Pregătirea cerealelor pentru măciniş

Recepţia calitativă
 Recepţia calitativă şi cantitativă şi cantitativă
 Precurăţarea
 Depozitarea Precurăţarea
 Curăţarea de impurităţi libere
 separarea granulometrică Depozitarea
 separarea aerodinamică
 separarea densimetrică Curăţarea de impurităţi
 triorarea libere
 separarea magnetică
Umectarea/Odihna
 separarea după nuanţa de culoare
 Umectarea/Odihna Condiţionare
Curăţarea de impurităţi
 Curăţarea de impurităţi aderente
aderente
 decojire
Măcinarea

Formarea sortimentelor
de făină

Depozitarea produselor
şi subproduselor

Ambalarea
 Recepţia cerealelor
 calitativă
 prelevarea probelor elementare şi formarea
 probei compuse
 probelor de laborator
 probei de analiză
 determinarea indicilor de calitate
 compararea rezultatelor obţinute în urma analizelor cu indicii calitativi
înscrişi în buletinul de calitate emis de furnizor
 cantitativă
 cântărirea cerealelor
 cântare pod-basculă
 Precurăţarea
 operaţie sumară de curăţare
 rol
 reduce/elimină din efectele negative generate de prezenţa impurităţilor
 praful mineral şi vegetal  mediul neprielnic desfăşurării normale
a lucrului
 impurităţile mari (paie, coceni, spice) → înfundarea instalaţiilor,
îngreunează/opresc scurgerea cerealelor din celule
 favorizează dezvoltarea insectelor
 ocupă spaţiu de depozitare
 tipuri de utilaje
 tararul aspirator tip TA
 separatorul Classifier tip MTRA/în combinaţie cu MVSQ sau MVSF
 Depozitarea cerealelor
 se face după diverse criterii de calitate
 specie (ex. grâu comun, grâu dur)
 conţinutul şi importanţa defectelor
 Mhl
 Gu
 U
 din punct de vedere tehnologic se clasifică în 3 grupe
 pot fi măcinate singure; pot servi pentru ameliorarea loturilor mai slabe
 pot fi măcinate singure; nu sunt apte pentru a fi folosite la ameliorarea
altora, mai slabe
 nu pot fi măcinate singure datorită slabelor calităţi tehnologice
 este necesară realizarea de amestecuri, formarea unor poveri (partide) de
măciniş
 Gu, Mhl, S, U, impurităţi
 se formează din loturile de grâu depozitate în celulele silozului
Curăţarea de impurităţi a masei de cereale

