Amidon 3

CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII PRIVIND AMIDONUL
1.1. Generalităţi
Amidonul este o substanţă organică un polizaharid de rezervă,specific organismelor vegetale,care se
găseşte atât în ţesuturile fotosintetice,cât şi în majoritatea ţesuturile de rezervă(seminţele,fructele şi tuberculii
plantelor).Funcţia amidonului în plante este aceea a unui compus de rezervă energetică,necesară păstrării
vitalităţii seminţelor în timpul depozitării şi este utilizat la germinare,până la dezvoltarea frunzelor care,prin
fotosinte- ză,pot ulterior sintetiza zaharuri simple.Pentru îndeplinirea acestei functii,planta îşi sintetizează
amidonul sub formă de granule.
Granula de amidon este considerată o entitate compusă din straturi concentrice denumite striuri(inele
de creştere).În prezent ,pe plan mondial,se extrag 25 milioane tone de amidon din diverse materii prime
amilacee:porumb,grâu,cartofi,tapioca,manioc,mazăre,orez,etc.Din cele 25 milioane tone amidon se produc
circa 12-13 milioane tone de produse obţinute prin transformarea biotehnologică a amidonului,cum ar fi:
-maltodextrine
-siropuri de glucoză
-siropuri de dextroză
-siropuri de maltoză
-izosiropuri
Dezvoltarea produselor biotehnologice de valorificare a amidonului s-a putut face numai în urma
obţinerii unor preparate enzimatice care permit o transformare eficientă a acestora.
Rafinarea porumbului a început în S.U.A.În timpul Războiului civil, odată cu dezvoltarea proceselor
de hidroliză a amidonului din porumb.Până în acel moment principalele surse de amidon au fost grâul şi
cartofii.Până în anul 1857 industria amidonului s-a dezvoltat foarte mult în S.U.A.
Amidonul era singurul produs al rafinării porumbului.Urmatorul mare eveniment înndustria rafinării
a fost producerea dextrozei din amidon de porumb în anul 1866. Această aplicaţie industrială cât şi
dezvoltările ulte - rioare ale chimiei zaharurilor a reprezentat punctul maxim de dezvoltare a industriei
amidonului.
Alte dezvoltări ale acestui produs în industria îndulcitorilor din porumb a avut loc în 1882, odată cu
prima producţie de zahăr rafinat din porumb.
Tehnologia siropului din porumb a avansat foarte mult odată cu introducerea pe piaţă a produselor
obţinute prin hidroliză enzimatică. În 1921 a apărut dextroza cristalină hidratată utilizată la prepararea
produselor de conversie joasă ca de exemplu maltodextrina şi siropurile cu densitate joasă.
Purificarea şi cristalizarea dextrozei a fost deosebit de importantă deoarece îndulcitorii din porumb
intrau în competiţie pe piaţă. Dezvoltările următoare au implicat izomerizarea dextrozei în fructoză,catalizată
enzimatic.
În urma acestei conversii s-au obţinut mai multe tipuri de siropuri .Dezvoltarea diferitelor tipuri de
siropuri din porumb,maltodextrine şi sirop de porumb îmbogăţit în fructoză obţinut din amidon de porumb
care poate fi considerată una dintre cele mai mari dezvoltări în industria zaharurilor. Descoperirea uşurinţei
de a realiza hidroliza amidonului din porumb la glucoză,în anul1970, a condus la modificarea industriei
alimentare, aceasta devenind un produs important pe piaţă.
Amidonul este procesat şi rafinat din porumb,utilizând o serie de procese de hidratare ,cernere,măcinare
pentru o bună separare a amidonului de celelalte părţi componente ale miezului de porumb.Alte dezvoltări
ale acestui produs în industria îndulcitorilor din porumb a avut loc în 1882, odată cu prima producţie de
zahăr rafinat din porumb.Tehnologia siropului din porumb a avansat foarte mult odată cu introducerea pe
piaţă a produselor obţinute prin hidroliză enzimatică.În1921 a apărut dextroza cristalină hidratată utilizată la
prepararea produselor de conversie joasă ca de exemplu maltodextrina şi siropurile cu densitate joasă.
Purificarea şi cristalizarea dextrozei a fost deosebit de importantă, deoarce îndulcitorii din porumb intrau în
competiţie pe piaţă. Dezvoltările următoare au implicat izomerizareadextrozeiînfructoză,catalizatăenzimatic.
În urma acestei conversii s-au obţinut mai multe tipuri de siropuri.
Dezvoltarea diferitelor tipuri de siropuri din porumb, maltodextrine şi sirop de porumb îmbogăţit în
fructoză din amidon din porumb poate fi considerată una dintre cele mai mari dezvoltări în industria zaharu-
rilor.
Descoperirea uşurinţei de a realiza hidroliza amidonului din porumb la glucoză, în anul 1970 a condus la
modificarea industriei alimentare, acesta devenind un produs important pe piaţă.
Amidonul este procesat şi rafinat din porumb, utilizând o serie de procese de hidratare, cernere,
7
măcinare pentru o bună separare a amidonului de celelalte părţi componente ale miezului de porumb,
rezultând coproduse care sunt utilizabile în hrana animalelor.
Amidonul este hidrolizat utilizând procese catalizate acide,acid-enzimă sau enzimă-enzimă.
Prima enzimă termostabilă este α-amilază care produce 10-20% glucoză.
Viitoarele utilizări ale gluco-amilazei vor produce mai multă glucoză:93-96%.Produsele finale de sirop vor
conţine:maltodextrine,maltoză,glucoză,fructoză.Din punct de vedere al compoziţiei chimice ,amidonul este
un homopolimer al D- glucozei,înconformaţia sa cea mai stabilă (C1),cu grupările OH din poziţiile
C2,C3,C4 şi C6 în poziţie ecuatorială.Unităţile de D-glucoză sunt legate între ele,în principal,prin legături α-
(1,4)glucozidice (95-96)şi prin legături α-(1,6)glucozidice în proporţie de 4-5%.
Legătura α-(1,4)glucozidică este o legatură axial- ecuatorială,cu un unghi ascuţit,ceea ce permite lanţul lini-
ar de αglucan să se plieze şi să se răsucească..Astfel,în stare solidă,lanţurile liniare au forma unui resort com-
primat,helix, cu 6 unităţi glucozil/spiră.Fiecare moleculă(lanţ de αglucan) prezintă la extremitatea sa în pozi-
ţia C1 o funcţie pseudoaldehică reducătoare.
De fapt,amidonul este un amestec de doi polimeri cu structuri primare diferite:
-amiloza cu o structură liniară
-amilopectina cu o structură ramificată.
În funcţie de tipul de amidon,proporţiile în care se găsesc amiloza şi amilopectina diferă astfel:
-pentru amidonul comun,amiloza se găseşte în proporţie de 25-28%, iar amilopectina se găseşte în proporţie
de 72-75%.
-pentru amidonul ceros,amilopectina este în proporţie de până la 99%.
1.2. Compoziţia chimică a amidonului

Amidonul granular,purificat,conţine şi oserie de componente minore cum ar fi de exemplu: proteine,
lipide, substanţe minerale care , deşi sunt în proporţie mică (aproximativ 1%), pot influienţa comportarea
amidonului în timpul proceselor de transformare, precum şi calitatea produselor finale (tabel 1.1).
Tabelul 1.1
Compoziţia chimică a amidonului
AMIDON AMILOZĂ, % LIPIDE, % PROTEINE, % CENUŞĂ, % FOSFOR, %
Porumb normal 28 0,65 0,30 0,10 0,015
Porumb ceros 1 0,23 0,10 0,10 0,003
Porumb bogat 65-70 1,11 0,50 0,20 0,03
în amiloză
Grâu 25-28 0,24 0,33 0,30 0,05
Cartofi 19-22 0,09 0,05 0,30 0,04
Amiloza este un polimer liniar format prin legarea α-(1-4) glicozidic a glucozei.(figura 1.1)
Figura 1.1
Totuşi, în cazul unor molecule de amiloză cu masă moleculară mare ,s-a observat şi existenţa unui număr re-
dus de legături α-(1-6) glucozidice , (legături de ramificare).
Datorită caracterului ei liniar amiloza formează complexe cu molecule hidrofobe(iod,catene de hidrocarburi,
acizi graşi),această propietate bazându-se pe capacitatea lanţurilor liniare de amiloză de a forma o structură
elicoidală tip helix,cu înfăşurare spre stânga,cu 6 unităţi glucozil/spiră,toate având configuraţie C1.Reacţia
de complexare cu iod stă la baza caracterizării analitice a amidonului,precum şi a gradului de hidroliză a
acestuia,culoarea compexului format între lanţurile liniare şi iod fiind influienţată de lungimea lanţului.
Astfel , lanţurile cu GP=9-12(grad de polimerizare)formează complexe de culoare galben-brun până la brun,
cei cu un grad de polimerizare GP=12-15 complexe de culoare de la brun la roşu,iar cei cu un grad de poli-
merizare peste 15 se colorează în violet până la albastru.
8
Amilopectina este componentul ramificat al amidonului format din resturi de α-D-glucopiranoză cuplate,în
principal,prin legături α-(1-4) şi legături de ramificare α-(1-6) în proporţie de 5-6 %. (figura 1.2)
Figura 1.2
Modelul stabilit pentru amilopectină de French şi Kainuma(1972),de Robin în 1975,prezintă amilopectina ca

fiind compusă dintr-un ansamblu de ciorchine (cluster) formate din lanţuri liniare scurte(tip A),care sunt le-
gate între ele prin lanţuri lungi (tipB).Astfel,au fost puse în evidenţă trei tipuri de lanţuri (figura 1.3)
Figura 1.3
-lanţuri scurte(tip A),cu grad de polimerizare GP=15 - 20 care se asociază în structuri tip “ciorchine”
-lanţuri lungi (tip B),cu grad de polimerizare GP= 40 - 45
-lanţuri de tip (C ), care conţine gruparea reducătoare.
Prezenţa legăturilor de ramificare şi distribuţia acestora în cadrul moleculei,cu obţinerea modelului
anterior,influienţează propietăţile amilopectinei,astfel (tabe):
 grad de β – amiloză scăzut (55-60%)şi relativ constant,indiferent de specia botanică de amilopectină;
 capacitate redusă de legare iodului(afinitatea iodului) de până la 1%, iar λ maxim de aproximativ
550nm, iodul fiind legat de lanţurile scurte liniare.
Tabelul 1.2
Proprietăţile componentelor amidonului
Propietăţi Amiloză Amilopectină
Structură generală Liniară Ramificată
Tip de legături α-(1,4) α-(1,4) şi α-(1,6)
Lungimea medie a lanţului -10³ 20-25
Grad de polimerizare -10³ 10000-100000
Culoarea complexului format cu Albastru (650nm) Brun-roşcat(550nm)
iodul
Valoarea albastră 1,4 0,05
Stabilitatea în soluţii apoase Retrogradează uşor Stabilă
Conversia la maltoză:
-cu β-amilază -100% 55-60%
-cu dextrinază limită şiβ-amilază -100% 100%
Capacitate de complexare Mare Mică
În urma testelor de laborator s-a observat,în cazul amidonului negelatinizat,existenţa unor zone cristaline
,care se datorează asocierii lanţurilor liniare,în principal a celor scurte de tip (A) ale amilopectinei,cu forma-
ea unor microstructuri cu caracter cristalin.Acest model poate explica atât alternanţa zonelor amorfe cu cele
cristaline din amidonul nativ,cât şi prezenţa microzonelor cristaline obervabile la microscop.
9
1.3. Microstructura
Amiloza şi amilopectina sunt dispuse radial în interiorul granulei de amidon,fiind organizate separat
sau “co-cristalizate”.
Granulele native de amidon prezintă susceptibilitate redusă la acţiunea enzimelor hidrolitice,acest
lucru fiind pus pe seama existenţei unor zone rezistente,considerate cristaline.Între aceste zone cristaline se
găsesc zone amorfe,cu susceptibilitate ridicată la acţiunea hidrolazelor.
În concluzie, granulele de amidon trebuie considerate ca fiind o matrice amorfă în care se găsesc presărate
zone cristaline rezistente.
Dispunerea neorientată a structurilor microcristaline în granula de amidon
Zonele cristaline au fost separate prin tratamente slab acide pentru a putea fi studiate.
Astfel,s-a ajuns la con-cluzia că zonele cristaline ale amilopectinei,cu gradul de polimerizare cuprins
între 15-20, periodicitatea cristalelor(50Å) datorându-se legăturilor de ramificare α-(1,6) glucozidice.
Din punct de vedere al tipului de cristalizare,amidonurile se clasifică astfel (figura 1.4 ):
-amidon de tip A ,caracteristic amidonului cerealier
-amidon de tip B ,caracteristic amidonului din tuberculi de cartofi,amidonului cerealier bogat în
amiloză (cu mai mult de 40% amiloză),amidonurilor retrograde;
-amidon de tip C , caracteristic amidonurilor leguminoase care corespund unui amestec de structuri
de tip A şi de tip B.
Figura 1.4
1.4. Solubilizarea amidonului

La temperatura camerei şi pentru un ph cuprins între 3-10,granulele de amidon sunt insolubile.
Această propietate este pusă pe seama organizării interne a granulelor de amidon nativ, în ciuda faptului că
amidonul este o moleculă puternic hidroxilată şi deci, hidrofilă.
Granulele native de amidon,deşi sunt insolubile în apă rece,se umflă uşor devenind parţial hidratate.
Pentru a mării accesibilitatea enzimelor în vederea realizării atacului enzimatic,este necesară solu-
bilizarea amidonului.Acest lucru se realizează printr-un tratament hidrotermic al granulelor de amidon.
Prin încălzire la temperaturi de peste 60°C, în exces de apă, are loc distrugerea ireversibilă a
granulei de amidon, transformare care poartă numele de gelatinizare. În urma unui astfel de tratament
hidrotermic, granula de amidon trece prin trei stadii:
-granulă umflată;
-granulă gelatinizată;
-granulă solubilizată
Granulele de amidon, în funcţie de tipul de cristalizare pe care îl prezintă, se comportă diferit la
gelatinizare.
Astfel,amidonurile cerealiere de tip A prezintă două etape distincte de umflare şi solubilizare,în timp
ce în cazul amidonurilor de tip B ,umflarea şi solubilizarea au loc concomitent.
Aceste transformări au loc în momentul în care se atinge o temperatură critică numită temperatură de
gelatinizare,care este caracteristică diferitelor tipuri de amidon,dar de obicei este cuprinsă între 60° şi 80° C.
În momentul atingerii temperaturii de gelatinizare,granula de amidon se umflă tangenţial şi
simultan, îşi pierde birefringenţa şi cristalinitatea,datorită ruperii legăturilor de hidrogen.
La creşterea în continuare a temperaturii, peste temperatura de gelatinizare, legăturile de hidrogen se
rup în continuare, moleculele de apă se ataşează de grupările OH eliberate şi granula continuă să se umfle.
1
Tabelul 1.3
Transformările suferite de granula de amidon la gelatinizare
UMFLARE DISPERSARE
GELATINIZARE RETROGRADARE
GELIFICARE
SORBTIE
-20 50...60 80 100 60 -20
Ca rezultat direct al umflării, are loc o creştere a solubilităţii,transparenţei pastei şi vâscozităţii

