Curs 2 - Sisteme de procesare avansata

a cerealelor

Tehnologia morăritului (2)

PREGATIREA CEREALELOR ÎN VEDEREA MĂCINĂRII

Curățirea de impurități
• Conținutul procentual de impurități și semințe sparte în masa de semințe
recoltată cu combina poate ajunge la valori de 10 – 12%. Conținutul de corpuri
străine admis în grâul alimentar este de max.3%, limitându-se conținutul de
neghină la max. 0,5%, iar al celorlalte impurități otrăvitoare la max.0,2%.
• De asemenea, semințele de cereale pot fi impurificate cu o serie de corpuri
străine cum ar fi: praf, nisip, resturi de plante (paie, pleavă), etc.
• Din aceste cauze, amestecul de semințe destinat măcinării trebuie mai întâi să
fie curățat, ca să se realizeze extragerea corpurilor străine prezente în masa de
cereale.
• La baza operațiilor de curățire stau diferențele existente între proprietățile
semințelor culturii care interesează și cele ale corpurilor străine: caracteristicile
granulometrice (dimensiuni); proprietățile aerodinamice; densitatea; proprietățile
magnetice; proprietățile hidrodinamice; culoarea; forma, etc., care pot constitui
criterii de separare (curățire).

Schema tehnologică a curățătoriei morii de grâu Soroca (Moldova)

1.celula pentru grâu necurățat; 2.cântar automat; 3.separator-aspirator; 4.separator magnetic; 5.trior cilindric de neghină; 6.descojitor
orizontal cu manta abrazivă și canal de aspirație; 7.mașina combinată de spălat grâu; 8.celule de odihnă prevăzute cu indicatoare de
nivel minim și maxim; 9.descojitor orizontal cu manta din sârmă și canal de aspirație; 10.aparat de umectare-omogenizare a
amestecului de grâu și apă; 11.celulă de odihnă înainte de șrotare; 12.cântar automat de neto; 13.valț de moară

Profesor Gheorghe Voicu 1

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Operațiile de separare a corpurilor străine aderente pe bob

Profesor Gheorghe Voicu 2

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Separarea după lățimea și grosimea particulelor

Separarea după dimensiuni are la baza diferența între dimensiunile geometrice ale
particulelor materialului care interesează și cele ale impurităților (corpurilor străine).
• In general, semințele de cereale se caracterizează prin cele trei dimensiuni ale lor: lungime,
lățime și grosime.
• Separarea semințelor după lungime se face cu ajutorul trioarelor, în timp ce separarea după
lățime și grosime se realizează cu ajutorul sitelor.
• Separarea corpurilor străine din masa de semințe, pe baza diferențelor între lățimea și
grosimea particulelor, se realizează prin cernere pe suprafețe de separare de tipul unor
împletituri metalice (sau chiar textile) sau a unor table perforate, care se numesc site pentru d
< 1 mm sau ciururi pentru d > 1 mm.
• Suprafețele de cernere se pot clasifica după mai multe criterii:
a. după forma geometrică în spațiu a suprafeței se disting: suprafețe plane, cilindrice,
prismatice hexagonale, conice, paraboloidale, etc.;
b. după poziția arborelui de acționare: suprafețe de cernere cu ax vertical și cu ax orizontal;
c. după mișcarea imprimată suprafeței se disting: suprafețe de cernere fixe; suprafețe de
cernere cu mișcare plan-paralelă; suprafețe cu mișcare circulară; suprafețe de cernere cu
mișcare oscilantă.
• Pe o suprafață de separare plană (împletitură de sârmă sau tablă perforată), amestecul inițial
se împarte în două fracțiuni, deci pentru a obține n fracțiuni diferite dimensional este nevoie
de n – 1 suprafețe de separare cu orificii de dimensiuni diferite.

• Pentru un amestec inițial compus din două componente care se diferențiază după
grosime c1 << c2, separarea se face pe site cu orificii dreptunghiulare (alungite).