 Separarea de impurităţi pe baza diferenţei de mărime – lăţime şi grosime

(separarea granulometrică)
PA aşezare suprapusă
 realizare
 prin trecerea succesivă a masei de cereale R1
peste două sau trei ciururi R2
 din tablă perforată
C
 orificii de diferite forme şi mărimi –
rotunde, dreptunghiulare (alungite), PA aşezare consecutivă
triunghiulare
 aşezate în diferite moduri R
 suprapusă – fiecare
C1 C2
suprafaţă de separare
primeşte cernurul celei precedente
 aşezare consecutivă – fiecare suprafaţă de separare
primeşte refuzul celei precedente
 aşezare combinată
 criterii de separare
 lăţime
 ciururi cu orificii rotunde
 probabilitatea trecerii particulelor cu formă lunguiaţă se
micşorează, în comparaţie cu particulele care au formă sferică
sau care sunt scurte
 în timpul mişcării pe suprafaţa de ciuruire particula tinde să-şi
păstreze poziţia ei stabilă (axa mare a particulelor este paralelă cu
suprafaţa de ciuruire).
 grosime
 ciururi cu orificii dreptunghiulare
 se separă impurităţile mărunte, nisip, seminţe de buruieni
 ciururi cu orificii triunghiulare
 se vor separa ca cernut componentele care au, în secţiune
transversală, forma unui triunghi cu laturile mai mici decât laturile
ochiurilor suprafeţei de separare
 prin ochiul triunghiular hrişca tătărască trece datorită formei
concave a feţelor seminţelor, iar bobul de grâu, având secţiunea
ovală, se opreşte în acest ochi
 prin orificii rotunde şi dreptunghiulare trec grâul şi hrişca tătărască
deoarece au aceeaşi secţiune transversală (lăţime şi grosime
egală)
 Utilaje
 Tipuri constructive
 separatoare intensive
 classifier tip MTRA/MTRB, MTRC (Bühler)
 separatorul SCKN (firma Ocrim)
 separatoarele intensive din seria SI (Tehnopam Bucureşti)
 curăţitoare combinate
 combinatorul MTKB, MTKC (Bühler)
 utilaje clasice româneşti
 separatoarele şi tararele aspiratoare din seria SA şi TA.
 Suprafaţa de lucru
 ciurul supus la o mişcare de du-te-vino
 numărul de oscilaţii al acesteia este aproape dublu la
separatoarele intensive, comparativ cu separatoarele din seria SA
şi TA
 suspendarea suprafeţei de lucru la separatoarele intensive este făcută
prin sprijinirea ei pe patru elemente elastice de cauciuc
 acţionarea este făcută prin intermediul a două motovibratoare, prinse
direct de carcasa maşinii, renunţându-se astfel la sistemele clasice de
producere a mişcării oscilatorii (prin acţionare cinematică – mecanism cu
excentric)
 construcţie simplă şi sigură
 consum specific de energie redus
 posibilitatea schimbării frecvenţei de oscilaţie sau a unghiului de
înclinaţie al ciururilor pentru diverse destinaţii ale produsului
prelucrat
 creşterea indicelui de încărcare pe suprafaţa de ciuruire cu 40-
70%
 fiabilitate ridicată prin reducerea componentelor mecanice de
uzură
 funcţionarea silenţioasă
 diminuarea vibraţiilor transmise la fundaţie
 Caseta cu ciururi este înclinată la 2-12° faţă de orizontală
 în curăţătorii caseta este inclinată la 6°
 în siloz caseta este înclinată la 6° sau 12° - în funcţie de lungimea ciurului
 Alegerea ciururilor – confecţionate din tablă perforată cu orificii rotunde,
longitudinale, triunghiulare
 în funcţie de natura cerealelor curăţate şi în funcţie de poziţionarea
utilajului – siloz, curăţătorie.
 Exemplu:
 siloz: rama superioară – orificii rotunde  = 11-12 mm,
rama inferioară – orificii rotunde  = 2 mm,
 curăţătorie: rama superioară – orificii rotunde  = 7-8 mm,
rama inferioară – orificii triunghiulare  = 3,5 mm.

Separatorul classifier MTRA

A - casetă cu ciururi, B - casetă de alimentare, C - evacuare impurităţi
D - cadru de susţinere utilaj, E – motovibrator, F - canal de aspiraţie MVSF
1. Alimentare cu produs, 2. Evacuare produs curăţat, 3. Conectare la instalaţia de aspiraţie, 4.
Evacurae impuirtăţi mari, 5. Evacuare impurităţi mici, 6. Ciur I orificii dimensiuni mari, 7. Ciur II
orificii dimensiuni mici

1 – tablă perforată, 2 – ramă de susţinere, 3 – dispozitive de curăţire a tablei perforate