amidonului.Astfel, fracţiunile amidonului,care devin complet hidratate,se separă din reţeaua micelară şi
difuzează în mediu apos.S-a observat în urma experimentelor de laborator că moleculele de amiloză,
preferenţial cele scurte,sunt solubilizate şi eliberate din granula de amidon.
Comportarea la gelatinizare (temperatura de gelatinizare,capacitatea de umflare şi solubilitatea
amidonului) este caracteristică diferitelor tipuri de amidonuri (tabel 1.4).
Tabelul 1.4
Proprietăţile fizico-chimice ale unor amidonuri
Tipul de amidon Capacitatea de Solubilitatea (95°C) Temperatura de
umflare (95°C) gelatinizare,°C
Porumb:
-normal -24 -25 -62...80
-ceros -64 -23 -63...74
-amilozic -6 -12 -85...87
Orz - - 56...62
Orez 19 - 61...80
Secară - - 57...80
Grâu 21 41 53...72
Sorg 22 22 68...78
Ovăz - - 56...62
Cartofi 1000 82 56...69
Tapioca 71 48 52...64
Prin gelatinizarea granulelor de amidon se obţine o pastă sau in clei de amidon, care reprezintă un
amestec compus din granule umflate, fragmente de granule, microgeluri şi o fracţie macromoleculară
solubilă formată, în principal, din molecule de amiloză scurte.
Prin răcirea pastelor de amidon au loc reorganizări ale amilozei şi amilopectinei; o serie de tranziţii
de fază ce conduc, în final, la formarea unor stucturi cristaline rezistente la atacul enzimatic.
Această transformare poartă numele de retrogradarea amidonului şi începe la temperaturi mai mici
de 60°C, viteza de retrogradare fiind mult mai mare în cazul amilozei decât al amilopectinei.
1.5. Materii prime pentru obţinerea amidonului
1.5.1. Introducere
İndustria alimentară prezintă o serie de particularităţi faţă de alte ramuri industriale,legate atât de
natura materiilor prime prelucrate cât şi a produselor finite obţinute. Prin materie primă se întelege acel
material care supus unui proces tehnologic specific,se transformă în produs finit sau semifabricat. Materiile
prime sunt în general de natură biologică, perisabile şi degradabile, ceea ce impune o păstrare, condiţionare
11
şi o prelucrare atentă.
În industria alimentară majoritatea materiilor prime prezintă caracteristici fizice,chimice şi bichimice
neomogene,ceea ce impune o continuă modificare a parametrilor de producţie.Cerealele sunt reprezentate de
seminţele plantelor din familia gramineelor.
Materia primă folosită în România pentru obţinerea amidonului sunt cartoful, respectiv porumbul.
1.5.2. Porumbul
Soiuri de porumb utilizate la procesarea amidonului: zea mays, zea mexicana, zea perennis.
Calitatea porumbului este definite de: caracteristici fizice; compoziţia chimică; propietăţi tehnologice;
comportarea în timpul păstrării.
Caracteristicile fizico-chimice ale porumbului
- înveliş 5-11%
- endosperm 81-84%
- embrion 8-14%
- masă hectolitrică 78-82 Kg/hl
- greutatea 1000 boabe masă exprimată în grame 80-250 grame
- masă specifică
Compoziţia chimică
Compoziţia chimică depinde de soiul porumbului prelucrat, de umiditatea porumbului la recoltare,
gradul de umplere al bobului care este funcţie de: umiditatea şi compoziţia solului; cantitatea şi calitatea
îngrăşămintelor folosite; climă.
Limitele în care variază principalii componenţi chimici ai bobului de porumb.
Umiditatea porumbului este cuprinsă între 13-17% şi nu trebuie să depăşească valoarea maximă,
deoarece pot apărea,în timpul conservării o serie de procese biochimice legate de accelerarea respiraţiei
urmate de procese enzimatice complexe, care în final pot conduce la alterarea bobului.
Glucidele - constituie componentul cel mai însemnat al cerealelor din care amidonul se găseşte în
proporţia cea mai mare. Glucidele solubile în apă sunt : dextrinele, maltoza, glucoză, fructoză.
Celuloza - se găseşte în proporţie însemnată în stratul aleuronic şi pericarp.
Amidonul - formează cea mai mare parte a bobului. Endospermul esteformat din celule mari
poliedrice cu pereţi subţiri,pline de granule de ami don,înconjurate de substanţe proteice. Granulele de
amidon pot avea diferite mărimi iar ca formă pot fi sferice sau lenticulare. Aspectul făinos al boabelor în
secţiune se datorează prezenţei granulelor mai mici de amidon în spaţiile dintre granulele mai mari de
amidon. Amidonul este alcătuit din: amiloză - 20-30% şi amylopectină - 70-80%, ambele găsindu-se
repartizate uniform în întreaga granulă. Cele două componente se deosebesc prin propietăţile fizico-chimice.
Amiloza are o structurăliniară alcătuită din 250-2100 resturi de D-glucozălegate 1-4 α glicozidice,
masa moleculară este egală cu 10000-340000. Cu soluţie de iod dă culoare albastru închis,este un polixexan
curat. Se dizolvă bine în apă şi nu formează gel.
Amylopectina este alcătuită din resturi D-glucoză legate 1-4;1-6 glicozidice are o structură
ramificată iar masa moleculară este egală cu câteva milioane iar cu soluţie de iod se colorează în albastru
violet,formează solu-ţii apoase în mediu coloidal. Amylopectina se îmbină limitat în apă rece şi nelimitat în
apă caldă rezultând soluţii vâscoase iar la răcire rezultă un gel. Conţine cantităţi mici de acid fosforic şi acizi
graşi prin legături esterice.
1.5.2.1. Substanţe proteice
Substanţe proteice se împart în două categorii:
- substanţe proteice generatoare de gluten;
- substanţe proteice negeneratoare de gluten.
Principalele clase de proteine:
- albumine se găsesc ca proteine de rezervă în bob,
- globuline se găsesc în cantităţi mici şi sunt concetrate în embrion,
- prolaminele,se găsesc în endosperm împreună cu gluteinele,la porumb se numeşte zeină.
- gluteinele,reprezintă o grupă de substanţe proteice generatoare de gluten.
- lipidele, se găsesc acumulate în procent mare în embrion şi stratul aleuronic situat în afara
endospermului în procent de 1,6-5%
1.5.2.2. Substanţe minerale
Se găsesc în tot bobul,fiind repartizate diferit,un procent mai mic se găseşte în endosperm şi maxim
în germene şi stratul aleuronic. În bobul de cereală se mai găseşte şi un complex enzimatic, format din
amilaze, fosfataze şi lipaze. Amilazele sunt poliglicozidaze ce catalizează scindarea hidrolitică a legaturilor
1-4α glicozidice din macromolecula amidonului. Fosfatazele catalizează şcindarea hidrolitică a esterului
1
fosforic cu formare de alcool şi acid fosforic. Sunt prezente în proporţie de 1,2-2,5%.
1.5.2.3. Pigmenţii
Caroten şi xantofilă sunt cei mai importanţi pigmenţi. Carotenoidele din boabele de porumb, care
dau culoarea gălbuie la bobul de porumb, sunt: - zeoxantină; - criptoxantină.
1.5.3. Cartoful
Circa 3%din producţia mondială de cartofi se foloseşte pentru fabricarea amidonului (circa 2
milioane tone pe an). Amidonul se foloseşte nu numai pentru fabricarea produselor alimentare,dar şi pentru
industria hârtiei şi cea a textilelor,pentru fabricarea adezivilor şi pentru recuperarea uleiurilor minerale brute.
În industria amidonului se foloseşte ca materie primă mai multe soiuri de cartofi care conţin cel puţin
17% amidon. Dintre amidonurile alimentare folosite în mod curent,amidonul de cartofi are particule de
dimensiuni mari (5-100 microni). Faţă de celelalte amidonuri din cereale,amidonul din cartofi are un
conţinut foarte mic de lipide şi glucide, transformându-se în gel la temperaturi mult mai mici. Tuberculii de
cartofi sunt organe suculente,cu un conţinut mediu de 25% substanţă uscată şi 75% apă. În substanţa uscată
predomină amidonul, urmat de proteine şi săruri minerale. Raportate la substanţa uscată, substanţele
extractive neazotate reprezintă 72,5-79,15% (după Sluşanschi) şi 61,0-79,89% (după Schick), compoziţia
chimică a soiurilor de cartof cultivate în România este apropiată celor cultivate în alte ţări.
Amidonul din cartofi este constituit din amiloză 15-25% şi amilopectină 75-85%.
Amilopectina asigură o mai bună consistenţă cartofului la fierbere. Conţinutul tuberculilor în amidon
este influienţat de factori interni(soi) şi factori externi(climă,sol,tehnologie de cultivare). Soiurile timpuri au
un conţinut mai redus de amidon,ca şi cele cultivate în condiţii de umiditate abundentă şi nebulozitate mare.
Soiurile tardive au un conţinut mai ridicat în amidon , pretându-se la industrializare.
Conţinutul în proteină brută este în medie de 2% din substanţa uscată.
Compoziţia chimică a cartofului: - apă-63,2-66%;- substanţă uscată-12,0-33,9; - substanţe extractive
neazotate -8,7; - proteină brută -0,8; - grăsimi brute -0,04-1,0; - celuloză -0,2; - cenuşă -0,2.
Cartoful este şi o sursă de vitamine din gama B-urilor: B1,B6 apoi vitamina C; PP şi ele mente
minerale precum: potasiu, fosfor,sodiu,calciu,fier. Pentru prelucrări industriale, cele mai indicate sunt
soiurile cu peste 18% amidon,din diferite grupe de precocitate,pentru a permite eşalonarea procesului de
fabricaţie, rezistenţă la mană,la bolile de putrezire şi la păstrare.
Concluzie:
Cartofii sunt alimente foarte nutrive. Sub formă deshidratată îşi găsesc nu-meroase aplicaţii în
produsele de panificaţie care pot modifica textura produsului de panificaţie în care sunt introduşi.
Amidoanele nu numai că îşi găsesc aplicaţii pe scară largă în industria alimentară, ele folosindu-se
fie ca atare ,fie sub formă modificată şi pregela tinizată.În ceea priveşte propietăţile fizice ale cartofilor,
importanţă pentru tehnologia de păstrare prezintă temperatura de îngheţ (-1,7°C), căldura specifică este 0,88
şi elasticitatea. Elasticitatea este propietatea tuberculilor de a reveni la forma iniţială după ce au fost supuşi
unei forţe de compresiune în timpul depozitării acestora.
1
CAPITOLUL II
CONSIDERAŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A AMIDONULUI
2.1. Recepţia materiei prime

PORUMB
RECEPŢİE CALITATİVĂ .RECEPŢİE CANTITATİVĂ
2.1.1. Receptie cantitativa
Porumbul ajuns la porţile unităţii în vehicule auto sunt dirijate spre cân-tarul automat unde are loc
câtarirea maşinii cu porumb care reprezintă brutul , după golire se cântăreşte din nou maşina valoarea afiştă o
reprezin tă tara autovehiculului.Diferenţa dintre brut şi tară reprezintă netul adică cantitatea de porumb care
se însilozează sau care se introduce la înmuiere.
Înainte de cântărire se face o eşantionare a maşinii.Proba prelevată se analizează înainte de a se
descărca maşina.
După care autovehiculul este dirijat spre buncărul auto , loc unde are loc descărcarea Buncărul auto are o
capacitate de 15 tone, de aici porumbul este dirijat pentru cele două variante de însilozare cu sau fără uscare
2.1.2 Recepţia calitativă a porumbului
Analiza porumbului se face după STAS-ul de porumb 608/60 care prevede următoarele:
- prezentul standard se referă la porumbul boabe pentru scopuri industriale.
Porumbul se împarte în două zone calitative:
I.Calitatea aIa;porumb folosit la fabricarea amidonului,dextrinei,glucozei.
II.Calitatea aIIa;folosit la fabricarea spirtului
La calitatea aIa se admit următoarele procente maxime de umiditate :
-până la 31İanuarie maxim21%
-de la 1 Februarie-30Aprilie maxim 18%
-1Mai -15Iunie 16%
2.1.3. Corpuri străine
Definiţie:
Se consideră:
Corpuri negre:
-tot ce trece la cernere prin ciurul de tablă nr.2 STAS 1078/73
Corpuri inerte-minerale(pământ,nisip,pietriş)
-organice(părţi de tulpini,frunze)
-seminţe de alte plante
La calitatea aIa:boabele de porumb putrezite, mucegăite, încinse, atacate de boli, dacă prezintă semne
de alterare a endospemului sau a embrionului , boabe încolţite cu plantulă ieşită sau cu învelişul deformat şi
culoarea schimbată, iar la calitatea aIIa numai boabele putrezite.
- boabele de porumb arse sau carbonizate numai ce depăşeşte 1%
Corpuri albe
Se consideră corpuri albe:
-boabele sparte(mai mici de jumătatea bobului numai ce depăşeşte 3%)
-nedezvoltate-mai mici de jumătatea bobului normal.
-uşor vătămate de boli criptogramice netrecute la corpuri negre,vatămate în uscătorii.
-pătate,numai ce depăşeşte 2% la calitatea aIa
1
2.1.4. Însilozarea porumbului în celulele S11și S12 fără uscare.
Porumbul de la buncărul auto este preluat de un şnec transportor care are rolul de a duce porumbul până
la piciorul elevatorului, care are rolul de a aduce pormbul pâna la tarar . Tararul are rolul de a separa
impurităţile de porumb.Porumbul curat ajunge în celula cu capacitate de 125 tone.Din celulă porumbul este
preluat de şnecul transportor care transportă porumbul până la piciorul elevatorului care are rolul de aridica
porumbul până la un alt transportor de unde este preluat de transportorul cu racleti apoi la un transportator
cu racleti , elevator ul care are rolul de a urca porumbul până la transportorul cu dublu sens care are rolul
de a transporta porumbul spre S11 sau S12 cu o capacitate de 4000tone.Spărtura de porumb rezultată la tarar
este preluată de un transportor de unde este evacuată pentru a fi comercializată ca subprodus.Pleava şi praful
sunt introduse în tarâţe la uscare pentru comercializare.
2.15. ÎNSILOZAREA PORUMBULUI ÎN CELULELE S11,S12

