Cuprins

Cap. I. Locul si importanta plantelor oleaginoase in agricultura

1.1. 1.2. 1.3.

TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT TERMINAT

Producerea plantelor oleaginoase in lume si in Europa. Producerea plantelor oleaginoase in Romania. Tehnologia de prelucrare a plantelor oleaginoase

Cap. II. Analiza filierei florii-soarelui. 2.1. Caracteristicile filierei. 2.2. Filiera florii soarelui in Romania. 2.3. Comercializarea produselor obtinute din floarea-soarelui. Cap. III. Studiul de caz pe S.C. PRUTUL S.A. 3.1. Prezentarea firmei 3.1.1. Prezentarea generala. 3.1.2. Management si resurse umane. 3.2. Descrierea produselor. 3.3. Pret, politica de distributie si promovare. 3.4. Activitati logistice (transport, depozitare, ambalare). 3.5. Vanzari pe piata interna. 3.6. Analiza economic-financiara a activitatii. 3.6.1. Analiza cifrei de afacere in perioada 2007 2010. 3.6.2. Analiza costurilor in perioada 2007 2010. 3.6.3. Analiza rentabilitatii. 3.7. Propuneri de cresteri a eficientei activitatii de productie si comercializare. Concluzii. Bibleografie.

TERMINAT TERMINAT TERMINAT

1.1.

Producerea plantelor oleaginoase in lume si in Europa

Plantele oleaginoase prezinta importanta si din punct de vedere agrotehnic. Cele care se recolteaza devreme (inul pentru ulei, cruciferele timpurii),sunt foarte bune premergatoare pentru cerealele de toamna. Plantele oleaginoase prastioare, bine intretinute, contribuie la combaterea buruienilor in cadrul rotatiilor. Suprafete mai mari, pe plan mondial, se cultiva cu soia, floarea-soarelui, arahide, bumbac si rapita, ele fiind principalele plante producatoare de ulei comestibil (alimentar), iar inul ulei si ricinul pentru ulei industrial. In ultimile trei decenii, productia mondiala de ulei vegetal (comestibil industrial) a crescut mult, ajungand de la circa 18 milioane tone in 1960 la circa 58 milioane tone in 1990, ritmul cresterii mentinandu-se ridicatsi in continuare. Cele mai mari ritmuri de crestere s-au realizat la productia de ulei de floarea-soarelui si rapita.

Ritmul ridicat de crestere a productiei mondiale de uleiuri vegetale se datoreste in principal cresterii productiei de uleiuri comestibile, cele industrial mentinindu-se la acelasi nivel lin ultimii ani. In productia mondiala de ulei vegetal, pe primul loc se situeaza soia (circa 15 milioane tone anual), apoi floarea soarelui (peste 7 milioane tone anual), rapita (peste 6 miloane tone), arahidele (peste 5 miloane tone), bumbacul (circa 4 miloane tone). Alteuleiuri alimentare suntcele de maslin (peste 2 milioane tone), susan (circa un million tone), sofranel (0,5 milioane tone). Cresterea substantial a productiei de uleiuri vegetale comestibile se datoreste extinderii soiei in SUA, folosita si ca furaj proteic, a florii-soarelui in Europa si SUA , datorita calitatii culinare superioare a uleiului si a rapitei in conditii mai vitrege (Canada, India).

Pe plan mondial exista o tendita de crestere a ponderii uleiurilor vegetale in bilantul lipidic din alimentatia oamenilor. Sunt doar cateva grupuri umane (eschimosii din Arctica,

pastorii din Savana Africana, etc.), care nu cultiva plante si consuma aproape numai grasimi animale. Se considera ca ritmul annual de crestere a productiei mondiale de uleiuri vegetale comestibile nu este sufficient pentru a satisface cresterea cererii pe plan mondial, pentru unele tari putandu-se vosrbi chiar de o penurie. Suprafata cultivate cu plante oleaginoase pe glob se prezinta in tabelul 1.1 Planta Soia Bumbac Floarea-soarelui Arahide Rapita In pentru ulei Suprafata cultivate (mii ha) 1979-1981 1996 50.543 63.433 34.371 33.545 12.355 21.368 18.678 22.406 11.632 21.868 5.501 3.042 Observatii Ulei comestibil Ulei comestibil Ulei comestibil Ulei comestibil Ulei comestibil Ulei comestibil

Floarea-soarelui detine locul al doilea in productia mondiala de ulei, dupa soia si ainaintea arahidelor, bumbacului, rapitei, etc. Din totalul exportului mondial de seminte de floarea-soarelui cea mai mare pondere revine Statelor Unite, iar ca mare importatoare este Germania. Din totalul exportului de ulei de floarea-soarelui o mare pondere detin Argentina si S.U.A. Rapita este planta oleaginoasa a Europei Central-vestice (Germania, Polonia, Franta, Suedia), Canadei, Indiei, Chinei, Japoniei, Rusiei, etc. Aceste tari isi asigura in mare parte necesarul de ulei alimentar din semintele de rapita. Inul este cunoscut de foarte mult timp, intai ca forma salbatica, apoi cultivate, atat pentru tulpinele din care se obtin fibre, cat si pentru semintele sale bogate in ulei. In Egipt, inul s-a cultivat cu 4000 ani i.e.n., iar in Orientul Mijlociu din epoca prebabiloniana. O solutie importanta in rentabilizarea culturii inului este reconsiderarea productiei asazise secundare , obtinerea de tulpini pentru fibra in cazul culturii inului pentru ulei si valorificarea semintelor in cazul culturii inului pentru fibra. Aceasta tendinta este promovata pentru cresterea eficientei culturii inului. In acest sens, s-au realizat perfectionari in tehnologia lui de cultura, inclusive a recoltatului in numeroase tari, ca S.U.A., Canada, Franta, Belgia, etc.

1.2. Producerea plantelor oleaginoase in Romania

Floarea-soarelui se afla pe locul al treilea intre plantele oliefere ierboase. Fructele de floarea-soarelui contin, in procent de aproximativ 50%, ulei cu calitati alimentare de exceptie si grad ridicat de conservabilitate. Floarea-soarelui intruneste conditii favorabile pe solurile cu valori ale pH intre 6,8 si 8,0 profunde, cu textura mijlocie, care inmagazineaza si pastreaza bine apa, fara exces de umiditate. Se evita terenurile nisipoase, cele erodate, precum si solurile acide neamendate. Zonarea culturii. Zona I. Cuprinde zonele din Campia Romana, sudul Dobrogei si Campia Olteniei. Acestea asigura cele mai bune conditii de crestere si dezvoltare pentru cultura floriisoarelui, intrucat solurile dominante sunt de tip cernoziomic, profunde, cu textura lutoasa, continut ridicat in elemente nutritive si capacitate sporita de retinerea a ape, iar din punct de vedere climatic, temperature, lumina si uneori precipitatile corespund cerintelor obtinerii unor productii ridicate. Zona II. Campia de Vest (judetele Timis, Arad). Suprafetele cultivate in aceasta zona asigura conditii bune de dezvoltare a culturii florii-soarelui, datorita solurilor cernoziomice, profunde precum si cantitatilor mai mari de precipitatii. Zona III. Zonele neirigate din Campia Romana si Podisul Dobrogei neirigat. Unitatile teritoriale ale acestei zone se afla in partea de nord a campiei irrigate si sunt appreciate ca mijlociu favorabile pentru cultura flori-soarelui. Conditile de cultura ale florii-soarelui sunt mai putin favorabile datorita, in principal, deficitului de apa si prezentei solurilor brunroscate din aceasta zona a Campiei Romane. Zona IV. Campia de Vest (judetele Bihor, Satu-Mare). Suprafetele din aceste judete sunt favorabile culturii de floarea-soarelui, solurile fiind de tip cernoziomic, cu un regim favorabil de preciptatii (500-650 mm)

Zona V. Campia Jijiei, Podisul Barladului si Campia Transilvaniei. Din punct de vedere al conditilor nturale, aceste teritorii se afla la limita inferioara de favorabilitate pentru cultura florii-soarelui. Cauza principal este fertilitatea scazuta a solurilor datorita procesului de eroziune, care variaza de la moderat la excesiv pe toate tipurile de sol. Rapita se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre plantele oleaginoase. Uleiul de rapita are largi utilizari industrial si alimentare; turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in protein (38-42%), glucide si saruri minerale. Rapita de toamna gaseste conditii favorabile pe solurile profunde, cu textura mijlocie si reactie neutra. Ca masuri restrictive , la amplasarea culturii se are in vedere evitarea monoculturii si amplasarea in rotatie cu floarea-soarelui si soia, pentru prevenirea extinderii atacului unor daunatori specifici. Zonarea culturii. Zona I de cultura a rapitei de toamna cuprinde partea de vest si est a tarii, Podisul Transilvaniei si zonele colinare adapostite, in care se asigura conditiile de rasarire si de iernare a culturii, fara pierderi. De asemenea, prezenta rapitei in rotatia culturilor contribuie la cresterea suprafetei premergatoare timpurii, pentru grau si la combatarea eroziunii solului. Zona a II-a cuprinde partea de sud a tarii, cu precipitatii mai reduse, in care rapita se recomanda sa se cultive in conditii de irigare, in vederea asigurari unei rasariri uniforme si la timp, ca si a pregatirii plantelor pentru iernare. Soia este una dinplantele agricole de cea mai mare importanta pentru alimentatia umana, alimentatia animalelor si industriei. Soia fiind o leguminoasa contribuie substantial la cresterea gradului de fertilitate al solului. Soia este mai putin pretentioasa fata de culturile cu care intra in rotatie, dovedind elasticitate in ceea ce priveste planta premergatoare, durata rotatiei si utilizarea ca premergatoare pentru diferite culture. Prin cantitatile importante de azot pe care le lasa in sol, precum si prin ameliorarea insusirilor solului este o buna premergatoare pentru majoritatea culturilor neleguminoase, in special pentru cerealele de toamna. Cultura soiei poate fi amplasata in rotatii scurte de doi ani si tipul soia-grau, pe terenurile neirigate sau soia-porumb, in conditii de irigare sau zonele umede, precum si rotatiide trei ani (soia-grau-porumb).
5

Zonarea culturii soiei are la baza cerintele pecifice ale acestei plante cu privire la temperature, fotoperioada, resurse hidrice si caracteristicile soiului. In cadrul fiecarei zone, pentru soia se vor rezerva terenurile fertile, cu clasa de bonitare mai mare de 50 de puncte. Zona I. Campia din sudul tarii si Dobrogea, in care suma temperaturilor active (t > 10oC) este mai mare de 1600oC. In acasta zona soia gaseste conditiile favorabile pe terenurile irrigate sip e cele cu aport freatic. Zona II. Campia din vestul tarii cu 1400-1600oC, care, spre deosebire de zona a III-a, are celeasi resurse termice, se caracterizeaza prin numar redus de zile cu temperature mai mari de 30 oC si cantitati mai mari de precipitatii in perioada de vegetatie. Zona III. Partea de nord a Campiei Romane cu 1400-1600oC, in care cultura se va amplasa, cu prioritate, pe terenurile irrigate si cele cu aport freatic. Zona IV. Partea de est a Moldovei si Campia din nord-vestul tarii , cu 1200-1400oC. Zona V. Partea de vest si sud-vest a Transilvaniei (luncileMuresului, Tarnavelor si Somesului) si partea de nord-st a Moldovei, cu 1100-1250oC. In ultima perioada, culturile de floarea-soarelui si rapita au inceput sa fie tentante pentru fermieri datorita cererii tot mai mari pentru alimente si materii prime pentru biocombustibili si datorita pretului care se mentine ridica. Floarea-soarelui ocupa un loc important in structura suprafetei cultivate 900.000 ha, dar aceasta nu asigura rotatia rationala a culturilor. Fata de anul 2000, in 2007 suprafata cultivta cu rapita a crescut de 50 de ori si cu 18% suprfata cultivate cu soia. La culturile oleaginoase, randamentele medii sunt mult sub potentialul natural al solurilor (627 kg/ha la floarea-soarelui, 994 kg/ha la rapita). In anul 2007 s-a inregistrat cea mai mare productie de rapita pentru ulei 348,2 mii tone; la floarea-soarelui productia a fost de 521,5 mii tone; la soia productia a fost 123,3 mii tone. Remarcam interesul deosebit al producatorilor agricoli pentru rapita, programata 305 mii ha in 2007 pentru ca aceasta cultura are asigurata valorificarea atat pe piata interna (prin aparitia fabricilor biodisel), cat sip e piata externa (prin preturi foarte bune). Cultura este incurajata si prin alocatia bugetara, dar si de plata suplimentara de 45 euro/ha, in conditiile valorificarii pentru biodiesel.
6

Evolutia suprafetelor cultivate cu floarea-soarelui, soia si rapita in perioada 2000-2007 - mii ha -

Sursa: INSSE, 2006; 2007 Date operative transmise de catre DADDR judetene.

Productia de oleaginoase, in perioada 2000-2007

- mii tone -

Sursa: INSSE, 2006; 2007 Date operative transmise de catre DADDR judetene.