  Separarea de impurităţi pe baza diferenţei de proprietăţi aerodinamice
 se îndepărtează min. 80 % din impurităţile uşoare prezente în masa de cereale
 separarea este posibilă datorită diferenţei de viteză de plutire a cerealei de bază
faţă de impurităţi
 masa de cereale se poate separa pe baza diferenţei de proprietăţi
aerodinamice într-un curent de aer
 grâu 8,1-12,3 m/s // grâu şiştav 5,5-7,6 m/s // spărturi de grâu 5,8-
9,8 m/s
 paie de grâu 2,5-5 m/s // praf 4 m/s
 consumul de aer pentru curăţarea a 1 kg grâu este 1,8 - 2,2 m3
 factorii care influenţează separarea aerodinamică a componentelor unui amestec
 masa specifică a particulelor
 forma şi dimensiunile particulelor
 starea suprafeţei particulelor
 poziţia particulelor pe direcţia curentului de aer
 Operaţii
 tararea
 curentul de aer are o direcţie opusă celei de cădere a particulelor
 vânturarea
 direcţia curentului de aer este perpendiculară pe direcţia de cădere a
particulelor
 eficienţa acţiunii curentului de aer depinde de
 înălţimea de cădere a boabelor în curentul de aer (40-50 cm)
 diferenţa de viteze de plutire a celor două fracţiuni
 Utilaje
 lucrează, aproape întotdeauna, în combinaţie cu separatoarele cu ciururi
 separatoarele Classifier funcţionează în combinaţie cu
 canalul de aspiraţie MVSF/MVSG
 aspiratorul cu recircularea aerului MVSQ/MVSR
 separatorul SCKN funcţionează în combinaţie cu
 canalul de aspiraţie TRV
 separatoarele intensive SI lucrează în combinaţie cu
 aspiratoarele cu recircularea aerului AR

Schemă funcţională coloană de aspiraţie MVSQ

1. Sistem de antrenare cu mecanism cu excentric

pentru alimentarea cu produs
2. Canal de aspiraţie cu perete dublu reglabil
3. Separator integrat pentru dirijarea impurităţilor
uşoare
4. Ventilator pentru recircularea aerului
5. Canal de recirculare a aerului
6. Şnec colectare impurităţi uşoare
7. Sistem cu clapete pentru evacuarea produsului
curăţat
 Separarea de impurităţi pe baza diferenţei de greutate specifică şi elasticitate

 Principiu de separare
 Masa de produs
 suprafaţă de separare
 împletitură din sârmă de oţel
sau tablă perforată
 înclinată sub un unghi de 6-8ƒ
 supusă la vibraţii
 curent de aer ascendent

efectul combinat al vibraţiilor

şi curentului de aer
 particulele grele – spre capătul
superior al suprafeţei de separare
 particulele uşoare – spre capătul
inferior la suprafeţei de separare

 Utilaje
 separator MTSB/MTSC (Bühler) // separatorul TSV (Ocrim)
 combinatorul MTCD/MTCF/MTCG (Bühler) // combinatorul TDV (Ocrim)
 realizează, pe lângă separarea impurităţilor din masa de cereale, după
diferite criterii de separare, şi o fracţionare a cerealelor în funcţie de masa
lor specifică

evacuare aer

produs de
alimentare

1/3 produs
amestecat

pietre, sticlă
2/3 produs
greu
Schemă funcţională combinatorul MTCG
Separarea pietrelor şi separarea grâului pe fracţiuni
  Separarea de impurităţi pe baza diferenţei de proprietăţi magnetice

 Se folosec magneţi permanenţi sau electromagneţi

 sisteme de producere a unor curenţi turbionari, care intersectează câmpul
magnetic, generând astfel o forţă motrice care separă corpurile metalice
prezente în masa de produs
 Localizare în schema tehnologică
 înaintea utilajelor a căror funcţionare corectă ar fi afectată de prezenţa acestor
impurităţi (deteriorarea suprafeţele de lucru sau producerea de scântei) –
înaintea trioarelor, decojitoarelor
 înainte de a fi depozitate produsele şi subprodusele de măciniş (în timpul
mărunţirii există riscul să se desprindă aşchii metalice de la tăvălugi)

cereale // spaţii mici cereale // cu sistem cereale // capacităţi mari făină şi tărâţă
de autocurăţare

 Separarea de impurităţi pe baza diferenţei de mărime (lungime) şi formă

 Trioare de boabe rotunde

 Trioare de boabe lungi
Măzăriche Neghină Ovăz

 Clasificarea trioarelor – după principiul folosit pentru separare şi tipul constructiv

 trioare selectoare
 conţin două secţiuni de lucru cu suprafeţe alveolare şi una de selectare
pe fracţiuni granulometrice constituită din tablă perforată
 trioare cilindrice
 constituite dintr-o suprafaţă cilindrică (manta) cu alveole
 trioare cu discuri
  suprafaţa cilindrică alveolară este înlocuită cu discuri aşezate pe un
arbore de acţionare, ambele suprafeţe ale fiecărui disc au alveole
 trioare spirale
 separarea se bazează pe diferenţa de viteză la alunecare pe un plan
înclinat
 trioare cu benzi
 separarea se bazează pe diferenţa de viteză la alunecare pe o bandă în
mişcare

