AMBALAREA, ETICHETAREA ȘI DESIGNUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

CURS 2
MAŞINI DE SPĂLAT AMBALAJE DIN STICLĂ
1. Clasificarea mașinilor de spălat ambalaje
2. Componentele unei mașini de spălat ambalaje
3. Tipuri de mașini de spălat ambalaje din sticlă
3.1. Maşini de spălat prin stropire (rotative)
3.2. Maşini de spălat mixte
4. Spălarea ambalajelor metalice
4.1. Spălarea cutiilor metalice
4.2. Spălarea butoaielor şi a keg-urilor
5. Spălarea şi sterilizarea ambalajelor din materiale plastice
5.1. Spălarea şi sterilizarea buteliilor din PET
5.2. Sterilizarea ambalajelor termoformate
6. Spălarea ambalajelor secundare (navete, tăvi)

1. Clasificarea mașinilor de spălat ambalaje

Datorită cerințelor variate la care trebuie să răspundă, mașinile de spălat ambalaje sunt de
mai multe tipuri constructive. Astfel, în funcție de modul de efectuare a spălării se clasifică
în:
 mașini de spălat cu jeturi de lichid (mașini de clătire);
 mașini de spălat mixte: cu băi de imersie și cu jeturi de lichid.
Ambele tipuri de mașini pot fi prevăzute, în unele cazuri, cu perii rotative (spălarea
navetelor și a lăzilor din materiale plastice, a paletelor). În funcție de modul în care se
efectuează alimentarea cu ambalaje murdare și evacuarea ambalajelor curate, mașinile de
spălat butelii se clasifică astfel:
 mașini de spălat cu un singur capăt – încărcarea și descărcarea se efectuează la
același capăt al mașinii;
 mașini de spălat cu două capete – încărcarea și descărcarea au loc la capete opuse
ale mașinii.
Mașinile cu un singur capăt necesită un singur operator, durata mai scurtă de înmuiere
fiind compensată de o clătire mult mai intensă.

1
AMBALAREA, ETICHETAREA ȘI DESIGNUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
CURS 2
Figura nr. 1. Schema de principiu a unei maşini de spălat butelii cu un singur capăt
1 – alimentare cu butelii murdare; 2 – porțiune inactivă a transportului cu casete;
3 – evacuare butelii curate; 4 – carcasa mașinii; 5 – dispozitiv de introducere butelii în
casete; 6 – partea activă a transportului cu casete; 7 – prima baie de înmuiere
compartimentată; 8 – a II – a baie de înmuiere în soluție alcalină fierbinte; 9 – bazine de
colectare apă de clătire de la zonele de stropire; 10 – schimbător de căldură pentru
menținerea temperaturii constante în baia de înmuiere; 11 – picior de sprijin
În schimb, mașinile cu două capete necesită doi operatori, dar favorizează realizarea unei
spălară mai igienice prin faptul că se înlătură riscul de contaminare a buteliilor curate de
cele murdare datorită vecinității zonelor de încărcare și descărcare. De asemenea, la
mașinile cu două capete există posibilitatea modificării înălțimii la care se realizează
încărcarea respectiv descărcarea.

Figura nr. 2. Schema de principiu a unei maşini de spălat butelii cu două capete
1 – alimentare cu butelii murdare; 2 – dispozitiv de introducere butelii în casete; 3 – partea
activă a transportorului cu casete; 4 – bazin de colectare apă folosită în zona de temperare;
5 – bazine de colectare apă de clătire de la zonele de stropire; 6 – carcasă; 7 – evacuare
butelii curate; 8 – dipozitiv de scos buteliile din casete; 9 – porțiunea inactivă a
transportorului cu casete; 10, 10' – băi de înmuiere în soluție alcalină;
11, 11' – schimbătoare de căldură pentru menținerea temperaturii constante în băile de
înmuiere

În funcție de sistemul de transport a ambalajelor mașinile de spălat sunt:

 mașini de spălat cu lanțuri transportoare, cu sau fără casete pentru ambalaje;
 mașini de spălat cu bandă transportoare;
 mașini de spălat cu masă carusel prevăzută cu locașuri pentru ambalaje.
În funcție de productivitate, mașinile de spălat ambalaje sunt:
 mașini cu productivitate mică;
 mașini cu productivitate medie;
 mașini cu productivitate mare.