Urmare creterii suprafeei cultivate cu 40,7%, ct i a sporirii randamentelor la hectar, n 2010, a crescut producia de plante oleaginoase in Romnia,cu 29,8%,totalizand 2,29
7

milioane tone, fa de 1,764 milioane tone n 2009, potrivit datelor furnizate de Institutul Naional de Statistic (INS). Anul trecut au fost cultivate 1,405 milioane hectare, cu 151.000 hectare mai mult dect n 2009 (1,254 milioane ha). Creteri ale produciei au fost nregistrate, n 2010, la soia (+73,8%), pn la 146.000 tone, la rapi (+62,1%) 924.000 de tone i la floarea soarelui (+15,2%) unde s-a obinut o producie de 1,265 milioane tone In tara noastra exista rezerve de teren agricol care permit cultivarea cu plante oleaginoase, printre care rapita si soia, a circa doua milioane diie hectare, a declarat presei Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii. De asemenea, acesta a mentionat ca in Romania reluarea cultivarii mult discutatei plante soia modificata genetic "este necesara atat din punct de vedere agronomic, precum si din perspectiva asigurarii, din productia interna, a necesarului de proteina vegetala destinata sectorului zootehnic. Insa, decizia cultivarii plantelor modificate genetic va fi luata doar pe baze stiintifice, iar pozitia Romaniai va fi elaborata in colaborare cu celelalte autoritati implicate: Ministerul Mediului si Padurilor, Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, sub coordonarea Departamentului pentru afaceri europene din cadrul Guvernului. Reamintim ca firma Monsanto Europe SA detine in tara noastra o investitie de peste 100 de milioane de euro (Statia de procesare a semintelor de la Sinesti) si doreste sa continue afacerile in Romania prin programe de ameliorare a unor hibrizi conventionali de porumb si rapita. Mai exact, Monsanto Europe ar dori incheierea unui parteneriat cu un institut de cercetare din tara noastra "pentru licentierea constructiei genetice care confera toleranta la erbicid pentru a fi introdusa in soiuri autohtone de soia adaptate la conditiile pedoclimatice din Romania".

1.3. Tehnologia de prelucrare a plantelor oleaginoase.

Uleiul brut de plante oleaginoase se obtine prin presarea macinaturii semintelor descojite si prin extractia cu solvent a brokenului rezultat de la presarea macinaturii. Receptia si pregatirea materiei prime pentru depozitare Materia prima este transmisa fabricilor de ulei de catre I.V.C. , din bazele de receptive ale acesteia , cu vagoane C.F.R. sau mijloace auto.
8

Conditii tehnice de calitate Proprietati organoleptice aspectul, culoarea, mirosul si gustul trebuie sa fie characteristic semintelor oleaginoase sanatoase, ajunse la maturitate, fara miros sau gust strain(de mucegai, incins, substante chimice, rancede, etc.) Proprietati fizice umiditate max. 11% Corpuri straine max. 4 % Seminte cu defecte max. 10% Seminte soia max. 0,5% Infestare cu daunatori specifici semintelor depozitate nu se admit Prelevarea probelor de seminte si analiza lor Calitatea materiei prime este verificata de laborator prin prelevarea de probe representative, de efectuarea de analize de laborator. Laboratorul inscribe rezultatele determinarilor in registrul special pentru materie prima, transmitand totodata buletine de analiza serviciului de urmarire a prductiei,precum si serviciului financiar-contabil pentru decontarea furnizorului. Cantarirea semintelor sosite in fabrica se efectueaza la cantarele bascule, verificate si autorizate de organelle competente de stat. Rezultatele cantaririi se inregistreaza, ele servind ca elemente primare la intocmirea bilantului de fabricatie , precum si pentru decontarea catre furnizor. Descarcarea materiei prime Semintele se descarca manual din vagoane intr-un transportor cu racleti inclinat, de unde prin intermediul unui elevator cu ,cupe sunt transportate in magazine. Curatirea semintelor Impuritatile pe care le contin semintele se pot clasifica astfel: - impuritati oleaginoase - impuritati organice si minerale, inclusive celeferoase - impuritati datorate prezentei in seminte a unor sisteme biologice vii (insect, daunatori, microflora).

Curatirea semintelor reprezinta o componenta necesara, foarte importanta a procesului de pregatire a semintelor atat pentru prelucrare, cat si pentru depozitarea lor, si consta in indepartatrea sau reducerea continutului de corpuri straine din masa semintelor Pentru a se putea realiza o cat mai buna separare a impuritatilor, care prezinta o mare diversitate a caracteristicilor, se practica curatarea cu trepte. Indepartarea corpurilor straine voluminoase, net differentiate de seminte, se efectueaza la curatirea I-a (precuratirea) iar separarea mai completa a corpurilor straine mai mici, greu de indepartat, constituind obiectul curatarii a II-a (postcuratire). Precuratirea este un factor important pentru buna conditionare a semintelor in vederea depozitarii. Impuritatile care se gasesc in seminte mai ales cele organice, constituie un mediu favorabil pentru dezvoltarea microfloreisi a parazitilor care favorizeaza autoincalzirea si alterarea semintelor. Precuratirea se face pe baza diferentei de marime dintre impuritati si seminte, a diferentei de masa specifica precum si pe baza proprietatilor magnetice a impuritatilor feroase. Precuratarea se realizeaza cu doua tarare din Toplet. Tarar aspirator - productivitatea 50t/24 h Tarar 1216 - suprafata cernare 4,8 mp

Semintele intra in tarar prin gura de alimentare si cad pe o sita preliminara cu ochiuri de 16-20 mm, unde are loc separarea impuritatilor mari (pietre, bulgari, paioase). Semintele prin cernare trec pe cea de a 2-a sita cu ochiurile de 10-12 mm, unde se face o noua separare a impuritatilor mai mari decat semintele. De aici tot princernare semintele cad pe cea de a 3-a sita cu ochiuri de 2 mm, care retine semintele eliminand impuritatile mai mici decat acestea (nisip, pamant, etc.) Praful este aspirat cu ajutorul unor ventilatoare, separandu-se in cicloane. Depozitarea semintelor. Semintele dupa ce au fost supuse operatiei de curatire sunt trimise in functie de necesitati, fie la prelucrare , fie la depozitare. Depozitarea semintelor se face intr-o magazie cu 3 compartimente, inaltimea stratului de samanta depozitata va fi de 1,5 2,5 m in functie de umiditate.

10

Conditionarea si controlul materiei prime oleaginoase la depozitare Inainte de a fi trimise la depozitare,semintele sunt supuse conditionarii, respective precuratirii, operatie care a fost prezentata si discutata inainte. Pentru mentinerea calitatii materiei prime, in timpul depozitarii este necesar ca din momentul intrarii in fabrica sa se efectueze un control systematic al temperaturii, umiditati, aspectului mirosului si gradului de infestare al semintelor si sa se tina o evident exacta a loturilor depozitate. Temperatura semintelor din interiorul masei de seminte depozitate nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 100C temperature mediului ambient. La semnalarea cresterii anormale a temperaturii, se va proceda fie la aerarea semintelor prin lopatare, fie la trimiterea lor in fabricatie. Operatiile pregatitoare pentru prelucrarea semintelor. Pregatirea materiei prime,pentru prelucrare prin presare-extractie, consta in realizarea urmatoarelor operatii tehnologice: - curatirea ; - descojirea ; - macinarea ; - tratamentul hidrotehnic (prajirea). Curatirea semintelor. Inainte de trimiterea in fabricatie, pentru reducerea continutului de corpuri straine, semintele sunt supuse unei noi curatiri, folosind in acest scop utilaje de acelasi tip, care asigura o indepartare a impuritatilor in proportie de 50 75 % fata de continutul initial. Utilajul folosit la curatire este un Tarar DUPLEX cu o productivitate de 10 t/24h, si o cu o suprafata de cernare de 4,8 m2. Dispunerea sitelor este aceeasi ca la precuratire, deasemeni si principiul de functionare este la fel cu cel descries la capitolul de precuratire. Controlul analitic al procesului de curatire se executa de catre laborator. Probele de seminte trecute in fabricatie se iau din burlanul de alimentare al tararelor, iar probele de seminte curatate, din jgheabul colector al acestora. Probele se preleveaza la 2 ore, efectuindu-se proba medie pe schimb, la care se determina corpurile straine inainte si dupa curatire.

11

De la tararele de curatare samanta este trecuta la cantarire printr-un cantarautomat, de unde cu ajutorul a doua elevatoare si un redler, este transportata in doua buncare tampon, cu o capacitate de 15 t fiecare. Descojirea. Din buncarele de depozitare samanta este transportata la descojire prinintermediul a doua snecuri, redler si un elevator cu banda. Elevatorul este prevazut cu electromagnet in vederea retinerii impuritatilor feroase. Aparatura de baza pentru descojire Operatiunea de descojire se realizeaza in doua faze si anume: - spargerea semintelor cu desprinderea coji de miez; - separarea cojii de miez. La descojirea semintelor , pentru realizarea celor doua faze,se foloseste descojitorul de tip Vulcan. Samanta patrunde in toba de spargere, repartizarea uniforma a acesteia facandu-se cu ajutorul dozatorului. In toba cu ajutorul paletilor, samanta este proiectata pe peretii acesteia, unde are loc spargerea. Amestecul de miez, coji, tocatura, samanta intreaga, rezultat din toba trece la separare pe sitele descojitorului. Sitele efectueaza cernerea si separarea componentelor pe baza diferentei de dimensiuni. Samanta ramasa nedescojita, este dirijata prin snecul de retur in circuitul de samanta. Macinarea Materialul obtinut la descojire este trecut la macinare prin intermediul unui snec. Scopul urmarit prin operatia tehnologica de macinare consta in realizarea unei cat mai complete distrugeri a structurii celulare a miezului si eliberarea continutului intramoleculare, in care se afla repartizat uleiul, pentru atingerea unui grad cat mai ridicat de extractie a acestuia atat la presare cat si la extractive cu solvent. Procesul de macinare este influentat atat de structura si proprietatile fizice ale semintelor, cat si de imiditatea continutului in ulei si continutul residual de coaja ramas in aceasta dupa descojire. Umiditatea si continutul in ulei influenteaza macinarea in sensul ca o umiditatea ridicata si un continut de ulei mare conduc la aderarea macinaturii de utilaje producand infundari, reducand randamentul acestora. Cresterea continutului residual de coaja in miez,

12

influenteaza de asemeni negative asupra calitatii macinaturii, deoarece coaja fiind mai tare decat miezul mareste distanta dintre tavalugii de macinare. Operatia de macinare se controleaza prin determinarea umiditatii si a calitati macinaturii, respective a gradului de macinare. Prajirea materialului oleaginous macinat Materialul macinat este preluat de un snec transportor si prin intermediul unui elevator si unui transportor cu melc este adus intr-un snec distribuitor montat deasupra prajitoarelor. Prajirea are ca scop modificarea proprietatilor fizico-chimiceale macinaturii pentru ca la presare sa se obtina randamentul maxim de ulei. Prajirea macinturii comporta doua faze : - umectarea macinaturi pana la umiditatea optima - incalzirea materialului umectat pana la temperature corespunzatoare ceruta de procesul tehnologic. Prin umectare se urmareste modificarea plasticitatii particolelor de macinatura, agregarea acestora care sa favorizeze fenomenul de udare selectiva potrivit caruia uleiul este expulzat din celula sau de pe suprafata macinaturi. Prin prajirea macinaturii umectate se realizeaza micsorarea vascozitatii uleiului, modificarea structurii colloidal si coagularea substantelor proteice.

Cap. II. Analiza filierei florii soarelui. 2.1. Caracteristicile filierei.

Floarea-soarelui se afla pe locul al treilea intre plantele oleifere ierboase. Fructele de floarea soarelui contin, in procent aproximativ 50%, ulei cu calitati alimentare de exceptie si grad ridicat de conservabilitate; se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si in industria alimentara (margarine, conserve, sapun, lecitina, etc.). Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de protein in industria mezelurilor. Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor plastice. Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg/tona produs. Capitulele se utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept material combustibil sau in industria materialelor de constructii.
13

Amplasarea culturii. Floarea-soarelui intruneste conditii favorabile pe solurile cu valori ale pH intre 6,8 si 8,0 profunde, cu textura mijlocie, care inmagazineaza si pastreaza bine apa, fara exces de umiditate. Se evita terenurile nisipoase, cele erodate, precum si solurile acide neamendate. Premergatoarele favorabile sunt culturile timpurii (cerealele de toamna, care asigura o rezerva mai mare de apa in sol), precum si cele tarzii (porumbul). Se vor evita ca premergatoarele, culturile cu boli comune si in special, cele care contribuie la propagarea putregaiului alb, dintre care mentionam soia, fasolea si rapita, care ocupa suprafete mari in zona de cultura a florii-soarelui. Este de asemenea, contraindicate revenirea florii-soarelui pe aceleasi suprafete la interval mai scurte de 5-6 ani. Organizarea asolamentelor este o cerinta obligatorie pentru diminuarea atacului de boli, daunatori si a infestarii cu buruieni, reducerea necesarului de pesticide si obtinerea de productii ridicate la floarea-soarelui. Semintele de floarea-soarelui se utilizeaza in principal pentru extragerea grasimilor (95%), si doar 5% se folosesc ca atare, in scopul alimentar sau furajer. Semintele contin 40-45% ulei,care este intrebuintat in alimentative si pentru obtinerea margarine. Filiera semintelor de floarea-soarelui si a derivatelor sale cuprind urmatoarele etape: Agricultura ; Preluarea; Procesarea (industrializarea); Depozitarea; Comercializarea; Consumul.