Schema funcţională a unui trior cilindric

1. manta cilindrică
2. alveole
3. jgheab de colectare
4. şnec

 Utilaje
 majoritatea morilor au în dotare trioare / baterii de trioare cilindrice rapide şi
ultratrioare
 HSR-L-RN-LN/UN şi MTRI (Bühler) // TR (Tehnopam Bucureşti)
 aparate cu un singur cilindru trior, cu doi cilindri suprapuşi, ce lucrează în serie
sau paralel, dotaţi sau nu cu trioare de repriză
 cilindrul trior este format fie dintr-un singur segment de manta, fie din 4
segmente de manta, a căror sistem de fixare şi blocare conduc la o
etanşare perfectă şi o rapidă demontare şi intervenţie în caz de
necesitate
 viteza de rotaţie optimă a cilindrului se determină experimental pentru
fiecare model de trior în strânsă legătură cu diametrul triorului, forma
albiei şi eficienţa separării
 alveolele realizate din aliaje speciale se caracterizează printr-o rezistenţă
la uzură ridicată
 forma alveolelor este adaptată triorării efectuate
 precizia formelor şi diametrul alveolelor sunt riguros controlate
pentru fiecare cilindru de trior în timpul operaţiei de realizare
 jgheabul de colectare a triorului poate fi uşor reglat cu ajutorul unei roţi de
mână, în orice moment, pentru produse ce prezintă comportamente
diferite
 în trioarele de repriză se realizează recuperarea boabelor de cereale
antrenate în masa de impurităţi separată în trioarele principale
 Baterii de trioare de boabe rotunde Baterii de trioare de boabe lungi

5…5,5 mm 9,0 mm
 

 

3,75…4,5 9,5…10
  mm
mm

 

boabe rotunde grâu boabe lungi grâu

curăţat curăţat

9,0…9,5 mm
4,75…5,0 mm

4,75…5,0 mm
9,0…9,5 mm

boabe grâu boabe lungi

grâu boabe lungi boabe rotunde curăţat
curăţat rotunde

5,0…5,5 mm

9,0 mm

9,5...10,5 3,75…4,5
mm mm

grâu boabe boabe

curăţat lungi rotunde
 Separarea de impurităţi pe baza diferenţei de culoare

 Iniţial principiul a fost folosit în curăţătoriile de secară pentru separarea ergotului

 cu ajutorul trioarelor – se îndepărtează cca. 40%
 pe baza diferenţei de greutate specifică – se realizează separarea
completă
 secară – 1,3 g/cm3
 ergot – 1,04 g/cm3
 separarea gravimetrică a ergotului de secară a fost înlocuită cu separarea
opto-electronică (pe baza diferenţei de culoare)
 ergotul are culoare aproape neagră
 boabele de secară au culoare albastru-cenuşiu/verde
 Firma Bühler a dezvoltat o linie de maşini de sortat Sortex Z+ ce folosec tehnica
NIR
 îndepărtarea tuturor categoriilor de impurităţi
 pietre, coji, pleavă, ergot, seminţe de buruieni
 boabe defecte – defecte de culoare, boabe pătate, boabe sparte, boabe
infestate
Impurităţi de culoare închisă
comparativ cu cereala curăţată
Alimentare cu produs
Seminţe de buruieni