• Dacă diferențierea se face după lățime b1 << b2, se folosesc site cu orificii circulare cu
diametrul orificiilor cuprins între:

In ambele cazuri, fie că se folosește o sită cu orificii dreptunghiulare, fie o sită cu orificii
circulare, componentele cu dimensiunile c1, respectiv b1, se vor găsi sub sită în timp ce
componentele cu dimensiunile c2, respectiv b2, vor rămâne pe sită și vor putea fi
colectate la capătul acesteia opus alimentării.

Profesor Gheorghe Voicu 3

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

• Se consideră că, în natură, proprietățile (caracteristicile) semințelor unei culturi se

distribuie după o curbă asemănătoare cu distribuția Gauss. Același lucru se întâmplă
cu dimensiunile geometrice ale acestora.
• Dacă, pe baza figurii, la separarea pe site cu orificii cu dimensiunea Amin, pe sită vor
rămâne particulele cu dimensiuni mai mari decât Amin (refuzul), în timp ce sub sită se
vor găsi particulele cu dimensiuni < Amin (cernutul). La fel se face analiza dacă se
folosesc site cu orificii de dimensiuni egale cu Amax.
• Dacă se face trecerea peste două site având, una dimensiunea orificiului Amin și una cu
dimensiunea orificiului Amax, atunci se poate separa, din amestecul inițial, fracțiunea
cu dimensiunile intre Amin și Amax.
• Pentru un amestec compus din două componente pot exista situațiile:

Distribuția dimensiunilor semințelor unui amestec

a. amestec inseparabil (Amin<amin<amax<Amax); b. amestec greu separabil (amin<Amin<amax<Amax);
c. amestec ușor separabil (amin<amax<Amin<max).

Procesul de separare pe site este influențat de mai mulți factori, printre care:
a. Forma și caracteristicile geometrice ale sitei care se aleg după dimensiunile particulelor ce
trebuie separate. Pentru particule sferice orificiile se iau de formă circulară sau pătrate, în
timp ce pentru particule de formă neregulată se aleg site cu orificii alungite sau
dreptunghiulare, cu așezarea orificiilor în zig – zag pentru ca suprafața activă să fie cât mai
mare și număr cât mai mare de orificii pe unitatea de suprafață. În cazul orificiilor alungite,
orificiile se pot dispune în rânduri paralele sau înclinate față de axa longitudinală a sitei.

Profesor Gheorghe Voicu 4

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

b. Modul de alimentare cu material și grosimea stratului de material pe sită care trebuie să fie
asigurate de un debit de alimentare uniform corespunzător productivității sitei, la un debit prea
mare existând pericolul ca în refuzul sitei să se găsească și particule de cernut care nu au întrunit
condițiile necesare separării (să ajungă în contact cu sita și să aibă timpul necesar antrenării în
trecerea prin orificii).
c. Lungimea drumului parcurs de particule pe sită este un factor care influențează direct proporțional
calitatea separării.
d. Dimensiunile geometrice ale particulelor și distribuția acestora, precum și raportul dintre
dimensiunea medie a particulelor și dimensiunea caracteristică a orificiilor sitei. Astfel, pentru valori
ale dimensiunilor medii ale particulelor d mai mici de 0,7a (a diametrul orificiilor sitei sau latura
mică a orificiilor alungite) particulele trec ușor prin orifcii, iar pentru valori d mai mari de 1,5a
particulele trec repede de-a lungul sitei și nu împiedică trecerea prin orificii a particulelor de
dimensiuni mici. Pentru dimensiuni ale particulelor d cuprinse între 0,7a – 1,5a, acestea au
tendința să înfunde orificiile sitei, în acest caz fiind nevoie ca sitele să aibă orificii cu dimensiunea a
mai mare cu 10 – 15%, pentru o separare corespunzătoare.
e. Temperatura produselor trebuie să fie cât mai apropiată de temperatura mediului ambiant sau mai
mică, deoarece aceasta influențează invers proporțional capacitatea de separare, în acest sens
produsele răcindu-se în vederea separării.
f. Conductibilitatea electrică și electricitatea statică influențează negativ capacitatea de cernere a
sitelor.
g. Viteza de deplasare și caracterul mișcării materialului pe site influențează direct procesul de
separare a materialului, acestea fiind date de regimul cinematic al blocului de separare cu site. În
cazul sitelor fixe deplasarea particulelor are loc numai pe lungimea sitei și nu pot fi separate decât
impuritățile de dimensiuni mici, fără a se putea face o separare corespunzătoare după lățimea sau
grosimea particulelor.