In cadrul pietei agroalimentare, atat semintele de floarea-soarelui, cat si derivatele acesteia rezultate din procesare au anumite caracteristici, care le diferentiaza de alte produse. Astefl se pot remarca:
-

calitatea tehnica a semintelor de floarea-soarelui depinde de procentul de

ulei din seminte, acestea apartin fie la soiuri superioare, fie la soiuri comune, care se comercializeaza la preturi differentiate pe piata;
14

din tehnologiile de procesare a semintelor de floarea-soarelui pot rezulta

produse cu un grad diferit de valorificare si de acceptare de catre consummator (uleiuri, margarina, sroturi);
-

filiera la floarea-soarelui si derivatele acesteia porneste de la productia de

seminte si continua cu procesarea, care are loc, de regula, in cadrul unitatilor de industrializare; prelucrarea semintelor de floarea-soarelui necesitafolosirea unor tehnologii specifice si investitii; procesatorul utilizeaza tehnologii de productie differentiate (ulei rafinat, ulei preset la rece, etc.),in functie de resursele de investitii si pretul pietei;
-

beneficiarii produselor prelucrate sunt agenti economici cu profil industrial

sau commercial, canalele de distributie putand fi foarte scurte (in acest caz agentul economic specializat in preluarea produselor poate avea si activitati de desfacere cu amanuntul), dar si canale de distributie medii sau lungi;
-

cultivatorii de floarea-soarelui beneficiaza de subventii bugetare si alte

forme de sprijin nerambursabil; procesatorii beneficiaza de credite SAPARAD pentru investitii in procesare;
-

produsele finite in urma procesarii (ulei, margarina) sunt considerate

produse agroalimentare de baza in consumul populatiei. Nivelul de consum pe locuitor in Romania este inferior consumului mediu din tarile UE;
-

produsele finite (ulei, margarina) se afla in concurenta indirecta n cadrul

pietei agroalimentare din Romania. Astefl, uleiul de floarea-soarelui este un concurenta indirect cu grasimile de porcine, iar margarina este in concurenta indireta cu untul;
-

diferentele dintre nivelul si structura consumului populatiei din mediul

urban si acelei din mediul rural se reflecta si in consumul diferit de ulei si margarina;
-

intrucat in anumite perioade fabricile de ulei de floarea soarelui, in calitate

de beneficiar ai semintelor de floarea-soarelui, au acorat in schimb producatorilor agricoli si ulei (o anumita cantitate la tona), cota de piata pentru acest produs s-a modificat inmediul rural;
15

Romania este exportator net de sroturi, cu prioritate in tarile member al UE.

Sectorul (Etapa in cardrul filierei)

Operatiuni specifice sectorului

Produsul care circula in cadrul firmei

Agenti economici implicate pe filiera Ferme ale S.C.,asociatii , cultivatorii individuali

Asociatii profesion ale si institutii abilitate AFR,ACO ,ANCA, Directia Agricola Judeteana

Sprijinul acordat de stat pe filiera Subventii, facilitatii pentru formarea de loturi demonstrativ e de culturii de floareasoarelui -

Deficiente pe filiera

AGRICULTURA

Insamantare, lucrari de intretinere, recoltare

Seminte de floareasoarelui

Insuficienta finantarii prin credite bancare, lipsa pietelor de gros

PRELUAREA

Colectare, transport, receptive

Seminte de floareasoarelui

Agentii economici intermediari, personae fizice

Exportul de seminte in detrimental exportului de ulei, lipsa de fundamentare a pretului de preluare, negocierea preturilor in favoarea procesatorilor Ramaneri in urma in implementarea acquisului comunitar capacitatii excedentare, linii tehnologice incomplete utilizate si necoordonarea pe linii de fabricatie Conditii de depozitare necorespunzatoare, o prelungire a perioadei de depozitare a uleiului si margarine

PROCESAREA

Receptie, industrializar e, control de calitate, ambalare

Ulei, margarina, sroturi de floareasoarelui, ulei zat

Fabrici de industrializar e pentru obtinerea uleiului si margarine

Patronatul uleiului,A NPC, APC, Agentia SAPARD

Modernizare a fabricilor de industrializar e prin fonduri SAPARD

DEPOZITAREA

Depozitare, livrare

Ulei de floareasoarelui, margarina

Depozite amplasate in zonele de productie si in centrele urbane

ANPC, APC, Agentia SAPARD

Infintarea si modernizarea unor depozite prin fonduri SAPARD

16

COMERCIALIZAREA

Depozitare, vanzare

Ulei de floareasoarelui, margarina, sroturi, ulei zat

Unitati comerciale de desfacere cu amanuntul

ANPC, OPC, APC,

Control de calitate in laboratoarele proprii, eliberarea de certificate de calitate si garantie

Deficiente privind ambalarea, igienizarea ambalajelor, etc. Concurenta uleiului de floarea-soarelui si altor sortimente de import. Intreruperea filerei in etapa de comercializare datorita lipsei de comenzi Consum scazut de ulei in raport cu UE. Insuficienta igienei si calitatii, nerespectarea partial a legii etichetarii, ramanerii in urma in implementarea acquis-ului comunitar.

CONSUMUL

Achizitionare , consum

Ulei de floareasoarelui, margarina

Menaje, consumatorii colectivi, alte unitati de industrializar e

ANPC, APC, ANSV

Vrificarea ingienei si calitati prin organism si institutii abilitate

2.2. Filiera florii-soarelui in Romania

Romania a inregistrat o crestere semnificativa a productiei de floarea-soarelui. Omare parte din aceasta crestere a avut loc pe seama diminuarii suprafetelor cultivate cu sfecla de zahar si soia. In perioada 1998-2004, suprafata cultivate cu floarea-soarelui a variat intre 781 si 1043 mii ha annual.

Evolutia suprafetei cultivate cu floarea-soarelui in Romania (1996-2002) -mii haSpecificare UM Suprafata mii ha totala
17

1998 917

1999 781

2000 963

2001 1043

2002 879

2003 800

2004 906

-sector privat
Sursa: INS.

mii ha

671

574

678

766

695

684

855

Cea mai mare suprafata cultivate cu floarea-soarelui a fost de 1043 mii ha, in anul 2001, depasind limita care permite prcticarea unui asolament rational. Dupa anul 2001, suprafata cultivate se inscribe in limitele agrotehnice normale, cu tendinta de reducere, ca urmare a conditiilor nefavorabile de prt pe piata mondiala a uleiului. Romania este unul dintre statele mari cultivatoare de floarea-soarelui din lume (locul al saptelea). In anul 2005, in Romania se cultiva 3,8% din suprafata de floarea-soarelui pe plan mondial.

Suprafata cultivata si productia de floarea-soarelui in Romania, comparative cu alte tari si zone ale lumii (Sursa: USDA)

18

Cu un climat favorabil si soluri bune, Romania se afla pe o pozitie avantajoasa fata de numeroase tari europene in ce priveste productia de floarea-soarelui. Datorita avantajelor comparative, pretul florii soarelui este competitive pe piata interna si international. Romania joaca un rol important ca producator de floarea-soarelui in Europa de Est. Conform datelor din tabel in 2004 Romania producea aproximativ 53% din cantitatea de floarea-soarelui, la nivel regional.Desi Romania produce o cantitate importanta de floareasoarelui, ca urmare a secetei din ultimii ani, nivelul productiei a scazut fata de tarile din Europa de Est, in perioada 1999-2004.

Productia de floarea-soarelui din Romania, comparative cu Europa de Est (1997-2002)

Tara

Productia (mil. tone) 1999 2000 Europa de 1,45 1,70 Est Romania 0,85 0,97

2001 1,91 1,30

2002 1,38 0,71

2003 1,59 0,74

2004 1,67 0,90

Sursa: USDA-FAS

La nivel regional, Romania se situeaza intre doua mari producatoare de floareasoarelui, Bulgaria si Ucraina. Dintre aceste tari, Bulgaria este o concurenta semnificativa datorita calitatii productiei si pretului scazut la poarta fermei. In perioada 1998-2004, productia totala de floarea-sorelui s-a situate intre 721 si 1096 mii tone, iar productia medie la hectar intre 821si 1243 kg/ha. Fata de potentialul existent si de nivelul normal al productilor medii la hectar, in ultimii ani s-au produs scaderi sensibile , ca urmare a secetei accentuate. Cresterea randamentelor la hectarul cultivat cu floarea-soarelui este prioritara pentru perioada urmatoare. In vederea asigurarii necesarului de consum intern de ulei si pentru export. Din estimarile MAPDR rezulta posibilitatea obtinerii a 2000 tone de floareasoarelui annual, din care circa 300 mii tone pentru export.
19

Productia totala de floarea-soarelui (mii tone) (1998-2004)

1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1998 1999 2000 2001 Productia totala 2002 2003 2004

Productia medie de floarea-soarelui (kg/ha) (1998-2004)

1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1998 1999 2000 2001 2002 sector privat 2003 2004

productiam edie

Eficienta productiei de floarea-soarelui este diferita in sistemul de cultura neirigat fata de cel irigat. In conditiile anului 2005, pe baza estimarilor facute de ICDEA, rezulta posibilitatea realizarii unor randamente ridicate la hectar, in conditiile respectarii tehnologiilor de productie. Aceste rezultate difera pe sisteme de productie astfel:

20

- in conditii de neirigare, la o productie de 1600 kg/ha si la un nivel al cheltuielilor pentru o productie principala de 11219,6 mii lei/ha, prin valorificarea productiei la un prt de 7500lei/kg rezulta un venit net de 1260,4 mii lei/ha si o rata a rentabilitatii de 11,2%; - in conditii de irigare, productia de 2500 kg/ha si cu un nivel al cheltuielilor pentru productia principal de 14118,5 mii lei/ha, prin valorificarea productiei la un prt de 7500 lei/kg rezulta un venit net de 3041,5 mii lei/ha si o rata a rentabilitatii e 21,5%. Acest nivel al cheltuielilor poate fi atins de exploatatile de dimensiuni mijlocii, mari si foarte mari. La un randament mediu de 1500 kg/ha, cultura florii-soarelui este rentabila. Pe un million de hectare se pot obtine 1500 mii tone. Daca se iriga o parte din suprafata cultivate, productia poate sa depaseasca 2000 mii tone annual. Aceasta productie ar depasi, cu mult, necesarul intern de consum si posibilitatile actuale de prelucrare si ar crea mari disponibilitati pentru export. Din punct de vedere economic si al realizarii unui asolament rational, o asemenea situatie nu este de dorit. Bugetul de venituri si de cheltuieli pentru productia de floarea-soarelui la o societate comerciala Agricola din sudul Romaniei indica rezultate economice favorabile la randamentele peste mediile nationale ale perioadei 1998-2004. Subventiile la cultura de floarea-soarelui In luna mai 2002 a intrat in vigoare o noua lege a semintelor, Legea nr.266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante. Legea cuprinde un capitol special privind Piata semintelor, care armonizeaza legislatia romaneasca cu prevederile Reglementarii nr.2358/71/CEE. Noile prevederi al Legii nr.266/2002 s-au implementat prin Hotararea Guvernului nr.755 din 18 iulie 2002 privind stabilirea ajutorului financiar pentru productia interna de seminte certificate official, destinata pentru insamantare in campania agricola din toamna anului 2002. In luna decembrie 2002 a fost adoptata Hotararea Guvernului nr.1588/2002, care reglementeaza ajutorul financiar pentru producerea de seminte care se comercializeaza in primavera anului 2003 si in anul de piata 2003/2004. Au fost stabilite 19 specii sau grupe de specii de seminte de interes pentru Romania, printer care si floarea-soarelui. In Romania, subventile pentru producatorii agricoli au reprezentat, in medie, 25-50% din valoarea de referinta a semintelor.
21