Ergot

Boabe cu defecte
Impurităţi de culoare deschisă
comparativ cu cereala curăţată

Impurităţi minerale

Pietre, bucăţi de sticlă

Acceptare Respingere
Boabe deteriorate
 Separarea de impurităţi aderente la suprafaţa boabelor – Decojirea

 desprinderea prafului mineral adiacent suprafeţei bobului, a stratului de înveliş

pericarpic, desprinderea şi îndepărtarea bărbiţei bobului de grâu
 se urmăreşte ruperea şi detaşarea învelişului pericarpic, fără spargerea
boabelor, şi evitarea ruperii celorlalte straturi de înveliş
 se realizează în 2-4 trepte
 Treapta I
 ultima operaţie din curăţătoria neagră – după eliminarea
impurităţilor grosiere
 are drept scop îndepărtarea prafului mineral de pe suprafaţa
boabelor şi bărbiţă (decojirea uscată)
 produsul rezultat se numeşte praf negru
 90% praf de origine minerală (conţinut de cenuşă  20%)
 reprezintă 0,4-0,5% din masa de grâu
 Treapta a II-a şi eventual a III-a treaptă, dacă există şi nu este ultima
 dacă există doar 2 trepte de decojire se realizează după umectare
 efectul de decojire este intens
 are loc îndepărtarea zonelor periferice de înveliş pericarpic
şi într-o foarte mică măsură, endospermul
 produsul rezultat se numeşte praf alb (conţinut de cenuşă
3-8%)
 Treapta a IV-a
 rol de a îndepărta părţile de coajă desprinse de bob, părţi care
mai sunt încă aderente bobului
 rezultă praf alb
 procentul total obţinut în urma prelucrării suprafeţei grâului
după umectare este de 0,8-1% din masa de grâu
 Utilaje
 decojitoare intensive
 folosite atât la decojirea uscata cât şi la decojirea umedă
 utilizate în cazul decojirii grâului sănătos
 modele
 MHXS, MHXT (Buhler)
 SIG (Ocrim)
 DI, DIO (Tehnopan, Islaz Alexandria)
 Principiul de decojire
 cerealele sunt introduse într-o manta cilindrică în interiorul căreia se găseşte un
rotor pe care sunt montate mai multe elemente bătătoare
 dacă dintr-un oarecare motiv se impune schimbarea unui element
bătător, trebuie neapărat schimbat şi elementul de pe partea opusă
 deoarece mantaua nu este utilizată uniform pe întrega suprafaţă, este
recomandabil ca ea să fie rotită cu 180° la câte o jumătate de an
 decojirea se realizează prin
1. frecarea/lovirea boabelor de manta
2. frecarea/lovirea boabelor de elementele bătătoare
3. frecarea boabelor între ele
 6
2
2
3
1
3 1- racord de alimentare
2-manta cilindrică
3-rotor cu palete
4-racord de evacuare produs decojit
5-racord de evacuare impurităţilor desprinse
6-conectare la instalaţia de aspiraţie
4

 Efectul tehnologic
 este apreciat în funcţie de
 conţinutul de cenuşă al grâului la intrarea şi ieşirea din utilaj: în urma
decojirii conţinutul mineral scade cu 0,02-0,03% pentru fiecare trecere
prin maşinile cu manta de oţel şi cu 0,03-0,05% pentru fiecare trecere
prin maşinile cu manta abrazivă
 conţinutul de boabe sparte la ieşirea din utilaj: procentul de boabe sparte
rezultat din prelucrare nu trebuie să depăşească 1%, după fiecare trecere
prin maşină
 procentul de deşeuri rezultate din procesul de decojire trebuie să fie de
0,8-1% praf alb şi 0,4-0,5% praf negru, din cantitatea totală de cereale
prelucrate
 verificarea se face cercetând cu lupa boabele
 nu trebuie să aibă foiţe aderente de pericarp
 nu trebuie să prezinte rupturi ale învelişului seminal sau ale stratului
aleuronic
 Factori care influenţează efectul tehnologic
 factori legaţi de particularităţile constructive ale utilajului
 natura mantalei, starea suprafeţei de lucru a acesteia
 viteza liniară a paletelor rotorului
 distanţa dintre partea exterioară a paletelor şi suprafaţa interioară a
mantalei
 unghiul de înclinare a paletelor faţă de generatoarea cilindrului mantalei
 lungimea traiectoriei cerealelor în decojitor
 poziţia şi tipul de rotor folosit
 capacitatea de lucru a utilajului, uniformitatea alimentării, încărcarea
specifică
 aspiraţia utilajului
 factori legaţi de proprietăţile masei de cereale
 însuşirile mecano-structurale (sticlozitatea, grosimea învelişurilor)
 umiditatea boabelor
 uniformitatea boabelor
 Dezinfectarea mecanică

