UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA

ANUL I SEMESTRUL II

Analiza instrumentala

REFERAT

PROF. INDRUMATOR:
Lect.dr. Nicoleta Cioatera

Student :
Predoi (Pirlea) Carmen -Liliana
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA
ANUL I SEMESTRUL II

Analiza instrumentala

Metodele folosite in analiza sunt: metode optice, metode electrochimice, metode de

separare.

Rolul analizei chimice : analiza chimica reprezinta un ansamblu de operatii chimice,

fizice, fizico-chimice, avand ca scop determinarea compozitiei chimice a substantei.
Analiza calitativa ofera informatii asupra componentelor unei probe(atomi, ioni sau
molecule).
Analiza cantitativa indica proportia relativa a componentilor dintr-o proba.
Metode chimice de analiza: gravimetria si volumetria.

Importante chimiei analitice: - o analiza furnizeaza informatii calitative sau cantitative

asupra unei probe sau asupra unei portiuni din proba.
Calculul analitic presupune: (ETAPELE ANALIZEI CHIMICE)
- prelevarea probei;
- efectuarea analizei;
- interpretarea rezultatelor;
- consemnarea acestora.
Analiza automata se realizeaza cu analizoare care indica parametrii analitici
importanti pentru controlul riguros al procesului tehnologic.
Semnal de intrare →analiza propriu-zisa → semnal de iesire

Definirea analizei instrumentale: - marimea fízica care se coreleaza cu compozitia

probei sau cu concentratia analitului, se numeste semnal analitic.
Metodele instrumentale de analiza se bazeaza pe masurarea unei proprietati fizice a
analitului: conductivitate termica sau electrica, fluorescenta, absorbtie sau emisia de
radiatie, etc.
Marimea física Misurata reprezinta semnalul analitic si se coreleaza cu concentratia
analitului printr-o functie de etalonare.
Metodele instrumentale de analiza sunt: metode spectroscopice, metode
electroanalitice, metode cinetice, metode radiochimice, metode termice.

Componentele instrumentelor analitice:

- generatorul de semnal (specia de analizat) produce un semnal care sa reflecte
natura si concentratia analitului in proba. El poate fi un compus sau un ion
generat de un analit;
- sistemul de detectie (traducatorul) – transforma semnaluol generat de analit intr-
un semnal masurabil;
- sistemul de prelucrare al semnalului are rolul de a modifica semnalul produs in
sistemul de detectie pentru a deveni accesibil observarii sale cu ajutorul unui
dispozitiv indicador (prin amplificare, integrare, diferentiere, amortizare sau
filtrare).
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA
ANUL I SEMESTRUL II

Modalitati de operare a instrumentelor computerizate:

- masuratorile analitice computerizate implica interactii diferite intre utilizator si
instrument: off-line, on-line si in-line;
- sistemul de lucru off-line presupune ca datele sunt colectate de operator si apoi
transformate in computer pentru prelucrare;
- metoda on-line presupune o comunicatie directa intre instrument si computer
printr-o interfata electronica;
- metoda in-line elimina comunicatia directa intre operador si instrument aceasta
fiind mediata de computer.

Prelucrarea datelor analitice:

- calcule de concentratie;
- combinarea de date cu cele colectate anterior si stocate;
- reprezentarea grafica, afisarea rezultatelor finale;
- exemple de determinari: din minereuri, puritatea metalelor, analize chimice.

Caracteristici generale ale metodelor de analiza cantitativa:

- prelucrarea informatiilor presupune cunoasterea functiei de etalonare;
- in metoda instrumentala, semnalul analitic este o marime física dependenta de
compozitia chimica a probei.
- Forma generala a functiei este: y = f(c 1, a1, a2 … aN), unde
y = semnal analitic
c = concentratia analitului
a1, a2 … aN = parametri cu valori constante care depind de caracteristicile
metodei.

In functie de modul de utilizare al semnalului analitic in calculul se disting:

- metode de analiza cantitativa directe;
- metode de analiza cantitativa indirecte.
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA
ANUL I SEMESTRUL II

1. Metode directe de analiza:

a) - absolute: pentru care atat expresia functiei de etalonare, cat si valorile
parametrilor a1, a2 … aN sunt cunoscute cu exactitate (volumetria, gravimetria,
coulometria);
b) – relative: exista incertitudini asupra functiei de etalonare, stabilindu-se
experimental corelatia dintre semnal si concentratia analitului prin etalonare.
Exemple de metode: - Metoda comparatiei cu o proba etalon
- Metoda graficului sau a functiei de etalonare
- Metode bazate pe variatia controlata a concentratiei
analitului (metoda adaosului unic, metoda adaosurilor succesive).
c) – probele etalon sunt probele pentru care se cunoaste cu exactitate
concentratia analitului (au o reproducere cat mai fidela a matricii).

2. Metode indirecte de analiza:

- au la baza o titrare – metoda instrumentala urmareste reactia de titrare
V e⋅c⋅P⋅E q
ga =
1000 ;
- rectia de titrare:
- setul de date semnal analitic – volum titrant se reprezinta grafic sub forma unei
curbe de titrare;
- in metodele instrumentale, curba de titrare pezinta un punct caracteristic,
corespunzator echivalentei, care indica volumul de echivalenta;
- calculul rezultatului, m(g):cpVe(a/t)Ma, unde cp - concentratia titrantului, Ma –
masa molara;
- semnalul analitic este selectat astfel incat sa depinda de concentratia uneia sau
mai multor specii implicate in reactia de titrare;
- curbele de titrare neliniare sunt caracteristice metodelor in care semnalul analitic
este o functie neliniara de concentratie (titrarea potentiometrica), luam ca
exemplu titrari: S = f(c) sau S = f(logc);
- curbele de titrare liniara se obtin cand semnalul analitic este o functie liniara de
concentratie.