Taxe vamale Masurile de politica comerciala referitoere la produsele agricole au fost adoptate de Romania in conformitate cu angajamentele summate in cadrul Rundei Uruguay (aplicate prin Legea nr.133/1994). Ca urmare, din 1995 Romania a implementat prevederile Rundei Uruguay in domeniul comertului cu produse agricole, aplicand nivelul MFN (Most Favoured Nation) la taxele vamale. Astfel, acestea s-au redus, ajungand, in cazul floriisoarelui, la 30% in 2002, 20% in 2003. In anul 2004, taxele vamale aplicate la importul de ulei brut sunt de 25%. In contextual aderarii Romaniei la UE se va ajunge la alinierea cu taxele vamale prevazute de Tariful Vamal Comun al UE. Bugetul de venituri si cheltuieli la cultura de floarea-soarelui (calculatii la hectar, recolta 2003-2004) Valoare PRODUCTIA MEDIE LA HECTAR VALOAREA PRODUCTIEI din care productia principal SUBVENTII PRODUS BRUT CHELTUIELI TOTALE Din care pentru productia principal CHELTUIELI VARIABILE Cheltuieli cu materii prime si material - samanta si material saditor - ingrasaminte chimce - pesticide Cheltuieli cu lucrari mecanizate Cheltuieli cu irigatii Cheltuieli de aprovizionare Cheltuieli cu forta de munca temporara Asigurari CHELTUIELI FIXE Cheltuieli cu forta de munca permanenta Cheltuieli generale Dobanzi la credite Amortisment VENIT IMPOZABIL VENIT NET + subventii RATA VENIT IMPOZABIL U.M. kg mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei %
22

Indicatori Neirigat 1500 12280 12000 480 12760 11499,6 11219,6 9741,4 4158,9 750 2529 879,9 4876,3 X 415,9 X 299,3 1758,2 535,4 399,1 573,7 250 780,4 1260,4 7

Irigat 2500 16850 16500 660 17510 14468,5 14118,5 11922,1 4940,9 750 3311 879,9 5115,5 1000 494,1 X 371,6 2546,4 837,3 495,5 713,6 500 2381,5 3041,5 16,9

RATA VENIT NET + subventii COST PRODUCTIE PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL Procesarea florii-soarelui

% lei/kg lei/kg

11,2 7012 7500

21,5 6417,5 7500

Procesarea semintelor de floarea-soarelui are loc in present in fabrici modernizate sau retehnologizate; in ultimii ani s-au facut investitii importante. Productia de ulei a devenit competitiva, satisface necesarul intern de ulei de florae-soarelui si asigura materia prima de baza pentru productia de margarina. Analizandu-se evolutia productiei de ulei in perioada 1990-2001 se observa cresterea relative constanta, cu un minim de 173 mii tone in 1998 si un maxim de 312 mii tone in anul 2001. Productia de margarina a avut un nivel minim de 16 mii tone in 1994 si un maxim de 60 mii tone in anul 2002. Piata uleiului din Romania este stabile, cu o productie asigurata de fabricile locale. Din cota de piata, 65-70% din cota de piata este detinuta de trei mari firme procesatoare: Unirea Iasi, Topway Industries Craiova si Argus Constanta. Alti producatori de ulei de floarea-soarelui din Romania, cu capacitate de prelucrare semnificative, sunt S.C. Ulcom Slobozia, S.C. Rosiorii de Vede, S.C. Muntenia Bucuresti, S.C. Solaris Bucuresti, S.C. Interoil Oradea, S.C. Ardealul Carei. Investitiile din ultimii patru ani in industria uleiului alimentar depasesc 20 milioane dolari, vizand cresterea capacitatii de rafinare si imbunatatirea calitatii produselor. Cele mai importante investiti au fost realizate de S.C. ARGUS-Constanta 6 mil dolari, S.C. ULTEX Tandarei 4 mil dolari, S.C. ULEROM Vaslui 3 mil dolari, S.C. EXPUR Urziceni 400 mii dolari, finatarea fiind asigurata prin redite pe termen mediu obtinute de la banci romanesti. La procesul investitional din acest domeni participa companii multinationale si fonduri de investitii straine. Astfel, S.C. Unirea Iasi, care detine aproae 30 % din piata, are ca actionar (cu peste 80% din actiuni) grupul multinational Cerol, cu sediul in Franta. O pozitie asemanatoare detine S.C. ARGUS Constanta, cu 22500 actionari, din care 500 detin 80% din actiuni. Grupul Topway Industries detine in present 25-30% din produtia romaneasca de ulei si 20-22% din uleiul care se comercializeaza imbuteliat in ambalaje PET.

23

In Romania functioneaza 15 fabrici mari de ulei. Cu exceptia producatorilor mentionati mai sus, restul produc sezonier, din lipsa resurselor pentru cumpararea si stocarea unor cantitati suficiente pentru folosirea integral a capacitatii de productie. Pentru a evita asemenea situati se impune incurajarea exportului de produse cu grad inalt de prelucrare (ulei rafinat, margarina), stimularea producatorilor agricoli pentru cresterea randamentelor la hectar, si reducerea costurilor, astfel incat sa-si asigure venituri suficiente si sa vanda material prima la preturi accesibile procesatorilor romani. Capacitatea anuala totala de prelucrare a celor 15 fabrici mari de ulei este de 1,3 mil tone de floarea-soarelui. Consumul din productia interna s-a redus, in 2003, 8% fata de 2002, datorita puterii de cumparare scazute a populatiei si a importurilor ieftine din Republica Moldova. Romania poate realize in anii in care se obtine o recolta de floarea-soarelui buna circa 520 mii tone ulei, din care o cantitate de 200 mii tone s-ar putea exporta. Materia prima provine prioritar din tara, si numai in anumite limite din import, la pretul pietei mondiale In toamna anului 2003, firmele care fac parte din Patronatul uleiului au cumparat floarea-soarelui de la producatori interni la un prt ce a variat intre 5300 si 5700 lei/kg. Pretul unei tone de floarea-soarelui in portul Constanta a fost de 200 de dolari, iar a uleiului de 475 dolari. Pretul uleiului pe piata international este in scadere,datorita productiei mari obtinute in 2003. Dupa cum se observa din schema fluxului tehnologic de obtinere a uleiurilor vegetale comestibile, in urma procesarii semintelor de floarea-soarelui rezulta, pe langa uleiul rafinat si ulei zat si sroturi

24

2.3. Comercializarea produselor obtinute din floarea-soarelui

In perioada 1990-2001 la uleiul rafinat s-au inregistrat un consum minim de 160.000 t, in 1994 un consum maxim de 266.000 t. La margarina, in aceeasi perioada, minimul a fost de 26.000 t in anul 1996, iar maximul de 54.000 t, in anul 2000. Consumul alimentar mediu annual/locuitor in perioada 1990-2001 a atins pentru ulei un minim de 7,0 kg in 1994 si 1996 1,2 kg, iar cel maxim in 2002 de 2,8 kg. Pe categorii de gospodarie se poate remarca faptul ca in anul 2002, consumul mediu de uleiuri comestibile a scazut in aproape toate tipurile de gospodarii, cu exceptia unor

25

cresteri nesemnificative in cazul lucratorilor pe cont propriu in activitati neagricole si al somerilor. La margarina, in aceeasi perioada, evolutia consumului mediu a fost similara uleiului, exceptiile (cresterile) aparand la lucratorii pe cont propriu in activitati neagricole, la agricultori si pensionari. Consumul intern de ulei de floarea-soarelui si margarina
- mii tone -

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
Sursa: INSE.

Ulei 266 241 189 189 160 193 204 180 179 202 240 254

Margarina 37 27 29 30 33 30 26 29 45 50 54 53

Consumul alimentar mediu anual/locuitor

- kg -

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Sursa: INSE

Ulei1 11,5 10,6 8,3 8,3 7,0 8,5 9,0 8,0 8,0 9,0 10,7 11,3 10,2

Margarina 1,6 1,2 1,3 1,3 1,5 1,3 1,2 1,3 2,0 2,2 2,4 2,4 2,8

Consumul mediu de grasimi vegetale pe categorii de gospodarii (2001-2002)

- kg -

din care, gospodarii de

26

Anii

Specificare

Total gospodarii

Salariati

Patroni

Lucratori cont propriu in activ. Neagricole

Agricultori

Someri

Grasimi total Ulei pb.

2001 2002 2001 2002

1,318 1,312 0,911 0,907 0,196 0,194

1,300 1,285 0,923 0,914 0,216 0,206

1,382 1,365 1,026 1,000 0,194 0,178

1,226 1,257 0,825 0,861 0,183 0,192

1,104 1,105 0,720 0,711 0,108 0,123

1,198 1,213 0,793 0,805 0,184 0,179

1,426 1,417 0,985 0,978 0,206 0,208

fl.s., soia Margarina 2001 2002

Sursa: INSE.

Din studiul comparativ efectuat pentru anii 2001-2002 reies urmatoarele: in mediul urban consumul de grasimi vegetale este mai ridicat decat cel din mediul rural, atat pe total, cat si pe articole. Se mai observa, de asemenea, o reducere a consumului in anul 2002 fata de 2001, la toate tpurile de grasimi vegetale. Consumul mediu de grasimi vegetale in mediul urban si rural (2001-2002) Specificare Grasimi total UM Kg Anii 2001 2002 2001 2002 2001 2002 Total Gospodarii din Rural gospodarii Urban 1,318 1,362 1,268 1,312 1,343 1,275 0,911 0,981 0,831 0,907 0,971 0,834 0,196 0,194 0,238 0,226 0,148 0,158

Ulei porumb, fl. Kg Soarelui, soia Margarina

Suras: INSE

Kg

Structura consumului lunar de ulei si margarina arata ca populatia chestionata din mediul urban achizitioneaza cantitati mai mari decat cea din mediul rural. Acesta se
27

Pensionari

dataoreaza autoconsumului ridicat din gospodariile rurale. Se observa ca populatia cheltuieste mult mai mult pentru uleiuri decat pentru margarina, iar in mediul urban cantitatile achizitionate sunt mai mari decat in mediul rural Consumul mediu lunar de ulei si margarina (kg/persoana)
- kg/pers

Specificare

U M

Total gospodarii Cantitate Valoare 0,164 0,826 6110 32298

Margarina Kg Ulei porumb, fl. Soarelui, soia

Sursa: INSE.

Gospodarii din Urban Cantitate Valoare 0,187 7057 0,897 34849

Rural Cantitate 0,136 0,742

Valoare 4979 29251

Kg

Preturile Pana in 1989, pretul la floarea-soarelui platit producatorului agricol era stabilit administrativ de Guvern. Din anul 1993, preturile s-au liberalizat, urmand ca, treptat, sa se alinieze la pretul pietei externe. Varietatile anuale ale preturilor la ulei pe piata externa sunt sensibile, iar din anii 1998-1999 sunt in scadere. In 2003, Uniunea Europeana, pretul uleiului de floarea-soarelui dublu rafinat se situa in jurul valorii de un euro/litru. Prin comparatie, productia de floarea-soarelui din SUA (un siloz din regiunea sudica centrala) a fost comercializata cu 48,88 USD/t sub pretul bursei din Rotterdam, in perioada 1993-2001. Daca eliminam anul 1997 care a fost un an comercial special, constatam ca floarea-soarelui produsa in SUA a fost comercializata cu 50,62 USD/t sub pretul bursei Rotterdam. Acest pret este apropiat de cel al unui siloz din Romania, de 55 USD/t sub pretul bursei Rotterdam. Pretul mediu al florii-soarelui la bursa Rotterdam pe 10 ani (1993-2002) a fost de 276 USD/t. Pretul florii-soarelui si al uleiului depinde de tendinta cererii si de politica agricola, nivelul acestuia fiind influentat de calitatea materiei prime. Evolutia preturilor la semintele de floarea-soarelui si ulei reflecta o tendinta accentuata de crestere a pretului la ulei si o crestere lenta a pretului materiei prime. Aceasta tendinta sa accentuat pe masura conjuncturii nefavorabile pe piata semintelor si uleiului de floareasoarelui pe plan mondial, in ultimii ani. Tendinta de aliniere a preturilor interne la floareasoarelui la preturile pietei mondiale este relevanta, in ultimii ani. De calajul intre pretul
28

florii-soarelui la poarta fermei si pretul uleiului la poarta fabricii este insa in crestere accelerata, dupa anul 1996, in defavoarea producatorilor agricoli. Tendinta pretului la floarea-soarelui, la poarta fermei in Romania, SUA, bursa Rotterdam - USD/t -

350 300 250 200 150 100 50 0 1993 1994 1995 siloz din SUA siloz din Rom ania 1996 1997 1998 bursaRotterdam 1999 2000 2001

SURSA: USDA-FAS si Buletinul nr. 12 INSR MAAP

Comertul exterior Din punctul de vedere al promovarii pe piata externa, Romania are avantaje la export ca urmare a cererii ridicate in UE si Orientul Mijlociu (Turcia). Ca urmare a extinderii UE catre Europa de Est, va creste rolul Romaniei in calitate de producator cheie de floareasoarelui. De aceasta vor beneficia producatorii agricoli, precum si fabricile de prelucrare a semintelor oleaginoase, fabricile de nutreturi si zootehnia.

29

Productiile de floarea-soarelui obtinute in ultimii ani au depasit cererea interna, existand astfel un disponibil pentru export. Exporturile romanesti de samanta de floarea-soarelui (mii tone) 1999-2000 300
Sursa: USDA

2000-2001 100

2001-2002 101

2002-2003 170

2003-2004 200

Conform INS, in anul 2001, 76% din totalul exporturilor au fost destinate UE dintre care:

17 %

14 %

Franta 22 % 24 % Turcia Italia Portugalia Spania

23 %

Sursa: INS

Totusi, in unii ani, Romania importa seminte de floarea-soarelui. In 2001 s-au importat aproximativ 15.000 t floarea-soarelui provenind din R.P. Moldova, UE, SUA etc. O mare parte din importul de floarea-soarelui, in special din UE, a fost utilizat sub forma de samanta.