BUNCAR AUTO
SNEC TRANSPORTATOR
ELEVATOR
TARAR
CELULA 109 A
SNEC
ELEVATOR
TRANSPORTATOR
TRANSPORTATOR CU
RACLETI
ELEVATOR
TRANSPORTATOR
CU DUBLU SENS
S11-S12
1
2.1.6. Însilozarea porumbului în silozul cu 6 celule mari şi 4 celule mici.
De la buncărul auto cu ajutorul şnecul transportator , porumbul este adus la piciorul elevatorului
porumbul ajunge la tarar unde are loc separarea porumbului de corpuri străine şi spărtură, pe baza diferenţei
de greutate.
De aici porumbul este adus în celula de stocaj, la baza celulei este un şnec transportator care aduce
porumbul la baza elevatorului care transportă porumbul până la un alt transportator, de unde porumbul este
introdus în celule.Celulele sunt numerotate astfel:
-109B;109C;109D;109E;109F cu capacitatea de 125 tone
-117a;117b;117c;117d cu capacitate de 37 tone
Din celulă, porumbul este preluat de şnecul transportator apoi la un elevator de unde porumbul este
adus la balanţă, care are drept scop cântărirea porumbului ce păraseşte secţia siloz şi ajunge în zona secţiei
înmuiere a porumbului .În perioada când se recepţionează porumb cu umiditate ridicată, adică peste 19%,
porumbul se usucă în utilaje speciale numite uscătoar de cereale.
Sistemul de recirculare a aerului cald are rolul de a proteja bobul de porumb.
Aerul cald cu temperatura de 25-35°C absorbit de la baza zonei de uscare şi din zona de răcire poate fi
redirijat nu numai catre arzător, dar o parte sau în totalitate acest aer poate fi recirculat şi către baza zonei de
uscare.
Acest aer , amestecat cu aerul fierbinte care vine de la generatorul de căldură realizează intermedierea
dintre zona de uscare cu aer fierbinte şi zona de răcire cu aer rece.Astfel sunt protejate boabele de porumb de
efectul diferenţei bruşte de temperatură şi de uscare peste limită, efect ce generează răcoarirea bobului de
porumb.
Dacă întrega cantitate de aer este redirecţonată către arzător, se obţine modul de funcţionare la
capacitate maximă.Aerul cald de uscare circulă printre boabe de jos în sus şi de sus în jos. Toată suprafaţa
boabelor este în contact permanent cu aerul de uscare.Este obţinută o omogenitate de uscare mai bună,
randament de evaporare optim iar calitatea produsul uscat este menţinută în parametrii constanţi.
2.1.7 Schemă tehnologică pentru însilozarea porumbului în siloz
BUNCAR AUTO
SNEC TRANSPORTATOR
ELEVATOR
TARAR
CELULA 109A
SNEC TRANSPORTATOR
ELEVATOR
TRANSPORTATOR
CELULE -6 CELULE MARI +4 CELULE MICI
1
2.18. Înmuierea porumbului.
Sector de aplicare :
Secţia înmuiere compusă din 10 bazine , numerotate de la 208A LA 208K fiecare bazin având câte o
pompă de recirculare a soluţiei care asigură fie o recirculare proprie fie o recirculare în contracurent.Fiecare
bazin este prevăzut cu un sistem de alimentare cu porumb şi un sistem de racorduri prin care se introduce
soluţia de sulf și un sistem de automatizare pe traseul agentului de îcălzire a soluţiei adică , abur asigurat de
punctul termic aflat în incinta unității
Principiu
Înmuierea porumbului în condiţii de temperatură şi în prezenţa soluţiei de sulf.
2.1.9 . Scopul înmuierii
Este acela de a hidrata bobul de porumb, disociera reţelei proteice şi eliminarea constituienţilor solubili.
Are loc o umflare abobului de porumb în prezenţa soluţiei de sulf, soluţia pătrunde prin membrana
exterioară în bob.Anhidrida sulfuroasă rupe legăturile şi reorganizează reţeaua proteică din jurul granulei de
amidon.
Concomitent cu aceasta are loc şi dizolvarea parţială a elementelor de legatură din substanţele
proteice.Mai apoi are loc dezagregarea legăturilor dintre substanţele celulozice, germeni şi endosperm,
ameliorarea condiţiilor de trecere în soluţie a substanţelor care se dizolvă în apa cu sulf.
Porumbul după ce a suferit operaţia de precurăţire şi curăţare în siloz este trimis în fabricaţie pentru a fi
supus operaţiei de înmuiere. Înmuierea porumbului se face în mediu slab acid H2SO3, cu recirculare
continuă a apelor în contracurent cu porumbul şi la o temperatură constantă cuprinsă între 48-52°C
Pentru a realiza o înmuiere corespunzătoare este necesar să se folosească o soluţie de sulf cu o concentraţie
de 0,18-0,25%.Sulful se obţine prin arderea în prezenţa aerului a batoanelor de sulf după care gazul rezultat
este captat în apă obţinându-se anhidrida sulfuroasă.Soluţia de sulf este introdusă în bazin, mai întâi se face
un con cu soluţie în bazin asta pentru a proteja bazinul după care se introduce restul de porumb şi se
porneşte sistemul de încălzire al bazinului.Temperatura optimă de lucru este de 48-52.
Depăşirea limitei superioare a tmperaturii are un rol negativ, deoarece poate provoca coagularea
proteinelor pe granula de amidon . İmpropriu numit are loc o opărire a porumbului .Temperaturi mai mici de
48°C conduc la îngreunarea procesului de difuzie.Transvazarea şi recircularea seface în aşa fel ca apa cu
conţinut de substanţă uscată cât mai mare şi cu conţinut de SO2 scăzut să ia contact cu porumbul cel mai
proaspăt în scopul începerii procesului de înmuiere a porumbului şi creşterea concentraţiea a apelor de
înmuiere.
După recircularea în toate bazinele cu porumb supuse înmuierii, apele de înmuiere ajung la o
concentraţie de 6-10 °Bx,după care aceste ape se concentrează în instalaţii speciale de concentrare numite
instalaţii tip Wiegant.
Apele de înmuiere sunt bogate în microelemente valoroase pentru mediul de dezvoltare a unor
mucegaiuri din grupa Streptomyces serofaciens, pentru penicilină, biomicină,streptomicină şi pentru drojdii
de tipul Candidatropicalis, produsul concentrat este utilizat cu succes în industria antibioticelor.
Concentrate sub vid aceste ape li se măreşte gradul de conservabilite,concentrate până la 50° Bx fără a
depăşi 70°C, în prima treaptă şi de 50°C în treapta a doua.Produsul rezultat este un lichid vâscos de culoare
maronie cu o substanţă uscată la50°Bx.Se folosesc la antibiotice pe scară largă la pregătirea furajelor pentru
animale , datorită valorii nutritive ridicate raportată la substanţa uscată este apropiat de cea a porumbului.
Urmarea absorţiei de apă în procesul de înmuiere, bobul de porumb va ajunge la umidităţii cuprinse
între40-46%.Determinarea gradului de înmuiere se face în laborator prin determinarea umidităţii. După
terminarea procesului de înmuiere , porumbul înmuiat se goleşte printr-un şibăr într-o conductă înclinată ce
deserveşte cinci bazine.
Transportul porumbului înmuiat la măcinare se face cu apă de transport la o temperatura de 40-50 °C
Astfel porumbul înmuiat este pregătit pentru măcinare .La temperaturi de 48-52°C se creează condiţii
optime pentru dezvoltarea bacteriilor care produc acidul lactic, dacă nu se respectă condiţiile de tem peratură
pot apărea şi alte fermentaţiii nedorite cum ar fi fermentaţia butirică.
Parametrii optimi de lucru pentru secţia înmuiere:
-concentraţia soluţiei de sulf 0,25-0,30%,
-temperaturi bazine cu porumb şi soluţie 48-52°C
-temperatură apă de transport 40-50°C
1
2.10. Ccncluzie
La înmuiere se realizează următoarele obiective de bază:
- dezagregarea legaturilor dintre membrana celulozică, germene şi endosperm.Prin aceasta se creează
condiţii pentru eliberarea mai uşoară a granulelor de amidon.
-umflarea şi dezvoltarea parţială a elementelor de “cimentare”din proteină care reţin intens
amidonul în celulele endospermului.
-trecerea parţială în soluţie a substanţelor solubile.
-frânarea şi inhibarea proceselor nedorite şi anume fermentaţia butirică, singura fermentaţie admisă
este cea lactică.
Procesul de înmuiere este condiţionat de o serie de factori dintre care cei mai importanţi sunt:
-concentraţia soluţiei de SO2 de 0,25-0,35%
Gradul de înmuiere creşte proporţional cu concentraţia soluţiei de SO2,până la limita de 0,15% aceasta
influienţează nefavorabil procesul de difuzie.
Mărirea concentraţiei de SO2 până la 0,18% contribuie la creşterea cantităţii de substanţă uscată şi a
proteinelor în extract.Depăşirea acestei limite accelerează procesul de solubizare însă îngreunează difuzarea
din interior în exterior.
Regimul de temperatură este de 48-52°C
Depăşirea limitei superioare intensifică fenomenul de degradare a proteinelor care devin insolubile şi se
fixează pe granula de amidon şi o impurifică slăbind sau chiar anihilează fermentaţia lactică.La temperaturi
mai reduse nu au loc fenomenele de degradare a proteinelor însă scade intensitatea procesului de difuzie şi
ca urmare nivelul calitativ al porumbului înmuiat şi al apelor de înmuiere, fermentaţia lactică nu mai are loc.
Fermentaţia lactică este un proces biologic din care rezultă ca produs principal acidul lactic şi este produsă
de bacterii,dar şi de drojdii.
În afara desfacerii pereţilor celulozici,soluţia de SO2,asigură şi o sterilizare a mediului , oprind
dezvoltare fermentaţiilor dăunătoare în special celei butilice,favorizând în acelaşi timp apariţia unei
microflore lactice dorite.
În vederea favorizării acestui regim se face un control riguros al parametrilor de lucru, observându-se
atent fluxul de recirculare cât şi temperatura apelor de înmuiere , reglarea temperaturilor la apele de înmuiere
cât şi temperatura soluţiei de sulf ce este introdusă peste porumb.
Transvazarea cât ş recircularea se face în aşa fel ca apa cu un conţinutde S.U. cel mai mare şi cu un
conţinut de SO2 scăzut să ia contact cu porumbul cel mai proaspăt în scopul începerii procesului de înmuiere
a porumbului şi creşterii concentraţiei de S.U. a apelor de înmuiere.
După recircularea în toate bazinele cu porumb supus înmuierii, apele ajung la o concentraţie de 6-
10%S.U.
După care se trece la concentrarea acestora.
Apele de înmuiere sunt bogate în microelemente valoroase pentru mediu de dezvoltare a unor mucegaiuri
din grupa Streptomyces aurefaciens pentru penicilină, biomicină,streptomicină şi pentru drojdii de tipul
Candida tropicalis, folosită în industria antibioticelor.
1
a,b,c-Streptomyces aurefaciens
Candida tropicalis
1
a.
b.
c.
a,b,c ,Candida tropicalis
2
Compoziţia chimică a apelor de înmuiere exprimată în procente faţă de total s.u. Este următoarea:
-substanţe albuminoide.............. ….40-52
-substanţe grase................................1-5
-zahăr exprimat în glucoză...............1-1,5
-cenuşă..............................................15-25
-amidon până la................................1
-aciditate totală în HCL...................0,7-1
-ph....................................................4,2-4,4
-conţinut în SO2total........................0,01-0,06
-acid lactic.........................................15-20
În vederea măririi gradului de conservabilitate a acestora ele se concentrează sub vid până la un conţinut
de 50%s.u. Fără a depăşi temperatura de 70°C, în prima treaptă şi de 50°C în treapta a doua.
Deosebit prin modul de utilizarea pe care o are în industria antibiticelor, extractul concentrat de porumb se
foloseşte pe o scară largă la furajarea animalelor , datorită valorii nutritive ridicate(raportată s.u., este
apropiată de cea a porumbului).
Urmare absorţiei de apă în procesul de înmuiere, bobul de porumb va ajunge la o umiditate de circa 40-
46%.
Determinarea gradului de înmuiere se determină în laborator, prin determinarea umidităţii.Durata de
înmuiere este de 48-52 de ore , funcţie de calitatea porumbului.În timpul înmuierii se au în vedere următorii
parametrii:
-din 15 în15 minute concentraţiile soluţiei de SO2 pe tot timpul preparării,
-temperatura soluţiei de SO2 48-52°C pe perioada dozării soluţiei,
-din două în două ore temperatura şi concentraţia în s.u. a apelor de înmuiere,
-control permanent al aparaturii ce reglează temperatura.
După terminarea procesului de înmuiere bazinele se golesc succesiv de porumb prin intermediul celor
două conducte înclinate fiecare deservind un număr de 5 bazine.Transportul porumbului înmuiat se face
numai cu apă la o temperatură de 40-50°C.
Separarea impurităţilor grele din porumb se face în timpul transportului hidraulic în separatorul
hidrociclon cu ajutorul unui curent ascendent format prin recircularea apelor de transport la o presiune de 2,5
bari cu ajutorul pompei de transport.
Agenţii fermentaţiei lactice.
Bacteriile care produc acid lactic fac parte din categoria cocilor(grec.kokos=bob) sau a bacililor
(latin.bacillus=bastonaş)şi ca majoritatea bacteriilor se dezvoltă la 28-35°C , dar sunt şi cele termofile care se
dezvoltă la temperaturi între 35-62°C, sau psihrofile care se dezvoltă latemperaturi de până la 10°C.Procesul
de fermentare produce în final doar acid lactic, situaţie în care bacteriile lactice se numesc
homofermentative, sau pe lângă acid lactic, ca produs principal şi alţi produşi secundari:CO2, acid propionic,
caz în care agenţii de fermentaţie se numesc, heterofermentativi.
Lactobacillus brevis
2
a.
b.
Lactobacillus bulgaricus a,b
2
Schemă tehnologică secţia înmuiere
2
2
Fig2.1
Schemă tehnologică de înmuiere a porumbului pe cinci bazine
- 1,2,3,4,5 bazine pentru înmuiere,
- 6-7-conducte recirculare ape de înmuiere,
- 8 rezervor colectare ape înmuiere,
- 9 bazin pentru preparare solutie SO2
- 10-rezervor apă .
Măcinarea şi degerminarea porumbului înmuiat
Rolul şi scopul măcinării

Este acela de a elibera grăunţele de amidon în vederea separării acestora de substanţele celulozice
precum şi punerea în libertate a germenilor conţinuţi de porumb.Operaţia de măcinare se face în trei trepte.
2
Primele două trepte au rolul de a zdrobi bobul în vederea separării germenilor, treapta a treia , este
treapta de măcinare fină pentru a pune în libertate granulele de amidon.
În prima treaptă de măcinare se urmăreşte ca alimentarea morii să se facă astfel încât concentraţia în s.u.
a măcinişului rezultat săfie de circa 25-30% iar boabelor de porumb să fie sparte în 4-5 bucăţi fără a rămâne
boabe întregi.
În treapta a doua a măcinării se urmăreşte zdrobirea în continuare a bobului de porumb (8-10 bucăţi)
pentru eliberarea în continuare a germenilor rămaşi legaţi de bob.
Gradul de mărunţire trebuie astfel limitat încât să nu conţină germeni legaţi peste 0,3% şi totodată
cantitatea de germeni sfărâmaţi să nu depăşească 10% din cantitatea total extrasă.
Eliberarea din continutul total al bobului prin măcinare grosieră, se face diferit în cele două trepte de
lucru şi anume 20-25% amidon în prima treaptă şi 10-15% în treapta a doua.
D upă eliberarea germenilor şi scoaterea lor din circuit materilul grosier care eliberate 30-40% din
cantitatea de amidon a materiei prime este supus măcinării în treapta a treia de măcinării fine pentru
eliberarea în cât mai mare măsură a amidonului legat.
Pentru buna funcţionare a instalaţiei de măcinare se urmăreşte determinarea gradului de măcinare definit
de raportul dintre amidonul pus în libertate prin operaţia de măcinare şi amidonul total conţinut în materia
primă cuprins între 94-96%.
Procentul de amidon legat este de maxim 20%s.u. raportat la borhot s.u.La separarea germenilor se
aplică principiul de lucru în contracurent prin instalaţie eliminându-se germenii numai printr-un singur
punct,treapta aIa de la degerminarea aI-a , în rest se face numai prin recirculări pe principiul
contracurentului.Faza uşoară de la treapta aII-a este readusă la prima treaptă şi faza uşoară de la
degerminarea a II-a fiind readusă la prima treaptă de degerminare.
În prima treaptă de degerminare se separă circa 95% din conţinutul total de germeni.Concentraţia
măcinişului la alimentarea instalaţiei de degerminare trebuie să fie de 8,5-9,7 Be( o densitate egală cu 1,060-
1,070gram/cm.c).
Procesul de degerminare în hidrocicloane este în esenţă o separare după greutatea specifică prin
contracentrifugă. Germenii eliberaţi din bob având un conţinut ridicat în ulei şi o greutate specifică de
aproximatv 1,06gram/cm.c. Sunt flotaţi în afară prin partea superioară a hidrocicloanelor.
Elemente de proiectare la instalaţia de degerminare

Presiunea de lucru a hidrocicloanelor pentru degerminare
K1-intrare …....2bari;
-ieşire 1 ...........0,5barri;
-ieşire 2 …........1barri;
K2 intrare............2 barri;
-ieşire 1 ….......1 barr;
-ieşire 2 …........1barr.
Pentru ca instalaţia să se menţină la parametrii de lucru constanţi , trebuie să se menţină nivel şi

