

Neajunsul principal al acestui tip de sală de muls îl constituie, tratarea în grup

a vacilor în timpul mulsului şi, ca urmare, animalele care se mulg greu reţin în
sală întregul lot.

Reducerea acestor consecinţe, este posibilă doar printr-o lotizare

corespunzătoare a vacilor după nivelul productiv şi viteza de muls.
Sălile de muls brăduleţ, se recomandă în fermele cu grad ridicat de
concentrare a efectivului, respectiv 150-400 capete.
 Sala de muls „Side by Side”

Vacile sunt aşezate perpendicular, în unghi de 90° faţă de aleea de serviciu.

Capacitatea acestor săli variază de la 2 × 8 şi până la 2 × 20 locuri.

Productivitatea muncii este mare iar spaţiul construit pe loc de muls este mai
redus decât în sala de tip brăduleţ.
 SALA DE MULS DE TIP ROTATIVĂ SAU„ROTOLACTOR”

Platforma de muls circulară a fost concepută în SUA, în perioada interbelică şi are

capacitatea de 15-55 locuri.
Este instalată pe suporţi metalici, prevăzuţi cu role şi cu ax central în jurul căruia, se
poate roti.
Standurile pentru vaci sunt individualizate. Durata unei rotaţii complete, poate fi reglată
în funcţie de producţia de lapte a grupului de vaci care se mulg (8-10 minute).
Orice defecţiune tehnică este semnalizată computerizat şi instalaţia poate fi oprită
instantaneu, de mulgător.
Înainte ca platforma să facă o rotaţie completă, mulgătorul scoate paharele de muls şi
dezinfectează mameloanele, vaca, fiind apoi evacuată din sală printr-o altă uşă decât
cea de acces.
Productivitatea muncii este foarte ridicată, între 60-100 vaci pe oră şi mulgător.
Instalaţia este costisitoare şi se recomandă în ferme cu efective mari de vaci (peste
400 capete) şi cu producţii ridicate de lapte.
 ROBOTUL AUTOMAT DE MULS

Presupune o tehnologizare de vârf.

În acest caz, multe activităţi sunt asistate de computer. Astfel,

identificarea electronică a vacilor, distribuirea hranei controlată prin
calculator, sistemul automat de declanşare a aparatului de muls, sunt
doar câteva exemple elocvente în acest sens.

Înlocuirea acţiunii manuale a mulgătorului a fost o încercare curajoasă

şi greu de depăşit. Sistemul automat de prindere a ugerului a fost
integrat în echipamentul de muls, împreună cu sistemul automat de
declanşare a aparatului de muls, distribuirea concentratelor şi
managementul computerizat, în aşa fel încât sistemul automatizat de
mulgerea vacilor de lapte, a devenit realitate.
Un robot de muls, se compune dintr-un bloc de muls cu o platformă
rotativă, pe care se găseşte un sistem de senzori ultra sonici sau un
sistem video cu unde laser, pentru a determina poziţia corectă a sfârcurilor,
perii cu jet de apă (sau rulouri din burete), pentru a curăţa şi dezinfecta
ugerul şi paharele de muls.

Senzorul de precizie este fixat la mijlocul celor patru sfârcuri. Imediat după
localizare, paharele de muls sunt ataşate unul după altul. După ataşare,
braţul robotului este deconectat de la blocul de muls şi se mişcă spre
următoarea boxă de muls.

De asemenea, apa uzată rezultată de la spălarea sfârcurilor cât şi primele

jeturi de lapte sunt separate de sistemul de muls. La finalizarea mulsului,
toate paharele sunt desprinse automat, în acelaşi timp.
 MULSUL ANIMALELOR LA PĂŞUNE

Se recomandă pentru a fi utilizat în cazul aplicării tehnologiilor în care

animalele sunt întreţinute pe păşune, la distanţe mari de fermă.

Mulsul se poate realiza prin grupuri individuale de muls, asemănătoare

cu cele din adăpost, sau platforme de muls mobile.
Ele sunt prevăzute cu 8-16 locuri,dispuse simetric, pe două rânduri, faţă
de axul longitudinal al platformei.

Instalaţia este prevăzută cu agregat de vacuum şi generator electric.

Tehnica de muls este asemănătoare cu cea din sălile de muls.

Întreaga platformă poate fi remorcată de tractor.

Amenajare sală de muls oi şi capre cu ieşire frontală
Amenajare sală de muls oi şi capre cu ieşire laterală
Amenajare sală de muls oi si capre tip “tunel”cu ieşire ( frontală / laterală)