0% au considerat acest document util (0 voturi)
51 vizualizări27 pagini

Cursul 1 Meia

Încărcat de

Adrian Duskfur
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
51 vizualizări27 pagini

Cursul 1 Meia

Încărcat de

Adrian Duskfur
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

MEIA

Curs 1
EVALUAREA DUPĂ PARCURGEREA
CURSULUI ŞI LABORATORULUI DE M.E.I.A.

ACTIVITATE LA CURS 10%


(Prezenta, răspuns la intrebări, implicare în activitatea
din cadrul cursului, teme de casă)
PERFORMANŢĂ ÎN ACTIVITĂŢILE APLICATIVE,
LABORATOR 40%
EXAMEN 50%
CERINŢE MINIME DE PROMOVARE:
LP FINALIZAT
TEME PREDATE LA TERMEN
OBŢINEREA A 50% DIN PUNCTAJUL TOTAL
APLICATII MEIA
 CONTROLUL CALITATII proceselor de productie a
alimentelor

 CONTROLUL CALITATII produselor alimentare


finite

 MONITORIZAREA produsrelor alimentare pe toata


durata valabilitatii

 STUDII CLINICE si biologice

 CERCETARE FUNDAMENTALA SI APLICATIVA

 DETERMINARILE ANALITICE sunt CALITATIVE si


CANTITATIVE
ETAPELE GENERICE ALE UNUI
PROCEDEU ANALITIC
1. Definirea problemei si scopul analitic

 Care este natura probei?


 Care este starea de agregare a probei?
 Ce cantitate de proba e disponibila?
 Cate probe trebuie analizate?
 Ce informatie este necesara?
 Care este gradul de precizie cerut pentru
determinari?
 Am la dispozitie echipamentele necesare?
 Am la dispozitie personalul adecvat?
ETAPELE GENERICE ALE UNUI PROCEDEU ANALITIC
2. Alegerea metodelor si tehnicilor de pregatire
si si analiza a probei
 SEMNAL ANALITIC-m.f. mas, corelata cu conc si
natura analit.
 METODE CHIMICE
 METODE FIZICE
 METODE FIZICO-CHIMICE

 Clasificare ANALITI in functie de cantitatea


de analit din proba:
 component majoritar >10%
 component 0,01-10%
urme 0,0001-0.01%
ultra urme <0.0001; < 1ppm
METODELE ANALITICE disponibile: PROPRIETATE/SEMNALUL ANALITIC:

GRAVIMETRICE MASA

REFRACTOMETRIE REFRACTIA RADIATIILOR


ELECTROMAGNETICE
ANALIZA TERMICA PROPRIETATI TERMICE

METODE ELECTROCHIMICE pH, POTENTIAL, CONDUCTIVITATE

SPECTROMETRRIE ATOMICA ABSORBTIE DE RADIATII


SAU MOLECULARA ELECTROMAGNETICE
SPECTROMETRIE DE MASA RAPORT MASA SARCINA ELECTRICA

CROMATOGRAFIE ADSORBTIE, SCHIMB IONIC

ELECTROFOREZA SARCINA ELECTRICA


RADIOMETRIE RADIOACTIVITATE
 Criterii ce depind de proba
 Tipulprobei –natura si sursa
 Complexitatea matricei probei
 Nivelul conc. Analitilor
 Posibili compusi interferenti
 Procedeul de prregatire a probei pentru masurare
 Criterii care depind de performantele metodei
 Gradul de selectivitate – selective si /sau specifice
 Exactitatea
 Precizia
 Reproductibilitatea
 Sensibilitatea
 Limita de detectie si cuantificare
 Domeniul de liniaritate
 Robustetea
Acurateţea (exactitatea) reprezintă diferenţa dintre valoarea
măsurată (xm) şi valoarea acceptată (adevărată (xa)):

Acurateţea poate fi exprimată în diverse moduri:

•Eroare absolută - diferenţa dintre valoarea măsurată şi


valoarea acceptată, ţinând seamă de semn.

•Se exprimă în aceleaşi unităţi de măsură ca mǎrimea


determinatǎ experimental.

•Exemplu: masa unei probe este 1,70 g (valoarea


acceptată), iar valoarea măsurată este 1,60 g.
Eroarea absolută este: (-0,10 g).
•Eroarea relativă - eroarea absolută sau eroarea medie
exprimate ca procent din valoarea acceptată.
•Exemplu: eroarea relativă este egală cu (-0,10/1,7) x
100 = -5,88%=-5,9%.
•Acurateţea relativă este valoarea măsurată (sau
media acesteia) exprimată ca parte procentuală din
valoarea acceptată.
•Exemplu: acurateţea relativă este (1,6/1,7) x 100 =
94,11%=94,1%
 Criterii care depind de laboratorul de analiza:
 Scopul
 Timpul
 Costurile
 Existenta aparaturii
 Existenta standardedelor
 Existenta reactivilor si materialelor de referinta
 Asigurarea si controlul calitatii
 Respectarea normelor de protectia muncii
 Metodele de pregatire a probelor au la baza
urmatoarele caracteristici de performanta
 Selectivitatea si specificitatea
 Precizia si exactitatea
 Reproductibilitatea
 Gradul de recuperare
ETAPELE GENERICE ALE UNUI PROCEDEU
ANALITIC
3. Prelevarea probelor
 Probele trebuie sa fie reprezentative
 Pentru probele omogene – metodele simple si
directe
 Pentru cele heterogene – aerosolii, emulsile,
suspensile, pudrele –prelevarea dupa un plan stastistic
 Numerotarea si etichetarea
 Data si ora prelevarii
 Locul prelevarii
 Numele si prenumele persoanei care efectueaza
prelevarea
 Prrobele insotite de un formular ce trebuie sa contina
 Scopul prelevarii
 Observatii despre locul si modul de prelevare
 Categoria de analize ce urmeaza a fi eefectuate
 Evenimente relevante pentru evolutia matricei
probei
 Natura si starea ambalajului
 Pretratarea si conditionarea probelor
 Operatii simple sau mai complexe
 Uscarea
 Cantarirea
 Dizolvarea probei
 Concentrarea
 Filtrarea
 Centrifugarea
 Derivatizarea
4. Analiza Calitativa
 determinarea identitatii analitilor
5. Analiza Cantitativa
 Consta in masurarea unei proprietati care poate
fi corelata direct sau iundirect cu cantitatea de
analit.
6. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor
 Eliminarea rezultatelor dubioase
 Evaluarea erorilor, a preciziei si /sau exactitatea
 Transformarea de masurare in valori
[Link] rezultatelor sub o forma cat
mai reprezentattiva
7. Prezentarea rezultatelor
 Sub forma unui raport de analiza.
Locul probei in procesul analitic

Ponderea principalelor etape ale procesului


analitic

S-ar putea să vă placă și