Subiecte examen masterat Terenuri dificile de fundare Februarie 2013

1. Granulozitatea. Fraciune granular. Analiz granulometric prin metoda cernerii. 2. Compoziia granulometric a pmnturilor. etoda !edimentrii. 3. "eprezentarea grafic a granulozitii. Curba de granulozitate. #i!tograma. $iagrama ternar. %. Cla!ificarea pmnturilor dup granulozitate. Coeficient de neuniformitate. &. 'ndici geote(nici ai pmnturilor necoezi)e determinai *n laborator. +. 'ndici geote(nici ai pmnturilor coezi)e determinai *n laborator. ,. Greuti )olumice -i den!iti la pmnturi. .. etode de determinare a limitelor de pla!ticitate a pmnturilor. /. Compre!ibilitatea pmnturilor. Curba de compre!iune ta!are. 10. Compre!ibilitatea pmnturilor. odulul de deformaie edometric. 11. Curbele de compre!ibilitate pentru pmnturi macroporice. 12. "ezi!tena la forfecare a pmnturilor coezi)e. 13. 0forturi datorit !arcinii geologice. 1%. Calculul capacitii portante a terenurilor de fundare la !tarea limit de deformaie. 1&. Calculul capacitii portante a terenurilor de fundare la !tarea limit de capacitate portant. 1+. 1tri caracteri!tice la pmnturi coezi)e. 1,. 1tri caracteri!tice la pmnturi necoezi)e. 1.. 2mnturi cu umflri -i contracii mari. 1/. 2mnturi !en!ibile la umezire. 20. 'poteze pri)ind calculul *mpingerii pmnturilor.

Titular di!ciplin3 2rof. uni). dr. ing. 4. Grecu

1. Granulozitatea. Fraciune granular. Analiz granulometric prin metoda cernerii.

Compozitia granulometrica reprezinta continutul n fractiuni granulare exprimat n procente din greutatea totala a materialului uscat. Fractiunea granulara este partea unui pamnt care poate fi distinsa pe baza dimensiunilor definite ale particulelor. Operatia de laborator prin care se determina granulozitatea unui pamnt se numeste analiza granulometrica. Analiza prin cernere Aparatura utilizata: -set de ciururi (cu cutie si capac) cu ochiuri rotunde sau patrate -set de site (cu cutie si capac) din tesatura de sirma cu ochiuri patrate -masina de cernut adaptata sitelor si ciururilor; -balanta tehnica cu precizie de cintarire de ! " g; -cintar comercial cu precizia de cintarire de !# g; -subler ;-etu$a termoreglabila;-capsule din portelan cu diametrul de "% - & -pensule pentru curatarea sitelor ;-cutite;-linguri; spatule. 'roba de pamant se introduce intr-o capsula tarata! dupa care se usuca in etu$a la " # grd ( pina la masa constanta.)e lasa sa se raceasca! se cintareste ! se noteaza si se determina masa acestora! (ernerea se executa manual sau cu a*utorul unei masini de cernut (ernerea se face pina la separarea fractiunilor granulare! +ractiunile granulare ramase dupa cernere prin fiecare sita sau ciur! se trec in capsule tarate si se determina masa fiecaruia. ,ezultatele se scriu in tabel calculindu-se restul si trecerea procentuala corespunzatoarematerialului pentru fiecare marime. -istributia procentuala pe fractiuni a granulelor se reprezinta grafic pe o d i a g r a m a semilogaritmica! obtinindu-se curba de granulozitate. ,eprezentind in diagrama ternara procentul de particule determinate prin curba granulometrica se stabileste tipul pamantului. mm;

2.Compoziia granulometric a pmnturilor. Metoda sedimentrii.

Compozitia granulometrica reprezinta continutul n fractiuni granulare exprimat n procente din greutatea totala a materialului uscat. Fractiunea granulara este partea unui pamnt care poate fi distinsa pe baza dimensiunilor definite ale particulelor. Operatia de laborator prin care se determina granulozitatea unui pamnt se numeste analiza granulometrica. Analiza prin sedimentare (cu areometrul sau cu pipeta) se utilizeaza pentru particule mai mici ca ! .& mm. )e supune analizei o suspensie cu un $olum de ". cm & formata prin amestecare cu apa a unei cantitati de & - # g de pamnt n stare uscata. -upa omogenizare! cilindrul cu suspensia se aseaza pe o suprafata orizontala. /etoda se bazeaza pe doua fenomene fizice: 0 sedimentarea particulelor se face cu $iteza $ariabila n functie de diametru; 0 n timp! pe masura sedimentarii! densitatea suspensiei se micsoreaza. 'arametrii de determinat sunt: 0 diametrul particulelor 0 procente (ct la suta din material este n suspensie la un moment dat). 1egea care gu$erneaza caderea particulelor n apa este legea lui )to2es. 3poteze: 0 particulele se presupun a fi sfere; 0 n momentul initial suspensia se considera uniforma! omogena.