2
AMBALAREA, ETICHETAREA ȘI DESIGNUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
CURS 2
Un ultim criteriu, direcția principală de transport, împarte mașinile de spălat în rotative și
liniare.

2. Componentele unei mașini de spălat ambalaje

Indiferent de tipul constructiv, mașinile de spălat au anumite elemente comune care includ,
în principal:
 secțiunea de alimentare cu ambalaje murdare;
 secțiunea de descărcare a ambalajelor curate;
 transportul de butelii care conține și casetele pentru ambalaje;
 zona/ zonele de tratament preliminar (preînmuiere sau prestropire);
 baia/ băile de înmuiere pentru spălarea principală;
 zonele de clătire;
 sistemul de îndepărtare a etichetelor;
 bazinele de soluție caustică și de apă.

3. Tipuri de mașini de spălat ambalaje din sticlă

3.1. Maşini de spălat prin stropire (rotative)
3.1.1. Maşina de clătit rotativă
Maşina de clătit rotativă (figura nr. 3) efectuează clătirea sau sterilizarea buteliilor înainte
de umplere.

Figura nr. 3. Schema unei maşini de clătit rotative sau sterilizat recipiente (butelii şi
borcane) din sticlă şi materiale plastice
1 – zona de întoarcere a recipientelor cu gura în jos; 2 – zona de clătire sau sterilizare;
3 – zona de întoarcere a recipientelor în poziţie normală; 4 – alimentare cu recipiente;
5 – şurub melc de alimentare; 6 – traseul parcurs de recipiente; 7 – roată stelată de
alimentare; 8 – carcasa maşinii de clătit; 9, 10, 11 – variante de clătire sau sterilizare;

3
AMBALAREA, ETICHETAREA ȘI DESIGNUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
CURS 2
12, 12‘ – dispozitiv de reglare a împărţirii pe zone de clătire sau sterilizare; 13 – carcasa
maşinii de umplere; 14 – maşina de umplere; 15, 16 – roţi stelate de transfer; 17 – roată
stelată de evacuare.

Pentru curăţirea buteliilor de sticlă sau material plastic, maşina poate utiliza diferite medii
incluzând aer, apă, abur saturat, aer steril sau soluţii dezinfectante. Poate fi prevăzută cu
unul, două sau trei canale inelare pentru furnizarea agentului de clătire, putând astfel fi
adaptată fiecărui tip de produs.
Recipientele sunt aduse la dispozitivele de prindere cu clame cu ajutorul unui şurub melc
de alimentare (5) şi a unei roţi stelate de alimentare (7). Clamele din plastic ce alcătuiesc
dispozitivul de prindere, proiectate special pentru buteliile din material plastic, susţin
buteliile în zona gâtului acestora.
După o întoarcere cu 180º efectuată în zona (1), buteliile sunt spălate sau sterilizate prin
parcurgerea zonei (2) în care sunt stropite în interior cu agentul de spălare ales. Fiecare
duză de stropire cu mediu de spălare este localizată chiar sub gura de umplere-golire a
buteliei.
După tratament, buteliile sunt aduse în poziţia iniţială printr-o nouă rotire cu 180º,
efectuată în zona (3), apoi sunt transferate către roata stelată de evacuare (17). În
continuare, roţile stelate (16) şi (15) fac transferul buteliilor clătite la maşina de umplere.
Pentru etapele de spălare şi sterilizare maşina este prevăzută cu un sistem care permite
libera împărţire a duzelor pe zone de lucru (12, 12‘).