 Realizează distrugerea dăunătorilor boabelor şi făinii

 Utilaje
 entoleterele-sterilizatoare
 MZJE/MZJG (Buhler)
 MJSH Matador (Buhler)
 Eficienţa tehnologică a entoleterelor depinde de turaţia rotorului 1500 – 1800 rpm
la entoleterele cu evacuare centrală a produsului, 3000 – 3600 rpm la
entoleterele cu evacuare tangenţială
 eficienţa de distrugere a dăunătorilor vii din cereale este de cca. 95%
 eficienţa de distrugere a infecţiei ascunse din cereale de cca. 70%
 eficienţa de distrugere a dăunătorilor (larve, ouă) din făină este de 99,5%
 conţinutul de boabe sparte creşte după trecerea prin entoleter cu max.
1%
 Umectarea – Odihna

 prelucrarea boabelor de grâu cu apă sau apă şi căldură urmată de o perioadă de odihnă
 efecte
 transformări ale diferitelor proprietăţi ale cerealelor
 mecano-structurale  o mai bună separare a părţilor anatomice ale
boabelor în procesul de măciniş
 scăderea rezistenţei endospermului şi creşterea rezistenţei
învelişurilor la sfărâmare
 slăbirea legăturii dintre învelişuri şi endosperm
 extracţie maximă
 biochimice în scopul creşterii calităţii de panificaţie a făinurilor
 Apa
 rol foarte important în tehnologia de prelucrare a cerealelor
 acţionează prin
 cantitate (umiditatea boabelor exprimată în )
 distribuţie pe diferite părţi anatomice ale bobului
 forma de legătură cu substanţele coloidale ale bobului
 căi de pătrundere în bob
 prin fisuri şi capilare
 bobul întreg, nevătămat
 embrionul şi zona din jurul lui
 mai puţin intens prin învelişurile bobului
 Forme de legare a apei în bob
 apa legată chimic (apa de constituţie), prezintă cea mai puternică legătură
 apa legată fizico-chimic
 apă de adsorbţie – densitate mai mare, căldură specifică mică,
constantă dielectrică mică (apă de hidratare)  endosperm
 apă osmotică, aflată în interiorul celulei
 apa reţinută mecanic, este o apă liberă, care poate fi
 apă capilară – aflată în micro- şi macrocapilare  învelişuri
 apă de înmuiere
 Modificări ale însuşirilor mecano-structurale ale boabelor
 părţile anatomice ale boabelor se umflă neuniform din mai multe cauze
 diferenţele de structură fizică a părţilor componente
 gradul diferit de hidrofilitate a substanţelor chimice ale bobului
 distribuţia neuniformă a substanţelor chimice din masa bobului
 la nivelul învelişurilor
 apa absorbită este puternic reţinută de proteinele şi glucidele învelişului
seminal şi ale stratului aleuronic
 grosimea stratului aleuronic se modifică în mai mare măsură decât cea a
învelişurilor pericarpic şi seminal; elasticitatea învelişurilor şi rezistenţa lor
la sfărâmare cresc
 la nivelul endospermului
 apa este absorbită atât datorită granulelor de amidon, cât mai ales
substanţelor proteice, care îşi măresc volumul
 endospermul devine mai friabil
 Umflarea neuniformă a componentelor anatomice determină apariţia unor tensiuni
interne
  fac posibilă dezmembrarea învelişurilor sub influenţa forţelor mecanice exterioare
→ coeziunea dintre straturile de înveliş devine mai mică
 nivelul la care tensiunile
 învelişul fructului – învelişul seminal: detaşarea acestor straturi are loc
la limita de separare dintre hipodermă şi stratul de celule tubulare ale
învelişului seminal
 învelişul seminal – stratul aleuronic: se înregistrează ruperea coeziunii
stratului hialin cu distrugerea parţială a celulelor stratului aleuronic
 stratul aleuronic – straturile periferice ale endospermului, care conţin
un procent ridicat de substanţe hidrofile
 cea mai redusă forţă de distrugere a coeziunii dintre învelişul fructului şi învelişul
seminal se înregistrează la umectarea bobului cu 3-4% mai mult faţă de nivelul
iniţial de 12%
 Adăugarea apei se face în trepte I – III trepte
 I – II treaptă
 umectare de profunzime  creşterea volumului de apă în toate părţile
anatomice, apar tensiuni interne care modifică gradul de coeziune dintre
înveliş şi endosperm
 I treaptă
 după separarea impurităţilor libere şi decojirea uscată
 II treaptă
 după decojirea umedă
 III treaptă – umectare superficială  modificarea proprietăţilor fizico-mecanice
ale învelişurilor, mărirea diferenţei de rezistenţă între înveliş şi endosperm
 înainte de introducerea la măciniş
 Calculul cantităţii de apă adăugată la umectare