concentraţii normale în bazine , se urmăreşte funcţionarea corespunzătoare a sitelor pentru asigurarea
returului suspensiei şi funcţionarea sistemului de reglare cu plutitoare a debitului de suspensie.La măcinare
pentru reglarea dilutiilor şi creşterea conţinutul în s.u.. A suspensiilor la alimentarea morilor se folosesc apele
de spalare a germenilor(4,5x5mc/h)în concentraţia suspensiei de amidon ce ajunge pe sita de alimentare a
morii pentru măcinare fină(treapta aIII-a) trebuie să fie de (1,066-1,070gr./cm.c. ) sau 9,2-9,7 °Be.
Determinările se fac cu ajutorul aerometrelor când facem măsurare în grade Be (baumė), sau cu
densimetre când măsurătorile se doresc să fie exprimate în gram pe centrimetru cub.
Utilaje ce deservesc secţia măcinare umedă:
-rezervor pentru apă de spălare a germenilor, din polstif,tip , cu dispozitiv de reglare a nivelului
- pompă centrifugă pentru apa de spălare germeni,
- p ompă centrifugă pentru recircularea apă.
- transportator elicoidal pentru germeni deshidrataţi,
- sită curbată pentru spălare germeni cu lăţimea fantei 0,7μ
- distributor de apă cu două copartimente şi dispozitiv mecanic de repartizare a apei în funcţie de
nivelul celor două compartimente ale bazinului.
- baterie hidrocicloane pentru degerminare treapta aI-a formată din ; trei hidrocicloane, legate în
paralel prevazute cu indicatoare de presiune montate pe conductele de intrare şi ieşire a fluidelor.
- sită curbată pentru evacuare măciniş,
2
- hidrociclon pentru separarea de pietre cu indicator de presiune la intrarea şi ieşirea apei cu
porumb,
- rezervor pentru colectarea apei de transport,din polstif
- pompă centrifugă pentru măciniş umed,
- sită curbată pentru evacuare măciniş, lăţimea fantei de 1,5μ
Concluzie
Măcinarea se face în trei trepte, două grosiere şi una fină, pentru eliberarea amidonului.Germenii sunt
separaţi de măciniş in hidrocicloane unde se face o separare după greutatea specifică prin forţă centrifugă de
unde sunt flotati în afară prin partea superioară a hidrocicloanelor.
a) Măcinarea grosieră se face în mori cu discuri metalice dispuse orizontal care sparg boabele fără să
sfarme germenele.Odată cu materialul în moară se introduce şi un curent de apă, pentru a preveni lipirea
porumbului de proeminenţa discului.Se face o sprgere abobului de porumb în 3-4 părţi.
b) Măcinarea fină se realizează în mori cu discuri abrazive orizontale , care au rolul şi scopul de a
mărunţi fin porumbul după ce au fost separaţi germenii, rezultând un măciniş.
Măcinarea este influienţată de umiditatea porumbului care influienţează operaţia de mărunţire mărind
productivitatea morilor şi de asemenea un consum redus de energie.
Măcinatul pe cale umedă , permite separarea amidonului aproape pur care conţine mai puţin de 0,3%
proteine ; o fracţiune bogată în proteine circa 60-70 % ; părţi solide provenite de la înmuiere care conţin:
- 23%proteine solubile,
- 26 %acid lactic,
- 18 %minerale,
- 7 %acid fitic
- germeni bogaţi în lipide ,
- fibre celulozice ( tărâţe), ceea ce reprezintă învelişul boabelor.
Tărâţele reprezintă un co-produs foarte bun pentru hrana animalelor, fiind bogate în fibre și un conţinut
ridicat de proteină.
Pentru buna funcţionare a instalaţiei se urmăreşte , nivelul din fiecare bazin din faţa morilor precum şi
concentraţiile măcinişului , capacitatea bazinelor de stocaj măciniş este de 20,5mc, fiecare având în dotare
câte un agitator cu elice pentru amestecarea măcinişului.Pompele ce deservesc instalaţia de măcinare sunt
pompePCN
Fiecare moară are din construcţie pompă de ulei pentru răcirea morii.Cele trei mori sunt amplasate la cota
zero , unde accesul peroanelor este restrictionat, deoarece sunt instalatii esenţiale şi foarte importante prin
construcţie şiscopul destinat
2
2
Extractie
Bateria de axtracţie este formată dintr-un recipient compartimentat sitele curbate A...G cu lăţimea
fantelor de 50μ la sita 402 A,75μ la sitele 402 B....F şi100μ la 402 G deservite de pompe centrifuge
În această baterie de extracţie , măcinişul este trecut succesiv cu ajutorul pompelor 402Jla 402P, din
fiecare compartiment, începând cu compartimentul al doilea, pe sitele curbate A,C, de pe care măcinişul
cade în copartimentul următor, avansând de la stânga la dreapta .Refuzul de la sită cade în compartimentul
din care a plecat, de unde trce pe principiul preaplinului în compartimentul anterior, avansând astfel de la
dreapta la stânga până în cel de-al doillea compartiment.
Fracţiunea separată prin sita 402A şi care cuprinde cea mai mare parte a amidonului şi a proteinei
conţinută în măcinişul introdus în extracţie, cade în primul compartiment al recipientului 402Q de unde cu
pompa 402Q la un debit de circa 20mc/h, este trecută la operaţiile ulterioare, în vederea separării glutenului
şi purificării amidonului.
Suspensia diluată de borhot este pompată cu pompa 402P pe sita G.1.1.Refuzul acestei site este colectat
în rezervorul 402S , din care cu ajutorul pompei 402T borhotul este dirijat pe sita 402G.2 De pe această
sită,fracţiunea celulozică, eliberată de amidon şi gluten, cade în presa biaxială 406 , realizându-se o
deshidratare a borhotului la un conţinut de substanţă uscată 35% la ieşire.
Borhotul umed cu o s.u.=35%, rezultat de la presă, este colectat de şnecul 416, care îl transportă fie în
exterior fie la uscare borhot obţinâdu-se un produs deshidratat cu o U%=11% cu un conţinut proteic de 17%.
Suspensia de amidon şi gluten, care are o compoziţie raportată la s.u. :
- 80-92%amidon
- 6-10%proteine
- 0,5-1%substanţe grase
- 0,2-0,4%zaharuri solubile
- 0,04-0,02-SO2
- ph 4-4,5
- temperatură 40°C
Această suspensie este transportată de la bateria de extracţie cu o pompa la bazinul de beton
prevăzut cu un agitator , pentru omogenizarea suspensiei de unde cu pompa centrifugă, este trecută în
separatorul centrifugal care are rolul de separa faza grea , adică faza grea de faza uşoară,datorită fortei
centrifuge care se dezvolta în interiorul separatoruli , faza grea este trecută într-un rezervor, prevăzut cu un
agitator de unde ajunge în faţa bateriei de hidrocicloane nu înainte de a trece printr-o sită cu rolul de a reţine
eventualele impurităţi.Bateria de hibrocicloane este formată din 11 baterii ,fiecare bateie este deservită de
către o pompă.Apa de spălare este introdusă la 40-45°C în contracrent cu materialul supus
concentrării,alimentarea se face la bateria nr.1 la un debit de circa 10mc/h, în vederea rafinării şi concentrării
acestuia.
Această baterie de hidrocicloane , lucrează pe principiul contracurentului şi a diferenţei de greutate
suspensia de amidon avansează cu ajutorul pompelor de la stânga la dreapta , de la bateria(W1)la bateria
W11,iar apele de spălare circulă de la dreapta spre stânga ajung într-un vas de colectare apele glutinoase .
Apa care se introduce în bateria de hidrocicloane , este dedurizată şi se introduce la un debit de 9-
9,5mc/h,la o temperatură de 40-45°C,care este preluată dintr-un rezervor tampon cu două pompe una fiind
tot timpul de rezervă ,trecută printr-un desnisipator pentru eliminarea impurităţilor după care intră în
preâncălzitor multitubular şi o sita staţionară .
De la bateria W11 ,care este şi ultima baterie , fracţiunea grea reprezentând suspensia de amidon
purificată şi concentrată 21-22°Bē, intră în bazinul de stocaj betonat , prevăzut cu un agitator pentru a
omogeniza suspensia şi o pompă centrifugă la un debit de 4,5mc/h, în vasul tampon din faţa utilajului de
centrifugare a amidonului.Amidonul deshidratat la o U%= 64-65 este preluat de un jnec transportator , care
transportă amidonul umed la secţia uscare.
Apele glutinoase rezultate din toate fazele de lucru în secţia amidon umed se colectează într-un rezervor
betonat şi unde materialul este trecut prin sita rotativă , la un debit de 17mc/h în separatorul centrifugal de
gluten unde are loc o separare a urmelor de amidon de gluten.Fracţiunea uşoară, suspensia de gluten având
un conţinut proteic de 68% la s.u. şi o concentraţie de 1,4%s.u.este trecută în trei bazine de flotaţie care
funcţinează în paralel şi de unde apele rezultate , faza uşoară este dirijată într-un rezervor de ape din sectia
înmuiere care se refoloseşte la operaţia de înmuiere, glutenul separat de la flotaţie, pe la partea superioară a
acestor bazine ajunge în decantorul de gluten care are drept scop eliminarea apei din materilul glutinos,
decantorul funcţionează pe baza diferenţei de greutate , glutenul la ieşire are oU%=65-68 este supus
procesului de uscare , în uscător are loc uscarea glutenului până la o U%=10-13.
2
Descrierea utilajelor
1. Hidrociclon pentru separarea pietrelor cu indicator de presiune la intrarea şi ieşirea apei cu porumb
2. Sită curbată pentru separarea porumbului înmuiat cu lăţimea fantelor 2mm
3 Rezervor pentru colectarea apei de transport ,volum=2500litri
4 .Pompă centrifugăP ,pentru apă de transport porumb.
5. Bazin de beton de 7mc pentru porumb înmuiat, indicator de nivel, minim şi maxim
6 .Robinet pentru reglarea alimentării,morii de porumb, treapta aIa
7 .Agitator bazin moară
8 Bazin de beton 20mc pentru măciniş porumb,cu indicator de nivel,plutitor
9. Agitator mecanic cu elice,
10. .Pompă centrifugă pentru măciniş umed
11. Bateria de hidrocicloane pentru degerminare treapta aIa cu trei hidrocicloane legate în paralel,
cu hidrocicloanelegate în paralel şi pompa intermediarã centrifugă de tip Bateria este prevăzută cu
indicatoare de presiune pe alimentare si evacuare material
12. Sită curbată pentru separare măciniş.Lăţimea ţesăturii 1,5μ
13. Bazin din beton 20mc.pentru măciniş porumb prevăzut cu indicator de nivel, plutitor şi armăturile
aferente.
14. Pompa transport măcinis,
15. Agitator mecanic cu elice,
16. Pompă centrifugă pentru măciniş .
17. Baterie de hidrocicloane pentru degerminare treapta aIIa,formată din: 2 hidrocicloane legate în
paralel, cu un hidrociclon cu un hidrociclon şi pompă centifugă Bateria este prevăzută indicator de presiune
la conductele de intrare şi ieşire a fluidelor.
18. Bazin din beton compartimentat în două prevăzute cu indicator de nivel
19. Agitator mecanic cu elice la bazinul compartiment cu o capacitate de 9 mc.
20. Cagitator cu ax şi paletă la bazinul compariment cu o capacitate de 3mc
21. Pompă centrifugă pentru măciniş.
22 .Pompă centrifugă pentru măciniş
23 .Sită curbată pentru separare măciniş cu lăţimea fantelor 75μm cu distribuitor de apă treapta aIa
24 Distribuitor de apă treapta aIIa cu trei compartimente şi dispozitive mecanice de repartizare a apei
Funcţie de nivele şi concentraţii măciniş în bazine.
25 Distribuitor de apă treapta aIIIa cu 2 compartimente şi dispozitiv mecanic de repartizare a apei în
funcţie de nivel şi concentraţii din cele 2 compartimente ale bateriei ,
26..Moară cu ştifturi pentru măcinare porumb cu pompă de ulei pentru răcirea morii
27. Sită curbatăpentru spălare germeni treapta aIa cu lăţimea fantelor de 0.7μ
28 Sită curbată pentru spălare germeni treapta aIIa cu lăţimea fantei de 0.7μ
29. Sită curbată pentru spalare germeni treapta aIIIa cu lăţimea fantei de 0.7μ
30. Presă monoaxială cu şnec pentru deshidratarea germenilor
31.Transportor elicoidal pentru germenii deshidrataţi la uscătorul de germeni
32. Pompă centrifugă pentru recirculare apă
33. Pompă centrifugă pentru spălare germeni
34 Rezervor pentru apă de spălare germeni,din polstif , prevăzut cu dispozitiv de reglare a nivelului.
Extractie
1. .Sită curbată pentru extracţie amidon cu lăţimea fantelor de 50microni , prevăzute cu dispozitive de
reglare a presiunii montate pe conducta de alimentare.
2 Site curbate pentru extracţie amidon cu lăţimea fantelor de 75μ,cu 2 diuze şi inndicator de presiune
montate pe conductele de alimentare.
3. Recipient metalic ,compartimentat pentru extracţie amidon
4 Pompă centrifugă pentru transportul suspensiei de amidon
5 Pompă centrifugă pentru alimentarea sitelor curbate de la extracţie
6...Bazin din beton armat capacitate 45mc pentru suspensie amidon nepurificat, prevăzut cu indicator de
nivel.
7..Agitator mecanic la bazinul de stocaj suspensie nepurificata,
8.Pompăcentrifugă pentru lapte de amidon brut.
9.Sită curbată pentru separare borhot cu lăţimea fantelor de 100μ
3
10 Rezervor din inox pentru borhot
11.Pompă pentru borhot
12.Presă cu şnec, biaxială pentru deshidratarea borhotului
13Transportor elicoidal pentru borhotul deshidratat
Spǎlare, concentrare finalǎ şi deshidratare mecanicǎ
1. Rezervor pentru lapte de amidon purificat , prevăzut cu agitator mecanic cu elice.
2..Pompă centrifugă pentru suspensia de amidon.
3..Sită cilindrică rotativă pentru reţinerea impurităţilor din suspensie.
4.. Instalaţia de multihidrocicloanelor 12 bucăţi legate în serie prevăzute cu indicatoare de presiune
montate pe conductele de alimentare şi evacuare
5.Pompe centrifuge pentru alimentarea cu lapte de amidon a fiecărui hidrociclon.
6..Rezervor din polstif entru apă dedurizată , necesară alimentării cu apă a bateriei de multihidrocicloane.
7 .Pompăcentrifugă pentru apădedurizată
8..Preâncălzitor multitubular pentru apa introdusă în bateria de multihidrocicloane.Agent de încălzire
abur,prevăzut cu sistem automatizat de reglare a temperaturii apei despălare a laptelui de amidon.
9..Sită cilindrică staţionară pentru apă caldă dedurizată, cu indicator de debit montat pe conducta de
evacuare.
10. Bazin din beton de capacitate de 18mc, pentru alimentarea instalaţiei de deshidratare şi uscare
amidon finit, prevăzut cu un agitator mecanic cu elice
11. Rezervor de alimentarea cu suspensie de amidon a centrifugii de deshidratare , prevăzut cu agitator
mecanic cu elice
12.Centrifugă orizontală de deshidratare a amidonului , prevăzută cu comandă automatizată proprie.
13..Transportor elicoidal al amidonului deshidratat la uscare.
14..Bazin din beton sub cota 0,0 cu o capacitate de 40mc pentru ape uzate, prevăzut cu agitator cu elice.
15.Pompă centrifugă , pentru ape de fabricaţie
Recuperarea amidonului concentrarea şi deshidratarea glutenului
1..Bazin din beton cu o capacitate de21mc pentru stocarea apelor glutinoase prevăzut cu indicator de nivel
şi agitator
2.Pompă centrifugă, pentru transport ape glutinoase,
3. Sită rotativăcu cu 2 perii pentru reţinerea impurităţilor din apele glutinoase.
4. Separator centrifugal pentru concentrarea glutenului,
5..Dpompă de tip LS pentru gluten concentrat,
6.Sită rotativă cu perii pentru recirculare partială a glutenului concentrat
7.Rezervor pentru gluten prevăzut cu indicator de nivel şi agitator mecanic cu elice.
8.Pompă centrifugă , pentru gluten concentrat.
9.Rezervor pentru ape tehnologice de la prelucrare gluten,prevăzut cu indicator de nivel.
10.Pompă centrifugă , pentru apele de la decantoare.
11Transpotor elicoidal pentru gluten
Descrierea aparaturii de comandǎ, reglare, mǎsurǎ şi control
Secţia de fabricare a amidonului umed este prevăzută cu un tablou sinoptic amplasat la cota +5,4.
Tabloul deserveşte toate instalaţiile pentru prelucrarea porumbului înmuiat:începând cu pompele pentru
transpot porumb.
Pentru transportul cu apă a porumbului înmuiat şi până la operaţia de uscare a amidonului, incluzând şi
faza de deshidratare mecanică a amidonului. De asemenea instalaţiile pentru prelucrarea germenilor până la
faza de uscare, instalaţiile de prelucrare a borhotului din porumb cât şi a glutenului incluzând şi instalaţiile
de uscare a glutenului.Tabloul de comandă dă posibilitatea urmăririi procesului tehnologic , soluţionând
pornirile şi opririle utilajelor, asigură semnalizarea acustică şi optică pentru cazuri de avarie, reglarea şi
indicarea unor parametrii în procesul tehnologic de fabricare a amidonului din porumb.De asemenea este
prevăzută şi semnalizare locală pe utilaje
Aparaturǎ de reglare şi control inclusǎ in tablou
La bazinul care deserveşte prima moară este montat un dispozitiv de reglare a nivelului de maxim şi
minim,cu semnalizare optică şi acustică montate pe tablou cât şi local la separatorul centrifugal , pentru
recuperarea amidonului din apele glutinoase sunt montate aparate de reglare şi indicare a parametrilor de
lucru.debitmetre de tip indicator cu funcţie de minim şi maxim, cu alarmă pentru debit minim , montat pe
conducte de alimentare cu suspensie de amidon a separatorului centrifugal, care acţioneză prin intermediul
unui ventil electromagnetic, un ventil pneumatic de pe circuitul de apă de siguranţă.Aceasta în scopul
menţinerii unui debit constant de alimentare cu apă de gluten a acestor utilaje şi completarea la nevoie, cu
3
apă de siguranţă, apă potabilă.la bazinul pentru stocaj suspensie amidon , pe conducta de evacuare a
suspensiei de amidon, spre centrifugă este prevăzut un sistem de masurare a densităţii a suspensiei de
amidon., precum şi debitmetre pentru măsurarea debitului de material pentru prelucrare.
-sistem de control şi reglare a densităţii suspensiei de amidon care alimentează bateria de
hidrocicloane.Sistemul acţionează două ventile pneumatice montate pe conductele de evacuare a fazei uşoare
din bateria nr. 1 , făcând ca aceasta să fie dirijată, fie spre o pompa (când suspensia de amidon care
alimentează bateria, depăşeşte concentraţia prevăzută)
-sistem de reglare şi indicare a temperaturii apei calde dedurizate ce intră în hidrocicloane la o
temperatură de 45˚C.Acest sistem comandă prin intermediul unui ventil pneumatic , debitul de abur la
preâncălzitor în funcţie de temperatura apei la ieşire din preâncălzitor.
-sistem indicator de curgere cu alarmă la tablou, montat pe conducta de apă de siguranţă a
separatoarelor centrifugale .
În afară aparaturii locale s-a prevăzut următoarea aparatură de reglare şi indicare simbolizată astfel:
- regulator mecanic de nivel,
-indicator de nivel,
- indicator de presiune,
- indicator de debit,
- indicator de densitate,
- indicator de temperatura
Consumatori de energie electricǎ
Mǎcinare degerminare
Nr. Poziţia Denumirea utilajului Motor Rot/min Pornire observaţii
Crt. tehnologică Kw
1. 208B Pompă PCN 32-250 4 1450 Directă -

2. 303 Moară cu segmenţi 55 1450 Automat
3. 304B Agitator cu elice 2,2 1420 Directă
4. 305A Pompă PCKS 65-160 30 2900 Directă
5. 305B Pompă PCN 40-200 11 2900 Directă
6. 308 Moară cu segmenţi 55 1450 Automat
7. 309B Agitator cu elice 30 2900 Directă
9. 310B Pompă PCN40-200 11 2900 Directă
10. 312B Agitator cu elice 2,2 1420 Directă 305rot/min
11. 312C Agitaor cu elice 0,75 1500 Directă 120rot/min
13. 313B Pompă PCKS 40-160 7,5 2900 Directă
14 316A Pompă PCN 40-200 1,5 1450 Directă
15. 316B Pompă PCN 50-200 2,2 1450 Directă
16. 317A Presă monoaxială 4,0 750 Directă
17. 317B Transportor 1,1 1000 Directă
18. 401 Moară cu ştifturi 100 1500 Automat
Extracţie şi purificare lapte de amidon
N Poziţie Denumirea utilajului Motor Rot/min Pornire

r. tehnologică Kw
C
rt
.
2 402Q Pompă PCN 80-250 15 1450 Directă
0
.
2 402J Pompă PCN 65-160 15 2900 Directă
1
.
3
2 402K Pompă PCN65-160 15 2900 Directă
2
.
2 402L Pompă PCN 65-160 15 2900 Directă
3
.
2 402M Pompă PCN 50-160 7,5 2900 Directă
4
.
2 402N Pompă PCN 50-160 7,5 2900 Directă
5
.
2 402O Pompă PCN 50-160 7,5 2900 Directă
6
.
2 402T Pompă PCN 50-160 11 2900 Directă
7
.
2 402P Pompă PCN 50-160 7,5 2900 Directă
8
.
2 406 Presă biaxială 5,5 1500 Directă
9
.
3 416 Transportor TMS 280 1,1 1000 Directă
0
.
3 501B Agitator cu palete 3 1500 Directă
1
.
3 502 Pompă PCN 50-160 7,5 2900 Directă
2
.
3 506 A PompăPCN 50-250 22 2900 Directă
3
.
3 520B Pompă PCN 40-250 15 2900 Directă
4
.
3 528 Pompă PCN 40-250 15 2900 Directă
5
.
3 1016 Pompă PCN 40-250 4 1000 Directă
6
.
7
.
8
.
Spǎlare,concentrare,deshidratare mecanicǎ a laptelui de amidon
N Poziţie Denumirea utilajului Motor Rot/min Pornire Observaţii

r. tehnologică Kw
3
cr
t
3 518B Agitator cu elice 3 1500 Directă 75rot/min
9.
4 519 Sită rotativă 0,5 750 Directă
0.
4 520A Pompă PCN 50-250 11 2900 Directă
1.
4 521A Pompă PCN 50-200 11 2900 Directă
2.
4 521B Pompă PCN 50-200 11 2900 Directă
3.
4 521C Pompă PCN 50-200 11 2900 Directă
4.
4 521D Pompă PCN 50-200 11 2900 Directă
5.
4 521E Pompă PCN 50-250 11 2900 Directă
6.
4 521F Pompă PCN 50-250 11 2900 Directă
7.
4 521G Pompă PCN 50-250 11 2900 Directă
8.
4 521H Pompă PCN 50-250 11 2900 Directă
9.
5 524A Pompă PCN 40-200 5,5 2900 Directă
0.
5 524B Agitator cu elice 5,5 1500 Directă 75rot/min
1.
5 701B1 Agitator cu palete 3,6 1500 Directă 23rot/min
2.
5 701B2 Agitator cu palete 5,5 1500 Directă
3.
5 703A 1 Pompă MPS 5,5 1500 Directă
4.
5 702A 2 Pompă PCHS32-200 5,5 1450 Directă
5.
5 702 Centrifugă CAD 125 72 1500 Automat
6.
5 704 B Agitator cu elice 0,55 910 Directă
7.
8.
5 322 Agitator cu palete 5,5 1500 Directă
9.
6 323 Pompă PCN40-200 5,5 1450 Directă
0.
6 Electropalan 20 3,7 1500 Directă
1.
Recuperare amidon şi deshidratare gluten
Nr Poziţie Denumire utilaj Motor Rot/min Pornire Observaţii