3.1.2. Maşina de spălat rotativă

În figura nr. 4 este prezentată schema de principiu a maşinii rotative de spălat ambalaje.
Maşina de spălat rotativă este destinată spălării prin stropire la interior şi la exterior a
ambalajelor puţin murdare. Este alcătuită dintr-o masă rotativă în care sunt practicate
locaşuri şi din grupe de duze de stropire/alimentare prin mai multe conducte în funcţie de
numărul de zone ales.
Se foloseşte pentru recipiente (butelii, borcane) cu grad redus de impurităţi. Ambalajele se
introduc cu gura în jos în locaşurile din masa carusel. Masa execută o mişcare de rotaţie
intermitentă astfel 15% se roteşte, restul de 85% staţionează. Stropirea interioară se
execută în timpul staţionării astfel încât duzele să fie poziţionate sub gura ambalajelor.
Stropirea exterioară se efectuează cu duze situate deasupra mesei carusel cu recipiente.
Zonele de lucru ale maşinii rotative de spălat pentru ambalaje din sticlă sunt:
 stropire cu soluţie alcalină cu t = 45ºC;
 stropire cu soluţie alcalină cu t = 65ºC;
 stropire cu apă pentru clătire cu t = 45ºC;
 stropire cu apă de la reţea.
Mişcarea de rotaţie de la electromotor se transmite prin arborele (8) şurubului melc (9)
angrenat de roata melcată (10), aflată pe axul (12). Solidar cu (10), pe axul (12) se află roata

4
AMBALAREA, ETICHETAREA ȘI DESIGNUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
CURS 2
dinţată cu dinţi drepţi (11) angrenată cu roata dinţată cu dinţi drepţi (13) de pe axul (15).
Pe axul (15), solidar cu (13) se află discul (14) prevăzut cu proeminenţa (16). La partea
inferioară a mesei rotative se află bolţurile (17). La fiecare mişcare de rotaţie transmisă,
proeminenţa (16) antrenează un bolţ (17) determinând o deplasare a mesei rotative.
Această mişcare asigură concomitent deplasarea recipientelor printre duzele de stropire
superioare şi inferioare.

Figura nr. 4. Schema de principiu a unei maşini de spălat rotative

1 – carcasa inferioară; 2 – masa rotativă; 3 – locaşuri pentru ambalaje practicate în masa
carusel; 4 – carcasa superioară; 5 – conducte cu jeturi de stropire la partea superioară;
6 – conducte cu jeturi de stropire la partea inferioară; 7 – ax de susţinere a mesei rotative;
8 – arbore de la electromotor; 9 – şurub melc; 10 – roată melcată angrenată cu melcul
9; 11 – roată dinţată cu dinţi drepţi; 12 – ax comun pentru 10 şi 11 cu canale de pană;
13 – roată dinţată cu dinţi drepţi angrenată cu 11; 14 – disc; 15 – ax comun pentru 13 şi 14;
16 – proeminenţă radială; 17 – bolţuri situate la partea inferioară a mesei carusel.

3.2. Maşini de spălat mixte

3.2.1. Maşina de spălat cu trei băi de imersie
În figura nr. 5 este prezentată schema de principiu a unei maşini cu două capete cu trei băi
de înmuiere utilizată pentru cazul spălării unor recipiente din sticlă cu un grad redus de
impurificare.
Zonele de lucru sunt:
 zona I – prestropire pentru temperare cu apă recuperată de la alte operaţii
tehnologice, aplicabilă în anotimpul rece;
 zona II – spălare prin imersie în soluţie alcalină cu t = 45ºC;

5
AMBALAREA, ETICHETAREA ȘI DESIGNUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
CURS 2
 zona III – igienizare prin imersie în soluţie alcalină cu t = 65ºC;
 zona IV – clătire prin imersie în apă cu t = 45ºC recirculată din ultima zonă de
clătire;
 zona V – clătire prin stropire cu apă de le reţea cu t = 18÷20ºC.
În toate cele trei zone de imersie este necesară menţinerea constantă a temperaturii prin
utilizarea unor schimbătoare de căldură tip serpentină (12, 12‘, 12‘‘) în care condensează
abur, condensul fiind colectat în oala de condens (13).
Funcţionarea maşinii este simplă: transportoarele cu casete parcurg succesiv băile de
înmuiere modificându-şi traseul astfel încât recipientele să pătrundă în lichid în poziţie
înclinată, cu gura în sus, apoi să efectueze o rotaţie şi să părăsească lichidul cu gura în jos
pentru scurgerea lichidului în aceeaşi baie. Succesiunea de umpleri şi goliri îmbunătăţeşte
efectul de spălare prin crearea repetată a interfeţelor lichid – aer.