30

6%

4 % 1% 1%

Moldova SUA Ungaria China Franta

88 %

Sursa: INSE

Cap. III. Studiu de caz pe S.C. PRUTUL S.A. 3.1. Prezentarea firmei
Prutul sprijin agricultura modern i profitabil, susinnd fermierii din momentul nfiinrii culturilor pn la valorificarea recoltelor, oferindu-le soluii de pre-finanare cu pachete tehnologice i garantnd achiziionarea recoltelor. Divizia de achizitii- vanzari furnizeaz fermierilor ntreg spectrul de produse necesare unei recolte profitabile: erbicide, fungicide, insecticide i ngrminte foliare precum i seminele - produse de mari furnizori mondiali cum ar fi : Syngenta, Sumnit, Agro, Dupont, BASF, Timac Agro (grupul Roulier), Holland Farming (grupul Scotts), Monsanto, Limagrain, KWS, Bayer Procesul de distribuie urmrete satisfacerea nevoilor clienilor printr-un mecanism simplu i eficient. Astfel, clienii solicit produsele la agenii care centralizeaz ulterior cererile i trimit notele de comand ctre depozitele din zona n care i desfoar activitatea. Departamentul de distribuie ntocmete rutele de livrare, asigur marfa i transportul ei pn la client pe costuri proprii. Cantitatea de erbicide, fungicide, insecticide i ngrminte foliare distribuit n fiecare an este in crestere an de an, ceea ce demonstreaz c fermierii au ncredere n produsele distribuite de Prutul. n 2007, vnzrile de inputuri au crescut cu 72% fata de anul anterior., iar pentru 2008 avem planificata o crestere de 68% fata de 2007. Prutul promoveaz pachetele tehnologice, oferind clienilor ngrminte i pesticide- la pachet cu seminele care le necesit. Prin pachetele tehnologice, urmrim s cretem
31

productivitatea recoltelor i veniturile fermierilor, s mbuntim sistemul de management agricol, susinnd n acelai timp dezvoltarea unei agriculturi durabile. Pachetele tehnologice nseamn producii mai mari, de calitate superioar i, nu n ultimul rnd, beneficii semnificative pentru fermieri. O recolta bun implic resurse importante. Prutul susine fermierii nc de la nfiinarea culturilor, prin pachetele de pre-finanare a acestora. La cellalt capt al pre-finanrii, Prutul devine client, prin achiziionarea garantat a recoltelor obinute, fapt care asigur fermierilor o pia de desfacere sigur.

3.1.1. Prezentarea generala

Prutul S.A. este una dintre principalele companii din Romnia care se ocup cu procesarea materiilor prime oleaginoase, rafinarea i mbutelierea uleiurilor vegetale i comercializarea acestora. n acest moment, Prutul produce i mbuteliaz, n fabrica proprie de la Gala i, ulei de floarea-soarelui sau n diverse amestecuri i comercializeaz aceste produse, precum i ulei vrac, ulei de msline (importat din Spania sub marca proprie Picasol) i subproduse rot (folosit la furajarea animalelor) i acizi grai (utiliza i n ndustria cosmetic i a materialelor de construc ii). Cu pasiune pentru ceea ce facem ne determin s avem ambiia de a oferi doar ce e mai bun n orice privin a activitii noastre, iar misiunea noastr, de a avea o contribuie la calitatea vieii ne stimuleaz s producem cel mai bun ulei Cu multa pasiune pentru ceea ce facem, dorim sa oferim cele mai bune produse consumatorilor i partenerilor notri. Tradiia care oblig Fabrica Prutul se mndrete cu privilegiul de a duce mai departe tradiia primei fabrici de ulei din Romnia. De peste 115 ani, istoria fabricii i a uleiului se mpletete cu cea a oraului Galai. n anul 1893, n actuala fabric, pe atunci "Fleming Oil & Chemical Company", se produceau primii litri de ulei, obinui prin presarea semintelor de in cu ajutorul tehnologiei engleze. Productia de ulei vegetal de consum ncepe in 1923, odat cu nfiinarea fabricii de ulei Fleming. n acest an se prelucreaz aici semine de floarea-soarelui, rapi, in,
32

canep i chiar nuci de cocos, iar uleiul este imbuteliat n bidoane de metal i exportat in Europa. Produsele se vand sub marca Salamas Fleming Galai, avand ca simbol o pajur pe o coroan. n anul 2002, tradiia primei fabrici de ulei vegetal din Romania este preluat pentru a fi pstrat i dus mai departe cu strictee de Prutul. S.C. PRUTUL S. A. cu sediul in Galati, este o unitate reprezentativa in industria uleiurilor vegetale din Romania, atat in ceea ce priveste cota de piata, capacitatile de productie, cat si dotarea tehnica, recunoscuta fiind calitatea produselor sale. Dotarea tehnica de inalt nivel, tehnologiile diversificate, urmarite si conduse pe calculator, exigenta controlului de calitate, asigura produse pentru gustul tuturor consumatorilor. S.C. PRUTUL S. A. este unul dintre cei mai importanti producatori de uleiuri vegetale si sroturi furajere din Romania. S.C Prutul S.A. comercializeaza din categoria subproduse, sroturi furajere destinate cresterii animalelor si acizi grasi utilizati in industria comestica. Detine o singura capacitate de productie, avand dotare tehnica de inalt nivel, tehnologii diversificate, urmarite si conduse pe calculator. Materia prima selectionata, exigenta controlului de calitate, experienta si calitatea resurselor umane si tehnologia reprezinta secretul unor produse de calitate. Ca urmare a unui ambitios program investitional PRUTUL SA a realizat o marire a capacitatii de rafinare, obtinand uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare, atat fizica cat si chimica. Uleiurile Prutul sunt fabricate printr-un proces complex din punc de vedere tehnologic, ce tine pasul cu inovatia in domeniu. Fiecare etapa este atent supravegheata, pentru ca rezultatul final sa satisfaca toate pretentiile de calitate ale clientilor. Mai jos este o schema simplificata de fabricare a uleiului, urmand ca in functie de tipul de ulei fabricat, aceasta sa devina mai elaborata si sa poata necesita mai multe operatiuni.

33

Conceptul de calitate isi pune amprenta pe toate activitatile ce au loc in cadrul fabricii de ulei. In urma incheierii procedurilor de auditare, in 2006, prestigiosul Organism de certificare Lloyds Register Quality Assurance (LRQA) a acordat S.C. PRUTUL S.A. certificat de autorizare in conformitate cu standardele internationale ISO 9001: 2000/SR
34

EN ISO 9001: 2001 pentru urmatorul domeniu de activitate: MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE, RAFINAREA, ULEIURILOR VEGETALE SI COMERCIALIZAREA ACESTORA.

PROCESAREA IMBUTELIEREA

3.1.2. Management si resurse umane

Analiza domeniului managementului are ca scop determinarea masurii si eficientei cu care conducerea societatii previzioneaza, organizeaza, coordoneaza, antreneaza, controleaza si evalueaza activitatile firmei. Punctele forte si punctele slabe ale domeniului managementului la S.C. Prutul S.A. se regasesc in urmatoarele tabele:

35

PUNCTE FORTE CAUZE EFECTE Structura organizatorica - structura de tip ierarhic- nivel bine definita functional

ridicat

al

productivitatii muncii - respectarea principiului

Eficienta decizional

unitatii de decizie si actiune sistemului -structura organizatorica de -cresterea cifrei de afaceri tip ierarhic-functional -stilul de participativ -satisfacerea -asigurarea marfuri personalului -cresterea de adoptare comenzilor aprovizionarii management clientilor continue cu materii prime si

Stil

de

management -atragerea procesul deciziilor angajatilor

productivitatii

participativ

tehnico-administrativ si in muncii a -cresterea cifrei de afaceri -fundamentarea intr-o mai -motivarea sarcinilor a -cresterea sporita a

-asigurarea unor avantaje mare masura a deciziilor personalului in realizarea Folosirea eficienta a -influenta deosebita productivitatii

functiei de control-evaluare

calitatii produselor asupra muncii nivelului vanzarilor -cresterea cifrei de afaceri -asigurarea unor conditii corespunzatoare de munca

PUNCTE SLABE CAUZE EFECTE Lipsa de preocupare pentru -compartiment de marketing - dezavantaj concurential promovarea produselor slab dezvoltat -distribuirea fondurilor in alte domenii

36

Analiza diagnostic a resurselor umane vizeaza aspecte privind evolutia numarului total si pe categorii a personalului, motivarea acestuia, dinamica productivitatii muncii si conditiile de munca. Structura si dinamica personalului In cei trei ani de analiza dimensiunea si structura personalului S.C. Prutul S.A s-au modificat in mod continuu. Astfel ca in 2004 numarul de salariati a fost de 419 in 2005 au fost 415 salariati iar in 2006 numarul de salariati este de 373. In anul curent numarul personalului este de 373, personal impartit pe diferite compartimente, precum reiese din urmatorul tabel : Denumire personal Personal de conducere Personal auxiliar Personal tehnic Personal magazine Colaboratori Muncitori direct productivi Numar personal 373 87 68 50 34 158

In functie de pregatirea profesionala, personalul este structurat in trei categorii: personal cu studii superioare, personal cu studii medii si personal cu cultura generala. Structura acestora este evidentiata in urmatorul tabel : Personal cu studii superioare Tehnic 23 economic 29 juridic 2 biologic 9 Personal cu studii medii tehnic 45 economic 37 alte specialitati 70 Personal cu cultura generala 158 373 Total

Remunerarea si motivarea personalului

37

S.C. Prutul S.A. are un program bine stabilit, dar in functie de volumul comenzilor, programul de lucru se poate prelungi. Pentru motivarea personalului conducerea ofera mai multe avantaje cum ar fi: micul dejun si dejunul gratuit; echipament de protectie gratuit; asigurarea fiecarui angajat impotriva accidentelor; posibilitatea de acordare a creditelor fara perceperea dobanzii care se restituie prin retinerea lunara a unei anumite sume din salariu.

Productivitatea muncii Exista mai multe moduri de determinare a productivitatii muncii, insa toate exprima raportul dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei unitati de resursa. In cazul determinarii productivitatii muncii, una din modalitati o constituie raportarea productiei anuale de ulei (exprimata in tone) la numarul de salariati ai societatii. Formula de calcul este urmatoarea: W= Q / L , unde: Q productia obtinuta L numarul de angajati Evolutia productivitatii muncii in perioada 2004-2006 Denumirea Productivitatea muncii Numarul de angajati Productia de ulei UM t/ persoana persoana t Anul 2004 310,30 419 130000

2005 265,10 415 11000 0

2006 284,20 373 106000

Ca urmare a scaderii numarului de angajati de la un an la altul scade si productivitatea. Astfel ca in 2005 fata de 2004 productivitatea muncii se micsoreaza iar productia de asemenea.La fel se intampla si in anul 2006 fata de anul 2005. Conditiile de munca

38

Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de igiena si productie sunt prevazute urmatoarele masuri:

sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare; in cadrul sediului exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a primului ajutor in caz de accidente.

Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

39

PUNCTE FORTE Conditii corespunzatoare de munca

CAUZE gradul ridicat

EFECTE de - lipsa conflictelor privind conditiile de munca industrial asigurarea onorarea continuitatii la timp a

mecanizare si automatizare al procesului tehnologic asigurarea microclimat corespunzator

unui productiei comenzilor - lipsa absenteismului - reducerea cheltuielilor fixe a - cresterea cifrei de afaceri - cresterea productivitatii muncii - reducerea cheltuielilor cu - reducerea barierelor si a ierarhic- filtrelor in procesul de comunicare de - o utilizare eficienta a resurselor umane

Structura corespunzatoare a personalului pe activitati

- restructurarea societatii din personal

- asigurarea cu peste 50% cu salariile departamentului tehnic

Structura corespunzatoare a personalului pe niveluri ierarhice Valoare subunitara a indicelui de corelatie a salariului cu productivitatea muncii

- conditii bune de munca - restructurarea societatii costurilor fixe structura functionala - cresterea mecanizare si automatizare a utilajelor - sporirea productiei scaderea influentei factorului uman in procesul de productie -evitarea cresterii exagerate a salariilor - cresterea mecanizare si spatiilor de productie ritm mai personalului

- politica de reducere a salariile

gradului

Cresterea productivitatii muncii

gradului

de - obtinerea unor venituri mai ridicate - posibilitatea satisfacerii mai mare de comenzi - cresterea salariilor

automatizare a utilajelor si a - obinerea de profit - sporirea productiei intr-un unui numar accelerat decat cresterea
40

3.2. Descrierea produselor

Principalele produse realizate: -ulei comestibil imbuteliat in bidoane PET de 1 litru si bidoane PET 10 litri; -ulei rafinat vrac; -srot vegetal furajer; -ulei brut si rafinat; -acizi grasi. Spornic classic 1 L Caracteristici: Spornic classic este un ulei rafinat, obinut 100% din semine de floarea soarelui, cu un ambalaj modern i uor de manevrat. Uleiul Spornic classic este fabricat cu permanenta grij pentru o alimentaie sntoas, echilibrat, dar in acelai timp si savuroas. Rafinamentul i gustul deosebit recomand folosirea uleiului Spornic classic la prepararea mancarurilor gtite, pentru prajit, salate, maioneze, dar i pentru torturi i prajituri. Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitnd producerea de colesterol; controleaz eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intreste i protejeaz inima i arterele mpotriva instalrii aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rnilor provocate de arsuri. Este recomandat ca depozitarea s se realizeze la loc ntunecos i rece. Nu conine conservani. Spornic bouquet 1L Caracteristici: Spornic bouquet este un amestec de uleiuri rafinate, n proportie de 50% ulei rafinat de floarea-soarelui i 50% ulei rafinat de rapi. Se recomand folosirea lui n mod special la salate, dar poate fi folosit i la gtit. Uleiul este bogat n vitamina E, aceasta limitnd producerea de colesterol; controleaz eliminarea apei din organism; previne mbatranirea celulelor; intreste i protejeaz inima i arterele mpotriva instalrii aterosclerozei; accelereaz cicatrizarea rnilor provocate de arsuri.