 u f = umiditatea finală
 ui = umiditatea iniţială
 Pentru I treaptă se calculează cantitatea de apă necesară adăugării în masa de
grâu astfel încât umiditatea la sfărşitul I trepte să fie cu 2-3% mai mică decât
umiditatea de la Şr I
 Pentru II treaptă se calculează cantitatea de apă necesară adăugării astfel încât
umiditatea să crească cu 1-2%
 Pentru III treaptă se calculează cantitatea de apă necesară adăugării
astfel încât umiditatea să crească cu 0,3-0,5%
 Odihnă
 I parte
 reducerea coeziunii pericarpului faţă de învelişul seminal
 II parte
 pe măsura pătrunderii apei în endosperm → redistribuirea umidităţii → se
restabileşte coeziunea dintre cele două învelişuri
 pentru învelişul seminal odată cu creşterea timpului de odihnă creşte şi
lucrul mecanic pentru desfacerea de stratul aleuronic (când umiditatea
finală a bobului este mare)
 modificări în timpiul odihnei
 transformările structurale au loc în primele 6 ore de odihnă
  după 6 ore apar microfisurile  răspândirea umidităţii în bob, cu
favorizarea procesului de măciniş (se obţin cantităţi mai mari de grişuri
curate)
 apoi procesul se stabilizează
 Utilaje
 Pentru umectare se folosesc în prezent instalaţii complexe alcătuite din diferite
dispozitive de umectare combinate cu o aducţie de apă şi prelucrare mecanică
 Pentru adăugarea unei cantităţi de apă < 3%, din punct de vedere tehnic
umectarea se poate face prin stropire, pentru distribuţia apei pe suprafaţa
boabelor se pot folosi şnecurile
 Pentru adăugarea unei cantităţi mai mari de apă cu care învelişurile sunt saturate
este foarte importantă distribuţia fină şi imediată a cantităţii de apă pe întregul
bob, lucru realizat prin frecarea apei de umectare de suprafaţa bobului, se pot
folosi
 umidificatoarele intensive MOZJ – apă adaugată < 5,5%
 umidificatoarele tri-rotor MOZK – apă adaugată < 7%
 umidificatoare turbo MOZL – apă adaugată < 7%
 Prin umectare şi prin frecarea intensivă a bobului unul de celălalt şi a boabelor cu
elementele de lucru ale dispozitivelor folosite se creează tensiuni de umflare la
nivelul învelişurilor facilitându-se separarea învelişului fructului 
decontaminarea cerealelor
 Instalaţia modernă de umectare permite
 repartizarea optimă a apei de umectare pe suprafaţa bobului
 afânarea, respectiv desprinderea cojii
 minimalizarea timpilor de odihnă
 obţinerea unei umidităţi optime constante a bobului înainte de măcinare

 intrare grâu
transmitere umiditate


MYFD

măsurare
apă
MOZG

alimentare
apă
 curgere grâu
 admisie apă

MOZL

Utilajele mentionate sunt de la firma Buhler. Informatii suplimentare gasiti pe site-ul firmei
https://www.buhlergroup.com/content/buhlergroup/global/en/industries/Wheat-and-grain.html