Caracteristicile unei metode analitice:

- trasaturile chepe prin care se judeca utilitatea si performantele unei metode
analitice:
 Acuratetea – cat de apropiat este rezultatul de valoarea reala – aceasta poate fi
evaluata;
 Precizia – apropierea rezultatelor obtinute prin aplicarea unei metode (sau
aceeasi proba) de mai multe ori pe probe identice;

masurarea preciziei unei metode: deviatia Standard :

S=
√
deviatia Standard relativa (RSD): RSD=S/x sau %RDS = (R/x)∙100.
∑ ( x i−x )2
u−1 ;

 Selectivitatea – posibilitatea de a determina (cu acuratete) un component cu

prezenta altora in proba:
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA
ANUL I SEMESTRUL II

- se considera o proba care contine speciile A, B, C, D. Daca este necesara

determinarea speciei A-analit, trebuie san e asiguram ca metoda un include
speciile B, C, D. Daca le include, valoarea furnizata pentru specia A va fi mai
mare. Vom avea astfel nevoie de o metoda selectiva.
- Interferentele analitice: cand o specie creeaza probleme in determinarea altor
specii in prezenta, ea provoaca interferente analitice.
Se presupune ca:
- Intr.-o metoda ne-selectiva sunt interferente;
- Intr.-o metoda selectiva un sunt interferente;
In determinarea lui A intr.-un amestec A, B, C si D. Daca B, C si D provoaca
interferente in determinarea lui A, aceste specii se numesc interferente.
Interferentele un pot fi prevazute cu acuratete.
Ele apar cand specia de analizat (analitul) are o structura similara cu alte specii
prezente in proba. (izomeri sau ioni cu sarcini sau raze ionice comparabile: Ca 2+,
Sr2+).
Evitarea interferentelor – separarea física sau chimica. Cea mai mare parte a
metodelor analitice cantitative include etapa de separare (cromatografia).
 Sensibilitatea – cat de mica este cantitatea sau cat de joasa concentratia unei
specii care poate fi detectata cu o precizie acceptabila.
- Este exprimata in termeni de masa sau masa pe unitate de volume;
- Obisnuit prezentata ca limita de detectie (LOD);
- Sensibilitate mare inseamna LOD scazuta;
- In multe determinari un este necesar sa avem sensibilitati mari (determinarea Au
din bijuterii cand Au ≥ 30۫ – acuratetea si precizia sunt insa necesare);
- Prin contrast cu determinarea Au in apa de mare, Au ≤ 0,001%. Aici
sensibilitatea este foarte importanta in alegerea metodei optime de analiza.

Clasificarea metodelor analitice:

 metode pentru compusi majori (≥5%)
Trebuie sa prezinte acuratete mare, precizie mare, sensibilitatea rezonabila, unele
tind sa prezinte sensibilitate mica. Aceste metode includ : gravimetria, volumetria.
 Metode utilizate la concentratii mici:
Metode pentru determinarea compusilor minori (concentratii in urme) prezinta
sensibilitati foarte mari, acuratete adecvata, precizie relativ mica.
 Metode complementare:
Metodele clasice si instrumentale de analiza se completeaza reciproc. (Pentru ca in
analiza de rutina trebuie analizati atat compusi majoritari cat si cei la nivel de urme).

1. Metode electrochimice
Au loc fie in solutie, fie la interfata (interfata electrod solutie).
In solutie - metode conductometrice
- tritrari conductometrice
- conductanta este influentata de mobilitatea ionilor din solutie.
La interfata:
unde au loc la curent nul - metode potrntiometrice
- titrari potentiometrice
la curent nenul - metode unde impunem variatia de potential (metode voltametrice)
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA
ANUL I SEMESTRUL II

- metode care au loc cu variatie de curent (titrari coulometrice).

La metodele voltametrice: depende intensitatea in functie de potencial.
- valoarea potentialului de semiunda – indica specii prezente – indicatie caritativa;
- relatia Ilcovic;
- metoda polarografica: cea mai veche;
Aceste metode – sunt folosite mai mult la cercetare decat la analiza de rutina.

2. Metode de separare:
- cromatografía pe un strat subtire
pe un schimbator de ioni (o rasina)
- metode prin extractie, prin schimb ionic, prin distilare, prin precipitare.
- Metode cromatografice: - o coloana umpluta cu o faza stationara, prin care trece
o faza mobile, cu proba de analizat;
- Separarea plana, pe o placuta cromatografica.
- Comp. Se separa functie de afinitatea pe care o prezinta fie fata de faza mobila, fie
fata de faza stationara – compusul se distribuie intre cele doua faze.
- clasificare – in functie de natura fazei mobile – c.g (de gaze), de lichide (c.l.),
faza mobila: gaz purtator (He, H)

c.g. - cromatografie gaz - solid

- cromatografie gaz - lichid
Se aplica foarte mult in laborator – cu conditia ca compusii sa fie volatili.

c.l. – cromatografie pe coloana - cromatografie de absorbtie;

- cromatografie de repartitie, de afinitate bio-
specifica;
- cromatografie de schimb ionic, de excludere
sterica.
- cromatografie plana - cromatografie pe hartie (speciala);
- cromatografie pe strat subtire.
faza mobila – solventi organici
Se aplica in compusi solubili – amestecuri de solventi.
Metodele de separare se cupleaza cu metode electrochimice sau optice.

3. Metode optice:
- au la baza interactii ale radiatiei electromagnetice cu materia. In functie de natura
acestei interactii – spectrometrie de emisie atomica si moleculara;
- spectrometrie de absorbtie atomica si moleculara.