Forme și caracteristici ale orificiilor tablelor perforate

Profesor Gheorghe Voicu 5

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Dispunerea suprafețelor de separare

Considerând un amestec de particule format din patru componente, aflate dimensional în relația
a > b > c > d, pentru separarea acestora este nevoie de trei suprafețe de separare cu dimensiunile
orificiilor , , respectiv , alese astfel:

a. dispunere consecutivă; b. dispunere suprapusă; c. dispunere combinată

Dacă în primul caz se obțin trei cernuturi (b, c, d) și un singur refuz (a), în cel de-al doilea caz se
obțin trei refuzuri (a, b, c) și un singur cernut (d).
Pentru un număr mai mare de suprafețe de separare numărul posibilităților (variantelor) de
dispunere crește.

Utilaje care fac separarea după lățime și grosime

https://www.youtube.com
/watch?v=vtdDSgwtFV4

Profesor Gheorghe Voicu 6

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Profesor Gheorghe Voicu 7

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Separatoare cu canale de aer

• Separarea după proprietățile aerodinamice se poate efectua atunci când componentele unui
amestec se deosebesc cel mai mult după viteza de plutire a acestora, respectiv după
comportarea lor în curenți de aer.
• Introducând un amestec de semințe într-un curent de aer acestea se comportă diferit, datorită
proprietăților aerodinamice diferite. Factorii care influențează separarea particulelor în curentul
de aer sunt: masa specifică (densitatea), forma și dimensiunile particulelor, starea suprafeței,
poziția particulelor față de direcția curentului de aer, etc.
• Viteza de plutire pentru particule sferice:
4 g p
vp=   d
3 k a
unde: p este masa specifică a particulei, a – densitatea aerului, d - diametrul particulei, k -
coeficientul de rezistență aerodinamică, care depinde de forma și starea suprafeței particulei.
• Mașinile care fac separarea impurităților pe baza diferenței între proprietățile aerodinamice ale
particulelor amestecului, se clasifică, în general, în două categorii:
- mașini la care amestecul de semințe are direcție paralelă cu direcția curentului de aer, operația
fiind numită în limbajul specialiștilor operație de tarare;
- mașini la care amestecul de semințe este introdus în curentul de aer pe o direcție
perpendiculară sau înclinată față de direcția acestuia, operația numindu-se vânturare.
• Au fost concepute, astfel, mașini de separare în curenți de aer care au la bază separarea în
contracurent, numite tarare. Constructiv, tararele pot fi: simple sau în cascadă.

Separator în cascadă Separator pneumatic

Profesor Gheorghe Voicu 8

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Mașină combinată de curățire

Separarea semințelor după lungimea acestora

• Atunci când diferențierea particulelor componente ale unui amestec de semințe se face cel mai
bine după lungimea acestora, separarea semințelor se poate realiza cu ajutorul unor suprafețe
alveolare cu mișcare de rotație, sub formă cilindrică, cu alveole pe suprafața interioară, numite
trioare cilindrice, sau sub forma de discuri, cu alveole pe suprafețele frontale ale discurilor,
numite trioare cu discuri.
• Cele mai utilizate trioare sunt trioarele cilindrice care sunt formate din suprafețe cilindrice
alveolare cu axa de rotație orizontală sau foarte puțin înclinată și dintr-un jgheab fix aflat în
interiorul suprafeței alveolare.