Cr tehnologică Kw
t.
62 408 A Pompă PCN 50-160 11 2900 Directă
.
3
63 408 B Pompă PCN 32-160 2,2 2900 Directă
.
64 507 E Agitator cu elice 0,75 1500 Directă 120rot/min
.
65 507 F Pompă PCN 50-250 4 1405 Directă
.
66 508 A Separator SPC PGA 20 30 1500 Automat
.
67 508 D Pompă LS-100-50-250 7,5 1450 Directă
.
68 508 R Sită rotativă cu perii 0,5 750 Directă
.
69 503 B Agitator cu elice 1,5 1500 Directă 93rot/min
.
70 510 A Pompă PCN 65-250 5,5 1450 Directă
.
71 511 A Separator SPC SGA 20 30 1500 Directă
.
72 511 D Pompă LS-100-50-250 7,5 1450 Directă
.
73 511 F 1 Sită rotativă cu perii 0,5 1750 Directă
.
74 511 F 3 Sită rotativă cu perii 0,5 750 Directă
.
75 515 B Agitator cu elice 0,75 1500 Directă
.
76 51 G Pompă PCN32-200 2,2 1450 Directă
.
77 51 F Filtru 1,5 750 Directă
.
78 517 I Pompă MIL1250 45 1000 Directă
.
79 517 III Pompă PCN 32-200 2,2 1450 Directă
.
80 517 A Transportor TVS 200 1,1 1000 Directă
.
81 517 B Transportor TVS 200 1,1 1000 Directă
.
Tabel centralizator transportoare

Caracteristi Pozitie 317 B 705 517 A 517B 416
ci tehnologică
Caracteristicele materialului
Felul Germeni Amidon Gluten Gluten Borhot +Tărâţă
materialului +Gluten
Granulaţie, 2-3 0,02 0,01 0,01
cm
Greutate 0,2 0,8 0,8 0,6 0,5

volumetrică
t/mc
Umiditate,U% 95 87 87 85 65
Temperatură 30 25 20 20 20
3
˚C
Caracteristicele transportorului
Debit, 1 2 1 1 3
t/h
Diametrul 200 300 200 200 250
arborelui,cm
Planul elicei, 260 300 200 200 250
cm
Turaţia 60 60 60 60 60
arborelui,rot/m
in
Lungimea 5400 5100 6300 1800 3400
transportorului,
cm
Acţionare CF3=CS CF3=CS CF3=CS CF3=CS CF3=CS
38/CL20 30/CL20 38/CL30 38/CL30 38/CL30
Valorile presiunilor de lucru în regim normal de luc
LOCUL DE INDICARE U.M. VALOARE
Intrare în hidrociclon 217A Bar 2,5-3,0
Intrare în bateria de degerminare 306,treapta aIa Bar 1,8-2
Ieşire preaplin din bateria de degerminare 306 treapta aIa Bar 0,1
Ieşirea fazagrea din baterie de degerminare306 treapta aIa Bar 0,5
Intrare în bateria de degerminare 306 treapta aIIa Bar 1,8-2
Iesire preaplin din bateria de degerminare 306 treapta aIIa Bar 0,1
İeşire faza grea din bateria dedegerminare 306 treapta aIIa Bar 0,5
İntrare înbateria de degerminare 311 treapta aIa Bar 2,6
İeşire preaplin din bateria de degerminare 311 treapta aIa Bar 0,1
İeşire fază grea din bateria de degerminare 311,treapta aIa Bar 0,5
İntrare în bateria de degerminare 311,treapta aIIa Bar 2,6
İeşire preaplin din bateria de degerminare treapta a aIIa Bar 0,1
İeşire fază grea din bateria de degerminare 311,treapta aIIa Bar 0,5
Alimentare sita curbata 314 Bar 1,6
İntrare în bateria de desnisipatoare 503°....D Bar 2,0
İeşire din bateria 503 A...D Bar 1,8
İntrare în bateria 507 Bar 9,5
Refulare pompă 402Q Bar 1,5
Alimentare sită curbată 402 A Bar 2-2,5
Alimentare sită curbată 402 B Bar 2-2,5
Alimentare sită curbată 402 C Bar 1,8
Alimentare sită curbată 402 D Bar 1,8
Alimentare sită curbată 402 E Bar 1,8
Alimentare sită curbată 402 F Bar 1,8
Alimentare sită curbată 402G 1 Bar 1,8
İntrare în multihidrocicloane(W-URI) Bar 6-6,5
İeşiri preaplin din bateriile W 1....W11 Bar 1,5-2
İesire fază grea din bateria de multihidrocicloane Bar 1,5-2
İntrare în ciclon de desnisipatoare apă 525°,B Bar 4,0
İeşire din ciclon desnisipare apă Bar 3,8
İntrare în sita cu perii Bar 1,2
VALORILE DEBITELOR DE LUCRU IN REGIM U.M. VALOARE
NORMALE DE LUCRU
Debit de apa de transport porumb la 217A mc/h 6
Debit apă tehnologică la sita 315 G mc/h 5-7
Debit apă tehnologică la 402 H mc/h 8-10
3
Debit apă dedurizată la bateria 521 mc/h 6-8
Debit apă tehnologică la separatorul 508 A mc/h 5
Debit apă tehnologică filtru mc/h 10
Debit suspensie de amidon la alimentare separator mc/h 20
VALORILE DENSITǍŢİLOR ÎN REGIM NORMAL DE LUCRU U.M VALOARE
Densitatea suspensiei de amidon la inntrare în 507 g/cmc 1,0433-1,0471

Densitatea fazei grele din 507 spre 518 g/cmc 1,1212-1,1419
Densitatea suspensiei de gluten din 507 P 2spre 507 D g/cmc 1,0140
İeşire faza grea bateria de multi hidrocicloane ....W11 g/cmc 1,1744-1,9214
Lapte de amidon rezervor stocaj-701 ˚Bė 21-22
Densitate preaplinului 521 spre 529 g/cmc 1,0105
Densitatea preaplinului 321 spre 520 şi 507 g/cmc 1,0105
Descrierea funcţionǎrii automate şi manuale a instalaţiei

Utilajele sectiei de fabricaţiei a amidonului umed pot fi pornite de la tabloul de comandă al secţiei, cu
excepţia centrifugii de deshidratare a amidonului, care este prevăzută cu un tablou de comandă propriu
local,fiecare utilaj avânnd si comandă locală în imediata apropiere a motorului.
Reglarea unor debite în proces se realizează în proporţie de 85% manual.Automat sunt reglate sau se
menţin debitele de alimentare a separatorului centrifugal şi alimentarea centrifugii de deshidratare.
Nivelele se mentin constante circa 50% din bazine şi rezervoare se mentin cu ajutorul unor dispozitive
mecanice de reglare, robinet cu plutitor sau prin bucle automatizate.
Reglarea concentraţiilor fluidelor se realizează se realizează cu ajutorul buclelor automatizate cu ajutorul
buclelor de reglaj automatizat, reglarea temperaturii la apa dedurizată ce alimentează bateria de
hidrocicloane este reglata cu ajutorul buclei de reglare .
Starea de functionare a utilajelor poate fi urmărită din tabloul de comandă al secţiei, unde fiecare utilaj
este prevăzut cu semnalizare acustică şi luminoasă .
Parametrii de presiune, temperatură , debit,densitate sunt măsurate şi pot fi urmărite la aparatura montata
local:manometre, debitmetre, densimetre (areometre).
Utilajele pot fi oprite fie local fie din tablou.Aparatura de comandă locală este prevăzuta cu chei de
interblocare pentru a evita o suprapunere nedorită de comenzi la utilaje.
Instrucţiuni de pornire,exploatare şi oprire pentru amidon umed
İnstructiunile de exploatare tehnologică sunt prezentate în trei sectiuni distincte, organizate astfel:
- măcinare- degerminare, spălare-deshidratare germeni, extractie amidon, separare- deshidratare
borhot .
- purificare, spalare, concentrare finală şi deshidratare amidon.
- prelucrare gluten sau recuperare amidon , concentrare deshidratare gluten.
İnstrucţiunile de oprire totală în caz de oprire totala , avarie ca şi instrucţiunile privind igiena producţiei
şi măsurile de protectia muncii sunt tratate ca şi pregătirii punerii în funcţiune, global, pentru toată sectia de
fabricare a amidonului umed.
İnstrucţiuni de pornire,exploatare şi oprire pentru mǎcinare, degerminare
spǎlare-deshidratare germeni,extracţie amidon,separare-deshidratare borhot
1. Umplerea rezervoarelor şi a bazinelor
La sfârşitul procesului de înmuiere a porumbului în primul bazin de înmuiere, se umple cu apă de
reţea bazinul de beton , amplasat in corpul de inmuiere porumb şi se pune in funcţiune pompa care
deserveşte bazinul , care alimenteaza conducta inelară de apa tehnologică din secţia amidon umed.
Înainte de începerea evacuării şi transportul porumbului înmuiat se umple rezervorul pentru apă transport,
porumb înmuiat, cu apă tehnologică din conducta inelară.Flotorul regulatorului mecanic de nivel va menţine
nivelul constant în rezervor,celelalte robinete montate vor fi închise până la punerea în funcţiune a sistemului
de transport porumb înmuiatse va umple bazinul de beton până la ¾ cu apă tehnologică.Dacă există lapte de
amidon se va prefera aceasta întrucât în acest caz se va atinge mai repede valoarea concentraţiei stabilite.
se va umple la 1/3 cu apă tehnologică.Rezervorul este multicompartimentat unde ajunge materialul de sub
sitele curbate, se umple până la jumătate cu apă tehnologică
Reglarea regulatoarelor mecanice de nivel
3
- robinet cu plutitor, se va regla tija plutitorului aşa încât robinetul să închidă complet când nivelul
lichidului în rezervor ajunge la circa 100cm sub racordul de preaplin
- robinet cu plutitor
- regulator mecanic de nivel la bazin de la degerminare ,compus din plutitorul de la bazin
şi distribuitorul de apă treapta aIIa Se reglează lungimea sforii ce reglează deplasarea plutitorului la
distribuitor aşa încât nivelul lichidului în bazin să fie sub nivelul racordului de preaplin, la cel puţin
100cm.
- regulator mecanic de nivel la bazinu este compus din plutitorul de la bazinulşi distribuitorul de apă
treapta aIIa poziţia.
Se reglează lungimea sforii ce transmite deplasarea plutitorului la distribuitorului aşa încât nivelul în bazin
să fie menţinut la circa 100cm sub nivelul racordului de preaplin.
Ordinea pornirii utilajelor şi a trecerii robineţilor în poziţia normalǎ de

funcţionare
ultimile pregǎtiri şi verificǎri înainte de punerea în funcţiune
Înainte de punerea în funcţiune a liniei de măcinare porumb-extracţie amidon –separare gemeni-

deshidratare borhot se vor face următoarele pregătiri şi verificări.
- se verifică dacă reţeaua de apă etanşare apompelor este sub presiune şi se deschid robinetele
de alimentare cu apă de etanşare hidraulică a tuturor pompelor liniei ,respectiv pompele care deservesc
utilajele.Se deschid robinetele de alimentare cu apă de etanşare a pompelor, din secţia înmuiere porumb.
- se verifică dacă există abur în secţia uscare germeni, care trebuie pus în funcţie la scurt timp
după pornirea
Instalaţiei de măcinare-degerminare porumb, apoi la preâncălzitorul de apă , pentru apa dedurizată
Necesară la spălarea finală a amidonului la bateria de hidrocicloane.
- se verifică dacă instalaţia de aer instrumental este în funcţie şi dacă în secţia amidon este aer
instrumental la o presiune de minim 4 bari.
- se verifică dacă rezervoarele şi bateria de degerminare sunt alimentate cu apă
- se verifică dacă regulatoarele mecanice de nivel au fost reglate
- se verifică dacă robineţii sunt în poziţie normală de lucru.
- se verifică dacă tabloul de comandă este alimentat electric şi dacă semnalizatoarele de nivel
maxim şi minim funcţionează funcţionează.
- se verifică dacă semnalizarea de avarie a pompei de ulei a morii de porumb , funcţionează
- se verifică bazinele, stare de igienă, cu ventilele de golire închise
- se verifică dacă sitele curbate sunt echipate cu tesăturile corespunzătoare şi bine fixate.
- sitele cu ţesătură metalică cu ochiuri cu ø de 1,5mm
- sitele cu ţesătură metalică cu ochiuri cu ø de 2mm
- sita cu ţesătură metalică cu ochiuri cu ø ochiuri 75μ
- sita cu ţesătură metalică cu ochiuri cu ø ochiuri de 0,7mm
- sita cu ţesătură metalică cu ochiuri de 0,7mm
- sită cu ţesătură metalică cu ochiuri de 0,7mm
- sită cu ţesătură metalică cu ochiuri de 50μ
- sita cu ţesătură metalică cu ochiuri de 75μμ
- sita cu ţesătură metalică cu ochiuri de 75μ
- se verifică strea de funcţionare a transportoarelor de borhot din interiorul clădirii, se verifică
dacă rezervoarele de borhot sunt în stare de funcţionare, de asemenea se verifică poziţia sibărelor şi.De
deasupra rezervoarelor stocaj borhot
- se urmăreşte umplerea bazinului cu porumb înmuiat.
Pornirea utilajelor de măcinare-degerminare
In momentul în care în bazinul din faţa morilor s-a strâns o cantitate suficientă de porumb, adică
aproximativ jumătate de rezervor se porneşte măcinarea şi separarea germenilor aşa cum se descrie mai jos;
- se porneşte transportorul de germeni ,
3
- se porneşte presa manoaxială pentru germeni,
- se deschide uşor ventilul pentru un debit de circa 2-3mc/oră
- se pornesc pompele care deservesc morile se deschid ventilele de aspiraţie şi refulare a pompelor.
- se porneşte prima moară
- se porneşte jnecul care alimentează moara şi se începe măcinarea
- se porneşte agitatorul de la bazinul de stocaj măciniş,
- se poneşte a doua moară
- se porneşte pompa care deserveşte a doua moară.
Ordinea pornirii utilajelor şi trecerea ventilelor în poziţie de lucru
Se deschide ventilul de la baza bazinului de porumb înmuiat , de unde porumbul înmuiat cu ajutorul apei
de transport este dirijat în secţia amidon ume:
- se pornesc pompele care deservesc utilajele,
- se urmăreşte cum decurge separarea porumbului de pietre, prin vizorul unui
hidrociclon,manometrele de pe circuitul de alimentare şi cel de ieşire din hidrociclon şi cum decurge
separarea porumbului de apă pe sita curbată.
- se verifică încă odată instalaţia de extracţie amidon este pregătită să intre în funcţiune
- se reglează debitul de porumb care alimentează moara, prin intermediul unui ventil.
Utilajelor de extracţie amidon separare şi deshidratare borhot.pornirea
Când în bazin este colectat suficient măciniş se pornesc utilajele de extracţie amidon şi deshidratare
borhot în ordinea de mai jos
- se pornesc transportoarele care transportă borhotul la uscare
- se porneşte transportatorul de sub presa care preia borhotul presat şi unde se dozează corn steep
pentru îmbogaţirea proteică a borhotului.
- se porneşte presa monoaxială,
- se pornesc pompele şi se deschid ventilele poziţionate pe conducte ,
- se pornesc pompele la inteval de 10-15 secunde şi se deschid ventilele de pe conductele de
aspiraţie şi refulare a pompelor
- se deschide circuitul cu apă tehnologică a rezervorul de la extracţie şi se reglează debitul de
10mc/oră,în regim normal de lucru, urmărind deditmetrul montat
- când nivelul în bazinul de extracţie este la jumătate se porneşte pompa transport borhot umed şi se
deschid ventilele ce alimentează sita curbată de la presa de borhot.
- se reglează debitul apei de spălare aşa încât densitatea laptelui de amidon pompat spre bazinul
pentru suspensie amidon să fie de 1,0433-1,0471
Faza de extracţie a amidonului cuprinde procesul de separare a granulelor de amidon de restul
substanţelor celulozice prin operaţia de cernere pe site curbate în şapte trepte.
Procesul de extracţie foloseşte principiul de spălare în contracurent cu 4-6 m.c./h apă rezultând o
concentraţie a suspensiei de amidon de 6,6-8˚Bė sau 1,043-1,047 gr./cm.c. şi o spălare completă a amidonu-
lui liber existent în borhot.
Debitul de apă de spălare (la intrarea în compartimentul de alimentare a sitei aVIIa)va fi reglat în
funcţie de cantitatea de amidon liber din borhot şi concentraţia de evacuare a laptelui extras.
Pentru realizarea unei extracţii corespunzătoare se urmăreşte funcţionarea corespunzătoare a sistemului de
reglare a nivelului în compartimentele bazinului de extracţie şi concentraţia suspensiei de amidon, precum
Şi debitul stabilit de apă de spălare.
Exploatarea în regim normal de lucru
- se va evacua regulat nisipul şi pietrişul captate în hidrociclon,
- din două în două ore se va verifica nivelul în bazinele de la mori,
- se vor controla în mod rgulat concentraţii, nivele prin distribuitoare.Dacă se constată că
reglarea nivelelor nu este optimă,atunci nivelul în bazine va fi menţinut prin regare cu ajutorul ventilelor
automate poziţionate pe traseul de conductele de recirculare a pompelor ,
- reglarea nivelelor şi a concentraţiilor la valorile optime de lucru în bazine se vor menţine şi prin
manevrarea ventilelor montate pe conducta de ape uzate de la sita 315 A şi sita 307
- se vor regla discurile de măcinare ale morilor astfel încât să se obţină gradul de măcinare dorit.
- se vor regla debitele de apă de spălare după sita curbată de spălare a germenilor aşa încât să se
obţină concentraţia dorită la extracţie .
- dacă se constată că unul dintre cicloneţii de la degerminare este înfundat , atunci partea
inferioară a ciclonetului înfundat poate fi spălat cu jet de apă .
Pentru aceasta se va opri pompa intermediară a bateriei 305 B sau 310 B , se vor deschide complet
3
ventilele de recirculare ale pompelor 306 A R1, dacă întreruperea durează, atunci se scoate din funcţiune
întreaga instalaţie de măcinare-degerminare
- pornire şi oprire se va monitoriza din 10 în 10 minute concentraţia la sita curbată trebuie să fie
8˚Bė.
- se controlează cu regularitate presiunile de lucru , verificându-se parametrii de lucru şi
manometrele.
Aceasta se realiză prin schimbare între ele chiar şi în timpul funcţionării, deoarece fiecare manometru
are ventil de închidere.
Puritatea germenilor poate fi asigurată prin
- reducerea concentraţiei în instalaţia de degerminare(prin mărirea debitului de apă de spălare),