Figura nr. 5. Schema unei maşini de spălat cu două capete, cu trei băi de imersie
1 – roată de întindere; 2 – carcasă; 3 – lanţ cu eclise; 4 – transportor cu plăcuţe pentru
recipiente murdare; 5 – masă de alimentare cu recipiente murdare; 6-6‘‘‘, 7-7‘‘‘, 9 – roţi de
lanţ; 8 – baterii de duze de stropire; 10 – transportor cu plăcuţe pentru recipinetele curate;
11 – tambur de antrenare de la electromotor; 12, 12‘, 12‘‘ – schimbătoare de căldură tip
serpentină pentru menţinerea temperaturii constante în băile de înmuiere; 13 – oală de
condens.

4. Spălarea ambalajelor metalice

4.1. Spălarea cutiilor metalice
Deși cutiile metalice livrate de producătorul de ambalaje metalice sunt considerate
convențional curate, există câteva considerente care fac necesară spălarea/clătirea lor:
 în timpul transportului, pe suprafața cutiilor metalice se poate depune praf;
 cutiile de aluminiu pentre bere, ca și buteliile de sticlă trebuie să fie ude înainte de
umplere;

6
AMBALAREA, ETICHETAREA ȘI DESIGNUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
CURS 2
 în cazul umplerii la cald, cutiile din tablă cositorită trebuie preîncălzite la o
temperatură apropiată de temperatura pe care o are produsul dozat;
 ca oricare ambalaj și cutiile metalice utilizate la ambalarea produselor alimentare
trebuie să fie curate;
 în cazul ambalării aseptice cutiile metalicetrebuie să fie sterilizate înainte de
ambalare

Spălarea – clătirea cutiilor metalice (figura nr. 6) se face prin stropire/pulverizare cu agent
de spălare – clătire. Maşinile de spălat cutii metalice folosesc pentru transport forţa
gravitaţională. Cutiile sunt descărcate de pe palete şi aşezate într-un singur rând pe o
bandă transportoare. Deoarece ele sunt foarte uşoare, suprafaţa de transport trebuie să fie
perfect plană pentru a se evita răsturnarea cutiilor. De asemenea, suprafaţa de transport
trebuie ocupată integral astfel încât să nu existe spaţii libere între cutii din acelaşi motiv.

Figura nr. 6. Maşina de spălat (clătit) cutii metalice

1 – alimentare cu cutii metalice; 2 – răsturnarea cutiilor metalice şi întoarcerea lor cu gura
în jos; 3 – incinta de spălare – clătire prin stropire; 4 – pâlnie de colectare agent de spălare
– clătire; 5 – întoarcere cutiilor în poziţie normală (cu gura în sus); 6 – transportor de cutii
către maşina de umplere; 7 – picioare de sprijin; 8 – rezervor de colectare agent de spălare
– clătire; 9 – conductă; 10 – pompă; 11 – scară pentru intervenţii; 12 – balustradă

Descărcarea cutiilor pe transportor are loc la o înălţime de aproximativ 3 m astfel încât

spălarea – clătirea să poată avea loc la coborâre datorită acţiunii forţei gravitaţionale. Ca
agent de spălare – clătire se foloseşte apă caldă care asigură atât îndepărtarea prafului
depus în timpul transportului şi depozitării, cât şi o reducere semnificativă a numărului de
microorganisme de pe suprafaţa cutiilor metalice.
În cazul ambalării produselor la temperatură scăzută, cum este cazul berii, la sfârșit se
efectuează o clătire cu apă rece potabilă pentru răcirea cutiilor metalice. Dacă gradul de
impurificare este mare, ca agent de spălare se folosește o soluție alcalină caldă sau
fierbinte, urmând a se face apoi o clătire eficientă cu apă potabilă pentru îndepărtarea
urmelor de soluție alcalină.

7
AMBALAREA, ETICHETAREA ȘI DESIGNUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
CURS 2
Pentru mărirea eficienței curățirii ambalajelor metalice în componența mașinii de spălat se
pot adăuga:
 o zonă de tratare cu abur cu presiunea de 2 bar (sterilizare);
 o zonă de insuflare aer cald cu temperatura t = 105...110°C pentru uscare (cutii din
tablă cositorită). Aerul utilizat trebuie să fie curat și să aibă presiunea minimă de
4 bar; durata operației este de 2 – 4 s.