Profesor Gheorghe Voicu 9

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

CONDITIONAREA CEREALELOR IN VEDEREA MACINARII

• După îndepărtarea corpurilor străine din masa de semințe acestea sunt supuse unor operații de
pregătire in vederea prelucrării lor, prin care se urmărește modificarea unor proprietăți fizico-
chimice si tehnologice ale semințelor. Fluxul tehnologic al acestor operații poarta denumirea
condiționare.
• Operațiile de condiționare pot fi clasificate astfel:
- operații de descojire-periere, prin care se urmărește desprinderea prafului mineral adiacent
seminței;
- operații de umezire, prin care se urmărește modificare unor proprietăți fizico-chimice ale
semințelor;
- operații de tratament hidrotermic prin care se urmărește modificarea unor proprietăți
tehnologice ale măcinișului.
• Aceste operații de condiționare se pot aplica numai în funcție de natura cerealelor supuse
prelucrării, de capacitatea unității si de considerentele economice impuse.

Descojirea si perierea semințelor

• Când nu se execută spălarea cerealelor, pentru îndepărtarea prafului și microorganismelor de
pe suprafața semințelor se folosesc mașini care fac descojirea si perierea acestora.
• Constructiv, mașinile care fac descojirea si perierea semințelor pot fi: mașini de descojit cu
manta perforata statica (Eureka), mașini de descojit cu manta rotativă, descojitoare duble (cu
circuit in serie, cu circuit in paralel si cu circuit independent), mașini de descojit cu manta
abrazivă, mașini de periat.

Descojirea primară a cerealelor

• Scopul tehnologic al operației de descojire primară a cerealelor este de
îndepărtare a prafului din șănțulețul bobului și a unei părți din bărbiță.
• Praful rezultat prin descojirea primară se numește praf negru și este
nefurajer.
• Utilajul folosit pentru această operație este descojitorul Eureka.

Decojitor Eureka

Profesor Gheorghe Voicu 10

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

• Acțiunea paletelor asupra semințelor este influențata de viteza periferica a acestora si

de masa semințelor, urmărindu-se ruperea si îndepărtarea învelișului pericarpic fără a
sparge semințele si fără ruperea celorlalte straturi de înveliș. Astfel, se recomandă ca
la descojire viteza periferica a paletelor sa fie 13-15 m/s la grâu uscat, 15-17 m/s la
grâu umezit (U=16-16.5%) si 15-18 m/s la secara.
• Distanța între palete si suprafața de lucru trebuie sa fie 25-30 mm la prelucrarea
grâului si 20-25 mm la prelucrarea secarei, paletele fiind inclinate fata de generatoare
cu un unghi  = 8-10o astfel încât sa se asigure amestecarea si deplasarea masei de
semințe. In cazul unor mantale din tabla perforata orificiile acesteia pot fi circulare cu
diametrul intre φ1.2-1.5 mm sau dreptunghiulare cu dimensiunile 10x(1.2-1.5) mm.

 = 40-50o

• Viteza periferică a rotorului cu palete influențează direct efectul tehnologic de decojire. Creșterea
vitezei periferice a paletelor decojitorului, determină creșterea eficienței decojirii.
• Cu toate acestea, viteza periferică poate să crească doar până la o anumită valoare, fiind limitată
la rezistența mecanică a bobului. Depășirea unei anumite viteze periferice poate determina efecte
negative, cum ar fi: spargerea boabelor și creșterea procentului de boabe sparte precum și
ruperea învelișului seminței și al stratului aleuronic.

Energia cinetică a boabelor de grâu, la impactul cu paleta decojitorului va fi:

m  v 2p
E , <E
2 s

unde: m - masa unui bob, kg; vp - viteza periferică a paletelor, m/s.

Pentru ca boabele să nu se fisureze la impactul cu paleta decojitorului, va trebui ca:

unde: Es - valoarea medie a energiei de spargere a unui bob; Es = 0,00625 kgm.