41

Este recomandat ca depozitarea s se realizeze la loc ntunecos i rece. Nu conine conservani.

Spornic exotic 1 L Caracteristici: Spornic Exotic conine 95 % ulei rafinat de floarea soarelui i 5 % ulei de msline extravirgin. Uleiul Spornic Exotic este fabricat cu utiliznd tehnologii performante, si este recomandat pentru prepararea salatelor, sosurilor, maionezei, dar i a mncrii gtite. Uleiul de msline are un coninut ridicat de acizi grai mononesaturai i subsane antioxidante naturale, acestea avnd un rol benefic asupra sntii. Uleiul Spornic Exotic este bogat n vitamina E, aceasta limiteaz producerea de colesterol; controleaz eliminarea apei din organism; previne mbtrnirea celulelor; ntrete i protejeaz inima i arterele mpotriva instalrii aterosclerozei. Este recomandat ca depozitarea s se realizeze la loc ntunecos i rece. Nu conine conservani.

Uleiul Spornic extravirgin de msline Caracteristici: Ingrediente: ulei de msline extravirgin 100%. Uleiul Spornic Extravirgin de msline este obtinut din msline de cea mai buna calitate prin presare mecanic la rece. Uleiul de msline este un produs esenial pentru o diet sntoasa. Gustul special recomand folosirea uleiului Spornic Extravirgin msline la prepararea salatelor si sosurilor. Uleiul de msline are un coninut ridicat de acizi grai mononesaturai i substane antioxidante naturale, acestea avnd un rol benefic asupra sntii. Uleiul Spornic Extravirgin ofera protecie mpotriva bolilor de inim, este foarte bine tolerat de stomac i ajut la combaterea ulcerului i a gastritei. Nu conine conservani.

42

Spornic classic 5 L Caracteristici: Spornic classic este un ulei rafinat, obinut 100% din semine de floarea soarelui. Uleiul Spornic classic este fabricat cu permanenta grij pentru o alimentaie sntoas, echilibrat, dar in acelai timp si savuroas. Rafinamentul i gustul deosebit recomand folosirea uleiului Spornic classic la prepararea mancarurilor gtite, pentru prajit, salate, maioneze, dar i pentru torturi i prajituri. Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitnd producerea de colesterol; controleaz eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intreste i protejeaz inima i arterele mpotriva instalrii aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rnilor provocate de arsuri. Este recomandat ca depozitarea s se realizeze la loc ntunecos i rece. Nu conine conservani. Bonatelo 1 L Caracteristici: Ulei rafinat 100% floarea-soarelui. Este recomandat ca depozitarea s se realizeze la loc ntunecos i rece. Nu conine conservani Bonatelo vegetal 1 L Caracteristici: Amestec de uleiuri rafinate , 80% rapia i 20% floarea-soarelui. Este recomandat ca depozitarea s se realizeze la loc ntunecos i rece. Nu conine conservani. Bonatelo rapita 1 L Caracteristici: Ulei rafinat de rapi 100%, d o not de prospeime salatelor. Este recomandat ca depozitarea s se realizeze la loc ntunecos i rece. Nu conine conservani. Prutul 1 L

43

Caracteristici: Prutul este un ulei rafinat, obinut 100% din semine de floarea soarelui. Uleiul Prutul este fabricat cu permanenta grij pentru o alimentaie sntoas, echilibrat, dar in acelai timp i savuroas. Rafinamentul i gustul deosebit recomand folosirea uleiului Prutul la prepararea mncarurilor gtite, pentru prajit, salate, maioneze, dar i pentru torturi i prajituri. Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitand producerea de colesterol; controleaz eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intreste i protejeaz inima i arterele mpotriva instalrii aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rnilor provocate de arsuri. Este recomandat ca depozitarea s se realizeze la loc intunecos i rece. Nu conine conservani. Picasol 1 Beneficii: Picasol este un ulei rafinat, obinut 100% din semine de floarea soarelui. Uleiul Picasol este fabricat cu permanenta grij pentru o alimentaie sntoas, echilibrat, dar in acelai timp si savuroas. Rafinamentul i gustul deosebit recomand folosirea uleiului Picasol la prepararea mancarurilor gtite, pentru prajit, salate, maioneze, dar i pentru torturi i prajituri. Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitand producerea de colesterol; controleaz eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intreste i protejeaz inima i arterele mpotriva instalrii aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rnilor provocate de arsuri. Este recomandat ca depozitarea s se realizeze la loc ntunecos i rece. Nu conine conservani.

3.3. Pret, politica de distributie si promovare

Principalii furnizori Furnizorii de materii prime sunt contactati fie direct fie prin mandatul societatilor tip Comcereal. Furnizorii sunt societati cu capital privat sau de stat si producatori individuali.Distributia produselor se realizeaza la nivel national prin intermediul cash&carry ,hipermarketurilor de tip Carrefour, Cora.
44

Extinderea distributiei la nivel national si nevoia de a monitoriza in permanenta performantele distribuitorilor regionali, a generat o segmentare a teritoriului national in 7 zone geografice, fiecare avand cate o persoana de contact. Cele 7 persoane responsabile de fiecare regiune in parte sunt: Ovidiu Aioane, Alin Buha, Dragos Carabat, Daniel Falfara, Marius Neda, Sorin Pop si Doru Mortasifu. Principalii clienti: Produsul Ulei comestibil imbuteliat este comercializat la nivel national prin intermediul distribuitorilor regionali in proportie de 90% si 10% prin intermediul supermarketurilor si retelelor cash & carry. Produsul ulei vrac este comercializat principalilor producatori de margarina vegetala si producatorilor de conserve de peste si patiserie fina fiind distribuit direct din depozitele societatii cu cisternele auto apartinand beneficiarilor Produsul acizi grasi se comercializeaza in principal la export. Sroturile furajere se comercializeaza in proportie de 80% la export si 20% la intern. Principalii concurenti: BUNGE Romania TOPWAY INDUSTRIES Craiova

1.BUNGE. Romania detine fabricile Unirea Iasi, Muntenia Bucuresti si InterOil Oradea si este lider din punct de vedere al cotei de piata. Situatia concurentiala se prezinta astfel: S.C. Unirea S.A Iasi care produce doua marci distribuite la nivel national: Floriol si Unisol detinand in anul 2001 o cota de piata de aproximativ 25%. Produsele sunt sustinute de o campanie publicitara intensa. 2. S.C. TOPWAY INDUSTRIES S.A cu principalele marci: Untdelemn de la Bunica si Solio care detine o cota de piata 15% si are o distributie bine pusa la punct reusind, datorita campaniei de comunicare la Untdelemn de la Bunica sa ramana in mintea consumatorului cu imaginea traditiei in arta gatitului. Activitatea promotionala Din punct de vedere al vadului comercial uleiul se poate vinde foarte usor in toate zonele populate ale orasului. Aceasta caracteristica se datoreaz faptului ca produsul
45

satisface o nevoie curenta, fiind usor vandabil, in conditiile in care in zona de vanzare nu exist concurenta. Cele mai importante actiuni promotionale utilizate de S.C Prutul S.A. sunt constituie din: - relatiile directe si permanente stabilite de conducerea societatii cu diferite categorii de beneficiari; - tehnicile de servire a consumatorilor practicate de personalul din magazinele proprii sunt orientate spre vanzarea soft, urmarindu-se fidelizarea clientilor; - adresa si sigla firmei S.C. Prutul S.A. sunt imprimate pe etichetele si ambalajele produselor, precum si pe suprafetele exterioare ale autovehiculelor proprii ce participa la procesul de distributie. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial

PUNCTE FORTE Cresterea cotei de piata

CAUZE -extinderea retelei de desfacere -realizarea de contacte cu noi clienti

EFECTE -cresterea prestigiului firmei -cresterea cifrei de faceri -cresterea rentabilitatii

-relatii publice ale conducerii cu activitatii diverse categorii de clienti Pozitie buna pe piata - retea proprie de distributie - volum mare al productiei - relatii stabile cu beneficiarii Retea proprie de desfacere - amenajarea unor magazine proprii - inchirierea de spatii de vanzare - existenta unui parc de autovehicule - imagine favorabila - venituri stabile din activitatea de productie - lipsa dependentei de intermediari - asigurarea unor venituri si a unor fluxuri de numerar sigure

Orientarea spre comercializarea de marfuri

- nivel redus al veniturilor provenite din vanzarea

46

- asigurarea unor venituri suplimentare

specialitatilor din carne fabricate - existenta unor spatii de depozitare neutilizate in cadrul magazinelor proprii PUNCTE SLABE media pe piata CAUZE investitiilor efectuate pentru modernizarea utilajelor Gama de produse mai putin - capacitate redusa de productie diversificata decat cea a a sectiei concurentei de specialitati

- cresterea atractivitatii ofertei din magazinele proprii

EFECTE - diferenta intre volumul efectiv al vanzarilor de produse si volumul potential al acestora - volum mai redus al veniturilor - capacitate mai redusa de satisfacere a cererii beneficiarilor - nevoia de a apela la activitati care sa genereze venituri suplimentare

Preturi mai ridicate decat - necesitatea acoperirii

Ambalaje cu un grad mai - inexistenta unei metode redus de atractivitate universale de ambalare a varietatii de produse fabricate in sectia de specialitati - lipsa de preocupare pentru achizitionarea unei linii automatizate Activitate de promovare - efectuarea de investitii n alte activitati, considerate prioritare

- orientarea unui anumit segment de cumparatori spre produsele altor firme - nivel mai redus al veniturilor

- lipsa de popularitate a marcii in zonele mai indepartate - dezavantajul in fata marcilor concurente mai

slab dezvoltata

47

cunoscute

3.4. Activitati logistice

Activitatea de preluare a cerealelor se desfoar n 10 puncte de lucru, baze de recepie i silozuri, situate n cinci judee: Dolj, Calarasi, Braila, Galati, Iasi. n 2008, Prutul investete att n creterea capacitilor de depozitare i procesare, ct i n modernizarea acestora. Condiionarea cerealelor se realizeaz utiliznd cele mai noi tehnologii i soluii complexe de condiionare, care presupun curarea, uscarea, aerarea i dezinfectarea produselor, n scopul obinerii unui nivel ridicat al calitii acestora. n ce privete condiiile de depozitare a cerealelor, Prutul este n curs de implementare a sistemului pentru igiena i sigurana produselor (HACCP), impus de normele europene Prutul investete att n creterea capacitilor de depozitare i procesare, ct i n modernizarea acestora. Caile de acces si mijloacele de transport Accesul in cadrul sediului S.C. Prutul S.A. se efectueaza pe cale rutiera. Societatea are in posesie urmatoarele mijloace de transport: 15 TIR-uri, 50 de dubite-VW. Resursele energetice si utilitatile Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. Prutul S.A. are acces la resursele energetice si utilitatile asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la alte unitati economice. Sursele de energie si utilitatile aflate la dispozitia societatii sunt urmatoarele : -consumul de energie electrica ; -necesarul de gaze naturale ; -resursele de apa provin din reteaua de distributie a SC Apa Nova SA; -energia termica este furnizata de centralele termice aflate in dotare, iar pentru incalzirea functioneaza o centrala termica automatizata ; -combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport este achizitionat de la SC Lukoil Downstream SRL si SC OMV Romania SA ; -societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua SC Romtelecom SA si de conectare la reteaua de internet. Descrierea procesului de productie Organizarea productiei
48

S.C. Prutul S.A. detine o singura capacitate de productie, avand dotare tehnica de inalt nivel, tehnologii diversificate. Materia prima selectionata, exigenta controlului de calitate, experienta si calitatea resurselor umane si tehnologia reprezinta secretul unor produse de calitate. Ca urmare a unui ambitios program investitional Prutul SA a realizat o marire a capacitatii de rafinare, obtinand uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare, atat fizica cat si chimica. Imbutelierea produselor din portofoliu se face respectand normele de siguranta alimentara utilizand liniile de imbuteliere moderne si automatizate si avand capacitati de imbuteliere diversificate ce asigura satisfacerea exigentelor consumatorilor.