4.2. Spălarea butoaielor şi a keg-urilor

a) la exterior
Keg-urile sunt ambalaje de desfacere reutilizabile astfel că trebuie bine spălate înainte de o
nouă umplere cu produs alimentar. Spălarea exterioară a keg-urilor se face cu scopul
îndepărtării impurităţilor de pe suprafaţa exterioară a acestor ambalaje metalice. Maşina
de spălat keg-uri la exterior este prevăzută cu o baie de recirculare de mare capacitate, un
sistem de încălzire controlată şi două zone de spălare.
Prima zonă de spălare este prevăzută cu 8 duze de stropire cu agent de spălare cu
presiunea de 4 bar pentru spălarea ventilului de umplere – golire și a fundului keg – ului.
Spălarea părții superioare a corpului keg – ului se realizează prin intermediul a trei
conducte prevăzute cu 21 duze de stropire.
Agentul de spălare este apă caldă sau soluția alcalină în funcție de gradul de murdărie a
keg-urilor. În cazul spălării cu soluție caustică este necesară și adoua zonă pentru clătirea
cu apă potabilă printr – o conductă prevăzută cu 6 duze.

b) la interior
Keg-urile se spală la interior pentru îndepărtarea contaminanţilor, care sunt reprezentaţi
de resturi de produs şi microorganisme care se dezvoltă ulterior golirii în principal datorită
existenţei resturilor de produs. Spălarea se poate realiza cu diferite tipuri de maşini: liniare
sau rotative, automate sau semiautomate, prevăzute cu una sau mai multe staţii de spălare
şi sterilizare şi cu o staţie de umplere cu produs.

Maşini rotative
Majoritatea instalaţiilor rotative de spălare, sterilizare şi umplere a keg-urilor au în
componenţă două staţii de spălare (prespălare şi spălare principală cu sterilizare) şi o
staţie de umplere cu produs, dar există şi posibilitatea comasării celor două staţii de
spălare în una singură. Schema maşinii rotative de spălare, sterilizare şi umplere a keg-
urilor cu trei staţii de lucru este prezentată în figura nr. 7. Aceste maşini sunt automate şi
lucrează la viteză mare putând ajunge la productivităţi mari.

8
AMBALAREA, ETICHETAREA ȘI DESIGNUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
CURS 2

Figura nr. 7. Schema maşinii rotative de spălat keg-uri cu trei staţii de lucru
1 – alimentare cu keg-uri goale; 2 – roată stelată; 3 – prima staţie de spălare;
4 – transportor keg-uri; 5 – a II-a spălare şi sterilizare; 6 – cântărire keg-uri goale pentru
stabilirea tarei; 7 – staţia de umplere; 8 – cântărire keg-uri pline; 9 – dispozitiv de întors
keg-urile; 10 – golire keg-uri respinse după umplere; 11 – verificare etanşeitate; 12 – golire
keg-uri respinse la proba de verificare a etanşeităţii; 13 – evacuare keg-uri pline;
14 – evacuare keg-uri respinse pentru întreţinere