• Având în vedere corelația între proprietățile mecanice ale bobului de grâu și umiditatea
acestora, se recomandă utilizarea următoarelor viteze periferice ale paletelor
decojitoarelor:
- grâu uscat, u = 11-15% - vp = 13-15 m/s;
- grâu umed, u = 16-17% - vp = 15-18 m/s;
- secara, u = 16-17% - vp = 15-18 m/s.
• Eficiența decojirii grâului se exprimă prin reducerea conținutului de substanțe minerale,
din masa prelucrată, ca urmare a trecerii lor printr-un decojitor
• Pentru decojitoarele cu manta din sârmă împletită și tablă perforată, scăderea
conținutului mineral este de 0,01-0,02%, iar pentru decojitoarele cu manta abrazivă este
de 0,03-0,05%.

Profesor Gheorghe Voicu 11

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Descojirea secundară a cerealelor

• Descojirea secundară are scopul tehnologic de a îndepărta în totalitate
bărbița bobului, o parte a embrionului și primul strat celulozic al
învelișului care formează praful alb, cu valoare furajeră.

Decojitor cu manta
din șmirghel

Profesor Gheorghe Voicu 12

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Descojitor Golfetto

Încărcarea specifică la peria conică

este 1200-1500 kg/m2h, iar
cantitatea de praf extrasă este
0,02-0,04%. Prin îndepărtarea
prafului, conținutul de cenușă al
semințelor se reduce cu circa 0,01-
0,03%. Vitezele periferice ale
rotorului și mantalei sunt diferite
pentru ca efectul tehnologi să fie
maxim.

• Ultima treapta a descojirii se realizează prin periere. Rolul mașinii de periat este de a
înlătura particulele de înveliș zdrențuit aderent la semințe, apărute la descojire.
• Construcția mașinilor de periat nu diferă prea mult de cea a descojitoarelor, diferența
constând in aceea ca rotorul cu palete este înlocuit de un rotor cu perii sau un rotor cu
perii si palete intercalate succesiv. Periile sunt confecționate din fire de iarba de mare,
pir tratat, pene de gâscă sau din material plastic, distanta dintre ele si mantaua de
lucru putându-se regla cu ajutorul unor mecanisme cu șurub -piuliță.
• In exploatare se mai întâlnesc si mașini de periat conice (cu mantaua si rotorul
conice) sau mașini de periat cu spiră elicoidală la care organul de lucru este sub forma
unei perii elicoidale care se rotește într-o manta cilindrica.

Profesor Gheorghe Voicu 13

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Perie de grâu cu manta tronconică rotativă

Regimul de lucru este caracterizat de: încărcarea specifică, viteza periferică a periilor, distanța
dintre perii și manta, calitatea periilor, alimentarea uniformă cu material, intensitatea aspirației.
Încărcarea specifică la peria conică este 1200-1500 kg/m2h, iar cantitatea de praf extrasă este 0,02-
0,04%. Prin îndepărtarea prafului conținutul de cenușă al semințelor se reduce cu 0,01-0,03%.
Vitezele periferice ale rotorului și mantalei sunt diferite pentru ca efectul tehnologic să fie maxim.

Decojitor dublu DD

Profesor Gheorghe Voicu 14

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Condiționarea cerealelor prin umezire la rece