)e considera ca n cadere particulele sunt n miscare uniforma:

Interpretare: la timpul t de la nceputul sedimentarii! toate particulele cu diametrul 4 d s-au depus n raport cu un plan de referinta aflat la distanta Hr de la suprafata suspensiei; particulele cu diametrul 5 d sunt n suspensie! se afla deasupra planului de referinta.

Determinarea cantitatii de material aflat n suspensie 'ot fi utilizate doua tehnici de laborator: 6 cu pipeta 6 cu areometrul. 'rima metoda consta n extragerea cu pipeta! de la o adncime Hr determinata! a unui $olum dat de suspensie. -upa e$aporarea apei! se determina cantitatea de material solid aflat n suspensie n momentul recoltarii probei. (ea de a doua metoda se bazeaza pe determinarea pe cale indirecta a cantitatii de material solid n suspensie! cunoscndu-se densitatea suspensiei stabilita cu areometrul (+ig. ".%). 'e masura ce se depun particulele! densitatea suspensiei scade. -ensitatea masurata cu areometrul se exprima sub forma

(itirile pe areometru sunt afectate de doua corectii: corectia de temperatura 0 corectia de menisc. 7n cazul metodei cu areometrul! adncimea planului de referinta Hr nu mai este constanta ca la metoda cu pipeta! ci se modifica odata cu scaderea n timp a densitatii suspensiei. 'entru aflarea lui Hr se utilizeaza diagrame de etalonare pentru fiecare areometru n parte.

3.Reprezentarea grafic a granulozitii. !istograma. "iagrama ternar.

Cur a

de

granulozitate.

Cur a granulometrica este cea mai uzuala forma de reprezentare a compozitiei granulometrice. 'e axa orizontala se reprezinta diametrele granulelor la scara logaritmica iar pe axa $erticala sunt reprezentate procentele. 8n punct / de pe curba arata ca a 9 parte din material are diametrul 5 d (+ig. ".&). (urba se construieste prin puncte! numarul lor fiind egal cu numarul de ciururi sau site n cazul cernerii! si cu numarul de prele$ari cu pipeta sau de citiri cu areometrul n cazul analizei prin sedimentare.

!istograma #diagrama $n trepte% +iecare treapta corespunde fractiunii granulometrice definita de cele doua diametre d si d: ntre care este cuprinsa treapta

7naltimea treptei exprima procentul aferent fractiunii respecti$e. -aca inter$alele dintre

diametre sunt mici! trecerea nu se face n salturi! ci continuu. 8nind cu o linie continua mi*loacele treptelor se obtine curba frec$entelor (+ig. ".#). 8n punct ; de pe curba frec$entelor arata ca a 9 din material are diametrul d.

"iagrama ternara utilizeaza proprietatile triunghiului echilateral. (ele trei laturi sunt gradate de la la " (procente) si sunt atribuite fiecare unei anumite fractiuni granulometrice (de obicei celor trei fractiuni principale: nisip! praf! argila). 7n diagrama ternara compozitia granulometrica a unui pamnt se reprezinta printr-un punct. <xemplu: fie un pamnt cu urmatoarea compozitie granulometrica: # 9 ; (nisip) & 9 ' (praf) % 9 A (argila) )e procedeaza astfel: 7n dreptul procentului # 9 pe latura (;) se duce o paralela la latura precedenta (A)! iar n dreptul procentului & 9 pe latura (')! o paralela la latura (;). (ele doua paralele se intersecteaza n =! care defineste compozitia granulometrica a pamntului respecti$. O utilizare n practica a diagramei ternare apare la realizarea amestecurilor de pamnturi! pentru modificarea n sensul dorit a proprietatilor pamnturilor folosite la terasamente.