Societatea are urmatoarea organizare a productiei pe compartimente :

Compartiment operational: organizat dupa principiul obiectului de fabricatie si cuprinde sectia de productie si de preparare a uleiului din floarea soarelui.

Compartimente auxiliare : -atelierul mecanic; -depozitele de produse finite ; -laboratorul CTC Echipamentele si procesele tehnologice

Procesele tehnologice dupa care se desfasoara activitatea de productie a S.C. Prutul S.A. presupun transformarea materiilor prime prin parcurgerea mai multor faze in cadrul sectiilor de productie .
49

Fazele activitatii de productie sunt urmatoarele: -producatorii de seminte oleginoase: micii producatori, asociatii, societati agricole; -precuratirea semintelor (vanturare, uscare, solarizare); -depozitarea semintelor precuratite; -precuratirea semintelor cu selectorul cu doua site, depozitare, transport la buncarul de alimente a preselor; -presarea semintelor cu ajutorul preselor cu snec: -obtinerea uleiului brut; -filtrarea uleiului cu filtru centrifug; -transportul uleiului finit la recipientul de depozitare; -livrarea la diferite societati cu profil chimic; -sroturi; -colectarea sroturi la depozit; -livrarea la beneficiari (zootehnie) -livrarea la angrosisti pentru consum intern si export (sticle PET) Datorita diferitelor obiective pe care trebuie sa le indeplinesca sectia de productie are in dotare utilaje moderne, clasificate din punct de vedere al capacitatilor de prelucrare a materiilor prime si a produselor intermediare . Capacitatea de productie Capacitatea de productie prevazuta in proiectul sectiei de productie este de 240 t / zi iar in mod curent ea este de 200 t/zi. In faza intiala capacitatea de productie a fost de 70 t/ zi , de trei ori mai mica decat in prezent. Calitatea produselor Calitatea superioara este o caracteristica esentiala in productia de ulei, deoarece existenta acesteia este unul din elementele determinante pentru dobandirea recunoasterii firmei si asiguarea competivitatii produselor. Pentru asiguararea unei calitati superioare in momentul livrarii produselor catre consumatori finali, in cadrul unitatilor de depozitare si ambalare a societatii sunt aplicate o serie de masuri menite sa mentina parametrii de
50

calitate ai materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite la nivelurile optime recomandate de normele in vigoare. Principalele operatii efectuate in vederea verificarii si pastrarii calitatii produselor sunt: - la receptia materiilor prime se preleva mostre, care sunt supuse testelor in cadrul laboratoarelor CTC; - in toate depozitele se asigura conditii optime de temperatura, ventilatie, umiditate si iluminat pentru evitarea impurificarii si alterarii materiilor prime si produselor finite; - personalul muncitor poarta echipament de protectie sanitara a alimentelor. Intretinerea si repararea utilajelor Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic prin revizii si curatari zilnice ale tuturor instalatiilor din sectia de productie .

Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic Puncte forte 1.procese tehnologice corect proiectate Cauze -proiectarea liniilor in cadrul unui sistem integrat de productie; -o specializare buna a personalului, care lucreaza in productie . 2.calitatea superioara a produselor fabricate -aprovizionarea cu materii prime de calitate superioara; -conditii optime de depozitare; -testarea materiilor prime si a produselor finite in cadrul laboratorului CTC. -cresterea volumului vanzarilor, dar si cel al veniturilor; -cresterea cotei de piata Efecte -diminuarea pierderilor de materiale si energie.

3.5. Vanzari pe piata interna

51

Compania Prutul Galati, care detine marcile de ulei Prutul si Spornic, a raportat pentru anul 2005 o cifra de afaceri de 28 de milioane de euro, in crestere cu 12% fata de 2004 si estimeaza sa pastreze acelasi ritm de crestere si in acest an. Astfel, la sfarsitul lui 2006, afacerile Prutul Galati ar putea ajunge la peste 31 mil. euro, sustinute si de un nou brand lansat recent pe piata uleiurilor vegetale. Rezultatele obtinute anul 2005 au la baza investitiile in tehnologie si dezvoltarea echilibrata a politicii de vanzari la export si pe piata interna, potrivit informatiilor companiei. Prutul a investit 1,7 mil. euro in noi linii tehnologice care au permis lansarea pe piata a unui nou brand, Picasol, pozitionat in segmentul mainstream. "Ne-am propus sa atingem din primul an de la lansarea noului produs o cota de piata de 4% si o crestere a vanzarilor de pana la 40%", a declarat Octavian Feodor, directorul fabricii Prutul Galati. El a mai spus ca Prutul va continua si in acest an dezvoltarea portofoliul de produse pentru a raspunde exigentelor pietei. Compania a demarat anul trecut un proiect de investitii de peste 1,5 mil. euro, pentru protectia mediului. In ultimii trei ani, Prutul a investit peste 3,5 mil. euro in modernizarea si in cresterea capacitatii de productie a fabricii de ulei de la Galati. Capacitatea de rafinare a crescut de la 45 la 55 de tone pe zi, iar cea de imbuteliere de la 20 000 la 40 000 de litri pe zi. Potrivit informatiilor companiei, anul 2005, Prutul a procesat 62.000 de tone de seminte oleaginoase. Pentru anul 2006, compania a estimat o crestere a cifrei de afaceri de 10%12% bazata in special pe cresterile de capacitate din sectiile de rafinare si imbuteliere. Planurile de dezvoltare ale companiei urmaresc cresterea si diversificarea portofoliului de produse de pe platforma Galati, precum si cresterea exporturilor de seminte oleaginoase in Italia, Spania, Grecia, Turcia, Egipt. Producatorul din Galati este prezent pe piata locala cu marcile "Picasol", "Prutul" si "Spornic" in ambalaje de 1 litru si 5 litri. In anul 2005, majoritatea companiilor de pe piata uleiurilor vegetale au raportat rezultate financiare mai slabe decat in 2004, chiar daca volumele livrate pe piata au fost mai mari decat cele din anul precedent. Aprecierea monedei nationale si cresterea ofertei de ulei de pe piata au determinat modificari ale pretului, uneori chiar sub costuri. Oferta de ulei de pe piata e mai mare decat necesarul actual, asa ca fiecare jucator a facut modificari ale
52

pretului, care a coborat uneori chiar sub costuri. Desi fizic s-a vandut mai mult, profitul este redus din cauza scaderii pretului la ulei. Din cauza acestei situatii, liderul pietei autohtone Bunge Romania a decis in 2005 sa-si inchida facilitatea de productie din Bucuresti, in timp ce alti producatori au anuntat la inceputul acestui an ca sunt in cautare de alternative pentru a acoperi pierderile. Astfel, Argus Constanta va demara o investitie pentru productia de biodiesel, incercand astfel sa foloseasca ca materie prima excesul de productie de ulei de floarea-soarelui. Societatea intentioneaza sa produca biodiesel din ulei semirafinat, urmand sa directioneze catre productia de combustibil uleiul pe care nu reuseste sa il plaseze pe piata. Si grupul de firme Racova Com-Agro-Pan, detinut de omul de afaceri Adrian Porumboiu, va investi in acest an circa 18 milioane de euro pentru constructia unei fabrici de combustibil biodiesel la Vaslui, materia prima urmand sa fie asigurata din productia proprie. In primul trimestru al anului curent, producatorul a inregistrat, pentru uleiul Spornic, cifre de vanzari cu 33% mai mari fata de aceeasi perioada a anului anterior, majorare sustinuta si de rezultatele inregistrate pe 2007, care au aratat o crestere de 30% comparativ cu 2006, potrivit datelor emise de companie. Ne asteptam ca vanzarile la brandul Spornic din 2008 sa creasca cu 35% fata de 2007, obiectivul nostru bazandu-se pe eforturile de promovare si de distributie al campaniei publicitare aflate in derulare. Piata uleiului este greu previzibila, insa pana acum s-a remarcat cresterea acesteia in valoare, a declarat, pentru Wall-Street, Mirela Olarescu, marketing si PR manager in cadrul Prutul Galati. Afacerile producatorului de ulei Prutul au crescut, in primele noua luni ale anului 2007, cu 63%, pana la 39 de milioane de euro, comparativ cu perioada similara a anului anterior, pe fondul majorarii vanzarilor de ulei imbuteliat. Piata interna a uleiului va cunoaste o crestere de 5-10% fata de anul trecut, potrivit estimarilor principalilor jucatori de pe piata de profil. Dupa intrarea Romaniei in UE, pretul uleiului din import a scazut considerabil, iar romanilor li s-a pus la dispozitie o gama mai larga de produse, dintre care cele organice par a avea un potential crescut. In ceea ce priveste consumul de ulei, Romania este una dintre tarile cu cel mai ridicat consum de ulei pe cap de locuitor, de aproximatov 11 litri pe an, comparativ cu Ungaria
53

sau Austria, unde valoarea nu depaseste 7 litri, respectiv 5 litri, potrivit datelor furnizate de GfK, liderul mondial in domeniul cercetarilor de piata, anul trecut. Brandul Spornic este fabricat de Prutul SA, cea mai veche fabrica de ulei din Romania, infiintata in anul 1893. Compania are 100% capital romanesc. In acest moment, portofoliul companiei include marcile de ulei: Picasol, Spornic si Prutul. Prutul S.A. este una din primele patru firme producatoare de ulei vegetal de pe piata romaneasca. Compania detine, pe langa fabrica de ulei de la Galati, noua capacitati de depozitare a materiei prime in localitatile: Urleasca, Lacu Sarat, Lehliu, Calarasi, Filiasi, Mircesti, Jijia, Sarca si Liesti. Principalii producatori de ulei din Romania sunt Bunge, Cargill, Ulvex, Prutul, Agricover si Ulerom, a caror cote de piata acopera o piata evaluata la o valoare de 210-220 de milioane de euro.

3.6.Analiza economic-financiara a activita

Informatii financiare anuale (Indicatori economici principali) 2007 2009

Active imobilizate-Total Active circulante - Total Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an Total Active circulante, respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total Venituri in avans Capital subscris varsat Total capitaluri proprii Creante - Total Datorii - Total 51.076.414,50 75.622.686,30 53.763.213,00 22.044.365,00 72.747.882,60 1.414.498,20 372.896,90 46.997.970,00 71.333.384,40 6.691.652,00 55.177.711,20
54

2008
52.371.677,00 50.476.446,00 50.022.474,00 512.240,00 52.630.636,00 3.942.667,00 253.281,00 53.711.967,00 48.129.622,00 8.715.719,00 53.965.141,00

57.094.431,00 70.002.531,00 58.436.896,00 11.633.246,00 68.414.588,00 7.184.372,00 313.089,00 46.997.970,00 61.230.216,00 8.936.692,00 65.621.268,00

Cifra de afaceri neta Venituri din exploatare Total Cheltuieli din exploatare Total Rezultat din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultat curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat brut Rezultat net Rezultat / actiune Plati restante - Total Furnizori restanti - Total Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)

153.223.211,60 166.514.741 155.517.598 10.997.142,90 2.060.797,00 4.553.704,40 -2.492.907,40 8.504.235,50 0,00 0.00 0,00 168.575.537,60 160.071.302,10 8.504.235,50 6.466.237,70 0,0000 0,00 0,00 0,00 0,00 419

143.187.176,00 137.714.089,00 144.012.648,00 -6.298.559,00 2.538.908,00 5.507.682,00 -2.968.774,00 9.267.333,00 0,00 0,00 0,00 140.252.997,00 149.520.330,00 -9.267.333,00 -7.719.149,00 0,0000 0,00 0,00 0,00 0,00 415

108.776.688,00 109.626.001,00 120.490.371,00 -10.864.370,00 3.739.104,00 3.613.358,00 125.746,00 -10.738.624,00 0,00 0,00 0,00 113.365.105,00 124.103.729,00 -10.738.624,00 -10.738.624,00 0,00 0,00 0,00 0,00 373

3.6.1 Analiza cifrei de afacere

Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o firma, respectiv vanzarea de marfuri si produse, intr-o perioada de timp determinata. In conditiile actuale, cand factorii pietei primeaza in sistemul de variabile care explica rezultatele unei intreprinderi, analiza cifrei de afaceri este esentiala pentru aprecierea locului intreprinderii in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activitati intr-o maniera profitabila. In functie de nivelul cifrei de afaceri, se poate preciza daca intreprinderea este suficient de importanta, daca are semnificatie raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului, respectiv daca partea sa de piata este neglijabila, putandu-se lua decizii strategice in consecinta.