• Umezirea semințelor de cereale se realizează în scopul creșterii diferenței de umiditate
între părților anatomice ale acestora, cunoscând faptul că în procesul tehnologic de
prelucrare proprietățile fizico-mecanice ale lor se manifestă diferit. Astfel, prin creșterea
umidității învelișul seminței devine mai elastic, iar endospermul mai plastic, ceea ce face ca
în procesul de sfărâmare învelișul să fie fărâmițat mai puțin astfel încât separarea lui se poate
face mai ușor.
• In unitățile de morărit umezirea se realizează in 2-3 trepte. In treptele I-II se face umezirea
de profunzime în scopul creșterii volumului de apă în toate părțile anatomice ale seminței,
urmată de o perioadă de odihnă de 2-16 ore, în funcție de calitatea grâului.
• In treapta III se realizează umezirea superficială a semințelor în scopul modificării
proprietăților fizico-mecanice ale învelișului, durata odihnei fiind acum de 15-30 minute.
• Pe baza datelor din practică, se recomandă ca umiditatea la prima trecere a grâului prin
valțurile de măcinare să fie de 14,5-16,5%, cu mici diferențe în funcție de sistemul de măciniș
adoptat.
• Cantitatea de apă necesară umezirii, A, se determină pe bază de bilanț de materiale, cu
relația:

Q – cantitatea de semințe, kg/h; ui – umiditatea inițială, %; uf – umiditatea finală, %.

• Ca urmare a procesului de umezire la rece sau la cald, urmată de o perioadă de odihnă,

proprietățile mecanice ale părților anatomice ale grâului se modifică.
• Modificarea rezistenței învelișurilor se caracterizează în primul rând prin creșterea
plasticității acestora.
• Odată cu creșterea rezistenței învelișurilor crește și consumul de energie la mărunțirea
grâului la primele pasaje de șrotare, acolo unde rezistența învelișurilor intervine într-o
proporție mare. Prin umezire endospermul absoarbe apa, care pătrunde prin micro-
capilare până în interiorul acestuia. La temperaturi sub 60oC granulele de amidon nu
absorb și nu leagă apa. Substanțele proteice absorb apa mărindu-și volumul. Această
mărire de volum produce tensiuni interne în endosperm, care pot duce la formarea noi
capilare și micro-capilare. Acest lucru determină scăderea rezistentei endospermului.
• Umiditatea endospermului nu trebuie să depășească o anumită valoare optimă, care
depinde de tipul cerealei, de proprietățile fizico-chimice, soi și varietate. Depășirea ei
face ca particulele de endosperm să adere pe suprafața cilindrilor de măcinare,
înrăutățind mărunțirea.

Tipul grâului Forța de rupere a învelișului, kgf/cm2

În lungul fibrei Perpendicular pe fibră
Grâu făinos 242
Grâu sticlos 316

Tipul grâului Forțe de rupere a endospermului, kgf/cm2

Comprimare Forfecare Întindere
Grâu făinos 14 6 13
Grâu sticlos 58 13 23

Profesor Gheorghe Voicu 15

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

• Ca urmare a creșterii umidității cerealelor în tipul umezirii, în embrion se

declanșează o serie de reacții enzimatice. Căldura intensifică aceste reacții,
ceea ce face ca aceste modificări, de natură biochimică să fie pronunțate, în
cazul umeziri la cald.
• Ca urmare a procesului de umezire a grâului se produc o serie de modificări
ale proprietăților de panificație ale făinii provenite din grânele umezite în
special la cald.
• Aceste modificări se datorează modificărilor de activitate enzimatică, în special
a enzimelor proteolitice care influențează calitatea grâului.
• În cazul unui grâu cu gluten foarte slab, cu o extensibilitate și un indice de
deformare mare, se recomandă umezirea la cald la o temperatură de 55-60 oC.
• Pentru un grâu cu gluten normal cu un indice de deformare scăzut, 8-12 mm,
în regimul de umezire la cald temperatura nu trebuie să depășească 45-50 oC.
• Pentru realizarea umezirii semințelor de grâu se pot utiliza diferite tipuri
constructive de instalații de umezire: aparate de umezire cu cănițe,
umidificatoare pneumatice, umidificatoare cu discuri, umidificatoare cu
dozare si încălzire electrica, etc.