- reducerea presiunii la treapta aIIa degerminare, prin manevrarea ventilului admisie material,
- se poate asigura reducerea conţinutului de germeni în borhot şi totodată se se reduc pierderile de de
germeni prin:
a.Creşterea concentaţiei la macinare
b.Creştera presiunii la treapta aIIa de hidrocicloane prin manevrarea ventilului corespunzător.
Cantitatea de apă de spălare este egală cu 6,8mc/h pentru 65 tone porumb măcinat în 24 de ore.
- reglarea concentraţiei laptelui de amidon extras la extracţie poziţia 402 H care este pompat în
rezervorul 501
Se va realiza prin reglarea debitului de apă tehnologică cu ajutorul ventilului care alimentează
extracţia
Se va regla încă de la început densitatea laptelui de amidon pompat de pompă în rezervorul din faţa
separatorului, concentraţia fiind de 1,045 sau 7-8˚Bė
- e va urmării presiunilede lucru la sitele curbate de la extracţie,
- se va controla periodic dacă dispozitivul de reglare a nivelului în rezervorul 402H, dacă funcţioneză
corect.
- dacă se constată că amidonul legat este în concentraţie mare în borhot , înseamnă că discurile morii
cu ştifturi sunt uzate şi este necesară înlocuirea lor.
- se vor curăţa odată pe schimb ţesătura sitelor curbate cu ajutorul unui jet puternic de apă la o presiune
de 3-4 bari la partea frontală a sitei , partea de jos se va curăţa odată pe săptămână sau prin demontare şi
spălare cu soluţie de NaOH cu o concentraţie de 5% la o temperatură de 60˚C .La 2-3 luni se vor fixa
ţesăturile la 180˚ aşa înât partea de jos să ajungă sus.
Scoaterea din funcţiune
Periodic la intervale egale de circa 2 săptămâni , la o funcţionare normală de lucru instalaţia trebuie oprită
pentru igienizare .Se procedează astfel:
- se închide ventilul de alimentare material,
- când se termină de măcinat porumbul din moară , aceasta se opreşte,
- când cantitatea de germeni este redusă pe sita 315, se închine ventilul de apă de spălare
- se opresc apoi agitatoarele
- se opresc pompele de alimentare,
- se opresc morile şi pompa de ulei de la moară,
- când nivelul în bazinul morilor a scăzut foarte mult se opreşte şi pompa evacuare material,
- se opreşte agitatorul de la bazinul de la degerminare,
- se reduce treptat debitul de apă de spălare la rezervorul de la extracţie , manevrând ventilul de apă
pentru a menţine cât mai mult posibil concentraţiile de lucru .Se întrerupe apoi alimentarea cu apă la
extracţie, apoi se opresc pompele care deservesc instalaţia de extracţie.
- după golirea compartimentului 1 de la extracţie se opreşte şi pompa pentru evacuare borhot
- se opreşte presa de germeni şi apoi transportorul pentru germeni,
 se opreşte pompa biaxială de borhot şi transportoarele aferente.

Concentrarea suspensiei de amidon in baterii de hidrocicloane
4
Când în bazinul central colectare material separat de faza grosieră s-a strâns suficientă suspensie de
amidon nepurificată iar măcinarea şi extracţia funcţionează, se pornesc utilajele liniei de concentrare lapte de
amidon.
Suspensia de amidon , este supusă procesului de purificare concentare în baterii de multihidrocicloane în
nouă trepte la o presiune de 6 barii, folosind apă în contracurent.
Pentru spălare se folosesc 6-8 mc/h apă dedurizată şi desnisipată la o temperatură de 40˚C.
Alimentarea instalaţiei cu suspensie de amidon se face la o concentraţie de 9,1-9,7˚Bė(1,065-1,070gr./cm.c)
şi o presiune de 6 barri, conţinând ; proteine şi alte substanţe grase.
Suspensia de amidon concentrată în prima treaptă este pompată succesiv în bateria imediat următoare.
În treapta aIIa sunt evacuate apele de spălare la o concentraţie de 2˚Bė (1,012 gr./cm.c) care sunt returnate în
bazinul de alimentare, reglând concentraţia materilului din rezervor.
Din ultima treaptă de purificare după spălare şi concentrare, suspensia de amidon concentrată la un debit
de 6-7mc/h cu o concentraţie de 21,5-22˚Bė (1,170-1,175gr./cm.c) şi un conţinut proteic cuprins între 0,2-
0,4%/materie secă.
Pentru menţinerea în stare bună de funcţionare a instalaţiei de multihidrocicloane de va urmării:
- menţinerea parametrilor funcţionali-presiuni, debite, concentraţii
- respectarea graficului de curăţire şi spălare peridică a sitelor de control staţionare şi autocurăţire a
bateriilor de hidrocicloane,
- etanşarea interioară a sitelor de control ,a bateriilor de hidrocicloane şi a pompelor de alimentare
şi recirculare a suspensiei de amidon,
- cunoaşterea modului de reglare a debitelor de alimentare şi evacuare astfel încât bateriile de
concentrare săfuncţioneze în paralel şi nu separat, fapt ce ar duce la dezechilibrarea întregului sistem,
cauzând pierderi de substanţă utilă.
Umplerea rezervoarelor şi reglarea nivelelor
Bazinele de la flotaţie pentru gluten se umplu cu apă tehnologică sau apă potabilă
Rezervorul de apă dedurizată pentru alimentarea bateriei de multihidrocicloane, se umple cu apă dedurizată
Ordinea pornirii utilajelor şi a trecerii ventilelor în poziţie normală de

lucru
- se verifică dacă pompele sunt etanşeizate,dacă este aer instrumental,motoare în bună stare de
funcţionare.
- se verifică poziţionarea ventilelor de pe trasee,dacă sitele staţionare sunt pe poziţie,montate corect.
- se verifică dacă instalaţia de W-uri(multihidrocicloane) sunt echipate corespunzător:
- W.1-85 cicloneţi tip B +37 cicloneţi înfundaţi,
- W.2-79 cicloneţi tip B +34 cicloneţi înfundaţi ,
- W. 3-97cicloneţi tip B+31 cicloneţi înfundaţi,
- W. 4-87 cicloneţi tip B+29 cicloneţi înfundaţi,
- W.5-90 cicloneţi tip B+25 cicloneţi înfundaţi,
- W.6-93 cicloneţi tip B+22 cicloneţi înfundaţi,
- W.7-97cicloneţi tip B+19 cicloneţi înfundaţi,
- W.8 -100 cicloneţi tip B+16 cicloneţi înfundaţi,
- W.9 -81 cicloneţi tip B+ 44 cicloneţi înfundaţi,
- se verifică starea pompele , rezervoarelor,circuitelot AMC, aer instrumental
- se porneşte pompa de alimentare instalaţie,
- se deschide circuitul de abur la preâncălzitorul care deserveşte instalaţia de multihidrocicloane,
- se pornesc pompele bateriei de multihidrocicloane la intervale scurte de timp în ordinea alimentării,
Când în rezervor s-a strâns suficient material se deschide ventilul de aspiraţie pe pompa care alimentează
separatorul,
- se pun în funcţiune agitatoarele de la rezervoarele stocaj suspensie de amidon, ape glutinoase,
Când în rezervor s-a strâns suficient lapte de amidon se deschide ventilul din faţa pompei care transportă
laptele de amidon purificat în rezervorul de stocare lapte de amidon.
Se urmăresc densităţile fluidelor care se evacuiază din instalaţie.Când densitatea laptelui de amidon la
ieşirea din instalaţie reglându-se în acelaşi timp şi apa dedurizată , apa de spălare a laptelui de amidon.Până
când densitatea nu este cea normală adică 21˚Bė, instalaţia de multihidrocicloane funcţionează pe recirculare
Pornirea instalaţiei de deshidratare mecanică a amidonului
4
Se verifică dacă centrifuga de deshidratare amidon este echipată corespunzător şi uşa este bine fixată şi
contactele de legătură racordate corespunzător.
Când în bazinul de stocare lapte de amidon purificat s-a colectat suficient material se pregăteşte instalaţia
de deshidratare uscare :
- se porneşte transportorul de tip şnec care transportă materialul deshidratat la buncărul din faţa
uscătorului de amidon,
- se porneşte agitatorul de la rezervorul stocaj de unde se face alimentarea cu material a centrifugii,
- se deschide ventilul de aspiraţie şi refulare la pompa de alimentare,
Se porneşte centrifuga de la tabloul de comandă propriu.
Exploatarea in regim normal de lucru
Atunci când instalaţiile sunt puse în funcţiune, este necesar să se urmărească la intervale egale de timp
densităţile fluidelor ce ies din instalaţii precum şi debitele vehiculate.
- este foarte important să se menţină temperatura de 42˚C la apa de spălare la hidrocicloane
- densitatea fazei grele la un hidrociclon poate fi mărită fie prin închiderea parţială a ventilului de
evacuare fază grea fie prin deschiderea mai mult a ventilului pentru faza uşoară .În al doilea caz scade
presiunea lichidului evacuat.
- după pornirea instalaţiei se vor regla continuu densităţile şi debitele evacuate,
- hidrocicloanele se opresc pentru igienizare lunar.
- periodic se scoate din circuit sita staţionară şi se introduce în circuit sita de rezervă.
Scoaterea din funcţiune a instalaţiei de

hidrocicloane
- se opreşte pompa de alimentare după care se opresc pompele în ordinea inversă pornirii,
- se deschid apoi toate ventilele de golire de la instalaţie , aceasta făcându-se imediat după oprirea
instalaţiei pentru a preveni depunerea amidonului pe conducte şi blocarea ventilelor cu amidon.
După golire instalaţia se va spăla imediat cu apă, timp de câteva minute ,până când apa la evacuare este
curată
Oprirea instalaţiei de deshidratare mecanică amidon
Când bazinul , stocaj lapte de amidon s-a golit ,se opreşte pompa , se închide ventilul de la baza
bazinului , şi se deschide pentru puţin timp ventilul de apă dedurizată pentru a împinge toată suspensia de
amidon până la cot +9,0m în rezervoru,
- când rezervorul s-a golit se opreşte agitatorul se urmăreşte evacuarea ultimei şarje centrifugate
şi se opreşte centrifuga şi şnecul aferent .
Întreruperi în flux
Dacă apare o defecţiune la una din pompele de la hidrocicloane acea pompă poate fi interblocată şi
scoasă din circuit prin intermediul ventilelor existente,
- dacă apare o defecţiune la şnecul de la centrifugă aceasta se opreşte,
- se atrage atenţia asupra necesităţii golirii conductelor de suspensie groasă de amidon circa 40% de
pe refularea pompelor imediat după oprirea acestor pompe pentru a preveni înfundarea acestora.
Ordinea pornirii utilajelor şi a trecerii ventilelor în poziţia normală

de lucru
- se verifică dacă separatoarele centrifugale sunt echipate conform cărţii tehnice,
- se deschid circuitele de apă de etanşare la toate pompele din secţie,
- se verifică sitele rotative cu perii dacă sunt curate , echipate corespunzător şi cu capacele bine fixate
şi cu aerisirile deschise.
- se verifică dacă filtrul rotativ sub vid este echipat cu pânză filtrantă ,
- se verifică dacă filtrele de impurităţi de pe conducta de apă sunt curate şi montate corect,
- se deschid circuitele de aer instrumental,
Pornirea instalaţiei de recuperare amidon
Când bazinul este pe jumătate plin şi instalaţia de hidrocicloane este pornită, se porneşte instalaţia de
recuperare amidon în următoarea ordine:
- se porneşte sita rotativă ,
4
- se deschide ventilul de pe conducta de aspiraţie a pompei , după care se porneşte pompa ,
- se deschide ventilul de pe conducta de apa de siguranţă a separatorului.
- se deschide uşor ventilul de pe conducta de apă de spălare,
- se porneşte pompa, pompa de alimentare cu material.
- se reglează concentraţiile fazelor la evacuare din separator, reglând debitele de alimentare cu ape de
gluten şi ape de spălare, respectiv prin ventilele , urmărind în acelaşi timp concentraţiile şi aspectul lichidelor
evacuate cât şi debitmetrul pentru urmărirea debitului, debit egal cu 5-7 mc/h, când concentraţia în faza grea
atinge valoarea de 23-24 S.U., adică 13˚Bė şi concentraţia fazei uşoare este de 1-1,4˚Bė în condiţiile în care
alimentarea se face la o concentraţie de 1,025-1,035.
Se deschid ventilele şi se închid ventilele , aşa încât apele cu gluten de la baterie să meargă pe circuitul
normal , respectiv la sită .Se deschid ventilele astfel încât amidonul recuperat să fie trimis pe circuitul
normal, la bazinul stocaj suspensie de amidon.
Concentraţia glutenului
Cu ajutorul pompei apele de gluten sunt trecute printr-o sită staţionară de control la separatorul de
concentrare gluten.
Apele rezultate sunt trecute în vasele de flotaţie, urmând ca glutenul rămas să fie recuperat şi recirculat în
separator, apele clare de la flotaţie sunt captate separat şi refolosite ca ape tehnologice în procesul tehnologic.
Tot pe principiul flotaţiei sunt separate şi concentrate proteinele ce vin de la bateria de hidrocicloane
Pentru a asigura o capacitate corespunzătoare de flotaţie a apelor de gluten sunt folosite 4 vase de flotaţie
ce lucrează în paralel. Apele de gluten concentrate rezultate de la separatorul centrifugal la o concentraţie de
10-12% s.u. şi un debit de 3,5-4m.c./h sunt colectate într-un rezervor în vederea deshidratării şi a obţinerii
glutenului uscat cu o umiditate de maxim13%
Pornirea instalaţiei de concentrare gluten

Când bazinul 509Aeste cel puţin jumătate , se porneşte instalaţia de concentrare gluten, în următoarea
ordine:
- se porneşte separatorul şi se aşteaptă până când separatorul atinge turaţia normală de lucru (1440rot/
min,vizibilă la turometrul 118-120 rot/min la contorul de turaţii),
- se pornesc sitele rotative cu perii ,
- se deschide ventilul de pe conducta de apă dedurizată şi se porneşte pompa,
- se deschide ventilul şi se închid aerisirile la sita rotativă şi se reglează concentraţiile fazelor
evacuate , prin manevrarea ventilelor care reglează debitul de recirculat,
Se deschide şibărul rezervorului de la flotaţie , când fazele evacuate ating concentraţiile prescrise, respec-
tiv faza grea 10%s.u. şi apele separate 2% s.u. la o concentraţie de 1-2%s.u. la alimentare.
Deshidratarea glutenului
Cu ajutorul unei pompe apele de gluten concentrat sunt trecute prin schimbătorul de căldură printr-
un scimbător de căldură cu plăci , după care se reglează ph-ul la o valoare de 5,2-5,5 cu o soluţie de
NaOH,pentru coagularea proteinelor şi uşurarea procesului de separare şi deshidratare.
Deshidratarea proteinelor se face până la 55-60% s.u.iarapele separate sunt evacuate la un conţinut de 0,5-
1% s.u.
Glutenul deshidratat este evacuat şi depozitat în amestec cu borhotul de porumb sau poate fi uscat în
uscătorul de gluten.
Datorită valorii nutritive ridicate , glutenul se foloseşte la obţinerea de furaje pentru păsări şi animale .
Conţinutul în proteină pe s.u. este de 56-65%/s.u.
Glutenul reprezintă 6-7% din porumbul măcinat, el reprezintă partea proteică din laptele de amidon şi are
o greutate specifică de 1,18gr./cm.c , faţă de 1,61 gr./cm.c.cât este greutatea specifică a amidonului
Glutenul din porumb conţine :
- proteine…………56-65%
- amidon………….20-30%
- grăsimi………….5-8%
- cenuşă…………...0,8-1,5%
- celuloză…………2-4%
- alte substanţe……6,5
Glutenul este asimilabil 75-80% şi are o valoare alimentară de 135 unităţi.
Pornirea instalaţiei de deshidratare gluten

Când în rezervorul de stocare material este cel puţin jumătate se porneşte instalaţia de filtrare a
glutenului. Se pune în funcţiune tamburul filtrului de gluten, respectând indicaţiile din cărţile tehnice.
4
- se deschid ventilele de pe circuitele de apă de spălare a pânzei şi se reglează debitul de apă de
spălare la circa 7-20mc/h
- se porneşte pompa de alimentare,
- se pune în funcţie pompa de vid,
Dacă debitul de concentrat care alimentează filtrul sub vid este prea mare se deschide puţin recircularea ,
după 15 minute de la punerea în funcţie a pompei de vid se porneşte pompa de filtrat . Se urmăreşte limpidi-
tatea filtratului prin determinare de s.u.
Oprirea instalaţiei recuperare amidon