55

Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordata ca : cifra de afaceri totala, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala, cifra de afaceri critica. Cifra de afaceri totala (CA) reprezinta volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la preturile pietei. Cifra de afaceri medie ( CA ) reflecta incasarea realizata pe unitatea de produs sau serviciu : CA = unde : Q reprezinta volumul fizic al vanzarilor. CA Q

Cifra de afaceri marginala (CA m ) exprima variatia incasarilor unei firme ( CA ) generata de cresterea sau scaderea cu o unitate a cantitatii vandute ( Q ). CA m = CA Q

Cifra de afaceri critica (CA min ) reprezinta acel nivel al incasarilor in care se asigura acoperirea cheltuielilor, pragul de la care firma incepe sa produca beneficii : CAmin = ChF 100 Rchv 100

unde : Ch F - reprezinta suma cheltuielilor fixe Rchv - rata medie a cheltuielilor variabile Analiza diagnostic a cifrei de afaceri vizeaza urmatoarele aspecte :
a)

Analiza dinamicii structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe

elementele componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile intervenite in structura cifrei de afaceri. De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru activitatii. Pentru definirea cadrului general in care se inscrie activitatea intreprinderii, se folosesc marimi absolute si ritmuri de crestere.Marimile absolute caractereizeaza evolutia cifrei de afaceri la modul cel mai general. Marimile relative arata proportia de crestere a cifrei de afaceri fata de o anumita baza de comparatie. Examinarea lor pe mai multe exercitii permite stabilirea tendintei activitatii intreprinderii : crestere, stabilitate, regresie.
56

Variatia (absoluta si relativa) a cifrei de afaceri este rezultatul actiunii unui numar mare de factori interni si externi. Evitarea erorilor de judecata si aprecierea performantelor reale ale unitatilor impun luarea in calcul a efectelor inflatiei. Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a activitatii. Structura cifrei de afaceri reflecta proportia dintre diferitele activitati, sortimente, grupe,sectoare care formeaza nomenclatorul unei intreprinderi. Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variatiilor inregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variatii si implicatiile lor asupra rezultatelor economico-financiare ale intreprinderii. Analiza poate fi realizata pana la nivelul produsului, grupelor de produse sau categoriei de activitati, firma fiind interesata sa cunoasca care dintre produse sunt solicitate, care este contributia lor la formarea veniturilor, care sunt mai rentabile, nu numai din puncutl de vedere al producatorului, si si al beneficiarului. b). Analiza factoriala a cifrei de afaceri Cifra de afaceri evolueaza sub incidenta unui complex de factori interni sau externi. Factorii interni sunt : gradul de cunoastere al nevoilor ; forta de vanzare ; factori comerciali ; serviciile oferite ; strategia preturilor. concurenta ; evolutia nevoilor clientului ; legislatia economico-financiara.

Factorii externi sunt :

Pentru analiza factoriala a cifrei de afaceri se pot utiliza mai multe modele : CA = CA = N

q p
Q f CA N Qf

57

CA = N

Mf N

M f' Mf

Qf M f'

CA Qf

CA = T cah CA = A e sau : CA = Ae unde : CA cifra de afaceri ; q cantitatea vanduta ; p pretul mediu de vanzare (exculs TVA) ; T fondul total de timp (ore - an) ; Cah cifra de afaceri medie orara ; M f - valoarea medie a mijloacelor fixe ; M f ' - valoarea medie a mijloacelor fixe productive ; N numarul mediu de salariati ; A e - valoarea medie a activelor de exploatare ; A c - valoarea medie a activelor corporale In cazul firmelor mici, se poate sonstitui un model de analiza in raport cu cantitatile vandute si preturile de vanzare. In activitatea practica, cunoasterea marimii si sensului influentei celor doi factori prezinta importanta in formularea strategiei vanzarilor vizavi de firmele concurente. Din punct de vedere metodologic, trebuie mentionat faptul ca primul factor contine si influenta structurii fizice a productiei vandute care, prin intermediul pretului diferentiat pe produse, actioneaza asupra cifrei de afaceri. Dar aceasta influenta de structura poate fi determinata doar in cazul produselor omogene (exprimate in aceeasi unitate de masura). In consecinta relatiile sunt : inluenta volumului fizic (cantitatii) : CA Ae

Ac M f M f ' CA Ae Ac M f M f '

58

i= 1

qi11 p0 qi 0 pi 0
i= 1

unde : p0 - pretul mediu de vanzare influenta structurii fizice a productiei vandute

i= 1

i1 pi 0 qi 0 p0 q
i= 1

influenta preturilor de vanzare

i= 1

i1 pi1 qi1 pi 0 q
i= 1

Daca productia este omogena, se pot forma grupe de produse, stabilindu-se astfel influenta structurii pe grupe de produse (activitati). In cazul unor firme cu activitati complexe, cunoasterea contributiei fiecarei grupe de produse sau activitati la evolutia cifrei de afaceri prezinta o importanta deosebita. c). Analiza cifrei de afaceri in corelatie cu capacitatea de productie si cererea Elementele principale care dimensioneazavolumul de activitati si de care depinde marimea cifrei de afaceri sunt : capacitatea de productie, resursele (materiale, umane, financiare), cererea de produse (piata). Fiecare element poate constitui o restrictie in formarea si aprecierea obiectivelor pentru o anumita perioada, dar si un factor stimulator. La sfarsitul unei perioade, fiecare producator se afla intr-o anumita situatie in ceea ce priveste concordanta dintre posibilitatile sale de productie si cererea solvabila. Ignorarea unui asemenea aspect are efecte pe termen lung, care pot sa conduca la falimentul firmei. De aceea, in analiza cifrei de afaceri din activitatea de baza, in corelatie cu capacitatea de productie si cerere, se are in vedere tocmai masura in care, prin deciziile adoptate, s-a asigurat o asemenea concordanta care sa volorifice intr-o proportie corespunzatoare potentialul productiv al intreprinderii. In activitatea de conducere, cat si in diagnosticul necesar avaluarii intreprinderii, trebuie sa faca estimari asupra cifrei de afaceri, iar pe baza acesteia si a celorlalti indicatori. Deci, in fundamentarea cifrei de afaceri si a programului de fabricatie, pe langa diagnosticul intern, trebuie avute in vedere piata si concurenta. Astfel, in legatura cu piata, se va face o analiza cantitativa, pentru a marca posibilitatea de absorbtie a produselor pe care le produce intreprinderea, precum si o
59

analiza calitativa, care are drept scop cunoasterea gusturilor, nevoilor si comportamentul consumatorilor fata de produsele intreprinderii. De asemenea, este importanta, in aceasta analiza, segmentarea pietei, intrucat nu este suficienta numai o apreciere generala, fara a tine seama de concurentii care apar pe piata. In acest scop, se foloseste indicatorul cota globala de piata a firmei (C P ), care se determina ca raport intre vanzarile proprii (V P ) si totalul vanzarilor produsului respectiv : C P= VP V

Pentru segmentul pietei proprii, se are in vedere modelul :

C pi =
unde : j piata

Vp j Vj

Cota de piata proprie pe segmentul respectiv este :

C'p =
In consecinta, relatiile sunt : influenta vanzarilor totale :

Vj V

(V1 V0 ) C p

influenta structurii vanzarilor pe piete de desfacere :

V1 C ' p C p 100
influenta cotelor de piata :

V1 C p1 C ' p 100

In legatura cu concordanta, cunoasterea acesteia si a puterii competitive sunt probleme esentiale ale conducerii intreprinderii pentru fundamentarea programelor esentiale ale conducerii intreprinderii pentru fundamentarea programelor viitoare. In legatura directa cu piata este si analiza clientelei, care vizeaza : prezentarea principalilor clienti interni si externi ;

60

 care

schimbarile intervenite in structura si numarul clientelei in ultimii ani, cauzele le-au determinat si implicatiile asupra vanzarilor proprii ; atitudinea clientelei proprii fata de produsele firmei concurente.

Urmarirea unor asemenea aspecte are importanta in ceea ce priveste masurile care trebuie intreprinse pentru mentinerea si eventual sporirea numarului de clienti.

3.6.3. Analiza rentabilitatii

Rentabilitatea, ca forma de exprimare a eficientei economice, reprezinta capacitatea intreprinderii de a obtine profit, in scopul remunerarii capitalurilor, dar si al extinderii activitatii. Ea poate fi exprimata cu ajutorul a doi indicatori: -rata profitului - rata rentabilitaii economice

Rata rentabilitatii economice arata eficienta utilizarii activelor si prezinta valori diferite in functie de sectoarele economiei nationale. Nivelul acesteia trebuie comparat cu rata medie a dobanzii pe piata bancara, astfel: - cand nivelul ratei rentabilitatii economice este inferior ratei dobanzilor, inseamna ca firma comerciala inregistreaza pierderi; - cand nivelul ratei rentabilitatii este superior ratei dobanzilor, inseamna ca firma comerciala isi utilizeaza eficient resursele de care dispune. Apare astfel efectul de parghie, prin faptul ca diferenta dintre rata rentabilitatii economice si rata dobnzii la capitalul imprumutat suplimenteaza remunerarea capitalurilor proprii.

Denumire Rata rentabilitii rezultatului exploatarii Rentabilitatea financiara a capitalului propriu Rentabilitatea economica

Formula de calcul (Rezultatul exploatarii / Venituri din exploatare) *100 (Rezultatul net / Capital propriu) * 100 (Rezultat brut / Active imobilizate) * 100

2004 6,60%

2005 -4,57%

2006 -9,91%

9,04%

-12,60%

-22,31%

16,65%

-16,23%

-20,50%

61

10,00% 5,00% 0,00% -5,00% -10,00% -15,00% -20,00% -25,00% 2004 2005 2006

R ta a renta bilita tii rez tului ulta exploa rii ta R enta bilita tea fina raa ncia ca lului pita propriu R enta bilita tea econom ica

3.7. Propuneri de cresteri a eficientei activitatii de productie si comercializare

Din analiza datelor prezentate reiese faptul ca S.C. Prutul S.A. Galati are o situatie economico-financiara buna. Conducerea societatii comerciale trebuie sa adopte masuri care sa impulsioneze in continuare desfasurarea activitatii economico-financiare ce include printre obiective: Cresterea profitului societatii comerciale astfel incat rata acestuia sa se mentina permanent peste nivelul dobanzii practicate la banci, asigurand astfel resurse suplimentare pentru dezvoltarea acesteia; Folosirea unor tehnici si metode manageriale care sa contribuie intr-o mai mare masura la perfectionarea organizarii activitatii societatii; Adoptarea de tehnologii moderne, cu implicatii calitative superioare produselor care conduc spre utilizarea eficienta a materiilor prime, cresterea productivitatii muncii Realizarea acestor obiective strategice presupune drept conditii necesare si suficiente o serie de obiective derivate pe termen scurt, cum ar fi : Stabilirea masurilor necesare de reglare, respective de utilizare cat mai completa a capacitatilor de productie, executari de lucrari sau prestari de servicii;

Minimanizarea stocurilor de active circulante pe cele trei stadii ale circuitului (aprovizionarea, productie, va)nzare si incasarea productiei) prin: aprovizionarea cu materiale sa se face de la sursele cele mai propiate si cu incheierea in timp optim a contractelor de aprovizionare cu stipularea mijloacele de transport cele mai economice precisa a termenelor de primire a materiilor prime si materialelor, pentru ca acestea sa asigure ritmicitatea si continuarea procesului tehnologic; semnalizarea operative a aparitiei de stocuri excedente;

62

introducerea normelor tehnice progresive de folosire a utilajelor; urmarirea modului de executare a prestarilor de servicii de catre

compartimentele de transport pentru livrarea in termen catre clienti aproduselor;

contractarea din timp a productiei pe cantitati, dimensiuni, calitate si Atragerea de noi clienti precum si pastrarea celor actuali prin

termene prcis specificate. analiza si evaluarea situatiilor economico financiare pe baza informatiilorculese pentru determinarea unor indicatori semnificativi pentru analiza situatiilor lor: Solvabilitate; Fidelitate; Marimea unitatii patrimoniale; Calitatea echipei de conducere; Forma juridica. Elaborarea unei politici coerente de finantare a unitatii

patrimoniale in masura sa asigure dezvoltarea echilibrata a tuturor sectoarelor de activitate sis a determine succesul societatii in raport cu concurenta;

Se impune accelerarea incasarilor creantelor pentru reducerea

capitalurilor allocate in soldul clientilor si pentru a se evita reiscurile de insolvabilitate ale acestora prin: alegerea celei mai avantajoase forme de decontare pentru conditiile date; tinerea unei evidente clare si la zi a documentelor de decontare; urmarirea aplicarii de sanctiuni economice si financiare (despagubiri,

amenzi, penalizari, dobanzi) in cazul neindeplinirii conditiilor contractuale si disciplinei decontarilor; plata ale unitatii; competitive; Lansarea produselor realizate in noi piete de desfacere, conform cerintelor si normelor internationale;
63

introducerea decontarilor prin compesatii. Esalonarea echilibrata si degajata a scadentelor obligatiilor de Cresterea productivitatii muncii; Diversificarea activitatii prin realizarea de noi produse

Prospectarea pietelor de desfacere a produselor prin publicitate,

expozitii, targuri si reclame.

64