5. Spălarea şi sterilizarea ambalajelor din materiale plastice

5.1. Spălarea şi sterilizarea buteliilor din PET
Buteliile din PET confecționate din preforme în linia de umplere nu necesită, în mod
obișnuit, să fie supuse operației de spălare sau clătire din următoarele motive:
 temperatura ridicată (aproximativ 105 °C) la care sunt încălzite preformele pentru a
fi ușor deformate prin suflare cu aer cald steril asigură distrugerea aproape
completă a eventualelor microorganisme prezente;
 aerul steril ionizat folosit la răcirea buteliilor după ce au luat forma matrițelor
asigură îndepărtarea contaminanților prezenți (parf).
În cazul în care producătorii de alimente achiziționează butelii din PET gata confecționate
este necesară spălarea sau cel puțin clătirea acestora înainte de utilizare la ambalare. De
asemenea, trebuie spălate buteliile din PET reutilizabile.
Clătirea sau spălarea buteliilor din PET se realizează asemănător cu spălarea ambalajelor
din sticlă, cu aceleaşi tipuri de maşini de clătit, respectiv spălat. Deosebirea principală
constă în alegerea temperaturilor de lucru, respectiv a zonelor maşinii astfel încât cea mai
ridicată valoare a temperaturii să nu depăşească 58ºC pentru a se evita deformarea
buteliilor. În cazul ambalării aseptice a unor produse alimentare lichide (sucuri, nectaruri,
băuturi pentru sportivi, ceai, cafea) în butelii din PET este obligatorie sterilizarea
ambalajelor şi a capacelor înainte de umplere şi închidere. Sterilizarea buteliilor din PET se
poate realiza fie în maşini rotative, fie în camerele de sterilizare componente ale maşinilor
integrate de ambalare.
Alimentarea cu butelii din PET a unei astfel de maşini se realizează prin intermediul unei
roţi stelate care reduce presiunea din rândul de butelii. Acestea sunt apoi întoarse cu 180º
pentru a ajunge în camera de sterilizare cu gura în jos. În camera de sterilizare, în interiorul

9
AMBALAREA, ETICHETAREA ȘI DESIGNUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
CURS 2
buteliilor este pulverizată, sub formă de ceaţă, o soluţie 12% de agent de sterilizare (apă
oxigenată sau acid peracetic) care condensează pe pereţii şi gâtul buteliilor.
În camera următoare are loc clătirea buteliilor sterilizate cu ajutorul apei sterile. În camera
de clătire este menţinută o uşoară suprapresiune cu ajutorul aerului steril pentru a
împiedica pătrunderea aerului contaminat din exterior. În continuare, buteliile sunt
transportate către camera de umplere, nu înainte de a fi întoarse în poziţie normală.

5.2. Sterilizarea ambalajelor termoformate

Confecţionate din diverse materiale termoplastice, simple sau sub formă de copolimeri
(polipropilenă, polistiren, polietilenă de joasă densitate, policlorură de vinil) ambalajele
termoformate sunt sterilizate în două moduri în funcţie de tip: termoformate direct în
maşina de ambalare sau preconfecţionate.
În cazul ambalajelor confecţionate prin termoformare direct în maşina de ambalare,
sterilizarea se aplică nu ambalajelor, ci materialului de ambalaj care este derulat de pe
bobină şi trecut printr-o baie de apă oxigenată de concentraţie 35% la temperatura
camerei, durata medie de contact cu agentul de sterilizare fiind de 15s. Pelicula de lichid ce
rămâne pe feţele materialului de ambalaj este îndepărtată folosind curenţi de aer după care
materialul este trecut printr-un tunel steril în care este încălzit la 130...150ºC în vederea
pregătirii sale pentru termoformare. Sterilizarea materialului pentru capac este realizată în
mod similar.
Cea de a doua categorie de ambalaje termoformate, cele preconfecţionate, deşi pot fi
considerate sterile imediat după obţinere, trebuie sterilizate înainte de ambalare datorită
posibilităţii de contaminare în timpul depozitării şi transportului. Sterilizarea ambalajelor
termoformate preconfecţionate (figura nr. 8) se realizează cu o soluţie de apă oxigenată de
35% concentraţie transformată într-o ceaţă fină cu ajutorul unui atomizor cu ultrasunete şi
transportată în interiorul ambalajelor cu ajutorul aerului steril.
În drumul său spre ambalaje, apa oxigenată se încarcă cu sarcini negative la trecerea peste
catod. Banda transportoare cu ambalaje este înconjurată de alt eletrod cu rol de anod.
Fluxul electric creat între cei doi elctrozi determină depunerea apei oxigenate pe suprafața
ambalajelor sub forma unei pelicule subțiri și omogene ceea ce asigură distrugerea tuturor
microorganismelor prezente. După aproximativ 3 s, apa oxigenată este îndepărtată cu
ajutorul aerului steril comprimat trecut peste o baterie de încălzire pentru a ajunge la o
temperatură ridicată, de maximum 400°C în funție de materialul din care este confecționat
ambalajul. După sterilizare şi uscare ambalajele sunt transportate mai departe, prin incinta
sterilă, către zona de umplere cu produs sterilizat.