Ordinea opririi utilajelor este următoarea. Se opreşte pompa de alimentare şi se închid ventilele pe
aspiraţie şi refulare a pompei , se trece separatorul pe apă de spălare câteva minute apoi pe apă de siguranţă
prin circuitul automat pentru spălarea a diuzelor. Se închide robinetul de pe circuitul de alimentare cu apă
de siguranţă şi se opreşte motorul separatorului,când turaţia motorului scade sub 1500 se poate acţiona frâna.
Desfacerea separatorului pentru spălarea talerelor se va face numai atunci când tamburul separatorului este
oprit.
Oprirea instalaţiei de recuperare gluten
Ordinea opririi este următoarea:
- se opreşte pompa de alimentare şi se închid ventilele pe aspiraţie şi refulare , separatorul se trece pe
apă de spălare şi apoi pe apă de siguranţă pentru spălarea acestuia, precum şi a duzelor,
- se opreşte separatorul, apoi pompa de evacuare material şi sitele staţionare.
Oprirea instalaţiei de deshidratare gluten

Ordinea opririi instalaţiei de deshidratare gluten în regim normal de lucru este următoarea:
- se opreşte pompa de alimentare şi pompa de vid
- când restul de strat a căzut şi cuva s-a golit complet se trece la spălarea pânzei de pe filtru,
după care se opreşte tamburul filtrului.
Parametrii tehnologici in regim normal de lucru la separatorul
recuperator de gluten
Concentraţia în s.u. la alimentare,%s.u. -4-5
- din care proteine ,%s.u. 20
- densitate,Kg/mc 1,028-1,039
- temperatură 30-40˚C
- Ph 4-5
Concentraţia în s.u. a fazei uşoare separate
- (apa de gluten),%s.u. 1-1,4
- din care proteină, % s.u. 63
Concentraţia fazei grele separate
(suspensie de amidon),%s.u. -23-24 (13˚Bė)
Parametrii funcţionali în regim de lucru la concentratorul de gluten
Concentraţia suspensiei de gluten la intrare ,s.u. 1-2
din care proteine ,%s.u. 60-70
- densitate, Kg/mc 1,004-1,007
- temperatura 30-35˚C
- Ph 4-5
Concentraţia suspensiei de gluten la ieşire,%s.u. 10
Concentraţia apelor separate gram/litru max. 3
Cantitatea de gluten de 10% recirculat,mc/h
Instrucţiuni de exploatare pentru secţia uscare ,ambalare amidon şi germeni

componenţa liniilor tehnologice
Linia de uscare-ambalare amidon
şnec dozator, şnec omogenizator , şnec alimentare uscător, ecluză evacuare produs , ventilatoare, suflantă,
tubulatură uscător, ciclon, recuperator umed pentru amidon,tronson amestec, buncăr pentru amidon,
instalaţie de însăcuit, cîntar automat la însăcuire
Instalaţii pentru comandă şi automatizare
Instalaţia este compusă din :
- comanda electromotoarelor din instalaţie de la tabloul de comandă din secţie,
- TIC , indicarea temperaturilor aer la ieşirea din uscător şi reglarea debitului de abur,
4
- indicatoare şi semnalizatoare temperaturi aer în tronsonul de amestec,
- indicatoare de presiune aer în uscător,
- interblocarea utilajelor ce compun linia de uscare.
Linia de uscare ambalare germeni
- transportor elicoidal pentru germeni,
- uscător germeni cu fascicul tubular,
- instalaţie transport pneumatic germeni la rezervorul de stocaj,
Pentru comanda electromotoarelor de la secţia uscare s-a prevăzut un tablou de comandă amplasat în secţia
uscare.
DESCRIEREA OPERATIILOR
Uscare ambalare amidon
Amidonul din porumb sau cartofi este supus deshidratării la centrifuga orizontală .
Deshidratarea are drept scop îndepărtarea apei din suspensia de amidon purificată şi concentrată până la un
conţinut 85 %. Substanţă uscată.
Suspensia de amidon cu o concentraţie de 21˚Bė, respectiv 39-40% s.u. la un debit de 2,8 mc/h este
introdusă în centrifuga timp reglabil începând cu 1,5 minute pâna la maxim2,4 minute.Toate operaţiile de
încărcare, deshidratare, descărcare sunt executate automat, fiind programate automat de la tanloul de
comandă.Procesul de deshidratare a amidonului durează 2,5minute.
Datorită forţei centrifuge urmare a rotirii tamburului, apele trec prin pânza filtrantă a centrifugii şi apoi prin
orificiile metalice ale tamburului .
Apele separate având un conţinut de 0,5-1 % amidon s.u. sunt recuperate şi folosite în procesul
tehnologic, la extracţie pentru diluarea borhotului. Deshidratarea mecanică se face până la un conţinut de
60-66% s.u.
Descărcarea centrifugii se face automat prin răzuirea stratului de amidon depus pe pânza montată pe tambur
de către un cuţit răzuitor timp de un minut după care programul se reia, adică,alimentare,eliminare apă,
descărcare.
Amidonul deshidratat mecanic este evacuat de un sistem de şnecuri şi transportat spre uscare.
Cu circa 34% umiditate este preluat de transportatorul elicoidal şi transportat în cuva de alimentare a
instalaţiei de uscare .De aici prin intermediul şnecului omogenizator şi şnecul dozator şi a şnecului inferior
care transportă amidonul deshidratat la suflantă , care îl distribuie în tubulatura de uscare a uscătorului de
amidon.Amidonul este preluat de curentul de aer cald, aspirat de ventilator, unde are loc o încălzire în
tronsonul de amestec , prin bateriile deîncălzire şi transportat prin tubulatura instalaţiei până la partea
superioarăa uscătorului, având rolul de a usca amidonul de la o umiditate de 34% la o umiditate de
13%.Amidonul uscat se separă de aerul cald în coloanele uscătorului .
Aerul cald trece prin ventilator în recuperatorul umed unde praful de amidon care eventual nu s-a
separat la cicloane este antrenat de apa pulverizată, apă ce se returnează la extracţie amidon , reintră în
circuit.Amidonul antrnat de aerul cald , urcă prin tubulaturile verticale ale uscătorului cu o viteză de
20m/sec.timp în care uscarea se face aproape instantaneu după care amidonul se separă de aerul de
vehiculare în două cicloane.Aerul eliberat de amidon trece printr-un ventilator care provoacă curentul de aer
şi este trecut într-un spălător de praf cu ploaie pentru reţinerea particulelor de amidon antrenat după care este
eliminat în exterior.
Apele de spălare continând amidon în suspensie sunt trecute în bazinul de ape tehnologice.
Amidonul uscat reţinut în cele două cicloane este evacuat continuu în ecluzele de la partea inferioară şi trecut
în tubulatura de transport pneumatic.
Capacitatea uscătorului este de 30 tone/zi.Amidonul uscat este sub formă de pulbere fină şi nu necesită
o cernere suplimentară.
Amidonul uscat separat în cicloane, se sedimentează la partea inferioară a acestora de unde cu ecluza
este evacuat şi transportat pneumatic spre secţia ambalare , loc unde amidonul se ambalează în saci de hârtie
la 25Kg, care se paletizează pe europaleti , care sunt transportaţi în magazia de produs finit.Amidonul mai
poate fi dirijat pneumatic spre rezervorul stocaj din exterior de unde se poate face ambalare la cisterne şi big-
baguri la 1000Kg
Uscare –ambalare germeni
Germenii din porumb presaţi sunt preluaţi de şnecul transportor şi transportaţi la uscătorul de germeni
care este prevăzut cu şibăr de dozare a germenilor în uscătorul de germeni cu fascicul de ţevi.Germenii sunt
deshidrataţi până la o umiditate de până la 6% umiditate, vaporii rezultaţisunt evacuaţi printr-un coş în
exteriorul clădirii.
4
Germenii uscaţi sunt preluaţi pneumatic de la capătul uscătorului şi transportaţi către sectia depozitare
germeni , aceştia fiind livraţi la vrac.
Punerea în funcţiune a liniilor tehnologice de uscare a amidonului
Punerea în funcţie a instalaţiei de uscre amidon se va face numai după efectuare operaţiilor
pregătitoare şi existenţa unei cantităţi suficiente de material pentru o funcţionare continuă a tuturor liniilor de
fabricaţie timp de câteva ore.
Inainte de a începe exploatarea în sarcină a uscătorului se va aduce uscătorul în regim de funcîionaredin
punct de vedere termic, astfel încât aerul în tronsonul de amestec să fie de 150˚C.
Pentru aducerea la regim de lucru trebuie să fie suficient material supus uscării.Înainte de începerea
alimentării cu material vor fi puse funcţiune transportoarele pneumatice ţi instalaţia de desprăfuire , după
care se începe creştere temperaturii de uscare şi apoi se face alimentarea uscătorului cu amidon umed.
Exploatarea în regim normal de lucru şi oprirea liniilor tehnologice
In regim normal de funcţionare, aerul încălzit trebuie să fie de 150˚Cla ieşirea din bateriile de
încălzire, iar la ieşirea din uscător temperatura aerului trebuie să fie de 50˚C, urmărirea temperaturilor se va
face la tabloul de comandă.Asigurarea temperaturii se face prin reglarea debitului de abur în bateriile de
încălzire a aerului, funcţie de temperatura din uscător precum şi de reglarea debitului de alimentare cu
material de la şnecul de alimentare cu variator.În timpul funcţionării instalaţiei de uscare se urmăresc
parametrii aburului , precum şi presinea de lucru din uscător.
Funcţionarea normală a instalaţiei de uscare a amidonului se constată prin determinări de laborator asupra
umidităţii la intrare şi evacuare amidon de la uscător.Utilajele de la uscare amidon sunt prevăzute cu sisteme
de interblocare , astfel încât la o defecţiune a unuia din utilaje , toate celelalte se vor opri.
Uscător cu fascicul tubular pentru germeni
Germenii eliberaţi de la prima baterie de degerminare la un debit de 7,5-8 mc/h sunt supuşi spălării în 3
Trepte pe site curbe cu circuit de apă în contracurent. Germenii spălaţi şi parţial deshidrataţi la un debit de
1,4-1,6mc/h cad continuu în presa de germeni.
Apele de spălare sunt returnate în procesul tehnologic , asigurând necesarul de apă în cele trei trepte
de măcinare.
Uscarea se face în uscătorul orizontal cu fascicul tubular , încălzit cu abur. Producţia de germeni este de
circa 200Kg/h
La pornirea utilajului se va lăsa câteva minute să funcţioneze în gol după care se deschide ventilul de abur
pentru accesul acestuia în fascicolul de ţevi. Când temperatura în uscător este normala pentru a se desfăşura
procesul de uscare se deschide şibărul de alimentare cu germeni umezi care provin de la presa de germeni.
Germenii pătrund în uscător şi datorită mişcării de rotaţie a uscătorului, aceştia se deplasează spre partea de
evacuare germenii uscaţi , având un contact mare cu suprafeţele calde ale tubulaturii, permiţând eliminarea
apei sub formă de vapori ,vapori care sunt eliminaţi pe la partea superioară. Când afară este foarte frig
trebuie să se elimine regulat condensul pentru a evita îngreunarea fasciculelor de ţevi. La oprire se va
proceda invers pornirii.
În cazul defecţiunilor se va oprii alimentarea cu germeni , uscătorul va funcţiona până când se va goli de
material apoi se va oprii aburul , după care se va intervenii pentru remedierea defecţiunii. Presiunea aburului
la intrare uscător este de 4-5bari.
Germenii sunt deshidrataţi de la o umiditate de 35-38 % până la o umiditate de maxim 6 %. Aceasta
verificându-se prin determinări de laborator cu o fregvenţă regulată.
Germenii uscaţi sunt preluaţi pneumatic şi transportaţi în magazia special amenajată pentru germeni.
Concentraţia apelor de inmuiere
Apele de înmuiere a porumbului se depozitează în două bazine de stocaj special amenajate. Aceste ape
au următoarele caracteristici, concentraţia în s.u. 6-12 % şi un ph de 4,0-4,4.
Apele de la înmuierea porumbului se concentrează într-o instalaţie de concentrare de tip Wiegant şi se
obţine extractul concentrat de porumb, folosit în industria antibioticelor şi în hrana animalelor, ca suport
proteic în obţinerea unor furaje, pentru hrana animalelor.
Instalaţia de tip Wiegand este o instalaţie de evaporare cu circuit descendent sub vid, care funcţionează
continuu în două trepte cu comprimarea aburului secundar cu jet de abur.
Parametrii funcţionali ai instalaţiei sunt următorii:
- capacitate de evaporare 5000kg/h ape înmuiere
- alimentare cu produs-5319-5747kg/h
4
- concentrare de la 6-12% la 47-50% la evacuare
- temperatură intrare instalaţie 30-45˚C
- ph=4,4
Evacuare concentrat
- cantitate 319-747kg/h
- concentraţie 47-50%
- temperatură produs la evacuare 52˚C
Consum abur saturat:
- 8atm,1980kg/h
- temperatură apă răcire 18-19˚C la încălzire la 42˚C-41mc/h
Lichidul de alimentare trece prin preâncălzitoare , încălzindu-se de la 30-40˚C la 75˚C în două trepte:
TREAPTA aIa TREAPTA aIIa
- temperatura aburului de încălzire 88˚C 72˚C
- temperatura de fierbere a produsului 72˚C 52˚C
- vidul în condensatorul pentru amestec 90 bari
Instalaţia funcţionează 6 ore după care se curăţă timp de maxim 2 ore.După ce lichidul de alimentare trece
prin ambele preâncălzitoare din cele două corpuri de încălzire se încălzeşte cu câteva grade peste temperatura
de fierbere la treapta aIa intră în capul corpului de încălzire la treapta aIa.Aici se destinde pe moment la
temperatura de fierbere corespunzătoare vidului şi este condus printr-o instalaţie de distribuire în aceiaşi
cantitate la ţevile de încălzire şi curge ca o peliculă subţire în jos la care se evacuiază, apa .
Aburul circulă în aceiaşi direcţie cu materialul supus concentrării, prin ţevi iar materialul supus
concentării curge printre ţevi.Produsul concentrat ajunge în primul separator de unde este preluat de o pompă
care alimentează al doilea corp de concentrare adică treapta aIIa, unde se detensionează la temperatura de
fierbere, se distribuie la fiecare ţeavă şi prinevaporare susţinută stropeşte în jos ţevile de încălzire.Produsul
condensat este trimis din ultima treaptă cu ajutorul pompei la unul din cele două rezervoare de produs
concentrat.
După o funcţionare de maxim 6 ore , instalaţia se trece obligatoriu pe apă de spălare,care cuprinde
următoarele etape:
- spălare cu apă timp de 10 minute,
- spălare chimică cu soluţie de NaOH cu o concentraţie de 2-3%,timp de 20-30 minute
- limpezire cu apă timp de 10 minute
- spălarea chimică se mai poate face şi cu soluţie de acid azotic cu o concentraţie de 2% timp de
10-20 minute
După care se face o limpezire cu apă potabilă.
Extractul concentrat de porumb îndeplineşte următoarele condiţii tehnice de calitate conform N.I.1445-68
Propietăţi organoleptice
Aspect:
- lichid vîscos opac cu suspensii su formă de fulgi, sub formă de pastă omogenă,
- culoare:galben până la maro,
- miros:caracteristic
Propietăţile fizico-chimice
- substanţă uscată:minim 48%
- aciditate totală 1,2 exprimată în HCl
- aciditate exprimată în acid lactic 30
- bioxid de sulf s.u. %-0,06-0,2
- fosfor total-3
- azot total exprimat în proteină % minim 42
- fier s.u. %-0,05
- cenuşă totală s.u.% -20
- săruri ale metalelor grele- urme
Pe toată durata funcţionării instalaţiei de concentrare se vor urmări următorii parametrii :
- temperatura în prima treaptă de concentrare
- temperatura în a doua treaptă de concentrare
- temperatura în primul separator
- temperatura în al doilea separator
4
Toate acestea se vor verfica cu o fregvenţă de 30 minute
Parametrii de lucru sunt verificabili de către laborator, precum şi analiza calitativă se face de către laborator.
Corn Steep lichid din porumb , este unul dintre aditivii cu cel mai mare succes din ultimii ani.Are o culoare
maronie, de ciocolată, o aromă distinctă, ca de bere, şi un gust de drojdie, uşor dulce amărui .Este un derivat
al extrageriiglucozei din porumb şi reprezintă un lichid activator ideal.Excepţional în boiles, poate fi folosit
şi la hidratarea peletelor, oriunde este nevoie de un atractant natural, subtil cu aromă de drojdie .Are valori
energetice şi proteice ridicate, conţine o doză de proteină digerabilă şi o doză de zaharuri naturale care îl face
să lucreze ca agent de fermentare,bogat în aminoacizi liberi, poate fi cea mai atrăgătoare cale de îmbogăţirea
proteica a furajelor pentru animale.
CALCUL RANDAMENT
PORUMB TONE PE ZI LA 15% UMIDITATE

- APĂ%................................................................15
- UMIDITATE PORUMB ÎNMUIAT…………..45
- RANDAMENT AMIDON…………………….69
- PORUMB ANHIDRU.TO/ZI………………….68
- PORUMB TO/ZI………………………………3,33
- PORUMB TO/ZI ANHIDRU
INTRARE LA ÎNMUIERE…………………….2,83
- PORUMB ÎNMUIAT TO/ZI ………………….5,15
- AMIDON ANHIDRU TO/ZI………………….1,95
- AMIDON COMERCIAL………………………2,24
- PORUMB ANHIDRU IEŞIRE
DE LA ÎNMUIERE……………………………..2,65
- RAPORT APĂ /PORUMB COMERCIAL……1,36
- RAPORT APĂ/AMIDON ANHIDRU...............2,32
- RAPORT APĂ /AMIDON COMERCIAL.........2,02
- APĂ m.c./h..........................................................4,53
RANDAMENT PRODUSE REZULTATE
RANDAMENT TONE
CORN STEEP (CSL) -6,4% -0,18