La aparatul de umezire cu cănițe semințele cad in flux continuu prin racordul de alimentare 1 pe
paletele rotorului 2 pe care îl pun in mișcare de rotație. Pe axul rotorului se afla un grup de
pinioane 10 care angrenează un disc metalic 4 ce se rotește in bazinul cu apă 9. Pe circumferința
discului se găsesc niște cănițe din tabla cu capacitatea de 100 ml care pot ocupa două poziții: una
activă si una pasivă. In poziția activă cănițele preiau din bazin o anumită cantitate de apă pe care
o ridică si o descarcă în jgheabul colector 5 care o conduce la transportorul elicoidal 6. Aici are loc
amestecarea apei cu semințele aduse de rotorul cu palete. Gradul de umplere a cănițelor este
legat de nivelul apei în bazin, reglabil cu ajutorul unui robinet cu flotor. Pentru micșorarea
debitului de apă necesar umezirii semințelor se modifică numărul de cănițe active de pe discul 10.
Când discul are o turație prea mare se pune în acțiune dispozitivul electromagnetic de frânare cu
sabot 7.

Profesor Gheorghe Voicu 16

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

La umidificatorul pneumatic, masa de semințe intra in mașină prin racordul 3, debitul fiind reglat
cu ajutorul unei clapete cu contragreutate 4. Semințele apasă pe clapeta 4 care închide un micro
întrerupător, închide circuitul unui ventil electromagnetic permițând intrarea aerului la duza 21.
La aceeași duza este adusa si apa prin intermediul unei conducte de apa, formându-se o ceata de
apa care umezește masa de semințe. Semințele sunt amestecate in bazinul mașinii 5 cu ajutorul a
două rotoare cu palete 6, pe o lungime de 1-1.5 m, fiind evacuate pin racordul 10. Acționarea
rotoarelor cu palete reglabile se face de la un arbore comun prin intermediul a doua reductoare
melc-roata melcata care asigura o turație de 30 rot/min. Compresorul de aer 8, prevăzut cu filtru,
este acționat de la același arbore de antrenare, debitând aerul într-un rezervor de aer comprimat
7 unde este menținut la o presiune constanta, printr-un ventil de siguranță.

Umectarea

Profesor Gheorghe Voicu 17

Curs 2 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Tratarea hidrotermică a semințelor de cereale

Tratamentul hidrotermal al semințelor care urmează a fi măcinate urmărește, pe lângă
modificarea proprietăților fizico-mecanice ale acestora si o modificare a caracteristicilor
tehnologice. Acest tratament se aplică, de obicei, la loturi de semințe, fie foarte slabe, fie
foarte tari.
Pentru aplicarea operațiilor de tratament hidrotermic sunt necesare instalații speciale de
tipul coloanelor de condiționare, instalații de aburire, etc.
Prin încălzire la 40-60oC crește viteza de înaintare a apei în semințe, limitându-se
pierderile de umiditate. Încălzirea se face cu aer cald sau cu apă caldă, care este mai
eficientă.
Efectele tratamentului hidrotermic pot fi: reducerea conținutului de cenușă in făinurile
obținute; creșterea extracției de făină; îmbunătățirea gradului alb al făinurilor;
modificarea regimului de măciniș prin creșterea cantității de grisuri și dunsturi, cernerea
mai ușoară a produselor si mărirea încărcării specifice a utilajelor; îmbunătățirea calității
glutenului; scăderea consumului specific de energie la măciniș. Este necesar a fi precizat
faptul ca aplicarea condiționării la cald a semințelor nu se justifică economic decât la
loturile de grâu cu calități extreme.
Timpul de odihnă se reduce în acest caz la 6-12 ore.

Spălarea cerealelor se realizează pentru:

• îndepărtarea corpurilor străine aderente pe bob;
• îndepărtarea pietricelelor sau bulgărilor de pământ cu aceleași dimensiuni cu
ale boabelor de grâu;
• îndepărtarea corpurilor ușoare, pleavă, neseparate în operația anterioară;
• realizarea umectării uniforme a învelișului cerealelor.

https://www.yo
utube.com/wat
ch?v=s60DnbN
kVHw

Mașină
combinată
de spălat

Profesor Gheorghe Voicu 18