10
AMBALAREA, ETICHETAREA ȘI DESIGNUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
CURS 2

Figura nr. 8. Schema de principiu a sterilizării ambalajelor termoformate preconfecţionate

1 – bazin cu soluţie de apă oxigenată 35%; 2 – pompă transport; 3 – incintă presurizată
sterilă; 4 – anod; 5 – catod; 6 – atomizor cu ultrasunete; 7 – ventilator; 8 – intrare aer steril;
9 – încălzire aer steril; 10 – sistem de suflare aer steril; 11 – incintă de sterilizare şi uscare;
12 – bandă perforată de transport ambalaje termoformate preconfecţionate; 13 – ambalaj
termoformat; 14 – punct de colectare soluţie de apă oxigenată condensată

6. Spălarea ambalajelor secundare (navete, tăvi)

Întrucât ambalajele de transport și desfacere, cum sunt navetele și tăvile, au un rol
important asupra imaginii pe piață a produselor și, în același timp, asupra aspectului
igienic al desfășurării tuturor operațiilor auxiliare de la ambalare până la comercializare, se
impune ca și aceste ambalaje să fie menținute și folosite curate.
Ca și în cazul mașinilor de spălat recipiente din sticlă, mașinile de spălat navete și tăvi pot
avea diferite configurații în funcție de gradul de murdărie la care ajung navetele sau tăvile
după parcurgerea traseului producător – centru de desfacere și retur. Astfel, există mașini
de spălare cu jeturi de stropire și mașini prevăzute cu una sau două băi de imersie.
Liniile moderne de ambalare a produselor alimentare au în componență și mașini de
îndepărtare după navete a etichetelor autocolante folosite în special pentru codul cu bare,
amplasate înainte de mașina de spălat navete. De asemenea, pentru uscarea navetelor sau
tăvilor spălate, după mașina de spălat ambalaje secundare poate fi montată o unitate de
uscare a acestora prin suflare cu aer.
Mașina de spălat prevăzută cu jeturi de stropire este ideală pentru navetele sau tăvile cu un
grad normal de murdărie. Jeturile sunt poziționate astfel încât toate părțile ambalajelor de
transport și desfacere sunt mai întâi spălate cu o soluție de detergent, apăo clătite cu apă.
Cea mai simplă mașină de spălat navete este prevăzută cu o singură zonă principală de
stropire cu apă sau soluție de spălare și o clătire finală cu apă curată, fiind destinată
ambalajelor murdare cu un grad de impurificare foarte redus (figura nr. 9.).

11
AMBALAREA, ETICHETAREA ȘI DESIGNUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
CURS 2

Figura nr. 9. Schema unei mașini de spălat navete cu două capete, cu clătire prin stropire
1 – alimentare cu navete; 2 – navetă; 3 – conductă de apă sau soluție de spălare; 4 – duze de
stropire; 5 – conductă de alimentare cu apă de clătire; 6 – evacuare navete curate;
7 – transportor cu elemente articulate; 8 – baie de apă caldă sau soluție de spălare;
9 – evacuare la canal; 10 – plan înclinat pentru scurgere; 11 – pompă recirculare apă sau
soluție de spălare
Navetele sunt alimentate continuu, poziționate cu deschiderea în jos, în mașina de spălat cu
ajutorul unui transportor prevăzut cu bare de împingere pentru navete, iar prin mașină
sunt deplasate cu un transportor cu elemente articulate (7) antrenat de un motor propriu.
Conductele cu duze (3) sunt poziționate pe toate laturile pentru a stropi navetele pe toate
părțile, atât la interior cât și la exterior, apă sau soluție alcalină sub presiune.
Apa sau soluția alcalină de spălare este colectată printr-un jgheab cu plan înclinat (10) într-
un bazin de colectare (8) de unde este recirculată cu ajutorul unei pompe (11). Periodic are
loc evacuarea la canal (9) a unei părți din apa colectată pentru a se evita un grad mare de
impurificare a apei, completarea necesarului făcându – se prin conducta (5). Pentru
evitarea unui consum suplimentar de energie, mașinile de spălat navete pot fi alimentate cu
apă caldă de la mașina de spălat recipiente.

12