LAPTE AMIDON -69 -1,95
GLUTEN -5,6 -0,16
BORHOT -12 -0,34
100 2,63
ÎNMUIERE LA O CAPACITATE DE 80to/zi

PORUMB to/zi APĂm.c/h =3,67
4
Apă % ...................................... 15
Tone porumb anhidru /h ...........2,83 PORUMB ÎNMUIAT
Tone porumb ca atare..................3,33 U%=45
S.U.............. 55
Apă..............................................0,5 ÎNMUIERE Tone/h .......2,65
PORUMB Tone/h...........5,15
Apă................2,5
- Corn steep (CSL)

- Randament ...............................6,4
- Materie secă (m.s.) anhidru.......11
- tone/h .......................................0,18
- tone/h comercial........................1,64
- apă ...........................................1,4
BILANŢ DE MATERIALE LA PURIFICARE CONCENTRARE A LAPTELUI DE AMIDON
PORUMB ÎNMUIAT LAPTE DE AMIDON

-materie secă…………55 -randament%…………69
-tonă /h ………………2,65 -s.u………………….41
-m.c./h………………..5,16 -tonă/h……………...1,95
AMIDON -m.c…………………4,76
-apă………………….2,81
UMED
APĂ GLUTEN
-4,53m.c/h -randament %………5,6
-1,36apă/tonă porumb -m.s.%.......................40
-2,32apă/tonă amidon -tonă/h………….......0,16
-m.c./h………….......0,4
-apă………………...0,24
BORHOT GERMENI
-randament %………..12 - randament%........7
-m.s…………………..81 - m.s……………..50
-tonă/h………………..0,34 - tonă/h…………..0,20
-m.c./h………………..0,83 - m.c./h…………..0,40
-apă…………………..0,49 -apă………………0,2
BILANT DE MATERIALE
4
- porumb tone/zi cu o U= 15% 80
- apă % 15
- umiditate porumb înmuiat % 45
- randament amidon 69 (80×85%)
- porumb anhidru to/zi 68
- porumb to/zi ca atare ( tq) 3,33 (80:24h)
- porumb to/h anhidru 2,83 (68:24h)
- porumb înmuiat to/h 5,15 (3,33×85%×69%)
- amidon anhidru to/h 1,95 (80%×85%×69%):24h
- amidon ca atare 2,24 (1,95:U% la o umiditate de 13%)
- porumbanhidru ieşire
la înmuiere to/h 2,65
tone
CORN STEEP –C.S.L. 6,4% ………… 0,18
LAPTE DE AMIDON 69…………….1,95
GLUTEN 5,6……………...0,16
GERMENI 7………………..0,2
BORHOT 12……………….0,34
100 2,83
5
SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ PURIFICARE CONCENTRARE LAPTE DE AMIDON
Gluten-spre 651kg s.u./h

8,9m³/h
uscare651kg/s.u 4˚Bė
8,9m³/h:4˚Bė
1953 kg/s.u
16,15m³/h
6,5˚Bė
TX
310
2604kgs.u/h
17,5˚Bė
7,36,m³/h
501
518
Apă de
spălare
4m³ 4.53m³ apă
2604kgs.u dedurizată
5,5˚Bė
5
USCĂTOR CEREALE-USCĂTOR DE PORUMB
LEGENDĂ:
- 1.Alimentare porumb
- 2.Ventilator evacuare aer rezultat de la uscare
- 3.Ventilator recirculare aer
- 4.Module de uscare
- 5.Zonă de răcire
- 6.Generatorul de căldură
- 7.Evacuare porumb
- Aer cald
- Aer rece
5
1
2
90 -
110˚C
25-35˚C 3
7
5
5
SCEMĂ TEHNOLOGICĂ DE OBŢINERE A AMIDONULUI DIN PORUMB
PORUMB SULF APĂ TEHNOLOGICĂ
ABUR RECEPŢIE ARDERE
PRAF + CURĂŢIRE SOLUŢIE SO2 APĂ

SPĂRTURĂ conc -0,25-0,30 DEDURIZATĂ
DEPOZITARE
ÎNMUIERE
APE PORUMB
ÎNMUIERE ÎNMUIAT
MĂCINARE I
GERMENI
UMEZI
CONCENTRARE DEGERMINARE
CORN- GERMENI MĂCINARE SPĂLARE

STEEP DEGERMINARE II
S.U. 49% PRESARE
USCARE
MĂCINARE III
DEPOZITARE
BORHOT EXTRACŢIE
PRESARE APA GERMENI
TEHN. USCAŢI
USCARE
DEPOZITARE LAPTE DE
BORHOT USCAT
AMIDON
LAPTE DE PURIFICARE
GLUTEN
FLOTAŢIE CONCENTRARE
CLARIFICARE
CONCENTRARE
LAPTE DE
USCARE
AMIDON
DEPOZITARE
USCARE AMIDON
GLUTEN
USCAT
5
UTILIZĂRI ŞI CARACTERISTICI FIZICO- CHIMICI ŞI ORGANOLEPTICE ALE AMIDONULUI
Amidonul se prezintă sub formă pudră , de culoare albă cu gust şi miros caracteristic de porumb, insolubil
în apă rece, solubilizează la peste 60˚C.In urma determinărilor de laborator au concluzionat următoarele:
- ph cuprins între 4,5-6,0
- conţinut în SO2 maxim 50 P.P.M.
- conductivitate 50-60μs
- rezistivitate a mia parte din conductivitate
- viscozitate prin determinare de laborator - Maxim -950 UB
- minim -750 UB
- conţinut de proteină maxim 0,50 , determinare chimică , metoda Kjeldahl
Determinarea ph-ului se face pe o cantitate de 20 grame adus la sută cu apă distilată , se agită uşor după
care se face citirea ph-ului cu un aparat special numit ph-metru, cu care se face citirea ph-ului.si apoi se
citeşte conductivitatea cu aparatul numit, conductivimetru .
Determinarea conţinutului de sulf , se face pe o cantitate de 20 grame de amidon la care se adaugă 200cm³
apă distilată după agitare şi omogenizare se face o filtrare a suspensiei obţinute .Filtratul se titrează cu
soluţie de iod 0,01n în prezenţă de indicator . La atingerea virajului de culoare se opreşte titrarea , se iau in
calcul numărul de mililitrii de soluţie iod titraţi şi se înmulţesc cu 32.Se consideră că la 1 ml soluţie iod
0,01n îi corespunde 0,32mg SO2
Determinarea vâscozităţii amidonului
Metoda Brabender
-UB –unitate brabender este o unitate de viscozitate obţinută prin metoda Brabender, echipat cu un
cap termodinamic de 350mg.
PRINCIPIU
Măsurarea vâscozităţii suspensiei de amidon în condiţii bine determinate(cunoaşterea umidităţii amidonului
care se analizează), condiţionată de temperatură şi timp.
Temperatură iniţială de lucru de 65˚C urcare rapidă, după care urmează o urcare lentă a temperaturii la
95˚C în vâscozigraf, , apoi menţinerea temperaturii de 95˚C timp de 10 minute
APARATURĂ
- aparat brabender
- cap dinamometric de 350mg.
- viteză de rotaţie 75 rot/min
- balanţă analitică
REACTIVI
- apă distilată
PROCEDEU
Cantitatea de amidon luată în lucru se calculează după formula:
33×100
grame=
100-M.S.
- apă distilată pâna la 480 grame
Amidonul în suspensie se aduce în cuva aparatului Se porneşte reglarea temperaturii în prima parte ,reglare
rapidă la 65˚C apoi reglare la 95˚C, menţinere timp de 10 minute la temperatura de 95˚C.Se opreşte aparatul
şi se citeşte pe diagramă maximul şi minimul pe diagramă.Pentru valoarea minimă este prevăzută o valoare
maxim admisă de 700 UB
5
DETERMINAREA AZOTULUI PE CALE UMEDĂ.
METODA KJELDHAL
PRINCIPIU
Substanţele organice ce conţin azot, încălzite la 540˚C în prezenţă de acid sulfuric şi catalizator,se
descompun , iar azotul trece sub formă de amoniac.Amoniacul este reţinut de acidul sulfuric concentrat
formându-se sulfat de amoniu , după mineralizare se lasă la răcit după care amoniacul se distilă
alcalinizând soluţia de hidroxid de sodiu în exces, prinzându-se distilatul în acid sulfuric de concentraţie
cunoscută 0,02n, în exces. Retritându-se excesul de acid sulfuric cu o soluţie titrată de hidroxid de sodiu,se
determină indirect procentul de azot din proba de analizat.
MOD DE LUCRU
MINERALIZARE
Se cântăresc cu exactitate între 2-3 grame de amidon, pe o hârtie specială care nu conţine azot, această
probă de analizat se introduce în eprubeta aparatului peste care se introduc 25 cm³H2SO4 concentrat şi o
pastilă de catalizator cu seleniu.
Probele astfel formate se introduc în mineralizator timp de 50-60 minute la 540˚C. După 30-40 minute
proba se decolorează până la bleu-verzui, se trece la răcirea fiolelor sub nişă.
DISTILARE
După ce s-au răcit se adaugă în fiolă o cantitate mică de apă distilată. Într-un pahar Erlenmeyer de
250cm³ se introduc 25 cm³ H2SO4 de concentraţie 0,02n şi 75 cm³apă distilată şi 5-6 picături indicator
TACHIRO
Fiola se ataşează la aparatul de distilat si se începe dozarea de NaOH concentrat 33% pană la 150cm³,
după care se porneşte distilatorul şi se colectează circa 300ml.Distilatul obţinut se titrează cu soluţie de
NaOH de concentraţie de 0,02n până la viraj de culoare de la roşu-violet la verzui .Se citeşte cu atenţie nr de
ml de NaOH 0,02 folosiţi la titrare după care se aplică formula de calcul:
(25-x)·N·0,014·6,25
PROTEINĂ= ·100
m
- x - număr mililitri folosiţi la titrare
- N- normalitatea soluţiei
- m- masa probei luată în lucru
Exemplu de calcul proteină:
- x=20ml soluţie NaOH 0,02n
- Normalitatea soluţiei 0,02n
- grame luate în lucru =0,35grame
( 25-20)·0,02·0,014·6,25
Proteina = · 100= 0,35
2,500
Metota de lucru este complexă şi necesită o atenţie sporită .Se lucrează sub nişă iar executantul trebuie să
cunoască reguli de protecţia muncii privind manevrarea de acizi şi baze în concentraţii mari,acidul sulfuric
(H2SO4) în concentraţie de 98% şi soluţia de NaOH cu o concentraţie de 33%.
UTILIZĂRI ALE AMIDONULUI

Pudra de amidon cu o umiditate de maxim 13% are utilizări diverse , atât în industria alimentară ca agent
de îngroşare, la supe creme , sosuri, la budinci şi creme , în industria de construcţii , ca aditivi în ciment
pentru a îmbunătăţii timpul de stabilizare , în industria textilă pentru întărirea firelor ( prin
apretare)Amidonul este isolubil în apă rece , iar la încălzire formează geluri.
Amidonul este componenta de bază a multor produse alimentare importante:pâinea, făina .Amidonul
intră în componenţa mediului nutritiv la producerea antibioticelor, vitaminelor.
Amidonul este un ingredient des utilizat în preparatele din carne datorită propietăţii sale ridicate de a reţine
apa.Astfel este posibilă realizarea unui produs netratat cu un grad mare de puritate,fizico-chimicşi
microbiologic.
Pe lângă propietatea de a lega apa mai este şi cea senzorială ca textură, aparenţă şi savoare.
Amidonul este folosit cu succes în fabricarea rahatului , amidonul cu conţinut de amiloză de peste 68%
5
este folosit ca liant la cipsuri, sticsuri în general acolo unde la final se adaugă arome care datorită
caracteristicilor amidonului la temperaturi de peste 60˚C gelifică uşor iar substanţele aromante aderă pe
suprafaţa produselor alimentare.
Amidonul este folosit cu succes la fabricarea rigipsurilor , în industria hârtiei şi la fabricarea
cartoanelor ondulate.
Amidonul şi amidonurile modificate au o gamă largă de aplicaţii atât în sectorul alimentar cât şi non-
alimentar.Cei mai mari consumatori de amidon, sunt industriile de hârtie, carton şi gofrare.
Alte domenii importante de aplicare a amidonului sunt industria textilelor, cosmetice, produse
farmaceutice şi vopseluri.În viitor pe termen mediu şi lung , amidonul va juca un rol important în domeniul
de materii prime regenerabile pentru producerea de materiale plastice biodegradabile , material de ambalare
şi rol de matriţă.
Structura amidonului poate fi schimbată prin metode chimice , fizice şi tratamente enzimatice, rezultând
amidoane modificate.Amidonurile modificate prezintă aceleaşi propietăţi texturante,dar răspund cu succes la
alte probleme tehnologice moderne în fabricarea de produse noi. Amidonul este constituient esenţial almultor
produse alimentare, constituie o importantă sursă de energie.
Este folosit ca materie primă pentru obţinerea glucozei., folosit cu succes în fabricarea biocombustibilului.
Hidroliza enzimatică a amidonului din porumb are implicaţii întinse în fabricarea alcoolului şi a berii.În
ambele fabricaţii se zaharifică întâi amidonul din cereale, cu amiloza din orz încolţit(malţ) la o temperatură
de 55 grade Celsius pâna la 65 C , timp de 20 minute.Se obţine70-80%maltoză şi 20-30% dextrină.
La fabricarea alcoolului, soluţia de maltoză fermentează direct Utilizat cu succes în fabricarea produselor
zaharoase,produse de patiserie, budinci, sosuri , paste
DETERMINAREA ACIDITĂŢII AMIDONULUI FINIT

Se ia în lucru o cantitate de 5 grame de amidon finit ,cântarit cu exactitate , la care se adaugă 100ml , apă
distilată iar în prezenţa indicatorului , o soluţie de fenolftaleină 1% se titrează cu o soluţie de NaOH cu o
normalitate cunoscută , 0,1n,pâna la viraj uşor roz.
CALCUL ACIDITATE
Aciditatea este egală cu numărul de mililitri titraţi de soluţie NaOH utilizati până la viraj divizaţi cu 4.
Nr. ml titraţi sol NaOH
Ac =
4
5
5

Amidon 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amidon 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII PRIVIND AMIDONUL

1.2. Compoziţia chimică a amidonului

Modelul stabilit pentru amilopectină de French şi Kainuma(1972),de Robin în 1975,prezintă amilopectina ca

1.4. Solubilizarea amidonului

-20 50...60 80 100 60 -20

Ca rezultat direct al umflării, are loc o creştere a solubilităţii,transparenţei pastei şi vâscozităţii

CONSIDERAŢII PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A AMIDONULUI

2.1. Recepţia materiei prime

RECEPŢİE CALITATİVĂ .RECEPŢİE CANTITATİVĂ

2.1.1. Receptie cantitativa

2.1.2 Recepţia calitativă a porumbului

2.1.3. Corpuri străine

2.15. ÎNSILOZAREA PORUMBULUI ÎN CELULELE S11,S12

CELULE -6 CELULE MARI +4 CELULE MICI

a,b,c ,Candida tropicalis

Lactobacillus bulgaricus a,b

Măcinarea şi degerminarea porumbului înmuiat

Rolul şi scopul măcinării

Elemente de proiectare la instalaţia de degerminare

Pentru ca instalaţia să se menţină la parametrii de lucru constanţi , trebuie să se menţină nivel şi

Consumatori de energie electricǎ

1. 208B Pompă PCN 32-250 4 1450 Directă -

N Poziţie Denumirea utilajului Motor Rot/min Pornire

Spǎlare,concentrare,deshidratare mecanicǎ a laptelui de amidon

N Poziţie Denumirea utilajului Motor Rot/min Pornire Observaţii

Recuperare amidon şi deshidratare gluten

Nr Poziţie Denumire utilaj Motor Rot/min Pornire Observaţii

Tabel centralizator transportoare

Greutate 0,2 0,8 0,8 0,6 0,5

Densitatea suspensiei de amidon la inntrare în 507 g/cmc 1,0433-1,0471

Descrierea funcţionǎrii automate şi manuale a instalaţiei

Reglarea regulatoarelor mecanice de nivel

Ordinea pornirii utilajelor şi a trecerii robineţilor în poziţia normalǎ de

Înainte de punerea în funcţiune a liniei de măcinare porumb-extracţie amidon –separare gemeni-

Puritatea germenilor poate fi asigurată prin

- reducerea concentraţiei în instalaţia de degerminare(prin mărirea debitului de apă de spălare),

Scoaterea din funcţiune

Concentrarea suspensiei de amidon in baterii de hidrocicloane

Umplerea rezervoarelor şi reglarea nivelelor

Ordinea pornirii utilajelor şi a trecerii ventilelor în poziţie normală de

Pornirea instalaţiei de deshidratare mecanică a amidonului

Exploatarea in regim normal de lucru

Scoaterea din funcţiune a instalaţiei de

Ordinea pornirii utilajelor şi a trecerii ventilelor în poziţia normală

Pornirea instalaţiei de concentrare gluten

Pornirea instalaţiei de deshidratare gluten

Oprirea instalaţiei recuperare amidon

Oprirea instalaţiei de deshidratare gluten

Instrucţiuni de exploatare pentru secţia uscare ,ambalare amidon şi germeni

Uscător cu fascicul tubular pentru germeni

Concentraţia apelor de inmuiere

PORUMB TONE PE ZI LA 15% UMIDITATE

RANDAMENT PRODUSE REZULTATE

CORN STEEP (CSL) -6,4% -0,18

ÎNMUIERE LA O CAPACITATE DE 80to/zi

- Corn steep (CSL)

BILANŢ DE MATERIALE LA PURIFICARE CONCENTRARE A LAPTELUI DE AMIDON

PORUMB ÎNMUIAT LAPTE DE AMIDON

LAPTE DE AMIDON 69…………….1,95

Gluten-spre 651kg s.u./h

- 2.Ventilator evacuare aer rezultat de la uscare

- 3.Ventilator recirculare aer